Cuprins

CUPRINS
PREFAŢĂ ............................................................................................................... 5
1. STABILIREA CLASEI TEHNICE ŞI A VITEZEI DE PROIECTARE.............. 9

1.1. Clasa tehnică a drumurilor ....................................................................... 9
1.2. Viteza de proiectare ............................................................................... 14
1.3. Exemplu de calcul ................................................................................. 15
2. STUDIUL TRASEULUI CU METODA AXEI ZERO ...................................... 18
2.1. Noţiuni generale privind alegerea unui traseu ....................................... 18
2.2. Metoda axei zero ................................................................................... 23
2.3.Exemplu de trasare ................................................................................. 24
3. PROIECTAREA AXEI ÎN PLAN ...................................................................... 27
3.1. Generalităţi ............................................................................................ 27
3.2. Tipuri de racordări în plan ..................................................................... 27
3.3. Elementele principale ale curbelor circulare ......................................... 33
3.4. Trasarea curbelor circulare .................................................................... 35
3.5. Racordări cu curbe progresive. Calcul şi trasare ................................... 37
4. DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE ........... 57
4.1.Stabilirea traficului de calcul .................................................................. 58
4.2. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului ..................... 61
4.3. Alegerea structurii rutiere ...................................................................... 71
4.4. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard ............................ 73
4.5. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere ............................... 77
4.6. Verificarea structurilor rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţ .................... 82
5. AMENAJAREA CURBELOR ÎN PLAN DE SPAŢIU ..................................... 96
5.1. Principii generale privind amenajarea curbelor ..................................... 96
5.2. Amenajarea curbelor izolate .................................................................. 99
8 Cuprins
5.3. Amenajarea curbelor succesive ........................................................... 102
5.4. Exemplu de calcul ............................................................................... 107
6. PROIECTAREA PROFILULUI LONGITUDINAL........................................ 110
6.1. Elementele drumului în profil longitudinal ......................................... 110
6.2. Calculul racordărilor verticale ............................................................. 113
6.3. Benzi suplimentare pentru vehicule lente ............................................ 117
7. PROIECTAREA PROFILURILOR TRANSVERSALE ................................. 129
7.1. Elementele drumului în profil transversal ........................................... 129
7.2. Profilul transversal tip ......................................................................... 132
7.3. Elemente de siguranţa circulaţiei în profil transversal......................... 138
7.4. Exemplu de amenajare a profilurilor transversale ............................... 146
8. COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ................... 161
8.1. Colectarea şi evacuarea apelor în profil transversal ............................ 161
8.2. Colectarea şi evacuarea apelor în profil longitudinal. Amenajare podeţe .... 166
8.3. Calculul hidrologic şi hidraulic ........................................................... 170
9. CALCULUL SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR DE TERASAMENTE ... 178
9.1. Calculul suprafeţelor ........................................................................... 178
9.2. Calculul volumelor ............................................................................. 182
9.3. Mişcarea terasamentelor ...................................................................... 184
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................
ANEXA 1 ............................................................................................................ 189
ANEXA 2 ............................................................................................................ 190
ANEXA 3 ............................................................................................................ 202
ANEXA 4 ............................................................................................................ 207
ANEXA 5 ............................................................................................................ 227
ANEXA 6 ............................................................................................................ 238
ANEXA 7 ............................................................................................................ 246
1. STABILIREA CLASEI TEHNICE ŞI A VITEZEI
DE PROIECTARE
Prima etapă, în proiectarea unui sector de drum nou (modernizat, reabilitat,

ranforsat), care trebuie parcursă este aceea a stabilirii clasei tehnice a drumului
(sectorului de drum), concomitent cu stabilirea vitezei de proiectare.
1.1. Stabilirea clasei tehnice

Unul dintre criteriile de clasificare a drumurilor este cel în funcţie de clasa
tehnică a acestora.
Clasa tehnică a drumurilor se stabileşte funcţie de intensitatea traficului de
perspectivă exprimată prin media zilnică anuală (MZA) sau prin debitul maxim orar a
vehiculelor fizice sau a vehiculelor etalon (autorurisme).
Clasificarea drumurilor din punct de vedere al clasei tehnice se face conform
tabelului 1.1.
Tabelul 1.1
Caracteristice traficului
Intensitatea medie Intensitatea orară
Clasa Tipul
Intensitatea zilnică anuală zilnică anuală
tehnică a drumului
traficului Exprimată în vehicule
drumului recomandat
Etalon Efective Etalon Efective
(autoturisme) (fizice) (autoturisme) (fizice)
Foarte >
I > 21.000 > 3.000 > 2.200 Autostrăzi
intens 16.000
Drumuri cu
11.001 ... 8.001 ... 1.001 ...
II Intens 1.401 ... 3.000 patru benzi
21.000 16.000 2.200
de circulaţie
Drumuri cu
4.501 ... 3.501 ... 401 ...
III Mediu 551 ... 1.400 două benzi
11.000 8.000 1.000
de circulaţie
Drumuri cu
750 ... 75 ...
IV Redus 1.000 ... 4.500 100 ... 550 două benzi
3.500 400
de circulaţie
Drumuri cu
V Foarte redus < 1.000 < 750 < 100 < 75 două benzi
de circulaţie
10 Stabilirea clasei tehnice şi a vitezei de proiectare - 1
Clasa tehnică serveşte la clasificarea reţelei de drumuri publice în vederea
planificării lucrărilor de modernizare, reabilitare, ranforsare, precum şi pentru
construcţii noi de drumuri.
Clasa tehnică a drumurilor rezultă conform valorilor din coloanele 2...5 din
tabelul 1.1 în funcţie de intensitatea medie zilnică anuală sau intensitatea orară de
calcul exprimată în vehicule fizice sau vehicule etalon (autoturisme). Coeficienţii de
echivalare în autoturisme sunt prezentaţi în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Coeficient de echivalare
Nr. crt. Categoria de vehicule
în autoturisme
1 Bicilete, motociclete 0,5
2 Autoturisme, microbuze, autocamionete 1,0
3 Autocamioane şi derivate cu două osii 2,5
4 Autocamioane şi derivate cu trei sau patru osii 2,5
5 Autovehicule articulate 3,5
6 Autobuze 2,5
7 Tractoare cu/fără remorcă, veh. speciale 2,0
8 Autocamioane cu remorci (Tren rutier) 1,5
9 Vehicule cu tracţiune animală 3,0
Intensitatea traficului de perspectivă se calculează pe o perioadă de perspectivă

de 10...15 ani de la data dării în exploatare pe baza datelor de trafic obţinute la ultimul
recensamânt al circulaţiei sau pr baza anchetelor de tip origine-destinaţie. La aceste
date se aplică coeficienţii de evoluţie a traficului de perspectivă pe categorii de
vehicule, stabiliţi prin interpretare statistică a datelor specifice de dezvoltare
economico-socială a ţării. Coeficienţii de evoluţie ai traficului sunt prezentaţi în tabelul
1.3.
1.1 – Stabilirea clasei tehnice 11
Tabelul 1.3.a. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi
medii (varianta probabilă). Reţeaua de drumuri publice
autocamionete
Autocamioane
Autocamioane
Autocamioane
Total vehicule
trei sau patru
şi derivate cu
şi derivate cu
Autoturisme,
Autovehicule
(Tren rutier)
veh. speciale
Vehicule cu
motociclete
microbuze,
cu remorci
Tractoare
articulate
Autobuze
tracţiune
Biciclete,
remorcă,
două osii
animală
cu/fără
Anul
osii
2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2020 0.79 1.56 1.26 1.32 1.34 1.45 1.26 1.28 0.34 1.45
2025 0.70 1.89 1.66 1.48 1.53 1.72 1.39 1.44 0.20 1.74
2030 0.62 2.31 1.85 1.66 1.75 2.04 1.53 1.61 0.11 2.09
2035 0.55 2.80 2.11 1.86 2.00 2.42 1.69 1.81 0.07 2.49
Tabelul 1.3.b. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi

medii (varianta probabilă). Reţeaua de drumuri naţionale
autocamionete
Autocamioane
Autocamioane
Autocamioane
Total vehicule
trei sau patru
şi derivate cu
şi derivate cu
Autoturisme,
Autovehicule
(Tren rutier)
veh. speciale
Vehicule cu
motociclete
microbuze,
cu remorci
Tractoare
articulate
Autobuze
tracţiune
Biciclete,
remorcă,
două osii
animală
cu/fără
Anul
osii
2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2020 0.84 1.55 1.40 1.29 1.32 1.20 1.27 1.27 0.19 1.46
2025 0.78 1.89 1.60 1.43 1.49 1.42 1.42 1.43 0.09 1.75
2030 0.71 2.30 1.62 1.59 1.69 1.68 1.59 1.61 0.04 2.10
2035 0.66 2.78 1.81 1.77 1.91 1.98 1.79 1.81 0.02 2.52
Tabelul 1.3.c. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi
medii (varianta probabilă). Reţeaua de drumuri naţionale europene
autocamionete
Autocamioane
Autocamioane
Autocamioane
Total vehicule
trei sau patru
şi derivate cu
şi derivate cu
Autoturisme,
Autovehicule
(Tren rutier)
veh. speciale
Vehicule cu
motociclete
microbuze,
cu remorci
Tractoare
articulate
Autobuze
tracţiune
Biciclete,
remorcă,
două osii
animală
cu/fără
Anul
osii
2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2020 0.79 1.56 1.45 1.32 1.45 1.43 1.31 1.49 0.13 1.48
2025 0.70 1.89 1.68 1.48 1.72 1.69 1.50 1.70 0.04 1.78
2030 0.62 2.31 1.93 1.66 2.04 2.00 1.70 1.93 0.02 2.15
2035 0.55 2.80 2.23 1.86 2.42 2.36 1.94 2.20 0.01 2.58
Tabelul 1.3.d. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi

medii (varianta probabilă). Reţeaua de drumuri naţionale principale
autocamionete
Autocamioane
Autocamioane
Autocamioane
Total vehicule
trei sau patru
şi derivate cu
şi derivate cu
Autoturisme,
Autovehicule
(Tren rutier)
veh. speciale
Vehicule cu
motociclete
microbuze,
cu remorci
Tractoare
articulate
Autobuze
tracţiune
Biciclete,
remorcă,
două osii
animală
cu/fără
Anul
osii
2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2020 0.98 1.56 1.40 1.30 1.31 1.48 1.28 1.26 0.27 1.47
2025 0.98 1.90 1.59 1.45 1.48 1.77 1.43 1.41 0.22 1.76
2030 0.98 2.31 1.81 1.62 1.68 2.12 1.59 1.57 0.17 2.11
2035 0.97 2.81 2.06 1.80 1.90 2.54 1.78 1.75 0.14 2.52
1.1 – Stabilirea clasei tehnice 13
Tabelul 1.3.e. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi
medii (varianta probabilă). Reţeaua de drumuri naţionale secundare
autocamionete
Autocamioane
Autocamioane
Autocamioane
Total vehicule
trei sau patru
şi derivate cu
şi derivate cu
Autoturisme,
Autovehicule
(Tren rutier)
veh. speciale
Vehicule cu
motociclete
microbuze,
cu remorci
Tractoare
articulate
Autobuze
tracţiune
Biciclete,
remorcă,
două osii
animală
cu/fără
Anul
osii
2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2020 0.67 1.58 1.31 1.25 1.26 1.42 1.28 1.22 0.36 1.44
2025 0.55 1.95 1.45 1.37 1.40 1.67 1.43 1.35 0.22 1.71
2030 0.45 2.39 1.61 1.49 1.56 1.97 1.59 1.48 0.13 2.03
2035 0.37 2.94 1.79 1.63 1.73 2.32 1.77 1.63 0.08 2.40
Tabelul 1.3.f. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi

medii (varianta probabilă). Reţeaua de drumuri judeţene
autocamionete
Autocamioane
Autocamioane
Autocamioane
Total vehicule
trei sau patru
şi derivate cu
şi derivate cu
Autoturisme,
Autovehicule
(Tren rutier)
veh. speciale
Vehicule cu
motociclete
microbuze,
cu remorci
Tractoare
articulate
Autobuze
tracţiune
Biciclete,
remorcă,
două osii
animală
cu/fără
Anul
osii
2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2020 0.75 1.45 1.34 1.36 1.26 1.39 1.26 1.20 0.39 1.36
2025 0.65 1.72 1.51 1.51 1.40 1.61 1.39 1.31 0.24 1.58
2030 0.57 2.03 1.69 1.69 1.56 1.88 1.53 1.43 0.15 1.83
2035 0.50 2.40 1.89 1.89 1.73 2.19 1.69 1.55 0.09 2.11
Tabelul 1.3.h. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi
medii (varianta probabilă). Reţeaua de drumuri comunale
autocamionete
Autocamioane
Autocamioane
Autocamioane
Total vehicule
trei sau patru
şi derivate cu
şi derivate cu
Autoturisme,
Autovehicule
(Tren rutier)
veh. speciale
Vehicule cu
motociclete
microbuze,
cu remorci
Tractoare
articulate
Autobuze
tracţiune
Biciclete,
remorcă,
două osii
animală
cu/fără
Anul
osii
2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2020 0.69 1.41 1.43 1.32 1.39 1.31 1.24 1.24 0.46 1.33
2025 0.57 1.64 1.64 1.48 1.61 1.49 1.36 1.37 0.31 1.52
2030 0.47 1.91 1.89 1.65 1.87 1.69 1.50 1.51 0.21 1.74
2035 0.39 2.23 2.16 1.85 2.17 1.93 1.65 1.67 0.15 1.98
1.2. Viteza de proiectare

Viteza de proiectare este viteza maximă cu care poate circula un autoturism, în
punctele cele mai dificile ale traseului, astfel încât circulaţia să se desfăşoare în condiţii
de maximă siguranţă şi confort, presupunând că starea suprafeţei de rulare este bună şi
condiţiile climaterice sunt favorabile.
Viteza de proiectare se stabileşte în funcţie de clasa tehnică a drumului şi zona
de relief în care se desfăşoară traseul acestuia conform tabelului 1.4.
Tebelul 1.4
Clasa tehnică a drumului / Forma Viteza de proiectare [km/h]
de relief şes deal munte
I 120 100 80
II 100 80 60
III 80 50 40
IV 60 40 30
V 60 40 25
1.3 – Exemplu de calcul 15
1.3. Exemplu de calcul
În ceea ce urmează se prezintă enunţul studiului de caz ce urmează să fie tratat
în cadrul fiecărui capitol prin aşa numitul „exemplu de calcul”.
Astfel, studiul de caz (tema de proiectare) îşi propune să rezolve proiectarea
unui drum între punctul de origine A şi punctul de destinaţie B, date pe un plan de
situaţie cu curbe de nivel.
Calculele vor fi efectuate cu luarea în considerare a volumului de trafic la
nivelul anului 2015 după cum urmează:
- biciclete, motociclete: 20
- autoturisme, microbuze, autocamionete: 250
- autocamioane şi derivate cu două osii: 75
- autocamioane şi derivate cu trei sau patru osii: 60
- autovehicule articulate: 22
- autobuze: 38
- tractoare cu/fără remorcă, vehicule speciale: 12
- autocamioane cu remorci (Tren rutier): 30
- vehicule cu tracţiune animală: 16
Caracteristicile terenului de fundare sunt următoarele:
- granulozitatea: argilă 22 %, praf 42 %, nisip 36 %;
- indicele de plasticitate Ip = 24 %.
Structura rutieră proiectată va fi prevăzută cu îmbrăcăminte modernă.
Pentru determinarea clasei tehnice şi a vitezei de proiectare se vor utiliza datele
de trafic din tema de proiectare corespunzătoare recensământului circulaţiei din anul
2015.
Astfel, în cadrul acestui subcapitol se vor stabili clasa tehnică şi viteza de
proiectare pentru datele din tema de proiectare sus-amintită (exemplul de calcul).
Stabilirea clasei tehnice se face conform tabelului 1.5, iar pentru determinarea
traficului de perspectivă se utilizează coeficienţii de evoluţie ai traficului din tabelul
1.3.f.
În funcţie de traficul de perspectivă obţinut, atât în autoturisme cât şi în
vehicule fizice, conform tabelelor 1.5 şi 1.1. clasa tehnică a drumului ce
urmează a fi proiectat este IV.
Având în vedere faptul că forma de relief în care se va desfăşura
tronsonul de drum proiectat este deal, conform tabelului 1.4 viteza de proiectare
va fi V = 40 km/h.
Tabelul 1.5
Notă:
În calcul se va considera o perioadă de perspectivă de 15 ani, presupunând că
anul dării în exploatare a sectorului de drum va fi 2018.
Coeficienţii de evoluţie ai traficului pentru anul 2033 se obţin interpolând
liniar Coeficienţii de evoluţie ai traficului pentru anii 2030, 2035.
Traficul de perspectivă se obţine prin înmulţirea coeficienţilor de evoluţie
pentru anul 2033 cu traficul recenzat în 2015. (5) = (1) x (4).
2. STUDIUL TRASEULUI CU METODA AXEI ZERO
Studiul traseului unui drum nou este o activitate complexă, deosebit de

importantă, care implică luarea în considerare a numeroşi factori.
2.1. Noţiuni generale privind alegerea unui traseu

Factorii principali care determină alegerea variantei optime a unui traseu sunt
de natură tehnică (relief, condiţii hidrologice, condiţii geologice şi geotehnice, condiţii
climaterice) şi de natură economică.
Factorii tehnico-economici luaţi în considerare la alegerea unui traseu vizează
în principal punctele obligate (intersecţii cu alte căi de comunicaţie terestre, localităţi,
puncte de interes, puncte favorabile de traversale a unor forme de relief etc.), zonele
care trebuie evitate (terenuri potenţial instabile, terenuri mlăştinoase, zone inundabile
etc.), modul de racordare la reţeaua de căi de comunicaţie existentă etc.
Din punct de vedere al considerentelor economice alegerea unui traseu
trebuie să ţină seama de cheltuielile de investiţie, de întreţinere şi de exploatare,
precum şi de durata de timp în care cheltuielile pot fi recuperate. Astfel, trebuie luate în
calcul lungimea traseului, gradul de perfecţionare tehnică a soluţiilor adoptate,
condiţiile de relief, hidrologia şi geologia zonei etc. Considerentele economice sunt
foarte importante în stabilirea traseului unei căi de comunicaţie terestră, dar ele trebuie
analizate împreună cu alţi factori, precum cei sociali, politici, strategici, turistici etc.
În ceea ce priveşte considerentele tehnice naturale, se observă că acestea
sunt hotărâtoare în stabilirea definitivă a treseului unui drum. Considerentele tehnice
naturale se referă la relief, condiţii hidrologice, condiţii geologice şi geotehnice şi la
condiţiile climaterice.
Relieful are poate rolul fundamental în alegerea variantei optime a unui traseu
influenţând modul de desfăşurare al acestuia cât şi volumele lucrărilor de terasamente.
De asemenea, relieful influenţează major lucrările de artă de pe traseul unui drum.
2.1 – Noţiuni generale privind alegerea unui traseu 19
În funcţie de modul de desfăşurare al traseului în raport cu relieful străbătut se
deosebesc trasee de şes, trasee de vale, trasee de culme şi trasee transversale văilor şi
culmilor.
Traseul de şes urmăreşte în cea mai mare parte aşa numita linie călăuză
caracterizându-se prin aliniamente lungi, curbe cu raze mari şi declivităţi reduse.
Abaterile de la linia căluză pot apărea în următoarele situaţii:
- reducerea volumului de tersamente;
- evitarea unor zone mlăştinoase, a unor lacuri, a unor terenuri dificile
sau a unor terenuri ce ar necesita fonduri substanţiale pentru expropriere;
- asigurarea unui confort optim corespunzător;
- ocolirea sau traversarea unor localităţi sau asigurarea unor legături cu
alte căi de comunicaţie terestre.
Traseul de vale este orientat în lungul unui curs de apă şi poate fi amplasat fie
în albia majoră a unui râu (figura 2.1.a), fie pe o terasă superioară în cazul în care
această exsită (figura 2.1.b), fie pe versant (figura 2.1.a).
c
b
a
Etiaj
Figura 2.1. Variante de amplasarea traseului pe văi
Dacă traseul este amplasat în albia majoră a unui curs de apă atunci acesta este
mai uşor de trasat deoarece relieful este mai uniform, mai puţin sinuos, iar panta
transversală a văii este relativ mică.
Amplasarea pe o terasă superioară este cea mai avantajoasă soluţie de
amenajare a unui traseu de drum atunci când nivelul terasei nu este depăşit de nivelul
apelor extraordinare, mai ales prin prisma faptului că lucrările de artă sunt mult mai
reduse în această situaţie şi implicit costurile de realizare a investiţiei sunt minime.
20 Studiul traseului cu metoda axei zero - 2
Traseul pe versant este soluţia cea mai dezavantajoasă în ceea ce priveşte
volumul lucrărilor de terasamente şi al lucrărilor de artă.
Unul dintre dezavantajele majore ale traseului de vale este acela că lucrările de
terasamente trebuie să conţină lucrări prin care linia roşie să se situeze cu cca
0,50...1,00 m peste nivelul apelor extraordinare (figura 2.2).
0,50...1,00
NAE
Etiaj
Figura 2.2. Amplasarea traseului funcţie de nivelul apelor extraordinare
Traseul de culme se desfăşoară în imediata apropiere a liniei de cumpănă a

apelor din precipitaţii (figura 2.3). Aceste trasee se caracterizează prin aliniamente
lungi, curbe cu raze mari, vizibilitate foarte bună, schimbări frecvente de declivitate
(alternarea pantelor şi rampelor). Dezavantajul major al acestor tipuri de traseu îl
constituie faptul că acestea nu deservesc multe localităţi şi de asemenea sunt supuse
condiţiilor climaterice (înzăpezire, îngheţ-dezgheţ).
245
250
245
Figura 2.3. Amplasarea traseului de culme

2.1 – Noţiuni generale privind alegerea unui traseu 21
Traseul de coastă face legătura între două sau mai multe puncte aflate pe
acelaşi versant. Există două posibilităţi de realizare a acestui tip de traseu:
- apropiat de linia călăuză cu abateri mici necesare pentru evitarea unor
posibile obstacole, dacă declivitatea liniei călăuză este mai mică decât declivitatea
admisă (figura 2.4.a);
- normal pe unele sectoare şi lungit artificial prin serpentine pe alte sectoare,
dacă decilivitatea liniei călăuză este mai mare decât declivitatea admisă (figurile 2.4.b
şi 2.4.c).
B
b
Figura 2.4. Amplasarea traseului de coastă
Traseul transversal văilor comportă mai multe variante. Traversarea văii se

poate face direct printr-un traseu apropiat de linia călăuză (figura 2.5.a) cu condiţia ca
punctul de traversare a liniei călăuză să fie corespunzător pentru amplasarea structurii
de traversare. În zone accidentate traversarea directă implică obligativitatea ridicării
liniei roşii mult peste terenul natural rezultând astfel volume mari de tersamente pentru
realizarea rampelor de acces. Traversarea văii se mai poate face pe la „obârşie” (figura
2.5.b), soluţie ce prezintă dezavantajul lungirii traseului. Soluţia intermediară constă în
deplasarea traseului prin dezvoltarea lui pe versanţi, printr-o lungire artificială şi
folosirea unor zone avantajoase de traversare (figurile 2.5.c, 2.5.d).
A
a
d B
Figura 2.5. Amplasarea traseului transversal văii
Traseul transversal pe culme presupune studierea punctelor favorabile de

traversare (şeile). În general se recomandă şaua cu cota cea mai coborâtă dacă acest
lucru nu conduce la o lungire exagerată a traseului. O altă soluţie în ceea ce priveşte
traseul transversal pe culme poate fi constituită prin traversarea masivului cu un tunel.
Condiţiile hidrologice se referă la regimul apelor de suprafaţă şi de adâncime.
Referitor la apele de suprafaţă trebuie cunoscute cât mai bine aspectele legate
de debitele apelor de suprafaţă şi bazinele aferente, nivelul apelor maxime şi al apelor
extraordinare, poziţia torenţilor, viroagelor şi a depresiunilor de pe traseul drumului.
Apele de adâncime interesează prin nivel şi variaţie anuală.
De asemenea sunt necesare date privind stratificaţia terenului natural şi debitul
apelor.
Condiţiile geologice şi geotehnice presupun determinarea structurii geologice
a terenului funcţie de care se verifică stabilitatea zonei de amplasament şi se iau
măsurile ce se impun cu privire la calitatea infrastructurii (terasamente, lucrări de artă,
consolidări etc.).
2.2 – Metoda axei zero 23
2.2. Metoda axei zero
Unul dintre cele mai utilizate metode folosite la studiul variantelor de traseu pe
hartă este metoda axei zero. Axa zero reprezintă de fapt linia fictivă de declivitate
constantă (impusă), care aşezată în totalitate pe teren nu conduce la lucrări de
umplutură sau săpătură (linia ideală cu cotele de lucru zero).
Datorită faptului că pe planul cu curbe de nivel toate detaliile planimetrice sunt
redate în proiecţie orizontală, identificarea axei zero porneşte de la stabilirea lungimii
segmentului de dreaptă „L”, măsurat între două curbe de nivel succesive cu diferenţa
de nivel „ΔH” şi între care declivitatea impusă este „d” (figura 2.6).
d s,%
h
L
Figura 2.6. Calculul segmentului de lungime al axei zero
Astfel, lungimea segmentului „L” este dată de următoarea relaţie:

= 100 [m] (2.1)
Declivitatea liniei roşii, după trasarea aliniamentelor şi racordarea în plan a

acestora va fi diferită de declivitatea impusă prin axa zero, astfel că declivitatea luată în
considerare la studiul traseului cu metoda axei zero va fi cu cca 2,0...3,0 % mai mică
decât declivitatea care se presupune că se va obţine pe traseul final.
Aplicarea metodei axei zero pe planuri cu curbe de nivel constă în unirea
curbelor de nivel succesive cu segmente având lungimea minimă „L” rezultată prin
impunerea declivităţii propuse pentru studiu. În acest mod se obţine practic o linie
poligonală frântă care leagă curbele de nivel şi care se numeşte axa zero (figura 2.7).
L
L
Figura 2.7. Trasarea axei zero
După studiul traseului cu această metodă se obţin pratic mai multe variante
iniţiale de traseu (axe zero) cu declivităţi impuse diferite, dar mai mici decât
declivitatea maximă admisă. Prin trasarea unor aliniamente mai lungi în imediata
apropiere a axei zero se obţin de fapt variantele finale ale traseului sub forma unor
aliniamente care mai apoi se racordează cu diferite tipuri de curbe.
După stabilirea unor variante de traseu se identifică avantajele şi dezavantajele
fiecăreia dintre ele urmărindu-se eliminarea variantelor necorespunzătoare.
În alegerea variantei optime de traseu se urmăresc în principal următorii indici:
- indici tehnici: lungimea traseului, declivitatea medie, lungimea sectoarelor
în curbă, lungimea sectoarelor cu declivităţi mari, razele minime de
racordare etc;
- indici economici: volumul de terasamente, volumul lucrărilor de artă,
investiţia specifică etc.
După stabilirea variantei optime de traseu se trece la materializarea pe teren a
traseului definitiv.
2.3. Exemplu de trasare

În continuare se vor studia două variante de traseu posibile pe relieful de deal
din tema de proiectare care să lege punctele A şi B.
2.3 – Exemplu de trasare25
Axa zero se poate obţine pentru diverse declivităţi impuse. De exemplu se pot
căuta variante de traseu pentru următoarele declivităţi impuse:
- d1imp = 3 %
- d2imp = 7 %.

= ⇒ = = = 14,28
= = = 33,33
Astfel se pot obţine diverse variante de traseu funcţie de declivităţile

impuse în studiu. Exemplul grafic se va face pentru o declivitate impusă de 3
%, astfel încât distanţa dintre două curbe de nivel alăturate va fi de 33,33 m.
Varianta obţinută în acest studiu va fi luată în considerare pentru trasarea
aliniamentelor şi definitivarea ulterioară a axei în plan.
În urma studiului s-au obţinut patru aliniamene şi trei vârfuri (V1, V2,
V3) ce urmează a fi racordate în plan în cadrul capitolului 3.
3. PROIECTAREA AXEI ÎN PLAN
3.1. Generalităţi
În plan un traseu de drum este alcătuit dintr-o succesiune de aliniamente şi
curbe. Aliniamentele reprezintă sectoarele drepte ale traseului. Trecerea de pe un
aliniament pe celălalt se realizează prin intermediul curbelor de racordare.
În mod obişnuit, racordarea aliniamentelor cu curbe, se amenajează în
interiorul unghiului format de cele două aliniamente.
În cazul unor condiţii locale dificile, ca: teren foarte accidentat, obstacole
naturale, etc., curbele de racordare pot fi amenajate şi în exteriorul unghiului dintre
aliniamente, prin intermediul unor aliniamente şi curbe auxiliare, în care caz,
racordarea poartă denumirea de serpentină.
Pentru asigurarea circulaţiei vehiculelor, a vizibilităţii şi a unui confort
corespunzător la parcurgerea traseelor în curbe, acestea se amenajează în plan şi în
spaţiu.
Amenajarea în plan orizontal se realizează prin racordări progresive şi
supralărgiri ale căii, iar amenajarea în spaţiu, prin convertiri şi supraînălţări ale
profilului transversal.
3.2. Tipuri de racordări în plan

În mod obişnuit, racordarea în plan a aliniamentelor de drumuri se realizează
prin arce de cerc şi prin arce de clotoidă.
Cercul (figura 3.1) este curba plană care reprezintă locul geometric al tuturor
punctelor a căror depărtare faţă de un punct fix, denumit centru de curbură este
constantă şi egală cu raza acesteia (R);
R = const. (3.1)
28 Proiectarea axei în plan - 3
Clotoida (figura 3.2) este curba care reprezintă locul geometric al tuturor
punctelor pentru care produsul dintre lungimea arcului măsurat de la origine şi raza de
curbură (ρ ) de la extremitatea acestui arc este constant:
A2 = ρ · s = const. (3.2)
în care:
A este parametrul clotoidei, în m;
s – lungimea arcului măsurată de la originea clotoidei şi până în punctul
considerat (P), în m;
ρ – raza de curbură a clotoidei în punctul considerat (P), în m.
Din această relaţie rezultă că raza de curbură a clotoidei este invers
proporţională cu lungimea arcului considerat:
A2
ρ= (3.3)
s
Arcul corespunzător punctului P de pe curbă, este dat de:
s=R·τ [m] (3.4)
în care:
R este raza cercului, în m;
τ – ungiul format de tangenta la curbă dusă prin extremitatea arcului considerat,
cu aliniamentul tangent la curbă în originea racordării, în rad.
y y
C
τ
N
ρ=
R=const. C R=c
A
2
onst A= ρ S=const.
S
τ .
p p
Rτ 2τ
S= S=A
Q τ τ Q
O x O N x
Fig. 3.1. Cercul de rază R. Fig. 3.2. Clotoida de parametru A.
3.2 – Tipuri de racordări în plan 29
În mod analog poziţia unui punct oarecare P aflat pe clotoidă poate fi definită
prin lungimea arcului de clotoidă (s) cuprins între originea 0 a curbei şi punctul P
considerat: s = A · 2 ⋅ τ , în care A este parametrul clotoidei, în m şi τ este unghiul
exterior al tangentelor (radiani).
Întrucât orice cerc este definit prin raza sa de curbură (R) şi orice clotoidă, prin
parametrul său (A), aceste elemente reprezintă caracteristicile principale ale celor două
curbe.
Racordarea aliniamentelor de drumuri se realizează de preferinţă printr-un arc
de cerc tangent la cele două aliniamente. Acest tip de racordare poate fi însă utilizat
numai în cazul în care raza curbei îndeplineşte anumite condiţii în funcţie de razele
caracteristice (Tabelul 3.1).
Raza minimă (Rm) este valoarea minimă acceptată ca rază pentru racordarea a
două aliniamente consecutive, pentru o anumită viteză de proiectare.
Raza curentă (Rc) este raza minimă, pentru o anumită viteză de proiectare,
pentru care se acceptă racordarea a două aliniamente consecutive cu arc de cerc, fără
utilizarea unei curbe progresive. Pentru valori ale razei Rm ≤ R < Rc, funcţie de viteza
de proiectare, este obligatorie utilizarea curbelor progresive pentru rezolvarea
racordării.
Raza recomandabilă (Rr) este raza minimă, funcţie de viteza de proiectare,
pentru care racordarea a două aliniamente consecutive se poate face cu arc de cerc,
acceptându-se în acest caz circulaţia pe deverul negativ.
Tabelul 3.1
Raza caracteristică Viteza de proiectare (V) [km/h]
[m] 100 80 60 50 40 30 20
Raza minimă (Rm) 450 240 125 95 60 35 25
Raza curentă (Rc) 1000 620 380 270 170 90 70
Raza
1600 1000 575 400 250 150 100
recomandabilă (Rr)
Elementele principale ale racordărilor în plan, indiferent de tipul acestora, sunt
următoarele:
V – vârful de unghi ( punctul de intersecţie a aliniamentelor);
Ti, Te – tangenta de intrare, respectiv de ieşire din racordarea circulară;
Oi, Oe – originea arcului de clotoidă de la intrarea respectiv de la ieşirea din
racordare;
Si, Se – sfârşitul arcului de clotoidă de la intrarea respectiv de la ieşirea din arcul
de cerc central;
B – bisectoarea racordării.
R – raza de curbură a arcului de cerc sau a cercului osculator, în m;
c – lungimea arcului de cerc de rază R, cuprinsă între punctele de tangenţă cu
aliniamentele (Ti şi Te), în m;
L – lungimea arcului de clotoidă folosit la racordare, în m;
A – parametrul arcului de clotoidă, în m.
C – lungimea arcului de cerc central cuprins între punctele de la sfârşitul arcelor
de clotoidă folosite (Si şi Se), în m;
s – lungimea unui arc de curbă măsurată de la originea curbei respective, până la
punctul considerat (P), în m;
δ – raza de curbură într-un punct oarecare (P) al clotoidei, în m;
Co – lungimea arcului de cerc de rază R ce se suprimă pentru a face posibilă
introducerea arcului de clotoidă de parametru A, în m;
ΔR – deplasarea cercului spre centru, faţă de tangentă, pentru a face posibilă
introducerea arcului de clotoidă între aliniament şi arcul de cerc central, în m;
x' – abscisa centrului de curbură al arcului de cerc central sau al cercului
osculator de rază R, în m;
λ – distanţa dintre originile a două arce de clotoidă succesive de sens contrar, în
m;
x, y – coordonatele rectangulare ale unui punct oarecare P (sau S) situat pe curba
de racordare, în m;
3.2 – Tipuri de racordări în plan 31
xo, yo – proiecţiile pe axele de coordonate ale arcului de cerc Co de rază R ce se
suprimă, pentru a face posibilă introducerea arcului de clotoidă, în m;
M – bisectoarea arcului de cerc de lungime s < c, în m;
X, Y – coordonatele rectangulare ale punctului de bisectoare;
rp – raza polară a punctului considerat, în m;
T – lungimea tangentei, măsurată de la vârful de unghi V, până la originea
racordării, pe direcţiile aliniamentelor, în m;
B – lungimea bisectoarei, măsurată de la vârful de unghi V până la punctul de
bisectoare B, în m;
To – lungimea tangentei auxiliare (tangente la curba de racordare normală pe
bisectoarea unghiului dintre aliniamente), în m;
Xo – abscisa punctului de intersecţie a tangentei auxiliare (To) cu
aliniamentul, în m;
α – unghiul de deviere a aliniamentelor;
β – unghiul interior al aliniamentelor (suplimentarul unghiului α );
τ – unghiul tangentelor (unghiul exterior al tangentelor duse prin originea şi
extremitatea arcului considerat);
ϕ – unghiul polar, format de raza polară (rp) a unui punct oarecare de pe curbă cu
tangenta în origine a arcului considerat;
∂ – unghiul format de raza polară (rp) cu tangenta la curba dusă prin
extremitatea arcului considerat.
Atât cercurile cât şi clotoidele sunt curbe care se bucură de proprietatea
geometrică de omotetie şi ca urmare raportul lungimilor elementelor omoloage ale
două cercuri de rază R şi R1, respectiv ale două clotoide de parametri A şi A1, iar
unghiurile lor omoloage sunt egale.
În baza proprietăţii de omotetie, se poate scrie:
- pentru arcul de cerc:
C x y rp R
= = = = = const. (3.5)
C1 x 1 y1 rp1 R 1
τ = τ 1 ; φ = φ1
- pentru arcul de clotoidă:
L R ΔR x' x y rp A
= = = ' = = = = = const. (3.6)
L1 R 1 ΔR 1 x 1 x 1 y1 rp1 A 1
τ = τ 1 ; φ = φ1 ; δ = δ1
Folosind proprietatea de omotetie, elementele unui arc de cerc oarecare, de
rază R, respectiv ale unui arc de clotoidă oarecare, de parametru A pot fi determinate
cu ajutorul elementelor omoloage cunoscute, ale unui alt arc de cerc, de rază R1,
respectiv ale unui alt arc de clotoidă, de parametru A1.
Omotetia deci, oferă posibilitatea determinării elementelor oricărui arc de cerc
sau de clotoidă, cu ajutorul elementelor omoloage ale unui singur cerc, de rază R ,
respectiv ale unei clotoide, de parametru A , denumite curbe de bază, pentru care sunt
întocmite tabele (vezi anexele 1...7).
În cazul tabelelor întocmite pentru cercul de bază: R = 1 şi respectiv pentru
clotoida de bază: A = 1, coeficientul de omotetie este egal cu însăşi raza R a arcului de
cerc, respectiv cu însuşi parametrul A al arcului de clotoidă considerat, astfel încât
elementele curbelor considerate pot fi determinate cu ajutorul relaţiilor:
- pentru arcul de cerc de rază R:
c=R· c; x=R· x; y=R ⋅y; rp = R · rp (3.7)
τ =τ ; ϕ =ϕ ;
- pentru arcul de clotoidă de parametru A:
L=A· L; R=A· R; Δ R = A · ΔR ; x’ = A · x ' ; (3.8)
x=A· x; y =A· y; r = A · rp;
τ =τ ; ϕ =ϕ ; δ=δ;
Prin urmare elementele metrice ale curbei considerate se obţin prin
multiplicarea valorilor elementelor omoloage extrase din tabele, cu raza de curbură R a
arcului de cerc, respectiv cu parametrul A al arcului de clotoidă dat, iar unghiurile
3.3 – Elementele principale ale curbelor circulare 33
dintre diferitele elemente ale curbelor considerate, sunt egale cu unghiurile dintre
elementele omoloage ale curbelor de bază.
3.3. Elementele principale ale curbelor circulare

Elementele curbelor circulare sunt prezentate grafic în figura 3.3.
V
α
E
T β
B β/2
T0 τ= α
Y
X
B 2
G ϕ G'
X0
c/2
rp Y
ϕ α/2
Ti x x
Te
F
R
α/4 α/2
Fig. 3.3. Elementele racordării circulare
Curbele circulare interioare se caracterizează prin următoarele elemente

principale:
- unghiul (β) dintre aliniamentele care se racordează. Unghiul β rezultă din
măsurători directe pe teren sau prin trasarea pe hartă. Acesta este suplimentar unghiului
la centru α (numit şi unghi de întoarcere) sau unghi exterior aliniamentelor;
- raza curbei (R) se alege sau se determină din condiţii impuse de situaţia
concretă din teren. Cu cât valoarea razei racordării este mai mare (la o anumită viteză
de proiectare), cu atât condiţiile de siguranţă şi confort sunt mai bune;
- tangenta (T) adică distanţa dintre punctul de tangenţă cu aliniamentul (Ti sau
Te) şi vârful de unghi V. Tangenta se calculează cu relaţia următoare:
α
T = Rtg (3.9)
2
- lungimea arcului de racordare (C) cuprinsă între punctele de intrare în curbă
(Ti), respectiv de ieşire din curbă (Te), se calculează astfel:
π ⋅ R ⋅α g
C= (3.10)
200
- bisectoarea (B) cuprinsă între vârful de unghi V şi mijlocul arcului TiTe
(punctul B) pe direcţia bisectoarei unghiului β se calculează cu relaţia următoare:
R ⎛ β ⎞
B = VO − BO = − R = R⎜ cos ec − 1⎟ (3.11)
β ⎝ 2 ⎠
sin
2
sau:
R α ⎛ α ⎞
B= − R= R⋅sec − R= R⎜ sec −1⎟ (3.12)
α 2 ⎝ 2 ⎠
cos
2
Mărimile β, R, T, C şi B reprezintă elementele principale ale curbelor
circulare. Acestea se calculează sau se determină cu ajutorul tabelelor.
În afară de elementele principale, la o curbă circulară se mai deosebesc:
- lungimea corzii ( Ti Te ), care se calculează cu relaţia următoare:
α β
TiTe =2TiF =2 R⋅sin =2 R⋅cos (3.13)
2 2
- coordonatele mijlocului curbei (adică ale punctului B) într-un sistem de axe
rectangulare cu originea în Ti, respectiv Te (abscisa pe direcţia tangentei şi ordonata pe
direcţia razei), care se calculează cu relaţiile următoare:
α β
TiE =TiF = R sin = R cos (3.14)
2 2
⎛ α⎞ ⎛ β⎞
EB= FB= BO− FO = R⎜1−cos ⎟= R⎜1−sin ⎟ (3.15)
⎝ 2⎠ ⎝ 2⎠
3.4 – Trasarea curbelor circulare 35
3.4. Trasarea curbelor circulare

Pichetarea (trasarea) pe teren a unei racordări cu arc de cerc necesită
următoarele operaţii:
- măsurarea directă sau determinarea indirectă (prin măsurători auxiliare şi
calcule) a unghiului β;
- aflarea poziţiei punctelor Ti şi Te;
- marcarea poziţiei creştetului (mijlocului curbei Ti Te ), numit şi bisectoare
(notat pe planşă cu B);
- pichetarea punctelor intermediare pe curbă.
Operaţia de pichetare presupune materializarea pe teren (planşe), prin picheţi, a
unor puncte de pe arcul de cerc, ale căror coordonate faţă de un sistem de referinţă
(specific metodei de trasare adoptată) sunt cunoscute.
Una dintre cele mai utilizate metode de trasare a curbelor circulare este metoda
ordonatelor pe tangentă care se aplică în terenuri plane, cu vizibilitate suficientă.
În cadrul acestei metode un punct P de pe curba de racrodare este definit de
coordonatele sale rectangulare x şi y în raport cu sistemul de referinţă xOy, având
originea în pichetul Ti, respectiv Te. Abscisa sistemului, axa Ox, corespunde cu
prelungirea aliniamentului (figura 3.4) pe direcţia tangentei pozitivă spre vârf, iar axa
Oy este perpendiculară pe abscisă în punctul Ti, respectiv Te, pozitivă spre centru.
O
R
R
P
y
x
Ti(Te)
x
Figura 3.4. Metoda ordonatelor pe tangentă

Metoda ordonatelor pe tangentă se poate aplica în două moduri:
- considerând abscise egale pe tangentă;
- luând arce egale pe curbă.
Metoda cu abscise egale presupune alegerea unor abscise egale, mai exact a
unor distanţe egale între picheţi pe direcţia abscisei. Originea sistemului de axe se
consideră punctele Ti şi Te, după care, mergând spre vârful aliniamentelor (V), se
măsoară distanţe crescând cu o mărime constantă (x', 2x', 3x' ş.a.m.d.).
Ordonatele y ale picheţilor P de pe curbă corespunzători distanţelor măsurate
anterior pe abscisă se determină cu relaţia:
y = R − R2 − x2 (3.16)
în care:
R este raza curbei;
x - abscisa cunoscută a pichetului de pe curbă (x ia pe rând valorile x'; 2x'; 3x'
ş.a.m.d.).
Întrucât nu se dau lungimile arcelor de curbă, metoda întâmpină greutăţi la
stabilirea distanţelor dintre picheţi şi din acest considerent se aplică mai rar decât
metoda cu arce egale.
Metoda cu arce egale se aplică dacă se impune ca punctele intermediare
(numite picheţi) să se găsească la distanţe egale (arce egale de valoare s). În acest caz
se calculează coordonatele rectangulare (x şi y) ale fiecărui pichet P de pe curbă cu
relaţia:
x = R ⋅sin θ (3.17)
y = R − R ⋅ cos θ = R (1 − cos θ) (3.18)
în care:
R este raza racordării;
θ - unghiul la centru corespunzător unei anumite lungimi dată arcului (s; 2s; 3s
ş.a.m.d.). Valoarea unghiului θ rezultă astfel:
200a
θ= [g] (3.19)
πR
3.5 – Racordări cu curbe progresive. Calcul şi trasare 37
Astfel, coordonatele punctului P pot fi calculate cu relaţiile:
200 a
x = R ⋅sin (3.20)
πR
⎛ 200 a ⎞
y = R ⎜ 1 − cos ⎟ (3.21)
⎝ πR ⎠
3.5. Racordări cu curbe progresive. Calcul şi trasare

Curbele progresive, spre deosebire de arcul de cerc, au raza de curbură
variabilă în lungul arcului. Curbele progresive se mai numesc şi radioide.
Pentru utilizarea în proiectarea căilor de comunicaţie terestre a curbelor
progresive este necesară cunoaşterea ipotezelor de folosire şi a relaţiilor de calcul care
să permită realizarea diferitelor tipuri de racordări, funcţie de condiţiile locale şi de
exigenţele impuse traseului proiectat.
Elementele arcului de clotoidă corespunzătoare unui punct oarecare P situat pe
curbă (figura 3.5) pot fi determinate cu ajutorul tabelelor întocmite pentru clotoida de bază
2
s A s
A = 1 în funcţie de lungimea arcului s = = ' sau de unghiul tangentei Γ = .
A R 2
y
S= Δ
ρ
²
τ ρ=
ρ =R
R
δ
P
rp
y0
y
0
t
ϕ Δρ Q τ
O x
x' x 0
xτ
x
Figura 3.5. Elemetele arcului de clotoidă
Expresiile elementelor arcului de clotoidă în funcţie de lungimea arcului s a
clotoidei de bază A = 1:
s
A= ρ ⋅ s = ρ ⋅ s = s ⋅ ρ = ρ 2τ = (3.22)
2τ
A2
ρ= =A⋅ ρ (3.23)
s
A2
s= = A⋅s (3.24)
ρ
2
s s
τ= = (3.25)
2ρ 2
A s
s= = (3.26)
ρ A
5 9
s s
x = A (s − + − +... ) =
5 ⋅ 2 ⋅ 2 9 ⋅ 2 4 ⋅ 4!
2 !
5 9
s s
= A (s − + − +... ) = A ⋅ x (3.27)
40 3456
3 7 11
s s s
y=A( − + − +... ) =
3 ⋅ 2 7 ⋅ 2 ⋅ 3 11 ⋅ 25 ⋅ 5!
1 3 !
3 7 11
s s s
=A( − + − +... ) = A · y (3.28)
6 336 42240
A2 ⎡1 ⎛ s ⎞2 ⎤ 1 s
2
⎛s s
5
s ⎞
x0 = ρ sin τ = sin ⎢ ⎜ ⎟ ⎥ = A ⋅ sin = A − 3 ! + 5 ! − +... ⎟ =
⎜
s ⎜ 2 2 ⋅3 2 ⋅5 ⎟
⎣⎢ 2 ⎝ A ⎠ ⎦⎥ s 2
⎝ ⎠
5 9
s s s
=A( − + − +... ) = A · x 0 (3.29)
2 48 3840
1 ⎛⎜ ⎞
2
A2 ⎡ 1⎛ s ⎞ ⎤
2
s
y0 = ρ (1 – cos τ )= ⎢1 − cos ⎜ ⎟ ⎥ = A ⋅ 1 − cos ⎟=
s ⎢⎣ 2 ⎝ A ⎠ ⎥⎦ s⎜ 2 ⎟
⎝ ⎠
3 7 11 3 7 11
s s s s s s
= A ( 2 ! − 4 ! + 6 ! − +... ) = A ( − + − +... )
2 ⋅2 2 ⋅4 2 ⋅6 8 384 46080
= A · y0 (3.30)
5 9
s s s
x' = x – x0 = A ( − + − +... ) =
2 5 ⋅ 2 ⋅ 3 9 ⋅ 2 5 ⋅ 5!
3 !
5 9
s s s '
=A( − + − +... ) = A · x (3.31)
2 240 34560
3 7 11
s s s
ΔR = y – y0 = A ( − + − +... ) =
3 ⋅ 2 ⋅ 2 7 ⋅ 2 ⋅ 4 11 ⋅ 2 6 ⋅ 6!
2 ! 4 !
= A (a –+…) = A · Δρ (3.32)
2 6 10
y s s 19 ⋅ s
φ = arc tg = − + − ... = ϕ (3.33)
x 6 2835 2138400
φg = 63,6620g · φ (3.34)
2
⎛ y⎞ ⎛ z z2 z3 5z4 35z5 ⎞
rp = x2 + y2 = x ⋅ 1 + ⎜ ⎟ = Ax 1 + z = A ⋅ x⎜⎜1 + − + − + − ...⎟⎟ = A ⋅ rp
⎝x⎠ ⎝ 2 8 16 128 1280 ⎠
2
⎛y⎞
(s-a notat z = ⎜ ⎟ ) (3.35)
⎝x⎠
δ = τ = φ; δg = 63,6620g δ (3.36)
y ⎛s s
5
17s9 ⎞
t0 = ⎜
=A + 2 + 3 3 +...⎟ =
sinτ ⎜ 3 2⋅ 3 ⋅ 7 2 ⋅ 3 ⋅ 5⋅ 7⋅11 ⎟
⎝ ⎠
⎛ s s 5 17 ⋅ s 9 ⎞
= A⎜ + + + ... ⎟ = A ⋅ t 0 (3.37)
⎜ 3 126 83160 ⎟
⎝ ⎠
5 9
2s s 139 ⋅ s
xτ = x – y cot g τ =A( + 3 + 6 3 + ... ) =
3 2 ⋅ 3 ⋅ 5 2 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 7 ⋅ 11
5 9
2s s 139s
=A( + + + ... ) = A · x (3.38)
3 120 665280
Observaţii:
Notaţiile barate aparţin elementelor clotoidei de bază A = 1.
2
Substituind în relaţiile anterioare s = 2τ , se obţin expresiile elementelor
arcului de clotoidă în funcţie de unghiul tangentei (τ).
În punctul care marchează sfârşitul arcului de clotoidă şi începutul arcului de
cerc, s = L şi ρ = R, astfel încât se pot scrie expresiile:
A= RL ; ρ⋅s = l (3.39)
A2
R= = A ⋅ρ (3.40)
L
A2
L= = A⋅s (3.41)
R
2
L s
τ = = (3.42)
2R 2
A L
s= = (3.43)
R A
Uneori valorile x' şi ΔR din relaţiile se exprimă în funcţie de lungimea arcului
de clotoidă (L) şi de raza arcului de cerc (R).
2 L2 L
A· s=L şi s = =
A2 R
(3.44)
Astfel, se pot scrie expresiile:
L L3 L5
x' = − + + ... (3.45)
2 240R 2 34560R 5
L2 L4 L6
R= − + − +... (3.45)
24R 2688R 3 506880R 5
Punctul de la sfârşitul arcului de clotoidă aparţine atât clotoidei respective, cât

şi arcului de cerc racordat. Datorită acestei situaţii particulare, elementele
corespunzătoare acestui punct (şi numai ale acestui punct), pot fi exprimate nu numai
în funcţie de parametrul A al clotoidei, ci şi în funcţie de raza de curbură R a arcului
de cerc racordat, prin simpla substituire a parametrului A cu valoarea sa dedusă şi
anume:
A=R· s (3.46)
În acest fel se obţine:
x = R ·s ⋅ x ; y = R ·s ⋅ y; x' = R · s ⋅ x , ; ΔR = R ⋅ s ⋅ Δϕ ; etc. (3.47)
τ =τ; φ= ϕ; δ= δ;
Elementele geometrice principale ale unei racordări cu clotoidă sunt
următoarele (figura 3.5):
- variabila independentă τ;
- coordonatele carteziene x şi y;
- coordonatele polare:
r = x+ y (3.48)
y
ϕ = arctg (3.49)
x
- strămutarea tangentei (deplasarea arcului de cerc central):
Δρ = y − R (1 − cos τ ) (3.50)
- raza de curbură:
L
ρ=R= (3.51)
2τ
- lungimea arcului:
s = L = A 2τ = 2 Rτ (3.52)
- abscisa centrului de curbură:
x`= x − R sin τ (3.53)

- ordonata centrului de curbură:
y `= y − R cos τ (3.54)
Pentru diferite valori ale variabilei independente τ, valorile alementelor
geometrice principale ale unei racordări cu clotoidă se pot calcula pe baza proprietăţii
de omotetie cu ajutorul tabelelor care conţin elementele clotoidei de bază (vezi anexa
2).
Racordarea în plan a aliniamentelor de drumuri cu ajutorul curbelor progresive

se poate face astfel:
- arc de cerc de rază R precedat şi urmat de câte un arc de clotoidă având acelaşi
parametru A1= A2 = A (racordarea simetrică) fig. 3.6;
- arc de cerc de rază R, precedat şi urmat de câte un arc de clotoidă de parametri
diferiţi: A ≠ A (racordarea nesimetrică), fig. 3.7;
- două arce de clotoidă, având acelaşi parametru: A1=A2=A, reunite într-un punct
al cercului osculator de rază R (racordare simetrică), fig. 3.8;
- două arce de clotoidă, de parametri diferiţi: A1 ≠ A2, reunite într-un punct al
cercului osculator, de rază R (racordare nesimetrică), fig. 3.9.
V
α
β
C
L L
Si Se
Oi ΔR ΔR Oe
R
R τ α−2τ τ
L=OiSi=OeSe α Δ1=Δ2=Δ
C=SiSe
Figura 3.6. Arc de încadrat de câte un arc de colotoidă. Racordare simetrică.

V α
L1 L2
Si Se
ΔR1 ΔR2
α−τ−τ
1 2
R τ1 τ2 R
Oi L1=OiSi α Oe
Δ1 Δ2
L2=OeSe
C=SiSi
Figura 3.8. Racordare simetrică cu două arce de clotoidă
V α
β
L1 S L2
ΔR1 ΔR2
Oi τ1 R Oe
R τ2
L1=OiS Δ1 Δ2
α α=τ1+τ2
L2=OeS
Figura 3.7. Arc de cerc încadrat de câte un arc de clotoidă. Racordare nesimetrică
V α
B
L L
ΔR ΔR
R τ= α τ= α R
2 2
Oi α Oe
L=OiB=OeB Δ1=Δ2=Δ
Figura 3.9. Racordare nesimetrică cu două arce de clotoidă
Racordările simetrice cu clotioidă şi arc de cerc central (figura 3.10) se pot

rezolva în mai multe moduri funcţie de elementele cunoscute.
V
α
β
β/2
B
T
F
T0
Y
E α/2
y B
G G'
C
X
τ t0
x0
Si Se
δ L
Q
x
x0
ΔR α−2τ ΔR
D H H' D'
xτ
ϕ α/2
x'
R R
y
0 τ α τ
Oi Oe
C=SiSe L=OiSi=OeSe
Figura 3.10. Elementele principale ale racordării simetrice

cu clotoidă şi arc de cerc central
În funcţie de viteza de proiectare şi de impunerea unui element al racordării
(bisectoare, tangentă, lungime racordare) se determină raza racordării R. Cu
respectarea lungimilor minim admise se impune lungimea clotoidei L (tabelul 3.2),
după care se calculează unghiul τ cu relaţia:
L
τ= (3.55)
2R
Parametrul clotoidei A se determină cu relaţia:
A = R⋅L (3.56)
Pe baza proprietăţii de omotetie se determină elementele geometrice ale clotoidei
proiectate de parametru A şi rază R, făcând apel la elementele clotoidei de bază (vezi
anexa 2).
Tabelul 3.2.
Viteza de proiectare (V) [km/h]
Caracteristica [m]
100 80 60 50 40 30 20
Lungimile C ale arcelor
de cerc măsurate între
tangentele teoretice 140 120 95 70 60 45 40
pentru clase tehnice
III...V, min.
Lungimile L ale
clotoidelor folosite la 95 85 75 55 45 35 30
racordările cu Rm<
R ≤ Rc, min.
Lungimile L ale
clotoidelor când nu sunt 125 120 95 70 60 45 40
arce de cerc centrale,
min.
Un alt procedeu constă în folosirea unor tabele prin care se dau direct elementele
geometrice ale clotoidelor frecvent utilizate pentru racordări la drumuri, funcţie de
viteza de proiectare V şi raza racordării R (vezi anexa 4).
Celelalte elemente principale se determină astfel:
α
T = x`+ ( R + ΔR )tg (3.57)
2
α
B = ΔR + ( R + ΔR)(sec − 1) (3.58)
2
π ⋅ R ⋅α
C= - lungimea arcului TiTe (3.59)
200
c = C − L - lungimea arcului SiSe (3.60)
Racordările simetrice cu arce de clotioidă (figura 3.11) sunt oarecum similare
celor cu arc de cerc central, particularitatea acestora constând în faptul că variabila τ se
determină cu relaţia:
α
τ= (3.61)
2
V
α
β
β/2
B
T
T
F F'
T0 T0
α/2
G B G'
δ
X
L L
x0
x0
x
ΔR rp
ΔR
y
0 α
x'
x'
ϕ τ= 2
R α R
Oi Oe
L=OiB=OeB
c=L; C=c
Figura 3.11. Elementele principale ale racordării cu clotoide simetrice cap la cap
Astfel, cu ajutorul variabilei astfel calculată se determină din tabelele cu
elementele clotoidei de bază (anexa 2) Lb, xb,yb,x`b,ΔRb, etc.
Pe baza proprietăţii de omotetie, cunoscând valoarea razei racordării se
determină toate elementele racordării.
Celelalte elemente principale ale racordării (T, B, C, c) se vor calcula cu
relaţiile 3.57...3.60, cu observaţia că arcul de cerc central calculat cu relaţia 3.60 se
reduce la un singur punct (c = 0).
Cele trei vârfuri din plan se vor racorda astfel:

- V1 – racordare cu două arce simetrice de clotoidă (clotoidă cap la cap);
- V2 – racordare circulară;
- V3 - racordare cu două arce simetrice de clotoidă şi arc de cerc central.
Calculul şi pichetarea racordării circulare (curba nr. 2)

α = 67,78g
Timpus = 135 m
α
T = R × tg m => = α = , = 229,17 m => = 230
α ,
T = R × tg m = 230 × tg = 135,5 m
B=R× α − 1 m = 230 × , − 1 = 36,90 m
π× ×α π× × ,
C= = = 244,88 m
α ,
TiTe = 2 × R × sin = 2 × 230 × sin = 233,50 m
α ,
XM = R × sin = 230 × sin = 116,73 m
α ,
YM = R × 1 − cos = 230 × 1 − cos = 31,83 m
Pichetarea racordării se face prin metoda ordonatelor pe tangentă (metoda cu

arce egale).
S = 0,1 × R = 0,1 × 230 = 23 m
R < 250 => = 23
,
= = 5,32 => 5 ℎ
θ= × = × = 6,37
π π
∝
= sin
∝
= (1 − cos )

φ = arctg
Pichet x [m] y [m] φ [g] s [m]

1;10 22,97 1,15 3,18 23
2;9 45,72 4,59 6,37 46
3;8 68,00 10,28 9,55 69
4;7 89,60 18,18 12,74 92
5;6 110,33 28,19 15,92 115
M 116,73 31,83 16,95 122,44
Calculul şi pichetarea racordării cu două arce simetrice de clotoidă (curba nr. 1):
αg = 116,7g
Timpus = 160 m
,
τ= = = 58,35
α
T = x ′ + (R + ΔR) × tg
α
B = ΔR + (R + ΔR) × (sec − 1)
x ′ = (0,88643 + 0,35 × 0,01443) × R = 0,8914805 × R

ΔR = (0,13431 + 0,35 × 0,00453) × R = 0,1358955 × R
α
=> T = 0,8914805 × R + (R + 0,1358955 × R) × tg
α
B = 0,1358955 × R + (R + 0,1358955 × R) × (sec − 1)
α
160 = R × (0,8914805 + 1 + 0,1358955) × tg => ≅ 68
Se alege R = 70 m
Calculul clotoidei:
L = (1,82212 + 0,35 × 0,03142) × 70 = 128,32 m
x = (1,67659 + 0,35 × 0,02395) × 70 = 117,95 m
y = (0,52140 + 0,35 × 0,01702) × 70 = 36,91 m
x ′ = (0,88643 + 0,35 × 0,01443) × 70 = 62,40 m
ΔR = (0,13431 + 0,35 × 0,00453) × 70 = 9,51 m
A = (1,34986 + 0,35 × 0,01159) × 70 = 94,77 m
φ = (19,1947 + 0,35 × 0,03259) = 19,21g
Calculul elementelor racordării:
α ,
T = x ′ + (R + ΔR) × tg = 62,75 + (70 + 9,62) × tg = 166,57 m
α ,
B = ΔR + (R + ΔR) × sec − 1 = 9,62 + (70 + 9,62) × sec −1 =
60,83 m
π× ×α π× × ,
C= = = 128,32 m
c = C − L = 128,32 − 128,32 = 0
arce egale).
s̅ =
x = A(s̅ − +...)
y = A( − +...)

φ = arctg
Pichet s [m] x [m] y [m] φ [g]

1;14 15 14,99 0,06 0,255
2;13 30 29,99 0,5 1,061
3;12 45 44,95 1,69 2,392
4;11 60 59,76 4 4,255
5;10 75 74,27 7,77 6,636
6;9 90 88,19 13,33 9,550
7;8 105 101,11 20,91 12,982
M 128,32 117,96 36,92 19,310
Calculul şi pichetarea racordării cu două arce simetrice de clotoidă (curba nr. 3):
αg = 104,44g
L = 60 m
α
T = x ′ + (R + ΔR) × tg
,
T = 170 m => 170 = 30 + × => = 130,56 => = 130
τ= × = × = 14,69122552
× π × π
Elementele clotoidei proiectate:

L = (0,43982 + 0,62122552 × 0,03142) × 130 = 59,99 m ≅ 60 m
x = (0,43770 + 0,62122552 × 0,03093) × 130 = 59,68 m
y = (0,03213 + 0,62122552 × 0,00473) × 130 = 4,60 m
x ′ = (0,21956 + 0,62122552 × 0,01562) × 130 = 29,95 m
ΔR = (0,00805 + 0,62122552 × 0,00118) × 130 = 1,15 m
A = (0,66319 + 0,62122552 × 0,02328) × 130 = 88,30 m
φ = (4,6648 + 0,62122552 × 0,03328) = 4,69g
Elemente ale racordării:
α ,
T = x ′ + (R + ΔR) × tg = 29,95 + (130 + 1,15) × tg = 170,58 m
α ,
B = ΔR + (R + ΔR) × sec − 1 = 1,15 + (7130 + 1,15) × sec −
1 = 62,3 m
π× ×α π× × ,
C= = = 205,00 m
c = C – L = 205,00 – 60 = 145,00 m
arce egale).
Pentru clotoidă:
s̅ =
x = A(s̅ − +...)
y = A( − +...)

φ = arctg
Pentru arcul de cerc central:

∝
= sin
∝
= (1 − cos )

φ = arctg
Pichet s [m] x [m] y [m] φ [g]

1;10 20 19,95 0,17 0,542
2;9 40 39,95 1,37 2,182
Si Se 60 59,68 4,60 4,90
3;8 20 19,91 1,53 4,88
4;7 40 39,38 6,10 9,78
5;6 60 57,89 13,60 14,70
M 72,50 68,83 19,71 17,75
4. DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE
ŞI MIXTE
Pentru a putea rezista în bune condiţii, la acţiunea traficului rutier, structura

rutieră a drumurilor moderne este alcătuită dintr-un complex de straturi rutiere.
La alcătuirea complexelor trebuie să se ţină seama de o serie de caracteristici
de exploatare a drumurilor, ca de exemplu:
- intensitatea şi caracterul circulaţiei;
- capacitatea de transport (numărul de tone brute ce pot fi transportate pe drum
între două reparaţii capitale);
- valoarea investiţiei iniţiale;
- termenele şi costul reparaţiei;
- costul de revenire al transporturilor;
- termenul de recuperare a investiţiei iniţiale, etc.
Dimensionarea structurilor rutiere suple şi mixte se bazează pe îndeplinirea
concomitentă a următoarelor criterii:
- pentru structuri rutiere suple:
- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;
- deformaţia specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului;
- pentru structuri rutiere mixte:
- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;
- tensiunea de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate
naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici;
- deformaţia specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului.
Metoda analitică de dimensionare (PD 177-2001) se bazează pe stabilirea unei
alcătuiri a structurii rutiere, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în
vigoare şi verificarea stării de solicitare a acesteia, sub acţiunea traficului de calcul,
astfel încât să îndeplinească criteriile de dimensionare menţionate mai sus.
58 Dimensionarea structurilor rutiere suple şi mixte - 4
Metoda analitică de dimensionare a structurilor rutiere suple şi mixte implică
parcurgerea următoarelor etape:
- stabilirea traficului de calcul;
- stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului;
- alegerea unei structuri rutiere;
- analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard;
- stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere.
4.1. Stabilirea traficului de calcul

La dimensionarea structurilor rutiere suple şi mixte se ia în considerare traficul
de calcul corespunzător perioadei de perspectivă, exprimat în osii standard de 115 kN,
echivalent vehiculelor care vor circula pe drum.
Osia standard de 115 kN (o.s. 115) prezintă următoarele caracteristici:
- sarcina pe roţile duble: 57,5 kN
- presiunea de contact: 0,625 MPa
- raza suprafeţei circulare echivalente suprafeţei de contact pneu-cale: 0,171 m
Perioada de perspectivă se adoptă de minimum 15 ani în cazul construcţiilor de
autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri europene şi celorlalte categorii de drumuri
din clasele tehnice I şi II şi de minimum 10 ani în cazul drumurilor din clasele tehnice
III, IV şi V.
Componenţa şi intensitatea traficului corespunzătoare unui post de
recensământ se aplică pe sectorul de drum aferent acelui post conform sectorizării
reţelei făcută cu ocazia ultimului recensământ general al circulaţiei.
În cazul străzilor şi a drumurilor judeţene, comunale şi vicinale, în situaţia în
care pe tronsonul de drum supus modernizării nu a funcţionat niciun post de recenzare
sau se apreciază redistribuiri de trafic, este recomandabil să se efectueze un studiu de
trafic pentru stabilirea intensităţii medii zilnice anuale (MZA) actuale şi de perspectivă
a traficului şi a componenţei acestuia (vezi cap. 1, tabelele 1.3a...1.3h).
4.1 – Stabilirea traficului de calcul 59
Valorile coeficienţilor de evoluţie vor fi reactualizate după fiecare recensământ
general de circulaţie de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii
Rutiere(C.N.A.I.R.).
La stabilirea traficului de calcul de perspectivă se vor avea în vedere atât
componenţa traficului cât şi variaţia acestuia în timp explicitându-se în final valorile de
trafic pe categorii de vehicule la nivelul traficului mediu zilnic anual (MZA) pentru
diferite perioade de timp.
În România a fost adoptată, încă din anul 1985, osia standard cu sarcina de 115
kN (o.s. 115), a căror caracteristici principale au fost amintite anterior.
Sarcina pe osie de 115 kN reprezintă sarcina maximă pentru osia motoare,
autoritzată pentru traficul internaţional, în cadrul Comunităţii Europene.
Caracteristicile osiei standard constituie date de intrare în programul de calcul
al tensiunilor şi al deformaţiilor specifice în structura rutieră.
Coeficienţii de echivalare în osii standard de 115 kN sunt daţi în tabelul 4.1,
pentru vehiculele reprezentative fiecărei grupe de vehicule recenzate.
Tabelul 4.1.
Vehicul reprezantativ Coeficienţi
de
Grupa de echivalare
vehicule Tip Sarcini pe osie în osii
standard
de 115 kN
Autocamioane
şi derivate cu 2 R 8135 45 kN + 80 kN 0,30
osii
Autocamioane
şi derivate cu 3 R 19215 62 kN + 2 x 80 kN 0,44
osii
Autocamioane
10 ATM 2 62 kN + 100 kN + 2 x 80 kN 1,02
şi derivate cu
19 TM 2* 62 kN+2 x 80 kN+100 kN+100 kN 1,61
peste 3 osii
Autobuze R 111 RD 50 kN + 100 kN 0,64
Remorci 2R5A 48 kN + 487 kN 0,06
* Vehicul reprezentativ pentru echivalarea traficului pe drumurile naţionale europene
Traficul de calcul se stabileşte cu relaţia:

5
⎡ p kR + p kF ⎤
Nc = 365 × pp × crt × ∑ ⎢⎣n
k =1
Ki ×
2
× f ek ⎥
⎦
(4.1)
în care:
365 este numărul de zile calendaristice dintr-un an;
pp – perioada de perspectivă, în ani;
crt – coeficientul de repartiţie transversală, pe benzi de circulaţie şi anume:
- pentru drumuri cu una şi două benzi de circulaţie, crt = 0,50;
- pentru drumuri cu trei sau mai multe benzi de circulaţie, crt = 0,45;
nki – intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform
rezultatelor ultimului recensământ general de circulaţie;
pkR – coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător anului de
dare în exploatare a lucrării (anul R), stabilit prin interpolare, pe baza datelor din
tabelele 1.3a...1.3h;
pkF – coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător anului
care marchează sfârşitul duratei de exploatare a lucrării (anul F), stabilit prin
interpolare, pe baza datelor din tabelele 1.3a...1.3h;
fek – coeficientul de echivalare în osii standard de 115 kN.
În cazul în care se dispune de valori ale MZA, actual şi de perspectivă,
exprimate în osii standard de 115 kN, traficul de calcul se stabileşte cu relaţia:
n o.s.115R + n o.s.115F
Nc = 365 × pp × crt × (4.2)
2
în care:
4.2 – Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului 61
365, pp şi crt au semnificaţiile de mai sus;
no.s.115 R – numărul de osii standard de 115 kN, corespunzător anului de dare în
exploatare a lucrării (anul R), stabilit prin interpolare;
no.s.115 F – numărul de osii standard de 115 kN, corespunzător sfârşitului
perioadei de perspectivă luată în considerare (anul F), stabilit prin interpolare.
În metoda analitică de dimensionare a straturilor bituminoase de ranforsare a
structurilor rutiere suple şi mixte, traficul de calcul se exprimă în milioane de osii
standard de 115 kN (m.o.s) şi se obţine prin împărţirea la 106 a traficului de calcul
calculat cu relaţiile 4.1 sau 4.2.
4.2. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului

Suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcătuite din
pământuri de fundare, eventual dintr-un strat de formă, şi este caracterizat, în vederea
dimensionării, prin caracteristicile sale de deformabilitate: modulul de elasticitate
dinamic şi coeficientul lui Poisson.
Caracteristicile de deformabilitate ale pământului de fundare se stabilesc în
funcţie de tipul pământului, de tipul climateric al zonei în care este situat drumul şi de
regimul hidrologic al complexului rutier.
Repartiţia tipurilor climaterice pe teritoriul României este dată în figura 4.1.
Regimul hidrologic se diferenţiază astfel:
- regimul hidrologic 1, corespunzător condiţiilor hidrologice FAVORABILE,
conform STAS 1709/2;
- regimul hidrologic 2, corespunzător condiţiilor hidrologice MEDIOCRE şi
DAFAVORABILE, conform STAS 1709/2, notat:
2a: pentru sectoare de drum situate în rambleu, cu înălţimea minimă de 1,00 m;
2b: pentru sectoare de drum situate:
• în rambleu cu înălţimea sub 1,00 m;
• la nivelul terenului;
• în profil mixt;
• în debleu.
Tipurile de pământ, conform STAS 1243, sunt prezentate în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2.
Clasificarea
Indicele de Compoziţia granulometrică:
Categoria Tipul de pământurilor
plasticitate
pământului pământ conform STAS Argilă Praf Nisip
lp [%]
1243 [%] [%] [%]
P1 Sub 10 Cu sau fără fracţiuni sub 0,5 mm
Necoezive Pietriş cu nisip
P2 10...20 Cu fracţiuni sub 0,5 mm
Nisip prăfos
P3 0...20 0...30 0...50 35...100
Nisip argilos
Praf, praf
nisipos, praf
P4 0...25 0...30 35...100 0...50
argilos, praf
Coezive argilos nisipos
Argilă, argilă
prăfoasă, argilă
P5 nisipoasă, argilă Peste 15 30...100 0...70 0...70
prăfoasă
nisipoasă
Figura 4.1. Repartiţia tipurilor climaterice pe teritoriul României

Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi a coeficientului lui
Poisson sunt prezentate în tabelul 4.3.
În cazul terasamentelor executate din deşeuri de carieră sau din cenuşă de
termocentrală se recomandă următoarele valori ale caracteristicilor de deformabilitate:
- deşeuri de carieră Ep = 100 MPa μ = 0,27;
- cenuşă de termocentrală Ep = 50 MPa μ = 0,42.
Tabelul 4.3.
Tipul pământului
Tipul Regimul
P1 P2 P3 P4 P5
climateric hidrologic
Ep, [MPa]
1 70 80
80
I 2a 75
65
2b 90 70 70
1 80
80
II 2a 100 65
70
2b 80 70
1 90 55 80
III 2a 60
80 50 65
2b
Coeficientul lui Poisson, μ 0,27 0,30 0,30 0,35 0,42
Îmbunătăţirea capacităţii portante la nivelul patului drumului se poate face prin

prevederea unui strat de formă, conform STAS 12253. Straturile de formă pot fi
alcătuite din:
- materiale necoezive:
- pământuri necoezive;
- materiale granulare din pietruiri existente;
- deşeuri de carieră;
- zgură de furnal înalt.
- materiale coezive
- pământuri coezive tratate cu var;
- pământuri stabilizate cu zgură granulată şi var;
- pământuri stabilizate cu ciment.
Caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din stratul de formă sunt în
funcţie de tipul acestora şi anume:
- pentru materiale necoezive:
- valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic (Es.f.) este funcţie de
cea a materialelor din stratul suport (Ep):
0,45
Es.f. = 0,20 × h s.f ×E p [MPa] (4.3)
în care:
hs.f. este grosimea stratului de formă, în mm;
– coeficientul lui Poisson are valoarea de 0,27.
- pentru materiale coezive, valorile de calcul ale caracteristicilor de
deformabilitate sunt prezentate în tabelul 4.4.
Tabelul 4.4.
Denumirea materialului Modulul de elasticitate Coeficientul lui Poisson
dinamic Es.f., [MPa] μ
Pământuri coezive tratate cu
var:
- tip P3 şi P4 150 0,35
- tip P5 200 0,35
Pământuri coezive stabilizate
200 0,30
cu zgură granulată şi var
Pământuri stabilizate cu
300 0,27
ciment
Agregate naturale stabilizate
cu lianţi puzzolanici:
- zgură granulată 400 0,27
- cenuşă de termocentrală 500 0,27
- tuf vulcanic 400 0,27
Pentru folosirea raţională a agregatelor naturale în straturile de fundaţie se

recomandă să se asigure la nivelul patului drumului o capacitate portantă minimă,
caracterizată prin valoarea modulului de elasticitate dinamic echivalent al sistemului
bistrat (strat de formă – pământ de fundare) de min. 80 MPa.
Grosimea stratului de formă necesară realizării acestei capacităţi portante se
stabileşte cu ajutorul diagramei din figura 4.2, pentru straturile de formă din materiale
necoezive şi cu cea din figurile 4.3a, 4.3b, 4.3c 4.3d, 4.3e şi 4.3f pentru straturile de
formă din materiale coezive, în funcţie de modulul de elasticitate dinamic al
materialului respectiv.
170
160
cm
.
hs.f
150
140 Diagrama de stabilire

50
a modului de
40
130 elasticitate dinamic

echivalent (Eech) la
30
Eech [MPa]
120 nivelul patului

25
drumului în funcţie de
20
110 modulul de elasticitate

15
dinamic al pământului
10
100 de fundare (Ep) şi de

grosimea stratului de
90
formă din materiale
necoezive (hs.f).
80
70
60
50
50 60 70 80 90 100
Ep [MPa]
Figura 4.2. Strat de formă din materiale necoezive

170
160
Diagrama de stabilire
150 a modului de
elasticitate dinamic
140 echivalent (Eech) la
cm nivelul patului
130 . f.
hs drumului în funcţie de
50
modulul de elasticitate
Eech [MPa]
120 40
30 dinamic al pământului
110
25 de fundare (Ep) şi de
20
15 grosimea stratului de
formă din pământuri
10
100
coezive tip P3 şi P4
90 tratate cu var (hs.f).
80
70
60
50
50 60 70 80 90 100
Ep [MPa]
Figura 4.3.a Strat de formă din din pământuri coezive tip P 3 şi P4 tratate cu var
170
cm
.
hs.f
160 50
40
150 30
140
25
Diagrama de stabilire
20
130 a modului de
15
Eech [MPa]
120
10
110 nivelul patului

100 modulul de elasticitate
90
de fundare (Ep) şi de
70 coezive tip P5 tratate
60
cu var (hs.f).
50
50 60 70 80 90 100
Ep [MPa]
Figura 4.3.b Strat de formă din din pământuri coezive tip P5 tratate cu var
170
160
.f.
cm
150 hs 50 Diagrama de stabilire
40
a modului de
140
30
130 25
20
nivelul patului
Eech [MPa]
120 15
10

100
grosimea stratului de
90
coezive stabilizate cu
80 zgură granulată şi var
(hs.f).
70
60
50
50 60 70 80 90 100
Ep [MPa]
Figura 4.3.c Strat de formă din agregate naturale

stabilizate cu zgură granulată sau tuf vulcanic
190 cm
.
hs.f
180
50
170
40
160
30
25
150
Diagrama de stabilire a
20
modului de elasticitate
Eech [MPa]
140
15
dinamic echivalent
130 (Eech) la nivelul patului
10
120
90
stabilizate cu ciment
80
(hs.f).
70
50 60 70 80 90 100
Ep [MPa]
Figura 4.3.d Strat de formă din pământuri stabilizate cu ciment

230
220
210 .f.
cm
hs Diagrama de stabilire a
200 40 modului de elasticitate
190 dinamic echivalent
180
25
Eech [MPa]
170
160
15
140 formă din agregate
10
naturale stabilizate cu
130
zgură granulată sau tuf
120 vulcanic(hs.f).
110
100
90
80
50 60 70 80 90 100
Ep [MPa]
Figura 4.3.e Strat de formă din agregate naturale stabilizate cu

zgură granulată sau tuf vulcanic
4.3 – Alegerea alcătuirii structurii rutiere 71
230
. cm
220 hs.f
40
210
200
30
190 Diagrama de stabilire a
25 modului de elasticitate
180 dinamic echivalent
Eech [MPa]
170
160 15 modulul de elasticitate
150
10

formă din agregate
130 naturale stabilizate cu
120 cenuşă de termocentrală
(hs.f).
110
100
90
80
50 60 70 80 90 100
Ep [MPa]
Figura 4.3.f Strat de formă din agregate naturale stabilizate cu

cenuşă de termocentrală
4.3. Alegerea alcăturirii structurii rutiere

Structurile rutiere dimensionate cu metoda anlitică conform PD 177-2001 se
clasifică, funcţie de alcătuire, în două tipuri:
- structuri rutiere suple;
- structuri rutiere mixte.
Structurile rutiere suple (nerigide) sunt alcătuite dintr-un ansamblu de straturi
realizate din materiale necoezive stabilizate mecanic sau/şi cu lianţi hidrocarbonaţi,
îmbrăcămintea şi stratul de bază fiind realizate din mixturi asfaltice, sau în mod
excepţional, din macadam bituminos.
Structurile rutiere mixte (semirigide) sunt alcătuite din straturi din agregate
naturale stabilizate mecanic şi cu lianţi hidraulici sau puzzolanici în care apar în timp
fisuri din contracţie, iar îmbrăcămintea şi eventual stratul de bază sunt straturi
bituminoase.
Tipul de structură rutieră se stabileşte în funcţie de materialele preponderente
în regiune şi anume:
- agregate naturale de carieră, care au o pondere importantă în structurile
rutiere suple;
- agregate naturale de balastieră, care au o pondere importantă în structurile
rutiere mixte.
Alcătuirea structurii rutiere se stabileşte luând în considerare următoarele:
- grosimile minime ale diferitelor straturi rutiere;
- grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere, ţinând cont de anumite
constrângeri specifice tehnologiilor de execuţie;
- reducerea numărului de straturi, respectiv de interfeţe, în scopul micşorării
riscului apariţiei unor defecţiuni privind aderenţa între straturi;
- stabilirea alcătuirii stratului de formă astfel încât, grosimea acestuia să poată
fi luată în considerare în dimensionarea structurii rutiere la acţiunea fenomenului de
îngheţ-dezgheţ;
- asigurarea unei protecţii suficiente faţă de manifestarea procesului de fisurare
reflectivă.
4.4 – Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard 73
4.4. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard
Structura rutieră supusă analizei este caracterizată prin grosimea fiecărui strat
rutier şi prin caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere şi
ale pământului din zona activă a terasamentului (modulul de elasticitate dinamic, E,
[MPa] şi coeficientul lui Poisson, μ ).
Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor din
suportul structurii rutiere se stabilesc în modul următor:
- în cazul în care nu este prevăzut un strat de formă, caracteristicile de
deformabilitate sunt cele corespunzătoare materialelor din terasamente;
- în cazul în care este prevăzut un strat de formă, se stabileşte modulul de
elasticitate dinamic echivalent al sistemului bistrat (strat de formă - materiale din
terasamente), în funcţie de tipul stratului de formă, de grosimea acestuia şi de valoarea
modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare, cu ajutorul figurilor 4.2,
4.3a...4.3f;
- valoarea de calcul al coeficientului lui Poisson este cea corespunzătoare
materialelor din stratul superior al terasamentelor sau din stratul de formă;
Caracteristicile de deformabilitate ale balastului sau ale materialelor din
pietruirea existentă se stabilesc în modul următor:
- valoarea de calcul a modului de elasticitate dinamic este funcţie de cea a
materialelor din stratul suport (Ep) şi se calculează cu relaţia 4.3;
- coeficientul lui Poisson are valoarea 0,27.
Valorile modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui Poisson pentru
materialele necoezive din straturile de bază şi de fundaţie se stabilesc conform
tabelului 4.5.
Tabelul 4.5.
Denumirea materialului E, [MPa] μ
Macadam semipenetrat sau penetrat 1000 0,27
Macadam 600 0,27
Piatră spartă mare sort 63- 80 400 0,25
Piatră spartă , amestec optimal 500* 0,25
Blocaj din piatră brută 300 0,27
Balast, amestec optimal 300* 0,27
Bolovani 200 0,27
*În cazul în care aceste materiale constituie un strat inferior de fundaţie, modulul de
elasticitate dinamic se stabileşte cu relaţia (4.3).
Valorile modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui Poisson

pentru agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici din straturile de
fundaţie şi de bază se stabilesc conform tabelului 4.6.
Tabelul 4.6.
Modulul de Coeficientul lui
Denumirea materialului elasticitate dinamic Poisson
(E), [MPa] (μ )
Agregate naturale stabilizate cu ciment:
- strat de bază 1200
- strat de fundaţie 1000
Agregate naturale stabilizate cu lianţi
puzzolanici:
• zgură granulată:
700 0,25
- strat de fundaţie
• cenuşă de termocentrală:
• tuf vulcanic:
Valorile modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice din stratul de bază

şi din straturile îmbrăcămintei bituminoase depind de tipul climateric al zonei în care îşi
desfăşoară drumul traseul şi se stabilesc conform tabelului 4.7.
Tabelul 4.7.
Tip climateric Tip climateric Coeficientul
Tipul
Tipul mixturii asfaltice I şi II III Poisson ( μ )
stratului
E, [MPa]
uzură 3600 4200
Mixturi asfaltice
legătură 3000 3600
bază 5000 5600 0,35
Mixturi asfaltice cu uzură 4000 4500
bitum modificat legătură 3500 4000
4.4 – Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard 75
Mixturi asfaltice
stabilizate cu fibre
uzură
- tip MAS 16 3300 4000
- tip MAS 12,5 3000 3600
În cazurile în care structura rutieră are mai mult de 4 straturi rutiere, 2 sau 3
straturi, alcătuite din acelaşi tip de materiale (mixtură asfaltică, piatră spartă sau balast)
acestea vor fi caracterizate prin:
- grosimea totală a pachetului de straturi, în cm;
- modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat (Em) al pachetului respectiv de
straturi rutiere care se echivalează, care se calculează cu relaţia:
3
⎡ ⎛ 1 ⎞ ⎤
Em = ⎢
⎢⎣
∑ ⎜ E 3 xh ⎟ /
⎜ i i
⎟ ∑ hi ⎥
⎥⎦
[MPa] (4.4)
⎝ ⎠
în care:
Ei este modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice din stratul i, în MPa;
hi – grosimea stratului i, în cm.
În mod obişnuit, straturile bituminoase sunt caracterizate prin modulul de
elasticitate dinamic mediu ponderat.
Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard necesită calculul cu
programul CALDEROM 2000.
În cazul structurilor rutiere suple se determină următoarele:
- deformaţia specifică orizontală de întindere la baza straturilor bituminoase (εr),
în microdeformaţii;
- deformaţia specifică verticală de compresiune, la nivelul patului drumului (εz),
în microdeformaţii.
În cazul structurilor rutiere semirigide se determină următoarele:
- deformaţia specifică orizontală de întindere la baza straturilor bituminoase (εr),
în microdeformaţii;
- tensiunea orizontală de întindere (σr), la baza stratului/straturilor din agregate
naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, în MPa;
- deformaţia specifică verticală de compresiune, la nivelul patului drumului (εz),
în microdeformaţii.
Calculele se efectuează în următoarele puncte (adâncimi):
n
- pentru εr : z1 = ∑hi =1
ima [cm] (4.5)
în care:
hima este grosimea fiecărui strat bituminos, în cm;
- pentru σr: la baza straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi
n
puzzolanici: z2 = z1 + ∑h
i =1
ibs [cm] (4.6)
în care:
hibs este grosimea fiecărui strat din agregate naturale stabilizate cu lianţi
hidraulici sau puzzolanici în cm;
- pentru εz : z2 = H [cm] (4.7)

în care:
H este grosimea totală a structurii rutiere, în cm;
Utilizarea practică a programului CALDEROM 2000 propune parcurgerea
următoarelor etape descrise în continuare.
Se lansează în execuţie, fişierul calderom 2000.exe.
După rularea corectă a fişierului calderom 2000.exe, se generează fişierul de
date de ieşire rezultat .dat, care poate fi tipărit.
Fişierul de date de ieşire rezultat.dat conţine următoarele date:
- denumirea drumului;
- sectorul omogen investigat;
- recapitularea datelor primare privind caracteristicile sarcinii;
- recapitularea datelor de intrare privind caracteristicile straturilor rutiere;
- rezultatele calculelor efectuate şi anume:
R – distanţa punctului de calcul faţă de profilul longitudinal, care este, în
toate cazurile, egal cu 0 cm, conform ipotezei de calcul;
Z – adâncimea, în cm, a punctelor de calcul.
4.5 – Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere 77
În continuare se fac câteva precizări importante cu privire la înţelegerea şi
utilizarea corectă a rezultatelor obţinute în urma rulării programului CALDEROM
2000:
- în cazul structurilor rutiere suple, adâncimea punctului de calcul al tensiunii,
la baza stratului din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici, este 0;
- semnul minus, înainte de valoarea adâncimii, înseamnă că punctul de calcul
este la baza stratului;
- fără semn înainte de valoarea adâncimii, înseamnă că punctul de calcul este
la partea superioară a stratului inferior;
- semnul minus, înainte de valoarea deformaţiei specifice sau de cea a
tensiunii, indică compresiune, iar fără semn, întindere;
- deformaţia specifică orizontală, εr, se exprimă în microdeformaţii, iar în
calculele de dimensionare, este utilizată deformaţia specifică orizontală de
întindere la baza straturilor bituminoase;
- tensiunea orizontală, σr, se exprimă în MPa, iar în calculele de dimensionare,
este utilizată tensiunea specifică orizontală de întindere la baza
stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici;
- deformaţia specifică verticală, εz, se exprimă în microdeformaţii, iar în
calculele de dimensionare este utilizată deformaţia specifică verticală la
nivelul patului drumului.
4.5. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere

Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere are drept scop compararea
valorilor deformaţiilor specifice şi tensiunilor calculate anterior cu cele admisibile,
stabilite pe baza proprietăţilor de comportare ale materialelor, practic se face
verificarea criteriilor de dimensionare specifice metodei analitice.
Se consideră că o structură rutieră poate prelua solicitările traficului,
corespunzătoare perioadei de perspectivă luată în considerare, dacă sunt respectate
concomitent, toate criteriile de dimensionare.
Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor
bituminoase este respectat dacă rata de degradare prin oboseală (RDO) are o valoare
mai mică sau egală cu RDO admisibil.
RDO = Nc/Nadm (4.8)
în care:
Nc este traficul de calcul, în osii standard de 115 kN, în m.o.s.,
Nadm – numărul de solicitări admisibil, în m.o.s care poate fi preluat de straturile
bituminoase, corespunzător stării de deformaţie la baza acestora.
Numărul de solicitări admisibil care poate să fie preluat de straturile
bituminoase, se stabileşte cu ajutorul legilor de oboseală ale mixturilor asfaltice,
funcţie de categoria drumului sau a străzii şi de traficul de calcul, cu relaţiile:
a) Nadm = 4,27 × 108 × ε −r 3,97 [m.o.s] (4.9)
pentru:
- autostrăzi şi drumuri expres;
- drumuri naţionale europene;
- drumuri şi străzi cu trafic de calcul mai mare de 1 m.o.s. (1 x 106 o.s. 115 kN).
b) Nadm = 24,5 × 108 × εr-3,97 [m.o.s] (4.10)

6
pentru drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. (1 x 10 o.s. 115
kN):
Numărul de solicitări admisibil al osiei standard de 115 kN poate să fie stabilit şi
cu ajutorul diagramei din figura 4.4, unde dreptele (6 a) şi (6 b) sunt expresia relaţiilor
de mai sus.
1000
, specificã de întindere, r, (microdeformatii)

,
700
600
500
400
300
200 6b
6a
100
50
40
30
Deformatia
20
0.1 1 10 100
Numãrul de solicitãri admisibile, Nadm (m.o.s.)
Fig. 4.4. Diagrama de stabilire a numărului de solicitări admisibil în funcţie de

deformaţia specifică orizontală de întindere la baza straturilor bituminoase
Grosimea necesară a straturilor bituminoase este cea pentru care se respectă

condiţia:
RDO < RDOadm (4.11)
în care: RDO admisibil are următoarele valori:
- max. 0,80 pentru autostrăzi şi drumuri expres;
- max. 0,85 pentru drumuri naţionale europene;
- max. 0,90 pentru drumuri naţionale principale şi străzi;
- max. 0,95 pentru drumuri naţionale secundare;
- max. 1,00 pentru drumuri judeţene, comunale şi vicinale.
În cazul în care condiţia (4.11) nu este satisfăcută se sporeşte grosimea
straturilor bituminoase şi se repetă calculul ratei de degradare prin oboseală până la
satisfacerea condiţiei.
Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de
fundare este respectat, dacă este îndeplinită condiţia:
εz ≤ εzadm (4.12)
în care:
εz este deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului de
fundare, în microdeformaţii, calculată cu programul CALDEROM;
εzadm – deformaţia specifică verticală admisibilă se calculează cu următoarele
relaţii:
a) εzadm = 329 N c−0.27 [microdef] (4.13)
pentru:
- autostrăzi şi drumuri expres;
- drumuri naţionale europene;
- drumuri şi străzi cu trafic mai mare de 1 m.o.s. (1 × 106 o.s. 115 kN).
b) εzadm = 600 N c−0.28 [microdef] (4.14)
pentru drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. (1 x 106 o.s.
115 kN);
Deformaţia specifică verticală admisibilă se poate stabili şi cu ajutorul
diagramei din figura 4.8.
Dacă condiţia (4.12) nu este îndeplinită, se sporeşte grosimea stratului de
fundaţie, şi la nevoie chiar cea a straturilor bituminoase, până la satisfacerea condiţiei.
Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din
agregate naturale stabilizate cu lianţi puzzolanici este respectat, dacă este îndeplinită
condiţia:
σr ≤ σr adm (4.15)
în care:
σr este tensiunea orizontală de întindere la baza stratului/straturilor din agregate
naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, în MPa;
σr adm – tensiunea de întindere admisibilă, în MPa.
Tensiunea de întindere admisibilă se calculează cu relaţia:
σr adm = Rt (0,60 – 0,056 × log Nc) (4.16)

în care:
Rt este rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici
sau puzzolanici, în MPa, prezentată în tabelul 4.13.
Nc – traficul de calcul în milioane osii standard de 115 kN.
Rezistenţa la întindere a agregatelor stabilizate cu lianţi hidraulici sau/şi
puzzolanici (la 360 zile de la confecţionare) se stabileşte cu ajutorul tabelului 4.8.
Tabelul 4.8.
Tipul liantului şi al stratului Rt, MPa
A. Ciment:
- strat de bază 0,40
- strat de fundaţie 0,35
B. Lianţi puzzolanici
• zgură granulată
• cenuşă de termocentrală
• tuf vulcanic
(microdeformatii)
1000
,
900
800
700
600
11b
500
z,
400
, specificã de întindere,
11a
300
200
Deformatia
0.1 1 10 100
Traficul de calcul, Nc (m.o.s.)
Fig. 4.8. Diagrama de stabilire a deformaţiei specifice verticale admisibile la
nivelul pământului de fundare în funcţie de traficul de calcul
În cazul în care structura rutieră nu satisface acest criteriu, se reface calculul
pentru o grosime mai mare a stratului rutier din agregate naturale stabilizate.
4.6. Verificarea structurilor rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţ

Verificarea structurii rutiere la acţiunea îngheţ-dezgeţ constă în determinarea
gradului de asigurare (k) la pătrunderea îngheţului în complexul rutier.
Calculul de verificare a rezistenţei structurii rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţ
se efectuează în cazurile precizate în tabelul 4.9. în funcţie de:
- gradul de sensibilitate la îngheţ a pământului (determinat pe baza criteriului
granulometric – tabel 4.11 – sau prin încercări – conform tabelului 4.10;
- condiţiile hidrogeologice ale complexului rutier;
- poziţia adâncimii de îngheţ în complexul rutier faţă de grosimea structurii
rutiere şi de nivelul stratului de apă freatică, conform tabelului 4.9.
Tabelul 4.9.
Condiţii hidrogeologice
Favorabile Mediocre şi defavorabile
Poziţia adâncimii de îngheţ în complexul rutier Zcr (situat în
rambleu sau debleu) faţă de grosimea structurii rutiere Hst şi
Gradul de
de nivelul ape freatice Naf
sensibilitate al
a) b) c) d) e) f) g)*
pământurilor
Zcr<Hst Zcr>Hst Zcr>Hst Zcr<Hst Zcr>Hst Zcr>Hst Zcr>Hst
Naf>Hst Naf> Zcr Naf< Zcr Naf> Hst Naf> Zcr Naf< Zcr Naf> Zcr
Naf< Hst
Verificarea rezistenţei la acţiunea îngheţ-degheţului
Insensibile Nu Nu
Sensibile Nu Nu Da Da Da
Foarte sensibile Nu Nu Da Nu Da Da Da
* Cazul complexului rutier numai în debleu.
Tabelul 4.10.
Gradul de sensibilitate
Coeficientul de umflare la Indicele de consistenţă
la îngheţ a
îngheţ, Cu, [%] a pământului, Ic
pământurilor
Insensibile Sub 2 Peste 0,75
Sensibile 2 ... 8 0,50 ... 0,75
Foarte sensibile peste 8 sub 0,50
Observaţie: În cazul în care cei doi parametri conduc la grade de sensibilitate la îngheţ diferite,
se adoptă sensibilitatea la îngheţ cea mai mare.
4.6 – Verificarea structurilor rutiere la acţiunea îngheţ - dezgheţ 83
La drumurile noi sau în cazul modernizării celor existente, calculul de verificare
a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ se va efectua după dimensionarea structurii rutiere.
Tabelul 4.11.
Nr. Gradul de Denumirea pământului Tipul Granulozitate
crt. sensibilitate pământului Diametrul Procente
particulelor din masa
[mm] totală a
probei [%]
1 Insensibile Pietriş cu nisip P1 Sub 0,002 Sub 6
Sub 0,02 Sub 10
Sub 0,1 Sub 20
2 Sensibile Pietriş cu nisip P2 Sub 0,002 1 ... 6
Nisip, nisip prăfos P3 Sub 0,02 10 ... 20
Sub 0,1 20 ... 40
Argilă grasă P5 Conf. STAS 1243-88
3 Foarte Nisip prăfos,nisip argilos, P3
sensibile Praf, praf nisipos, praf P4
nisipos argilos, praf Sub 0,002 Peste 6
argilos Sub 0,02 Peste 20
Argilă nisipoasă, argilă P5 Sub 0,1 Peste 40
prăfoasă,argilă prăfoasă
nisipoasă, argilă
Succesiunea operaţiilor de calcul la verificare este următoarea:

1) Se calculează adâncimea de îngheţ în complexul rutier Zcr (nivelul cel mai
coborât de la suprafaţa drumului la care apa interstiţiară se transformă în gheaţă) care
se consideră egală cu adâncimea de îngheţ în pământul din terasament Z, la care se
adaugă un spor al adâncimii de îngheţ Δ Z (determinat de capacitatea de transmitere a
căldurii de către straturile structurii rutiere) conform relaţiilor:
Zcr = Z + ΔZ [cm] (4.17)
ΔZ = Hst – He [cm] (4.18)
în care:
Hst este grosimea structurii rutiere alcătuite din straturi de materiale rezistente la
îngheţ, în cm;
He – grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a structurii rutiere, în cm, se
stabileşte cu relaţia:
n
He = ∑h c
i =1
i t [cm] (4.19)
în care:
hi este grosimea stratului rutier luat în calcul, în cm;
ct – coeficient de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii specifice
fiecărui material din alcătuirea structurii rutiere luate în calcul, conform tabelului 4.12;
n – numărul de straturi din materiale rezistente la îngheţ-dezgheţ.
Tabelul 4.12.
Nr. Coeficient de echivalare
Materialul din stratul rutier
crt. Ct
1 Beton de ciment 0,45
2 Beton asfaltic pentru strat uzură 0,50
3 Beton asfaltic pentru strat de legătură 0,60
Pavaje din piatră naturală, pavaje normale,
4 0,55
pavaje abnorme şi calupuri
5 Asfalt turnat 0,50
6 Mixtură asfaltică pentru strat de bază 0,50
7 Macadam 0,75
8 Piatră spartă 0,75
9 Piatră spartă-amestec optimal 0,70
10 Agregate naturale stabilizate cu ciment 0,65
11 Agregate naturale stabilizate cu zgură granulată 1,10
Agregate naturale stabilizate cu cenuşă de
12 1,05
termocentrală
13 Agregate naturale stabilizate cu tuf vulcanic 0,65
14 Balast-amestec optimal 0,70
15 Balast (cu max.50 % fracţiuni 0 ... 7,1 mm) 0,80
Balast nisipos (fracţiuni 0 ... 7,1 mm peste 50
16 0,90
%)
17 Nisip 1,00
18 Pământuri insensibile la îngheţ 1,00
Împietruiri şi deşeuri de carieră cu un conţinut
19 0,90
de max. 3% fracţiuni sub 0,02 mm
20 Zgură brută de furnal 0,90
Numărul curbei din figura 4.9 se alege din tabelul 4.13 în funcţie de:
- tipul climateric în care este situat drumul conform hărţii de zonare a teritoriului
României – figura 4.1;
- tipul pământului din terasament: P2 ... P5 (tabelul 4.4);
- condiţiile hidrogeologice ale complexului rutier.
180
Adâncimea de înghet, în pamânt-Z-în cm
1
170
160
150 2
3
140 4
5
130 6
7
120 8
110 9
10
100
90
80
70
60
50
40
200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200
Indicele de înghet,
Figura 4.9. Diagrama pentru stabilirea adâncimii de îngheţ
Tabelul 4.13
Tipul de pământ:
P4 P5P2 P3
Tip climateric
Praf,praf Argilă
Condiţii Pietriş Nisip, nisipos,praf prăfoasă,argilă
Nisip Argilă
hidrologice cu nisip argilos,praf nisipoasă,argilă Argilă
argilos grasă
nisip prăfos nisipos prăfoasă
argilos nisipoasă
Numărul curbei din diagrama din fig. 4.9
Favorabile 1 2 3 4 6 7 9
I Mediocre
1 2 3 4 7 8 10
defavorabile
II Mediocre
1 2 3 5 7 8 10
defavorabile
III Mediocre
1 3 4 6 7 8 10
defavorabile
Valorile indicelui de îngheţ se determină în funcţie de tipul structurii rutiere şi
de clasa de trafic de dimensionare, pe baza izoliniilor din hărţile de zonare a teritoriului
României pentru zona geografică în care s-a amplasat drumul, astfel:
- valoarea maximă a indicelui de îngheţ într-o perioadă de 30 ani - I 30
max - la
drumurile cu structuri rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic conform figurii 4.10;
- media aritmetică a valorilor indicelui de îngheţ din cele mai aspre trei ierni
dintr-o perioadă de 30 ani - I 3med
/ 30
- la drumurile cu structuri rutiere nerigide, pentru
clasele de trafic greu şi foarte greu, conform figurii 4.11;

- media aritmetică a valorilor indicelui de îngheţ din cele mai aspre cinci ierni
dintr-o perioadă de 30 ani - I 5med
/ 30
- la drumurile cu structuri rutiere nerigide, pentru clasele
de trafic mediu, uşor şi foarte uşor, conform figurii 4.12.

2) Se determină gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul
rutier cu relaţia:
He
K= [–] (4.20)
Z cr
O structură rutieră este rezistentă la îngheţ-dezgheţ dacă gradul de asigurare –
K– la pătrunderea îngheţului în complexul rutier are o valoare inferioară celei din
tabelul 4.14.
Când gradul de asigurare – K – la pătrunderea îngheţului în complexul rutier
are o valoare inferioară celei din tabelul 4.14 se adoptă măsuri pentru prevenirea şi
remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ.
Tabelul 4.14
Tipul structurii rutiere
Gradul de sensibilitate la
îngheţ a pământurilor
Nerigidă Rigidă
Cu straturi Cu straturi
Tip climateric
Tip pământ
asfaltice cu asfaltice cu
Cu strat Cu strat Cu strat de
Nr. grosimea totală grosimea totală
stabilizat stabilizat beton de
crt. < 15 cm, fără ≥ 15 cm, fără
cu lianţi cu lianţi ciment în
strat stabilizat cu strat stabilizat cu
hidraulici puzzolanici alcătuire
lianţi hidraulici lianţi hidraulici
sau puzzolanici sau puzzolanici
Gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului, K
1 Sensibile P2, I,II, 0,40 0,45 0,35* 0,45* 0,25
P3 III 0,40** 0,50**
I,II,
P3 0,45
III
I 0,45
Foarte P4 II 0,55 0,40* 0,50*
2 0,50 0,30
sensibile III 0,45 0,45** 0,55**
I 0,50
P5 II 0,55
III 0,45
* la execuţia drumurilor noi sau cele existente;
** la întreţinerea drumurilor existente.
În cazurile în care nu se poate acţiona eficient asupra condiţiilor hidrologice

ale complexului rutier, drumul încadrându-se în condiţii hidrologice favorabile (tabel
4.9 cazurile e, f şi g) se pot lua măsuri pentru realizarea gradului de asigurare la
pătrunderea îngheţului şi anume:
a) îngroşarea stratului inferior de fundaţie din balast sau prevederea unui substrat
de fundaţie anticapilar ce poate îndeplini şi funcţia de strat drenant, a cărui grosime, h,
se calculează cu relaţia:
KZ cr − H e
h= [cm] (4.21)
C t − (1 − C t )K
în care:
K este gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul rutier, are
valorile minime prevăzute în tabelul 4.14;
Ct – coeficient de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii (balast sau
nisip) a cărui valori sunt prezentate în tabelul 4.12:
Zcr şi He – au semnificaţiile prezentate mai sus.
b) prevederea la partea superioară a terasamanetelor a unui strat de formă
alcătuit din materiale rezistente la îngheţ-dezgheţ, a cărui grosime se calculează cu
relaţia 4.21;
c) prevederea la partea inferioară a structurii rutiere a unui strat termoizolant.
Grosimea stratului termoizolant se calculează cu relaţia de mai jos în care s-a luat
pentru Ct valoarea 0,90 (balast nisipos sau zgură brută de furnal):
0,75(KZ cr − H e )
hti = [cm] (4.22)
0,90 − 0,1K
în care:
0,75 reprezintă valoarea de echivalare pentru stratul termoizolant a unui strat de
balast.
Fig. 4.10. Repartiţia indicelui maxim de îngheţ pentru o perioadă de 30 ani, Imax30 în oC x zile
Fig. 4.11. Repartiţia indicelui de îngheţ din cele mai aspre 3 ierni dintr-o perioadă de 30 ani,Imed3/30 în oC x zile
Fig. 4.12. Repartiţia indicelui de îngheţ din cele mai aspre 5 ierni dintr-o perioadă de 30 ani,Imed5/30 în oC x zile
Dimensionarea se bazează pe criteriul deformaţiei admisibile a îmbrăcămintei
sub acţiunea traficului, ţinând seama de caracteristicile acestuia şi de capacitatea
portantă a straturilor componente şi a terenului de fundaţie, în conformitate cu
normativul PD 177 – 2000.
a. Stabilirea traficului de calcul
Calculul numărului de osii standard de 115 kN în anul 2033:
Nr. Coeficient Nr. de osii
Coef
Categoria vehiculelo Coef evol de standard de
evol
vehiculelor r (Pk2033) echivalare 115 kN
(Pk2018)
(nk2015) (fek) 2018-2033
Vehicule cu 2 0,30 38
75 1,26 2,05
osii
Vehicule cu 3 0,44 39
60 1,19 1,77
osii
Vehicule cu
mai mult de 3 22 1,23 2,05 1,61 58
osii
Autobuze 38 1,19 1,83 0,64 37
Remorci 30 1,14 1,61 0,06 3

TOTAL 175
Traficul de calcul: Nc = 365 * 10-6 * 15 ani * 0,5 * 175 = 0,479 m.o.s.
b. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului

Pământul din patul drumului, având caracteristicile geotehnice din tema de
proiectare (cap. 1) se încadrează conform tabelului 4.2, în tipul P4. Sectorul de drum
având terasamentele la nivelul terenului şi în debleu, este caracterizat printr-un regim
hidrologic 2b.
Corespunzător tipului climateric II şi regimului hidrologic 2b, valoarea de
calcul a modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare este 70 MPa,
conform tabelului 4.3, iar valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este 0,35,
conform tabelului 4.4.
Datorită tipului de pământ din patul drumului se impune soluţia de tratare cu
var a pământului, pe o grosime de 20 cm, care constituie stratul de formă, caracterizat
în conformitate cu tabelul 4.4 prin valoarea de calcul a modulului de elasticitate
dinamic, Es.f. = 150 MPa şi a coeficientului lui Poisson, μ = 0,35.
Se stabileşte modulul de elasticitate dinamic echivalent al sistemului strat de
formă-pământ din terasamente, care în conformitate cu figura 4.3.a este 100 MPa. Se
adoptă valoarea coeficientului lui Poisson corespunzătoare pământului tratat cu var şi
anume 0,35.
c. Alegerea alcătuirii structurii rutiere

Dat fiind existenţa în regiune a surselor de agregate naturale de balastieră, se
alege o structură rutieră mixtă cu strat de bază din mixtură asfaltică şi strat superior de
fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment.
Structura rutieră dimensionată este următoarea:
Parametrii problemei sunt:

Sarcina: 57,50 kN;
Presiunea pneului: 0,625 MPa;
Raza cercului: 17,11 cm.
Stratul 1: Modulul E = 3600 Mpa, Coeficientul lui Poisson μ = 0,350,
Grosimea = 4 cm;
Grosimea = 6 cm;
Grosimea = 15 cm;
Grosimea = 25 cm;
Stratul 5: Modulul E = 100 Mpa, Coeficientul lui Poisson μ = 0,350, Grosimea
= semifinit.
d. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard

Se calculează următoarele componente ale deformaţiei specifice şi ale tensiunii:
- εr, în microdeformaţii, la baza straturilor bituminoase;
- σr, în MPa, la baza stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment;
- εz, în microdeformaţii, la nivelul patului drumului.
Rezultatele obţinute cu ajutorul programului CALDEROM 2000 sunt date în
tabelul următor:
Eforturi radiale Deformatii radiale Deformatii verticale

R (cm) Z (cm)
(Mpa) (microdeformatii) (microdeformatii)
.0 -10.00 .230E+00 .994E+02 -.195E+03
.0 10.00 .905E-02 .994E+02 -.420E+03
.0 -25.00 .176E+00 .168E+03 -.233E+03
.0 25.00 .284E-01 .168E+03 -.451E+03
.0 -50.00 .430E-01 .122E+03 -.188E+03
.0 50.00 .422E-02 .122E+03 -.315E+03
e. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere

Se calculează numărul de solicitări admisibil care poate fi preluat de straturile
bituminoase şi valorile RDO.
RDO = Nc/Nadm
Nadm = 24,5 x 108 x εr-3.97 (m.o.s.)
Nadm = 24,5 x 108 x 99,4-3,97 = 28,81 m.o.s.
RDO = 0,479 / 28,81 = 0,017
RDO = 0,017 < RDOadm = 1,00 => se constată că structura rutieră aleasă
respectă criteriul de dimensionare la baza straturilor bituminoase.
Se calculează tensiunea de întindere admisibilă a agregatelor naturale
stabilizate cu ciment şi anume:
σradm = 0,35 (0,60 – 0,056 log 0,479) = 0,216 MPa
σr = 0,176 MPa ≤ σradm = 0,216 MPa => se constată că structura rutieră aleasă
respectă criteriul de dimensionare prevăzut la acest nivel.
Se calculează deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul patului
drumului şi anume:
εz adm = 600 x Nc-0.28 = 600 x 0,479-0.28 = 769 (microdeformaţii)
εz = 315 microdeformaţii ≤ εz adm = 769 microdeformatii => se constată că
structura rutieră aleasă respectă criteriul de dimensionare la nivelul patului drumului.
Referitor la calclulul de dimensionare la îngheţ – dezgheţ, acesta se va efectua

pentru grosimea minimă a structurii rutiere folosită în prezentul proiect tehnic, şi
anume pentru grosimea de 50,0 cm.
Se calculează adâncimea de îngheţ în complexul rutier cu relaţia următoare:
Zcr = Z + ΔZ
în care: Z este adâncimea de îngheţ în terenul de fundare
ΔZ = Hst – He
Hst – grosimea structurii rutiere;
He – grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a structurii rutiere.
Astfel:
Z = 80 cm (conform STAS 1709/1-90);
Hst = 50,0 cm;
n
He = ∑h c
i =1
i t
hi este grosimea stratului rutier luat în calcul, în cm;

ct – coeficient de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii specifice
fiecărui material din alcătuirea structurii rutiere luate în calcul;
n – numărul de straturi din materiale rezistente la îngheţ-dezgheţ.
He = 4x0,50 + 6x0,60 + 15x0,65 + 25x0,90 = 37,85 cm
ΔZ = Hst – He = 50,0 – 37,85 = 12,15 cm
Zcr = Z + ΔZ = 80,0 + 12,15 = 92,15 cm
Se calculează gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul rutier:
H e 37,85
K= = = 0,411
Z cr 92,15
Se consideră că o structură este rezistentă la îngheţ-dezgheţ dacă gradul de
asigurare la pătrunderea îngheţului K, are o valoare mai mare faţă de valoarea minimă
stabilită în tabel de 0,45.
În consecinţă, structura rutieră adoptată este verificată la acţiunea de îngheţ -
dezgheţ.
5. AMENAJAREA CURBELOR ÎN PLAN ŞI SPAŢIU
5.1. Principii generale privind amenajarea curbelor

Amenajarea curbelor în plan şi în spaţiu are ca scop asigurarea circulaţiei în
deplină siguranţă şi confort, prin manevrări line şi continue ale mecanismului
autovehiculelor, fără smucituri şi fără ca efectele forţelor care iau naştere în curbe să
fie resimţite neplăcut de către participanţii la traficul rutier, cu condiţia să se circule
adecvat vitezei de proiectare adoptată.
Amenajarea unei curbe este condiţionată de încadrarea valorii razei acesteia în
intervalele de variaţie a valorilor razelor caracteristice şi de distanţa dintre curbe.
Valorile razelor caracteristice precizate de normele în vigoare sunt redate în tabelul 5.2,
în funcţie de viteza de proiectare.
În funcţie de valoarea razei curbei, amenajarea în plan şi în spaţiu a acesteia se
face astfel:
- pentru Rm ≤ R < Rc profilul transversal în curbă va fi amenajat cu partea
carosabilă supraînălţată cu o pantă unică (i) spre interiorul curbei;
- pentru Rc ≤ R < Rr profilul transversal al drumului în curbă va fi amenajat cu
partea carosabilă convertită, cu o pantă unică (p), egală cu cea din aliniament, spre
interiorul curbei;
- pentru R ≥ Rr se păstrează pe lungimea curbei forma profilului transversal al
drumului din aliniament (se acceptă circulaţia pe deverul negativ).
De asemenea, normele în vigoare prevăd amenajarea curbelor în mod diferit,
funcţie de distanţele dintre ele, după cum urmează:
- ca şi curbe izolate, dacă distanţele dintre ele, măsurate între tangentele arcelor
de cerc primitive (tangentele teoretice), sunt mai mari decât limitele superioare ale
intervalelor date în tabelul 5.1;
- ca şi curbe succesive, când distanţele măsurate între tangentele teoretice sunt
mai mici decât limitele superioare ale intervalelor date în tabelul 5.1.
5.1 – Principii generale privind amenajarea curbelor 97
Tabelul 5.1
Modul de amenajare a curbelor 1 şi 2
dintre tangentele curbelor
Lungimea pe care se face

succesive
circulare cu raza R sau

lungimii aliniamentului
amenajarea suprafeţei
îmbrăcămintei între
Interval de variaţie a
Curba 2
R + ΔR, în m
curbe, în m
Nr.crt.
Sens faţă
Curba 1
de curba Amenajarea
1
neamenajată, neamenajată,
1. indiferent ≥0 -
dever negativ dever negativ
Lcs2 amplasată
neamenajată, total sau
2. indiferent convertită ≥0
dever negativ parţial pe
prima curbă
L2 + Lcs2, în
cu arc de
neamenajată, ' care Lcs2
3. indiferent clotoidă şi ≥ x2
dever negativ amplasată ca
supraînălţată
la punctul 2
4. convertită acelaşi convertită 0...2 Lcs 0...2 Lcs
5. convertită contrar convertită Lcs...2 Lcs Lcs...2 Lcs
cu arc de
' '
6. convertită indiferent clotoidă şi x 2 ...x 2 + 2Lcs L2...L2 + 2 Lcs
supraînălţată
cu arc de cu arc de ' ' '
x 1 + x 2 ... x 1 + L1 + L2...L1 +
7. clotoidă şi indiferent clotoidă şi '
+ x 2 + 2Lcs + L2 + 2Lcs
supraînălţare supraînălţată
NOTĂ: 1. Indicele care însoţeşte notaţiile ”x” şi ”L” se referă la numărul curbei
dintr-o succesiune oarecare de două curbe din traseul considerat.
2. Notaţia ”L” se înlocuieşte prin ”Ls” când curbele sunt formate numai din
arce de clotoidă, fără arc de cerc central.
3. Se consideră aceeaşi viteză de proiectare pentru cele două curbe analizate
98 Amenajarea curbelor în plan şi spaţiu - 5
Tabelul 5.2
Viteza de proiectare,
Raze în km/h 100 80 60 50 40 30 25
caracteristice
Raze minime (Rm), în m 450 240 125 95 60 35 25
Raze curente (Rc), în m 1 000 620 380 270 170 90 70
Raze recomandabile (Rr), în m 1 600 1 000 575 400 250 150 100
Amenajarea curbelor în plan şi spaţiu se realizează prin rotiri ale profilurilor
transversale, precum şi prin supralărgirea lor, astfel încât să permită circulaţia în
condiţii de siguranţă şi confort, a tuturor vehiculelor admise în circulaţia publică.
Rotirea profilurilor transversale se efectuează întotdeauna în jurul axei

drumului, iar în schiţa de amenajare a curbelor, marginile părţii carosabile din
aliniament se consideră de cotă ”0,00” (figura 5.1).
Convertirea profilului se realizează pe o lungime ”Lcs” numită lungimea de
convertire şi supralărgire (tabelul 3.5), situată pe aliniamente, până la punctele de
tangenţă ale curbei cu aliniamentul.
p%
i%
he
hc
p% p%
± 0.00 ± 0.00
DRUMULUI
hi
AXA
h is
Bc (exterior) Bc (interior) S=2e

Pc
Fig. 5.1. Rotirea profilului transversal al părţii carosabile în curbă
Acostamentele din exteriorul curbelor se convertesc preluând aceeaşi pantă ”p”

cu a îmbrăcămintei convertite (în aliniament pantele acostamentelor ”pa” sunt mai mari
decât pantele îmbrăcămintei ”p”).
Panta transversală a profilului supraînălţat (i) se determină pentru fiecare
curbă, funcţie de raza racordării şi viteza de proiectare. Într-o primă aproximaţie se
poate folosi relaţia următoare:
5.2 – Amenajarea curbelor izolate 99
V2
i = 0,262 [%] (5.1)
R
în care:
V este viteza de proiectare, în km/h;
R – raza curbei, în m.
5.2. Amenajarea curbelor izolate

Dacă Rc ≤ R < Rr curba se amenajează prin convertire, iar aceasta se păstrează
pe toată lungimea racordării (fig. 5.2).
Pentru curbe cu Rm ≤ R < Rc, supraînălţarea se realizează prin rotirea în
continuare a profilului transversal, după convertirea acestuia, în jurul axei drumului, pe
lungimile curbelor de tranziţie, dacă racordarea are arc de cerc central (fig. 5.3) sau pe
lungimile ”Ls” (tabelul 5.3), dacă racordarea este realizată cu clotoide cap la cap (fig.
5.4), până la obţinerea supraînălţării cerute. Rotirea profilului transversal se efectuează
proporţional cu distanţele sus-menţionate. Acostamentele din exteriorul curbelor
urmează pantele îmbrăcămintei, rotindu-se odată cu aceasta, în timp ce acostamentele
din interiorul curbelor, având panta ’’pa’’ mai mică decât ”i” îşi menţin panta până în
punctul unde prin rotirea profilului îmbrăcămintei aceasta atinge valoarea ”pa”. De aici
acostamentele încep să se rotească împreună cu îmbrăcămintea până la valoarea ”i”.
Ti Te
hc/2 hc hc hc/2
p%
p%
0%
0%
p%
Pc
p%
p%
p%
p%
p%
Lcs/2 Lcs/2
Lcs C Lcs
hc hc
hc/2 hc/2
Fig. 5.2. Amenajarea unei curbe izolate cu Rc≤R<Rr

Oi Si Se Oe
hc/2 hc he he hc hc/2
p%
p%
0%
0%
i%
i%
p%
p%
Pc
p%
p%
p%
p%
Lcs/2 hi hi Lcs/2
Lcs L C L Lcs
hc he he hc
hc/2 hc/2
hi hi
A R A
Fig. 5.3. Amenajarea unei curbe izolate cu Rm≤R<Rc alcătuită din clotoide
simetrice şi arc de cerc central
Tabelul 5.3
Viteza de proiectare,
Elemente în km/h 100 80 60 50 40 30 25
geometrice
Lungimile Lcs pe care se efectuează
50 45 40 30 25 20 15
convertirea şi supralărgirea, în m
Lungimile Ls pe care se
efectuează supraînălţarea în cazul II 120 115 95 – – – –
racordărilor cu clotoide cap la
cap, în m, pentru drumurile de III ...V 95 95 75 55 45 35 30
clasă tehnică:
5.2 – Amenajarea curbelor izolate 101
Oi M Oe
hc/2 hc he he hc hc/2
p%
p%
0%
0%
i%
i%
p%
p%
Pc
p%
p%
p%
p%
Lcs/2 hi hi Lcs/2
Lcs Ls 2(L-Ls) Ls Lcs
hc he he hc
hc/2 hc/2
hi hi
A A
Fig. 5.4. Amenajarea unei curbe izolate cu Rm≤R<Rc

realizată cu două clotoide cap la cap
Supralărgirea părţii carosabile este necesară pentru curbe cu raza R ≤ 225 m,

mărimea ”S” a acesteia obţinându-se prin însumarea supralărgirilor ”e” ale fiecărei
benzi de circulaţie.
Supralărgirea ”S” se prevede spre interiorul curbei, însă în cazuri cu totul
excepţionale sau în localităţi, când această prevedere ar conduce la lucrări foarte grele
sau la demolări, se admite că supralărgirile ”e” să se prevadă pentru fiecare bandă de
circulaţie separat.
Realizarea supralărgirii, respectiv trecerea de la lăţimea din aliniament la
lăţimea supralărgită în curbă, se face proporţional cu lungimea ”Lcs” situată în
aliniament. Valoarea supralărgirii ”e”, pentru fiecare bandă de circulaţie, funcţie de
raza curbei, este dată în tabelul 5.4.
Tabelul 5.4
Clase şi Supralărgirea “e” a fiecărei benzi de circulaţie, în cm, pentru raza de:
categorii de
drumuri 20 22 25 30 35 40 50 70 100 115 150 225
Drumuri
internaţionale 310 275 240 200 170 150 120 60 40 35 30 25
Celelalte
drumuri 200 185 160 135 115 100 80 60 40 35 30 25
NOTĂ: Pentru curbe cu raze având valori intermediare faţă de cele din tabel
se interpolează liniar, rotunjindu-se în plus la 5 cm.
5.3. Amenajarea curbelor succesive
Două curbe consecutive se consideră succesive, din punct de vedere al

amenajării în plan şi spaţiu, dacă lungimea aliniamentului intermediar (distanţa dintre
ieşirea din prima curbă şi intrarea în cea de-a doua curbă) este mai mică decât suma
lungimilor de convertire şi supralărgire a acestora (lcs1+lcs2).
Dacă una dintre cele două curbe are raza R ≥ Rr, atunci amenajarea celeilalte
racordări, considerată ca şi curbă izolată, se poate extinde total sau parţial pe cea cu
raza mai mare (fig. 5.5).
T i1 T e1 T i2
h c/2 hc hc h c/2
0%
0%
p%
p%
p%
p%
p%
Pc
p%
p%
p%
p%
p%
Lcs /2 Lcs /2
Lcs C1 Lcs
C2
hc hc
h c/2 h c/2
R1
R 2 >R r
Fig. 5.5. Amenajarea curbelor succesive, prima cu Rc≤R1<Rr şi a doua cu R2≥ Rr

5.3 – Amenajarea curbelor succesive 103
În cazul curbelor succesive, din punct de vedere al amenajării acestora este
foarte importantă succesiunea sensurilor curbelor, astfel putând rezulta curbe succesive
de acelaşi sens sau curbe succesive de sens contrar.
În cazul a două curbe convertite de acelaşi sens, convertirea profilului transversal
se menţine şi pe intervalul dintre ele (lungimea aliniamentului intermediar) (fig. 5.6).
Ti 1 Te1 Ti 2 Te 2
hc/2 hc hc hc hc hc/2
p%
p%
0%
0%
p%
p%
p%
p%
Pc
p%
p%
p%
p%
Lcs/2 Lcs/2
Lcs C1 0...2 Lcs C2 Lcs
hc hc hc hc
hc/2 hc/2
R1 R2
Fig. 5.6. Amenajarea curbelor succesive de acelaşi sens, ambele cu Rc≤R<Rr
Dacă prima racordare este supraînălţată (Rm≤R1<Rc), atunci profilul transversal

convertit din originea arcului de clotoidă al primei curbe se menţine convertit în
continuare până în tangenta de intrare a celei de a doua curbe (fig. 5.7).
O i1 Si 1 S e1 O e1 Ti 2 Te 2
hc/2 hc he he hc hc hc hc/2
0%
0%
p%
p%
p%
p%
p%
p%
i%
i%
Pc
p%
p%
p%
p%
Lcs/2 hi hi Lcs/2
Lcs L1 C1 L1 aliniament C2 Lcs
0...2 Lcs
hc he he hc hc hc
Lcs/2 h c/2 h c/2 Lcs/2
hi hi
A1 R1 A1 R2
Fig. 5.7. Amenajarea curbelor succesive de acelaşi sens,

prima cu Rm≤R1<Rc şi a doua cu Rc≤R2<Rr
În cazul curbelor supraînălţate de acelaşi sens (ambele cu raza în intervalul Rm

≤ R < Rc), profilul transversal supraînălţat cu panta ”i1” de la ieşirea din primul arc de
cerc central se roteşte proporţional cu distanţa, fără a trece printr-un profil orizontal,
astfel încât să ajungă la o pantă de valoare ”i2, la intrarea pe cel de al doilea arc de cerc
central (fig. 5.8).
O i1 S i1 S e1 O e1 O i2 S i2 Se2 O e2
h c /2 hc h e1 h e1 he2 he 2 hc h c /2
0%
0%
p%
p%
i 2%
i2%
i1%
i1%
p%
p%
Pc
p%
p%
p%
p%
L cs/2 h i1 h i1 hi2 h i2 L cs/2

L cs L1 C1 L1 aliniam ent L2 C 2 L2 L cs
hc h e1 h e1 he2 he2 hc
h c /2 h c /2
h i1 h i1 hi2 hi2
0...2 Lcs
A1 R1 A1 A2 R2 A2
Fig. 5.8. Amenajarea curbelor succesive de acelaşi sens, ambele cu Rm≤R<Rc

5.3 – Amenajarea curbelor succesive 105
În cazul a două curbe succesive de sens contrar, ambele convertite (Rc≤R<Rr),
profilul convertit din prima curbă se roteşte începând cu tangenta de ieşire a acesteia,
în sens contrar înclinării iniţiale, proporţional cu lungimea aliniamentului dintre curbe,
ajungând la mijlocul acestei distanţe în poziţia orizontală (dever nul) şi devenind în
tangenta de intrare a celei de a doua curbe, convertit dar de sens contrar (fig. 5.9).
Ti 1 Te1 Ti 2 Te 2
hc/2 hc hc
p%
p%
p%
0%
0%
p%
p%
Pc
p%
p%
0%
p%
p%
p%
Lcs/2 hc hc hc/2 Lcs/2
Lcs C1 aliniament C2 Lcs
H
hc hc hc hc
hc/2 hc/2
R1
R2
Fig. 5.9. Amenajarea curbelor succesive de sens contrar, ambele cu Rc≤R<Rr
În situaţia în care prima curbă se amenajează prin supraînălţare (Rm≤R1<Rc) şi

cea de-a doua curbă prin convertire (Rc≤R2<Rr), atunci profilul supraînălţat de la finele
arcului de cerc central al primei curbe se roteşte proporţional cu distanţa, schimbându-
şi sensul, până la intrarea în cea de a doua curbă unde ajunge convertit, însă de sens
contrar, trecând printr-un profil orizontal (fig. 5.10). În cazul în care profilul de dever
nul (profilul orizontal) nu cade pe lungimea aliniamentului intermediar, acesta se va
muta în tangenta de ieşire a primei racordări (Oe1), iar în acest sens proporţionalitatea
dintre rotirea profilului transversal şi distanţă se va face ţinând cont de noua poziţie a
profilului de dever nul.
Oi1 Si1 Se1 Oe1 Ti 2 Te 2

hc/2 hc he he h'c
0%
p%
p%
p%
p%
i'%
i%
i%
Pc
0%
p%
p%
p%
p%
p%
0%
Lcs/2 hi hi h'i hc hc hc/2 Lcs/2
Lcs1
Lcs2
H
hc he he h'c hc hc
Lcs/2 hc/2 hc/2 Lcs/2
hi hi h'i
0 ... 2 Lcs
A1 R1 A1
R2
Fig. 5.9. Amenajarea curbelor succesive de sens contrar,

prima cu Rm≤R1<Rc şi a doua cu Rc≤R2<Rr
Dacă ambele racordări succesive sunt supraînălţate şi de sens contrar

(Rm≤R<Rc), între arcele de cerc centrale, profilul cu deverul ”i1” de la ieşirea din
primul arc de cerc central se roteşte proporţional cu distanţa, schimbându-şi sensul
până ajunge la valoarea ”i2” la intrarea în cel de-al doilea arc de cerc central, prin
intermediul unui profil orizontal (dever nul) care trebuie să fie situat între lungimile
clotoidelor celor două curbe (pe lungimea aliniamentului intermediar) (fig. 5.11). Dacă
profilul de dever nul (profilul orizontal) cade pe lungimea uneia dintre racordări, acesta
se va muta în tangenta de ieşire/intrare a acesteia (Oe1, Oi2), iar în acest sens
proporţionalitatea dintre rotirea profilului transversal şi distanţă se va face ţinând cont
de noua poziţie a profilului de dever nul.
În cazul curbelor succesive de acelaşi sens supralărgirea se racordează liniar,
pe lungimea aliniamentului intermediar, de la valoarea ”S1”, corespunzătoare primei
curbe, la valoarea ”S2”, corespunzătoare celei de a doua curbe. În cazul curbelor
succesive de sens contrar, supralărgirile ”S1” şi ”S2” se realizează pentru fiecare curbă
separat, ca şi cum curbele ar fi izolate.
Oi1 Si1 Se1 Oe1 Oi2 Si2 Se 2 Oe2

hc/2 hc he1 he1 hi2 hi 2
0%
p%
p%
p%
i1%
i1%
p%
Pc
p%
i2%
i2%
p%
p%
p%
0%
Lcs/2 hi1 hi1 he2 he2 hc hc/2 Lcs/2
Lcs L1 C1 L1 aliniament L2 C2 L2 Lcs
he1 he1 H he2 he2

hc hc
hc/2 hc/2
hi1 hi1 hi 2 hi 2
0...2 Lcs
A1 R1 A1
A2 R2 A2
Fig. 5.11. Amenajarea curbelor succesive de sens contrar, ambele cu Rm≤R<Rc.

Amenajarea curbelor în plan şi spaţiu pentru tronsonul de drum studiat se va
face astfel:
- Curba 1 şi curba 2 se vor amenaja ca şi două curbe succesive de sens
contrar astfel: prima curbă (clotoidă cap la cap) prin supraînălţare (i=7 %)
şi supralărgire (s=1,20), iar curba doua (arc de cerc) prin convertire
(i=p=2,5 %) şi supralărgire (s=0,50 m);
- Curba 3 se amenajează ca şi curbă izolată prin supraînălţare (i=3 %) şi
supralărgire (s=0,60 m).
Amenajarea curbelor 1 şi 2 (curbe succesive de sens contrar)

Amenajarea curbei 3 (curbă izolată)

6. PROIECTAREA PROFILULUI LONGITUDINAL
6.1. Elementele drumului în profil longitudinal

Profilul longitudinal al unui drum reprezintă proiecţia desfăşurată pe un plan
vertical a intersecţiei dintre suprafaţa generată de o verticală care se deplasează în
lungul căii prin mijlocul părţii carosabile, considerată fără supralărgire şi supraînălţare
în curbă, cu suprafaţa terenului natural şi cu suprafaţa părţii carosabile (fig. 6.1). Prin
intersecţia dintre acea suprafaţă cu suprafaţa terenului natural rezultă linia terenului
(linia neagră), iar prin intersecţia ei cu suprafaţa părţii carosabile rezultă linia
proiectului (linia roşie).
ra c o rd a re c o n c a v ã
ra c o rd a re c o n v e x ã
s e n s u l d ru m u lu i
p la n d e re fe rin tã
,
p a s d e p ro ie c ta re p a s d e p ro ie c ta re p a s d e p ro ie c ta re
d e c liv ita te % d e c liv ita te % d e c liv ita te %
pa
n tã pã
d = 0 % p a lie r
ra m
Fig. 6.1. Profilul longitudinal al căilor de comunicaţie terestre
Sectoarele orizontale din profilul longitudinal al unei căi de comunicaţie

terestre se numesc paliere, iar cele înclinate rampe, dacă se urcă în sensul de mers şi
pante dacă se coboară în sensul de mers.
6.1 – Elementele drumului în profil longitudinal 111
Înclinarea liniei proiectate (liniei roşie) faţă de orizontală se măsoară prin
tangenta unghiului pe care îl face această linie cu orizontala (fig. 6.2) şi se numeşte
declivitate (d). Aceasta se calculează cu relaţia:
h
d = tg α = [–] (6.1)
L
în care:
h este diferenţa de nivel dintre două puncte oarecare, în m;
L – distanţa pe orizontală dintre aceste puncte, în m;
d%
L'
h
Fig. 6.2. Declivitatea în profil longitudinal
În mod obişnuit, declivitatea la drumuri se exprimă în procente (%).

h
d= · 100 [%] (6.2)
L
Distanţa dintre două schimbări consecutive de declivitate se numeşte pas de
proiectare.
Racordarea verticală constă în introducerea între două declivităţi consecutive a
unei curbe de racordare (arc de cerc), tangentă la cele două declivităţi. După poziţia
centrului curbei faţă de linia roşie se deosebesc racordări convexe şi racordări concave
(fig. 6.1).
Cotele de execuţie ale lucrărilor de terasamente în axa căii de comunicaţie se
numesc diferenţe în axă şi se calculează în acelaşi punct al profilului longitudinal (fig.
6.3) pe baza cotei terenului (CT), cotei proiectului (CP) şi a grosimii structurii rutiere
(GSR), în felul următor:
- pentru rambleu, diferenţa în axă (DA) este dată de relaţia:
112 Proiectarea profilului longitudinal - 6
DA = CP – CT – GSR [ cm ] (6.3)
- pentru debleu, diferenţa în axă (DA) este dată de relaţia:
DA = – (CT – CP + GSR) [ cm ] (6.4)
CT
CP
GSR DA CP GSR
DA
Figura 6.3. Calculul diferenţelor în axă
În conformitate cu standardele în vigoare, proiectarea elementelor geometrice

în profil longitudinal pentru drumurile publice trebuie să respecte condiţiile tehnice din
tabelul 6.1, funcţie de viteza de proiectare.
Tabelul 6.1
Nr. Viteza de proiectare, în km/h
Elemente geometrice
crt. 100 80 60 50 40 30 25
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Pasul de proiectare, Lp, min. 150 100 80 60 50 50 50
1
în m exc. 100 80 50 40 30 30 25
Declivităţi longitudinale,min. 5 6 6,5 7 7 7,5 8
2 în %, exc.
- - - - 8 8,5 9
în aliniamente
Declivităţile longitudinale
minime, în %, în intervalele dintre
0,5.. 1,0
0,5...1,0
0,5...1,0
0,5...1,0
0,5...1,0
0,5...1,0
0,5...1,0
3 curbele succesive de sensuri

contrare având razele mai mici
decât cele recomandabile
Declivităţile longitudinale
maxime, în %, în zone cu teren
3,0
4,0
4,0
4,5
4,5
5,0
5,5
4 neaccidentat la rampele podurilor

şi pasajelor
Razele minime, în m, ale curbelor
verticale pentru racordarea
3 000
2 200
1 500
1 000
1 000
500
300
declivităţilor ”d1” şi ”d2”

succesive la:
- racordări concave
- racordări convexe la drumurile
10 000
5
4 500
1 600
1 300
1 000
cu două sau mai multe benzi de

800
500
circulaţie alăturate
- racordări convexe, la drumurile
6 000
3 000
1 500
1 000
cu benzi de circulaţie separate prin

800
500
300
insule de dirijare
6.2 – Calculul racordării verticale 113
Pentru autostrăzi, condiţiile tehnice care trebuie respectate la proiectarea
profilului longitudinal sunt arătate în tabelul 6.2.
Tabelul 6.2
Nr. Viteza de proiectare în proiectare, în km/h
Elemente geometrice
crt. 140 120 100 80
Pas de proiectare, min. 450 375 300 250
1
în m max. 7 000 6 000 5 000 3 800
2 Declivitate maximă, în % 4 5 6 6(7)
Racordări concave (raze
3 6 000 4 200 3 000 2 000
minime), în m
Racordări convexe (raze
4 18 000 10 000 6 000 3 000
minime), în m
Elementele geometrice ale drumurilor publice în profil longitudinal se

reprezintă la o scară deformată (diferită pe cele două direcţii) astfel: scara 1:100 pe
verticală (cote) şi scara 1:1000 pe orizontală (distanţe). Un exemplu de reprezentare a
profilului longitudinal este prezentat în figura 6.4.
6.2. Calculul racordărilor verticale
Racordările verticale se efectuează în cele mai frecvente cazuri prin arce de

cerc, putându-se opta, mai ales la drumuri de clasă tehnică superioară, şi pentru arce
progresive.
Calculul racordărilor verticale cu arce de cerc se face în acelaşi mod ca şi
calculul curbelor circulare în plan, doar că că în acest caz se practică anumite
simplificări acceptabile datortită unghiurilor la centru foarte mici.
În aceste condiţii, pornind de la relaţia tangentei de la racordările circulare din
plan şi ţinând seama de unghiurile la centru foarte mici, se procedează în felul următor
(figura 6.5)
α
t = r · tg [m] (6.5)
2
Unghiul α reprezintă diferenţa algebrică a declivităţilor considerate cu semnele
lor. Dacă m este diferenţa declivităţilor, în procente, făcând aproximaţiile admise în cazul
unghiurilor foarte mici, se poate scrie:
- pentru declivităţi de sens contrar:
d 1 [%] + d 2 [%] m
α = ω1 – (–ω2) ≅ tg ω1 + tg ω2 = = (6.6)
100 100
- pentru declivităţi de acelaşi sens:
d 1 [%] − d 2 [%] m
α = ω1 – ω2 ≅ tg ω1 – tg ω2 = = (6.7)
100 100
în care:
m = d1 + d2, în %, pentru declivităţi de sens contrar şi m = d 1 − d 2 , în %, pentru
declivităţi de acelaşi sens.

6.2 – Calculul racordării verticale 115
Figura 6.4. Profilul longitudinal al drumurilor

ω1
V α
ω2
t b t
d2 =
( +) tg
gω ω
1
=t (-)
I
2
d1
r
E
ω1 ω2
α α
r
r
2
α=ω1+ω2 m
100 =α
α
ω1 ω2
(+)
d1 α=ω1−ω2
O
Figura 6.5. Racordare verticală
Având în vedere aceste precizări, tangenta racordării se calculează cu relaţia

următoare:
α ω +ω r r m⋅ r
t = r · tg = r ⋅ tg 1 2 ≅ (ω1 + ω2 ) ≅ (tgω1 + tg ω2 ) = [m] (6.8)
2 2 2 2 200
Pentru calculul bisectoarei se consideră triunghiul IOV, din care rezultă:
t2 + r2 = (b + r)2 = b2 + r2 + 2 rb
şi neglijând termenul b2 în raport cu termenul 2 br, se obţine:
t2
t2 = 2 br sau b = [m] (6.9)
2r
Valorile y şi valoarea bisectoarei b se măsoară întotdeauna pe verticală iar
valorile x şi valoarea tangentei t pe orizontală. Această aproximaţie se poate face din
cauza înclinărilor foarte mici pe care le au aceste mărimi faţă de verticală, respectiv
faţă de orizontală.
Calculul cotelor liniei roşii pe racordarea verticală se face în mod analog.
Adică se impun distanţele x pe orizontală şi se calculează valorile y pe verticală. Dacă
considerăm un pichet „P” pe lungimea racordării verticale, corectarea cotei proiectate
în acest caz se poate face prin determinarea ordonatei yP astfel:
6.3 – Benzi suplimentare pentru vehicule lente 117
Din triunghiul P’OP (fig. 6.6) se obţine:
xP2 + (R – yP)2 = R2
xP2 +R2 – 2RyP + yP2 = R2
de unde, prin neglijarea termenului yP2, rezultă:
2
xP
yP = [m] (6.10)
2R
x
x P''
P
y
P'
r-y r
O
Figura 6.6. Calculul liniei roşii pe racordarea verticală
6.3. Benzi suplimentare pentru vehicule lente

Pentru evitarea reducerii nivelului de serviciu prin reducerea vitezei sub 30
km/h, pe drumurile de clasă tehnică cel puţin III (excepţional IV), se proiectează
suplimentar benzi de circulaţie pentru traficul lent, în cazurile parcurgerii unor:
- curbe cu R< 40 m situate la începutul rampelor cu declivitatea mai mare de 4 %;
- rampe având media ponderată a declivităţilor peste 4 % (fără tronsoane cu
lungimi mai mari de 150 m cu declivităţi sub 4 %).
Benzile suplimentare pentru vehiculele lente se proiectează numai în rampă şi
vor avea aceeaşi lăţime ca cea a unei benzi de circulaţie curente.
Benzile suplimentare se amenajează la început astfel:
- din tangenta de ieşire a unei curbe cu R < 40 m situată la începutul rampei cu
declivitatea mai mare de 4 %;
- după parcurgerea lungimii critice (Lc) a cărei valoare rezultă din figura 6.7.
Lungimea Lc se măsoară din punctul în care tangenta la racordarea verticală concavă
are înclinarea de 4 % (figura 6.8).
Viteza autovehiculului în km/h
50
Decli
40 vitate
3%
30 4%
5%
6%
20
9%
10 700 800 900 1000 1100
100 200 300 400 500 600
Lungimea criticã Lc Lungimea rampei, în m
Lc
Lc
Lc
Lc
Figura 6.7. Efectul valorii şi lungimii declivităţilor asupra vitezei vehiculelor lente
Benzile suplimentare pentru vehicule lente se termină în punctul în care

tangenta la racordarea verticală convexă de la sfârşitul rampei (figura 6.8) are
înclinarea de 4 % după care urmează o bandă de accelerare cu aceeaşi lăţime şi lungimea
de 150 m.
Racordarea benzilor suplimentare destinate vehiculelor lente şi a benzilor de
accelerare, care le urmează, se realizează prin pene de racordare, în formă de triunghi
dreptunghic cu cateta mare de 30 m în sens longitudinal drumului şi cu cateta mică de
3,00 sau 3,50 m (funcţie de lăţimea benzilor suplimentare), perpendiculară pe axa
drumului.
Lp1 Lp2 Lp3
4% d<4%
H
d>4%
d<4% d>4%
h 4%
Lc bandã pentru vehicule lente 150 m 30m

lungime de accelerare
lungime cu declivitate medie ponderatã> 4%
30m
Vedere în plan
Figura 6.8. Proiectarea benzilor suplimentare pentru vehicule lente
Penele de racordare de la început se includ în lungimea critică (Lc) , iar cele de

la sfârşit urmează după benzile de accelerare (La).
În zonele cu relief foarte accidentat unde lărgirea părţii carosabile pentru
construcţia benzilor suplimentare comportă lucrări grele, acestea se înlocuiesc prin căi
laterale de degajare, amplasate din loc în loc, în scopul dislocării coloanelor formate în
spatele vehiculelor lente.
Pe sectoarele de drum cu rampe prelungite, a căror medie ponderată este mai
mare de 5 %, după fiecare diferenţă de nivel învinsă de 75...90 m, se introduc zone de
odihne cu lungimea minimă de 100 (măsurate între punctele de tangenţă a racordărilor
verticale), pe lungimea cărora declivităţile nu vor depăşi 2 %.

După raportarea profilului longitudinal (linia neagră) ţinând cont de planul de
situaţie şi configuraţia terenului natural (curbe de nivel), se proiectează linia roşie
respectând criteriile de proiectare ale liniei roşii.
După trasarea liniei roşii se calculează declivităţile în profil longitudinal:
|158,31 − 155|
d = × 100 = 1,84 %
180
| , , |
d = × 100 = 2,69 %
,
| , , |
d = × 100 = 3,40 %
| , , |
d = × 100 = 2,27 %
,
| , |
d = × 100 = 1,43 %
Apoi se calculează cotele proiectului în axă: CP = cota proiectată

CP = CP + d % ×
,
CP = 155,00 + × 30 = 155,55
,
CP = 155,00 + × 60 = 156,10
,
CP = 155,00 + × 90 = 156,66
,
CP = 155,00 + × 120 = 157,21
,
CP = 155,00 + × 150 = 157,76
,
CP = 155,00 + × 165 = 158,04
CP = 158,31
CP = CP − d % ×
,
CP = 158,31 − × 15 = 157,91
,
CP = 158,31 − × 30 = 157,50
,
CP = 158,31 − × 45 = 157,10
,
CP = 158,31 − × 60 = 156,70
,
CP = 158,31 − × 75 = 156,29
,
CP = 158,31 − × 98,32 = 155,67
,
CP = 158,31 − × 121,64 = 155,04
CP = 154,64
CP = CP + d % ×
,
CP = 154,64 + × 15 = 155,15
,
CP = 154,64 + × 30 = 155,66
,
CP = 154,64 + × 45 = 156,17
,
CP = 154,64 + × 60 = 156,68
,
CP = 154,64 + × 75 = 157,19
,
CP = 154,64 + × 90 = 157,70
,
CP = 154,64 + × 120 = 158,72
,
CP = 154,64 + × 143 = 159,50
,
CP = 154,64 + × 166 = 160,28
,
CP = 154,64 + × 189 = 161,07
,
CP = 154,64 + × 212 = 161,85
CP = 162,64
CP ′ = CP + d % × ′
,
CP ′ = 162,64 + × 7,44 = 162,81
,
CP ′′ = 162,64 + × 14,88 = 162,98
,
CP = 162,64 + × 37,88 = 163,50
,
CP = 162,64 + × 60,88 = 164,02
,
CP = 162,64 + × 83,88 = 164,54
,
CP = 162,64 + × 106,88 = 165,07
,
CP = 162,64 + × 129,88 = 165,59
,
CP = 162,64 + × 159,88 = 166,27
,
CP = 162,64 + × 189,88 = 166,95
,
CP = 162,64 + × 219,88 = 167,63
,
CP = 162,64 + × 249,88 = 168,31
CP = 168,72
CP = CP − d % ×
,
CP = 168,72 − × 20 = 168,43
,
CP = 168,72 − × 40 = 168,15
,
CP = 168,72 − × 60 = 167,86
,
CP = 168,72 − × 80 = 167,58
,
CP = 168,72 − × 100 = 167,29
,
CP = 168,72 − × 120 = 167,00
,
CP = 168,72 − × 132,5 = 166,82
,
CP = 168,72 − × 145 = 166,65
,
CP = 168,72 − × 165 = 166,36
,
CP = 168,72 − × 185 = 166,07
,
CP = 168,72 − × 205 = 165,79
,
CP = 168,72 − × 225 = 165,50
,
CP = 168,72 − × 245 = 165,22
,
CP = 168,72 − × 275 = 164,79
,
CP = 168,72 − × 305 = 164,36
În punctele de schimbare de declivitate se face calculul racordărilor verticale:
, %×
1. m = d + d = 1,84 + 2,69 = 4,63 % => 30 = => =
1300
= 30 m
, %×
= = 29,45 m
,
= = = 0,334 m
×
2. ∈ … => = 40
, %×
m = d + d = 2,69 + 3,40 = 6,09 % => 40 = => = 1300
, %×
= = 39,58 m
,
= = = 0,60 m
×
3. ∈ … => = 25
, %×
m = d − d = 3,40 − 2,27 = 1,13 % => 25 = => = 4400
, %×
= = 24,86 m
,
= = = 0,07 m
×
4. ∈ … => = 30
, %×
m = d + d = 2,27 + 1,44 = 3,71 % => 30 = => = 1600
, %×
= = 29,68 m
,
= = = 0,275 m
×
După calculul racordărilor verticale, pe lungimea acestora se corectează cotele

proiectului în axă astfel:
,
a. x = 14,5 m => y = = = 0,081 = y
× ×
,
x = 29,5 m => y = = = 0,34 = y
× ×
,
b. x = 1,18 m => y = = ≅0
× ×
,
x = 24,5 m => y = = = 0,23
× ×
,
x = 24,5 m => y = = = 0,02
× ×
,
x = 9,5 m => y = = = 0,03
× ×
,
c. x = 10,02 m => y = = = 0,01
× ×
,
x = 17,46 m => y = = = 0,03
× ×
,
d. x = 11,2 m => y = = = 0,04
× ×
,
x = 9,7 m => y = = = 0,03
× ×
7. PROIECTAREA PROFILURILOR TRANSVERSALE
7.1. Elementele drumului în profil transversal

Profilul transversal al unui drum reprezintă o secţiune verticală normală pe axă
într-un punct oarecare al traseului.
În funcţie de poziţia platformei faţă de suprafaţa terenului natural, profilurile
transversale pot fi:
- de rambleu;
- de debleu;
- mixt.
Rambleul este o umplutură de pământ sau alte materiale locale, executată după
anumite tehnologii constructive, având forme regulate şi destinată să susţină
suprastructura drumului (figura 7.1).
Debleul este o săpătură având forme regulate, executată pentru realizarea
platformei drumului sub nivelul terenului natural (figura 7.2).
Profilul transversal mixt este realizat atât în umplutură cât şi în săpătură.
teren natural
platformã banchetã
tal
uz uz
tal rigolã
platformã
teren natural
Figura 7.1. Profil transversal de rambleu Figura 7.2. Profil transversal de debleu
Proiectarea elementelor geometrice ale drumului în profil transversal constă în

stabilirea principalelor dimensiuni ale elementelor geometrice componente.
130 Proiectarea profilurilor transversale - 7
Principalele elemente geometrice ale drumurilor în profil transversal se
stabilesc în funcţie de folosinţă, funcţionalitate şi clasă tehnică, pentru situaţia de
amplasare a drumului în aliniament şi sunt următoarele (figura 7.3):
- platforma drumului este suprafaţa care cuprinde partea carosabilă şi
acostamentele, sau după caz, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile de parcare,
staţiile pentru transportul în comun etc.;
- partea carosabilă este suprafaţa din platforma drumului destinată pentru
circulaţia vehiculelor. Ea este alcătuită din una sau mai multe benzi de circulaţie
(frecvent două sau patru benzi de circulaţie). O bandă de circulaţie este suprafaţa
special amenajată pentru circulaţia unui singur şir de vehicule.
- acostamentele sunt fâşiile laterale situate între marginile părţii carosabile şi cele
ale platformei drumului. Suprafeţele consolidate din acostament, de lângă partea
carosabilă, se numesc benzi de încadrare. Pe lăţimea benzilor de încadrare se execută
aceeaşi structură rutieră ca şi pe partea carosabilă;
- taluzurile sunt suprafeţele înclinate ale terasamentelor sau terenului natural care
mărginesc lateral un rambleu sau un debleu. Marginea superioară a talazului se
numeşte creasta taluzului, iar marginea inferioară se numeşte piciorul taluzului;
- şanţurile şi rigolele sunt canale deschise cu secţiune trapezoidală, respectiv
triunghiulară, destinate colectării şi îndepărtării apelor de suprafaţă de pe platforma
drumului sau de pe taluzuri. Dimensiunile lor se stabilesc printr-un calcul de
dimensionare, în funcţie de debitul de apă ce trebuie evacuat;
- banchetele sunt suprafeţele orizontale sau aproape orizontale ale profilului
transversal, amenajate la baza taluzurilor de debleu, cu scopul protejării şanţurilor sau
rigolelor împotriva eventualelor căderi de bulgări de pământ sau materiale pietroase de
pe taluzuri;
- ampriza este fâşia de teren ocupată de elementele constructive ale drumului, în
secţiune transversală, măsurată în proiecţie orizontală;
- zonele de siguranţă sunt fâşii de teren, situate de o parte şi de alta a amprizei,
destinate pentru plantaţii, semnalizare sau pentru alte scopuri legate de întreţinerea şi
exploatarea drumului.
7.1 - Elementele drumului în profil transversal 131
De o parte şi de alta a zonelor de siguranţă pot exista aşa-numite zone de
protecţie, care sunt destinate protecţiei drumului sau dezvoltării acestuia în viitor.
Ampriza, împreună cu zonele de siguranţă şi cu eventualele zone de protecţie
formează zona drumului.
Zona drumului (Zd)

Zp Zs Ampriza drumului (Am) Zs Zp
Platforma drumului (Pl)
Acostament
Bandã de Ac Partea carosabilã (Pc) Ac
încadrare Bandã de
Bî circulatie
, (Bc) Bc Bî
1:n
Parapet
Umpluturã Pa % P% P% Pa % Taluz de
2%
de pãmânt debleu (Td)
Taluz de 1:m 2% Banchetã
drumului
rambleu Structurã
Rigolã
Axa
(Tr) rutierã (S.R.)

1m Trepte de
înfrãtire
, (Ti)
Figura 7.3. Principalele elemente geometrice ale drumului în profil transversal
Legislaţia în vigoare privind proiectarea, construcţia şi modernizarea

drumurilor stabileşte elementele geometrice ale drumurilor publice (tabelul 7.1) şi ale
drumurilor de exploatare (tabelul 7.2).
Tabelul 7.1
Categoria drumului Clasa Pl Pc Ac Bî Bg Bsa Zm
tehnică [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m]
Autostrăzi în regiuni de şes şi
26,00 2x7,50 0,50 - 0,50 2,50 3,00
deal I
Autostrăzi în regiuni de munte 23,50 2x7,00 0,50 - 0,50 2,50 2,50
Drumuri expres şi drumuri
naţionale europene cu patru 19,00 14,00 2,50 0,75 - - -
benzi de circulaţie
II
Drumuri naţionale europene şi
drumuri naţionale principale cu 17,00 14,00 1,50 0,75 - - -
patru benzi de circulaţie
Drumuri expres, drumuri
naţionale europene, drumuri III 12,00 7,00 2,50 0,50 - - -
naţionale principale, drumuri
naţionale secundare, drumuri
judeţene cu două benzi de
circulaţie
Drumuri naţionale europene,
drumuri naţionale principale,
drumuri naţionale secundare, 9,00 7,00 1,00 0,50 - - -
drumuri judeţene cu două benzi
de circulaţie
Drumuri naţionale secundare,
drumuri judeţene, drumuri
8,00 6,00 1,00 0,25 - - -
comunale cu două benzi de
circulaţie
Drumuri comunale, drumuri
IV şi V
vicinale cu două benzi de 7,00 5,50 0,75 - - - -
circulaţie
Drumuri comunale, drumuri
vicinale cu o singură bandă de 5,00 4,00 0,50 - - - -
circulaţie
NOTĂ: Bg – bandă de ghidare; Bsa – bandă de staţionare accidentală; Zm – zona mediană.
Tabelul 7.2
Trafic total Pl Pc Ac
Categoria drumului
[ tone/an ] [m] [m] [m]
III Sub 5 000 3,50 2,75 0,375
II 5 000...50 000 5,00 4,00 0,50
I Peste 50 000 7,00 5,50 0,75
7.2. Profilul transversal tip

Profilul transversal tip constituie obiectul unei planşe separate în cadrul
proiectelor de drumuri, care conţine desenul unui profil transversal de pe sectorul de
drum proiectat, în aliniament şi reprezentat la o scară suficient de mică (de regulă 1:50)
pentru a evidenţia toate elementele drumului din profil transversal (fig. 7.4).
De asemenea, planşa mai conţine detalii de execuţie (sc.1:20 sau 1:10) privind
rigolele sau şanţurile pentru scurgerea apelor, benzile de încadrare, structura rutieră şi
eventual detalii privind dispozitivele pentru siguranţa circulaţiei rutiere.
7.2 - Profilul transversal tip 133
50 30 2,25 9,00
50 50 7,00 50 50 parapet rigid tip
25 3,50 3,50 semigreu
conf. STAS 1948/1-91
4% 2,5 % 2,5 % 4%
1
:1
1:3
1
1:
:1
bandã de î ncadrare 1,5

0,30
0,15
it>1
conf. STAS :5
1598/1-89 5cm strat de uzurã din 2%

rigolã conf. STAS
B.A.16
10796/2-79
conf. SR 174/1-02
banchetã umpluturã din pãmânt
8cm strat de bazã din conf. STAS 2914-89
A.B.2
conf. SR 7970-01
15cm strat de fundatie, din balast

stabilizat cu ciment conf.STAS
10473/1-87
22cm strat de fundatie, din balast

conf. STAS 6400-84
Figura 7.4. Profil transversal tip pentru un sector de drum naţional
Proiectarea benzilor de încadrare este reglementată în mod diferit pentru

lucrările de construcţii noi şi modernizări de drumuri, respectiv pentru lucrările de
reabilitare a structurilor rutiere existente.
Alegerea tipului de încadrare a îmbrăcăminţilor pentru drumuri se face ţinând
seama de clasa tehnică a drumului, tipul îmbrăcămintei rutiere, alcătuirea structurii de
rezistenţă, precum şi de consideraţii tehnologice şi economice.
Benzile de încadrare la construcţii noi şi modernizări de drumuri se realizează
în acelaşi timp şi cu aceleaşi straturi ca şi structura rutieră.
Tipurile de benzi de încadrare la drumurile din clasele tehnice I...IV, sunt
prezentate în figurile 7.5...7.8, funcţie de alcătuirea structurii rutiere adoptate.
Legendă:
1 – straturi bituminoase (beton asfaltic, mortar asfaltic, anrobate bituminoase);
2 – straturi din beton de ciment;
3 – straturi din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici (ciment) sau
puzzolanici (zgură granulată, cenuşă de termocentrală);
4 – straturi din agregate naturale (macadam, piatră spartă, balast etc.);
5 – umplutură de acostament;
A – acostament;
Pc – partea carosabilă;
Bî – banda de încadrare;
M – marcaje rutiere pentru delimitarea părţii carosabile;
h – grosimea îmbrăcămintei rutiere.
A Pc
A Pc
Bî
Bî
30 10 h 25..75
M
10 h 25..75
1 M
4% 3 2,5 %
5 1 2,5 %
4%
:1
5
h
:1
1
1,5
h
15min.
1: 1, 5
15min.
1
:1
1:
1
:1
:1
1
1
4 4
Figura 7.5. Încadrarea îmbrăcăminţilor Figura 7.6. Încadrarea îmbrăcăminţilor

bituminoase ale structurilor rutiere bituminoase ale structurilor rutiere
care conţin straturi stabilizate cu care conţin straturi din agregate
lianţi hidraulici sau puzzolanici naturale nestabilizate cu lianţi
A Pc A Pc
Bî Bî
25...30 25...75 25...30 25...75
M M
3 2 2,5 % 3 2 2,5 %
4% 4%
5 5
hh
15min.
15min.
1, 5 1,5
1: 1:
:1
:1
1
4 4
Figura 7.7. Încadrarea îmbrăcăminţilor Figura 7.8. Încadrarea îmbrăcăminţilor

din beton de ciment ale structurilor din beton de ciment ale structurilor
rutiere care conţin straturi stabilizate rutiere care conţin straturi din agregate
cu lianţi hidraulici sau puzzolanici naturale nestabilizate cu lianţi
În cazul în care straturile stabilizate din fig. 7.5 şi 7.7 se realizează cu lianţi
puzzolanici, marginea exterioară a acestora se execută cu înclinarea 1:1, iar în cazul
straturilor stabilizate cu ciment, care se realizează între longrine, marginea exterioară
rezultă verticală.
Încadrarea structurilor rutiere noi diferă de cea a structurilor rutiere existente
asupra cărora se intervine în exploatare în funcţie de necesităţi. Astfel, alegerea tipului
de încadrare în cazul ranforsării structurilor rutiere existente pe drumurile publice se
face în funcţie de clasa tehnică a drumului, tipul îmbrăcămintei, tipul de încadrare a
îmbrăcămintei existente şi de lăţimea părţii carosabile, care poate fi păstrată sau lărgită
odată cu ranforsarea.
Legendă:
1 – straturi bituminoase existente şi 1' straturi bituminoase pentru ranforsare;
2 – straturi din beton de ciment pentru ranforsare;
3 – straturi de fundaţie existente;
4 – fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment;
5 – fundaţie din beton de clasă 7,5;
6 – straturi din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici,
conform reglementărilor tehnice în vigoare;
7 – straturi din agregate naturale (balast, piatră spartă pe balast);
8 – umplutură de pământ;
9 – acostament consolidat;
10 – plasă sudată;
11 – bandă de încadrare existentă;
12 – strat de nisip;
13 – material din fire sintetice;
A – acostament;
Ai – acostament iniţial;
Pc – parte carosabilă;
Bî – bandă de încadrare;
M – marcaj pentru delimitarea părţii carosabile;
h – grosimea îmbrăcămintei.
Cele mai des întâlnite benzi de încadrare pentru ranforsări sunt următoarele:
- pentru încadrarea ranforsărilor structurilor rutiere existente la drumuri de clasa
tehnică II...V, cu păstrarea lăţimii părţii carosabile (fig. 7.9... 7.12);
A Pc
10h Bî=25..75
M
8(9) 13 2,5 %
4%
1'
1,5
8 1: 1
7 25 3
25min.
4(5) 12
Figura 7.9. Încadrarea ranforsărilor cu mixturi asfaltice în două sau trei straturi, atunci când îmbrăcămintea
existentă nu are benzi de încadrare
A Pc
10 h Bî=25..75
M
13 2,5 %
8(9) 4%
1'
1,5
h
8 1: 1
3
11
4(5)
Figura 7.10. Încadrarea ranforsărilor cu mixturi asfaltice în două sau trei straturi, atunci când
îmbrăcămintea existentă are benzi de încadrare
A Pc A Pc
20 10 h Bî=25..75
25..30 Bî=25..75
M 13
8(9) 4% 2,5 % M 13
1' 8(9) 2%
8 4%
h
2
6 8 1
1,5 1
7 25
1:
20
3
3 25min.
7
25min.
4(5) 12
4 12
Figura 7.11. Încadrarea straturilor de Figura 7.12. Încadrarea ranforsărilor cu
ranforsare din mixturi asfaltice şi beton de ciment aplicată pe
agregate stabilizate cu lianţi în cazul îmbrăcăminţi bituminoase
îmbrăcăminţilor existente
- pentru încadrarea ranforsărilor structurilor rutiere existente la drumuri de clasa
tehnică IV...V (exclusiv drumuri comunale) cu lărgirea părţii carosabile şi trecerea
după ranforsare în clasa tehnică superioară (clasa tehnică III) (fig. 7.13...7.16).
A Pc largitã A Pc largitã
Ai Pc init.
Ai Pc init.
20 10 h Bî=50
10h Bî=50 M
M
8(9) 13 2,5 % 13 1 2,5 %
4% 1' 4%
1 8(9)
h
,5
1 :1
25 23
8
3 1,5
8 1:
25 15
4(5) 12
7 6 3
Figura 7.13. Încadrarea ranforsărilor cu Figura 7.14. Încadrarea straturilor de

mixturi asfaltice în trei straturi, aplicată ranforsare din mixturi asfaltice şi
pe îmbrăcăminţi bituminoase agregate stabilizate cu lianţi, aplicată pe
îmbrăcăminţi bituminoase
A Pc largitã A Pc largitã
Ai
Ai
20 25..30 Bî=50
25..30 Bî=50 M 10
M 10 8(9) 4% 2% 2
8(9) 4% 2% 1
2
1 1 ,5
15 15
15 15
1:
3
7 6 7 6 3
Figura 7.15. Încadrarea ranforsărilor cu beton Figura 7.16. Încadrarea straturilor de

de ciment, aplicată pe îmbrăcăminţi ranforsare din beton de ciment şi
bituminoase agregate stabilizate cu lianţi, aplicată pe
îmbrăcăminţi bituminoase
Când straturile de ranforsare din agregate naturale sunt stabilizate cu lianţi

puzzolanici, marginea exterioară a acestora se execută cu înclinarea 1:1, iar în cazul
când sunt stabilizate cu lianţi hidraulici marginea exterioară este verticală.
Atunci când ranforsarea se face cu beton de ciment pe straturi stabilizate cu
lianţi puzzolanici se prevede un strat de mortar asfaltic de 2,5 cm grosime între dala de
beton şi stratul stabilizat, iar marginile exterioare ale acestuia se execută cu înclinarea
1:1.
Benzile de încadrare se prevăd cu o pantă transversală egală cu cea a
îmbrăcămintei straturilor de ranforsare executate pe partea carosabilă, atât în
aliniament cât şi în curbe.
7.3. Elemente de siguranţa circulaţiei în profil transversal

Principalele elemente suplimentare de asigurare a confortului şi siguranţei
circulaţiei în profil transversal sunt stâlpii de ghidare şi parapetele.
Stâlpii de dirijare se folosesc la drumurile publice cu îmbrăcăminţi bituminoase,
din beton de ciment sau pavaje, cu un trafic mediu anual mai mare de 300 veh./24 h,
pentru ghidarea optică a vehiculelor, în special în timpul nopţii, prin dispozitive
reflectorizante.
Stâlpii de dirijare pot fi realizaţi din:
- polistiren, de culoare albă, cu capac de formă cilindrică de culoare neagră. Sunt
dotaţi cu dispozitive realizate din folii reflectorizante de culoare galbenă (1) şi de
culoare roşie (2) aplicate pe plăcuţe metalice, pe partea interioară a acestora (fig. 7.17);
~0,6
3 12...13
A-A
7°
2
A A
18
60...70
1
7°
4,5 1 respectiv 2
100...110
12 25
40
Figura 7.17. Stâlpi de dirijare din polistiren

7.3 – Elemente de siguranța circulației în profil transversal 139
- răşini poliesterice armate cu fibre de sticlă, de culoare alb cenuşie, cu capătul
superior vopsit în culoare neagră. Au dispozitive realizate din folii reflectorizante de
culoare galbenă (1) şi de culoare roşie (2) aplicate pe feţele stâlpilor (figura 7.18).
Stâlpii de dirijare se montează pe acostament la 25 cm de la marginea
exterioară a platformei drumului, în aşa fel încât dispozitivele reflectorizante să fie
vizibile din ambele sensuri de circulaţie.
B C A-A
30°
10
30°
1
12 1 9
5 5 9
30°
6,7
1 2
30
5 A A
60
15
R 1,8
14,5
C
B
5
6,5
100
R
1,2 1,2
R
1,8
3°
50
4,5
°
75
7,8
25
40
Marginea platformei drumului

5
1 1
Figura 7.18. Stâlpi de dirijare din răşini poliesterice armate cu fibre de sticlă
Amplasarea stâlpilor de dirijare se face, pe zonele platformei drumului care nu

necesită parapete. Dacă amplasarea stâlpilor de dirijare este necesară pe ambele părţi
ale platformei, aceştia se dispun de-a lungul drumului, alternativ, de o parte şi de
cealaltă, în zig-zag. Distanţele dintre stâlpii de dirijare variază funcţie de clasa tehnică
a drumului şi de elementele geometrice ale traseului în plan, conform tabelului 7.3.
În cazul sectoarelor de drum situate în vârf de pantă cu racordări convexe având
raze mai mici de 1 600 m se prevăd stâlpi de dirijare la distanţe de 10 m.
Tabelul 7.3
Clasa tehnică a drumului:
Nr. Elementele geometrice în plan ale II şi III IV şi V
crt. traseului Distanţa între stâlpii de dirijare pe
aceeaşi parte a platformei [m]
Aliniamente şi curbe cu raze mai
1 100 125
mari de 1 600 m
2 Curbe cu raza de 1 001...1 600 m 75 100
3 Curbe cu raza de 651...1 000 m 50 75
4 Curbe cu raza de 241... 650 m 25 50
5 Curbe cu raza de 96...240 m 15 25
6 Curbe cu raza de 30...95 m 10 15
7 Curbe cu raza sub 30 m 5 5
Parapetele se amplasează pe drumurile publice de clasă tehnică II...V, pe

sectoarele periculoase din punct de vedere al siguranţei, pentru protejarea vehiculelor
împotriva părăsirii platformei drumului şi pentru ghidarea optică a acestora.
Parapetele, în funcţie de tipul construcţiei şi comportarea la impact, pot fi:
- rigide, executate din beton armat, zidărie de piatră sau din beton simplu;
- deformabile (glisiere), executate cu elemente metalice.
Parapetele rigide pot fi de tip uşor, semigreu, greu şi foarte greu, în timp ce
parapetele deformabile pot fi de tip semigreu, greu şi foarte greu. În figurile 7.19…7.22
se prezintă câteva tipuri de parapete uzuale utilizate pe drumurile publice.
A-A
200 25 25
25 13 12 5
1 A
2
18
2
20
65
25
80
A
30
Figura 7.19. Parapete rigide de tip uşor din beton armat (1) prinse cu plăcuţe metalice (2)
A-A
25 20 20
+80
15 5
+75
+60
80
1450
60
55
50 50 50 300 50 300 50 300 50 300 50 50 50
A
80
A 40
Figura 7.20. Parapete rigide de tip semigreu din beton slab armat
Amplasarea parapetelor în profil transversal se face, în afara platformei

drumului, astfel încât lăţimea acostamentelor să fie asigurată. Alegerea tipurilor de
parapete se face funcţie de următorii factori: clasa tehnică a drumului, elementele
geometrice în plan, înălţimea rambleurilor sau a construcţiilor de sprijin, configuraţia
terenului etc.
A-A
200 10 15 25
A
3
13 14 13
75
25
35
2 1
1.05
1.15
A
20 20 25
40
Figura 7.21. Parapete rigide de tip greu cu stâlpi (1) şi lise (2) din beton armat, fixate cu plăcuţe metalice (3)
A-A
37,4
2 1
1
31
620
A
67
59,5
25 3
4
300 300
110
A
115
40
Figura 7.22. Parapete deformabile de tip semigreu
Practic, alegerea tipurilor de parapete se efectuează prin gruparea

caracteristicilor sus-menţionate, după cum urmează:
- în funcţie de elementele geometrice ale drumului în plan şi de înălţimea
rambleurilor (tabelul 7.4);
- în funcţie de elementele geometrice în plan şi de înălţimea zidurilor de sprijin
de rambleu (tabelul 7.5).
Dacă traseul drumului este situat în imediata apropiere a unui curs de apă sau a
malului unui lac, la o distanţă de max. 10 m de la marginea platformei, parapetele se
amplasează astfel:
- când nivelul cursurilor de apă calculat pentru un debit maxim cu o probabilitate
anuală de depăşire de 2 %, sau când nivelul apei din lac este sub 1,5 m faţă de fundul
albiei, se ia în considerare cota de la marginea platformei faţă de fundul albiei şi se
procedează pentru amplasarea parapetelor, după caz, conform tabelelor 7.4 sau 7.5;
- când nivelul cursurilor de apă calculat pentru un debit maxim cu o probabilitate
anuală de depăşire de 2 % sau când nivelul apei din lac este peste 1,50 m faţă de fundul
albiei, parapetele se prevăd conform tabelului 7.6.
În cazul când traseul drumului este paralel cu o altă cale de comunicaţie
terestră situată până la cel mult 1,00 m faţă de nivelul drumului la nivel superior, la
acelaşi nivel sau la nivelul inferior şi la distanţă de cel mult 10,00 m (măsurată între
marginile platformelor), se prevăd parapete de tip semigreu la drumurile de clase tehnice
II şi III şi de tip uşor la drumurile de clase tehnice IV şi V.
Tabelul 7.4
Tabelul 7.5
Tabelul 7.6
În cazul drumurilor de clasă tehnică II şi III când platforma acestora se află la
o cotă mai mare de 6,00 m faţă de cea a nivelului apei sau când marginea platformei
drumului dinspre apă este prevăzută cu zid de sprijin a cărui înălţime este mai mare de
4 m, se prevăd numai parapete de tip foarte greu.
Lungimile pe care se amplasează parapetele trebuie să depăşească cu câte 10 m
la fiecare dintre capete lungimile care îndeplinesc condiţiile menţionate anterior, iar
dacă sectoarele care necesită parapete se situează la distanţe mai mici de 25 m între ele,
atunci parapetele nu se întrerup.
7.4. Exemplu de amenajare a profilurilor transversale

În continuare sunt prezentate profilurile transversale curente pentru jumătate
din numărul de picheţi al traseului luat în studiu, ţinând cont de amenajarea curbelor în
plan şi spaţiu (cap. 5) şi de linia roşie proiectată (cap. 6).
Pentru o mai bună exemplificare grafică profilurile transversale curente s-au
proiectat pentru clasă tehnică III având următoarele elemente:
- platforma drumului: 9,00 m;
- partea carosabilă: 7,00 m;
- acostamente: 2 x 1,00 m;
- benzi de încadrare: 2 x 0,50 m.
7.4 – Exemplu de amenajare a profilurilor transversale 147
8. COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR
DE SUPRAFAŢĂ
8.1. Colectarea şi evacuarea apelor în profil transversal

Colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă din zona drumului se fac
prin dispozitive speciale amenajate în acest sens
Şanţurile şi rigolele laterale se execută obligatoriu în debleuri (figura
8.1.) la marginea platformei drumului şi au rolul de a colecta apele de pe
taluzuri şi platformă, dirijându-le către punctele de descărcare (văi, depresiuni
etc.).
rigola
sant trapezoidal
Figura 8.1. Evacuarea apelor din debleu
În cazul rambleurilor mici apele pluviale se colectează şi se evacuează

prin şanţuri (fig. 8.2.a) sau rigole (fig. 8.2.b).
2:3 2:3
50 1,00
50 1,75
1:3 1
2:3
1 1:
1:
a 50 b
Figura 8.2. Evacuarea apelor din rambleu: a - şanţ trapezoidal; b - rigolă

162 Colectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă - 8
Dimensiunile şi formele şanţurilor sau a rigolelor (figura 8.3.) se
stabilesc în funcţie de relief, debitul şi viteza apei, natura terenului, condiţiile de
circulaţie etc.
.3
.5..
.5
1:1
..1
1.
1:
min 0,40
a b
Figura 8.3. Dispozitive de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă
Şanţurile triunghiulare sunt denumite rigole, acestea executându-se, în

general, cu pereţii laterali căptuşiţi. Din motive de siguranţă împotriva
accidentelor de circulaţie, evacuarea apelor în afara zonei drumului se
recomandă a se face prin rigole, şi numai artunci când acestea nu pot îndepărta
întregul debit de apă colectat, să se recurgă la şanţuri de formă trapezoidală.
Adâncimile rigolelor şi şanţurilor trebuie astfel stabilite încât să se poată
capta şi apele din patul drumului, prin intermediul drenurilor de acostament.
Apele din şanţuri şi rigole trebuie evacuate în depresiuni sau în cursuri de apă,
evacuarea făcându-se la cel mult 500 m pentru şanţurile trapezoidale şi 250 m
pentru rigole.
Adâncimea minimă a şanţurilor este de 0,30 m, iar lăţimea minimă a
fundului şanţului trapezoidal este de 0,40 m. Pentru înclinarea pereţilor se
adoptă valori de: 1:1 , 1:1,5, sau 1:1,5...3.
Şanţurile de gardă au rolul de a colecta apele de pe coastă (figura 8.4.) şi
de a le conduce la punctele de descărcare, în scopul de a proteja taluzurile
împotriva degradărilor prin eroziune de către apele de suprafaţă.
8.1 – Colectarea şi evacuarea apelor în profil transversal 163
min 2,00...3,00
1
1:
2%
0,50
50
50
50
2,00
rigola
sant trapezoidal a b
Figura 8.4. Şanţ de gardă: a - de debleu; b - de rambleu.
Şanţurile de gardă protejează terasamentele şi împiedică supraîncărcarea

şanţurilor laterale ale drumului cu apele care se scurg de pe versanţi. Şanţurile
de gardă trebuie să asigure îndepărtarea rapidă a tuturor apelor, din care cauză
se recomandă consolidarea lor.
Când pantele de scurgere ale terenului sunt foarte mari se pot amenaja
cascade şi canale de fugă care se proiectează şi se execută în scopul evitării
eroziunilor (figura 8.5. şi figura 8.6.).
Bazin de amortizare
Figura 8.5. Cascadă Figura 8.6. Canal de fugă
În funcţie de panta longitudinală a dispozitivelor de colectare şi

evacuare a apelor de suprafaţă, mai exact în funcţie de viteza de scurgere a apei,
acestea se protejează în diverse soluţii.
La stabilirea modului de protejare a şanţurilor şi rigolelor trebuie să se ţină
seama de pantele maxime admisibile conform tabelelor 8.1 (pentru şanţuri şi rigole
neprotejate) şi 8.2 (pentru şanţuri şi rigole protejate).
Tabelul 8.1
Nr.
Tipuri de pământuri Pantă maximă admisă [%]
crt.
0 1 2
1. Pământuri coezive cu compresibilitate redusă:
- nisipuri prăfoase şi argiloase 2
- prafuri argiloase şi nisipoase 2
- argile prăfoase şi nisipoase 3
2. Pământuri necoezive:
- nisip mijlociu şi mare (0,25...2,00 mm) 2
- pietriş (2...20 mm) 3
- bolovăniş (20...200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Tabelul 8.2
Nr.
Tipul protejării şanţului sau rigolei Pantă maximă admisă [%]
crt.
0 1 2
1. Pereu uscat din piatră brută negelivă, rostuit 5
2. Pereu zidit din piatră brută negelivă sau piatră
de râu cu mortar de ciment sau pereu din dale 15
prefabricate din beton simplu
3. Pereu din dale de beton simplu turnat pe loc
10
pe pat de nisip max. 5 cm grosime.
În acelaşi timp, pentru a evita depunerea particulelor fine transportate de apă în

dispozitiv, care ar produce împotmolirea acestuia, trebuie ca viteza medie efectivă
calculată cu relaţia 8.7, să fie mai mare decât viteza minimă sub ale cărui valori începe
depunerea particulelor. Viteza minimă admisă este de 0,25...0,40 m/s.
Viteza apei trebuie, de asemenea, să nu depăşească anumite valori maxime
admisibile, peste care s-ar produce erodarea pereţilor dispozitivului de scurgere.
Valorile maxime admisibile ale vitezelor de scurgere sunt prezentate în tabelul 8.3
(pentru dispozitive de scurgere neprotejate) şi în tabelul 8.4 (pentru dispozitive
protejate).
8.1 – Colectarea şi evacuarea apelor în profil transversal 165
Tabelul 8.3
Nr. Viteza maximă admisă,
Denumirea pământului
crt. în m/s
I. Pământuri nisipoase, prăfoase, fine
1. Pământuri nisipoase prăfoase argiloase 0,2...0,6
2. Pământuri nisipoase argiloase, compacte 0,5...1,0
3. Argile nisipoase 1,0...1,4
4. Pământuri argiloase 1,4...1,8
II. Pământuri cu 10...15 % piatră
5. Pământuri nisipoase prăfoase argiloase 0,4...0,8
6. Pământuri nisipoase argiloase, compacte 0,8...1,4
7. Argile nisipoase 1,4...1,8
8. Pământuri argiloase 1,8...2,2
III. Pământuri pietroase cu peste 50 % piatră
9. Pietriş sau piatră spartă 2...40 mm 1,2
12. Bolovani 100...250 mm 3,0
13. Bolovani peste 250 mm 4,0
IV. Terenuri stâncoase
14. Stâncă slabă 5,0
15. Stâncă rezistentă 10,0
Tabelul 8.4
Viteza max.admisă (m/s) la
Nr.
Tipul de consolidare adâncimea şanţului (m) de
crt.
0,40 0,60 0,80 1,00 1,50
1. Brazde simple 1,75 1,90 2,00 2,10 2,20
2. Brazde suprapuse 2,15 2,35 2,50 2,60 2,80
3. Pereu simplu din piatră brută 2,50 2,70 2,85 3,00 3,25
4. Pereu dublu din piatră brută 3,10 3,25 3,50 3,70 4,00
5. Anrocamente simple 16...20 cm 2,35 2,60 2,70 2,85 3,00
6. Anrocamente din bolovani mari 2,50 2,70 2,85 3,00 3,25
7. Crengi şi fascine 2,10 2,25 2,40 2,50 2,70
8. Zidărie din piatră slabă cu mortar de ciment 5,00 5,40 5,80 6,00 6,50
9. Zidărie din piatră tare cu mortar de ciment 10,00 11,00 12,00 14,00 18,00
10. Zidărie beton 7,40 8,15 8,50 9,00 9,50
8.2. Colectarea şi evacuarea apelor în profil longitudinal. Amenajare
podeţe
După rezolvarea scurgerii apelor în profil transversal se realizează
studiul scurgerii apelor în profil longitudinal.
Acest studiu permite o dirijare eficientă a apelor colectate în profil
transversal şi de asemenea stabileşte necesitatea proiectării podeţelor
transversale şi amplasarea acestora.
Studiul scurgerii apelor în profil longitudinal presupune reprezentarea
cotelor fundului dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor în fiecare profil
transversal pe ambele părţi (stânga, dreapta). Prin unirea acestora se obţin
declivităţile longitudinale ale dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor şi
astfel se poate analiza scurgerea apelor în lungul căii (vezi capitolul 2, figura
2.4).
În urma acestui studiu se stabilesc poziţiile kilometrice ale podeţelor
transversale, necesitatea protejării dispozitivelor de colectare şi evacuare a
apelor, necesitatea variaţiei adâncimii dispozitivelor, necesitatea continuităţii
acestora etc.
În ceea ce priveşte descărcarea apelor de suprafaţă, aceasta se poate face
prin podeţe dalate (figurile 8.7, 8.8) sau tubulare (figura 8.9) amplasate în urma
studiului scurgerii apelor în profil longitudinal.
Tipul şi dimensiunea secţiunii transversale a podeţelor se aleg în funcţie
de condiţiile locale şi de necesităţi.
8.2 – Colectarea şi evacuarea apelor în profil longitudinal 167
PRAG DE BETON
40
D
D
2,80
95
50
4,05
CORONAMENT
2,70
20 50
E
RADIER
57,79
C
C
2%
574,79
9,00
PRAG DE BETON
20 80
571,97
50
B
B
571,57
CAMERA DE
CÃDERE
1,60
A
A
E
20
2,90 5 20
Figura 8.7. Podeţ dalat L=2,00 m, h=2,50 m. Secţiune longitudinală

Figura 8.8. Podeţ dalat L=2,00 m, h=2,50 m. Dispoziţie generală

8.2 – Colectarea şi evacuarea apelor în profil longitudinal 169
Figura 8.9. Podeţ tubular Ø1000 mm. Secţiune longitudinală

8.3. Calculul hidrologic şi hidraulic
Dimensiunile secţiunii dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor

de suprafaţă se aleg astfel încât acestea să satisfacă evacuarea întregii cantităţi
de apă colectată din precipitaţii în bazinul aferent sectorului de şanţ/rigolă
considerat.
Debitul apelor de suprafaţă se stabileşte pe baza debitului maxim dat de
apele din precipitaţii. Ploile de calcul se caracterizează prin durată, intensitate şi
frecvenţă.
Durata ploii este timpul, exprimat în minute, de la începerea până la
încetarea ploii.
Debitul de calcul cu care se dimensionează şanţul sau rigola se stabileşte
pe baza unei ploi a cărei durată este egală cu timpul necesar ca apa să parcurgă
întregul traseu de la cumpăna bazinului de recepţie până la secţiunea
considerată.
Debitul maxim (calculul hidrologic) se calculează cu relaţia:
Qmax = m ⋅ S ⋅ ic ⋅ F [l/s] (8.1)
în care:
m este un coeficient de reducere ţinând seama de capacitatea de
înmagazinare în şanţuri şi canale: se stabileşte în funcţie de durata
de curgere t: pentru t < 40 minute, m = 0,8; pentru t > 40 minute, m =
0,9;
S - suprafaţa bazinului aferent sectorului de şanţ sau rigolă care se
determină în funcţie de condiţiile de teren;
ic - intensitatea de calcul a ploii, în l/s.ha;
F - coeficient de scurgere.
8.3 – Calculul hidrologic şi hidraulic 171
Intensitatera ploii este reprezentată prin grosimea stratului de apă căzută
în unitatea de timp:
h
i= [mm/min] (8.2)
t
în care:
h este grosimea stratului de apă cazută timp de t minute.
Intensitatea de calcul a unei ploi se exprimă în l/s⋅ha:
10000
ic = i ⋅ = 170i [l/s⋅ha] (8.3)
60
Intensitatea ploii de calcul (ic) se poate stabili în funcţie de frecvenţa normală a

ploii (f) şi de durata (t) ei, pe baza curbelor de intensitate a ploilor de egală frecvenţă
(figura 8.10).
180
170
ic[L/s ha]
160
150
140
130
120
110
100
90
80
70 f=1/
5
60 f=1/3
50 f=1/2
40 f=1
30 f=2
20
10
1020 40 60 80 100 120 140 160 180
0 t.min
Figura 8.10. Curbe de intensitate a ploilor de egală frecvenţă
Gama frecvenţelor normate este 1/5; 1/3; 1/2; 1/1 şi 2/1. Pentru drumurile
publice în mod obişnuit, frecvenţa ploii de calcul se ia de obicei 2/1, iar în cazul în care
platforma este situată la nivelul terenului înconjurător, frecvenţa se ia 1/1.
Pentru frecvenţa 1/1, intensitatea ploii de calcul se poate determina şi cu relaţia:
k
ic = [L/s.ha] (8.4)
t
Coeficientul k are valoarea 387 pentru zone în care înălţimea precipitaţiilor
anuale nu depăşeşte 700 mm şi valoarea 464 pentru zonele în care se depăşeşte 700 mm.
Pentru ploi cu frecvenţa 1/5; 1/3; 1/2; şi 2/1, valorile intensităţiilor ploii de
calcul obţinute cu relaţia 6.2 se multiplică respectiv cu 1,8; 1,5; 1,3 şi 0,75.
Frecvenţa indică intervalul de timp probabil la care se repetă ploile de aceeaşi
durată şi aceeaşi intensitate.
Coeficientul de scurgere F se exprimă prin raportul:
qs
F= (8.5)
qc
în care:
qs este cantitatea de apă colectată prin rigole sau şanţuri;
qc - cantitatea de apă din precipitaţii căzută în bazinul aferent.
În tabelul 8.5. se dau valorile coeficienţilor de scurgere, în funcţie de tipul
suprafeţelor care alcătuiesc bazinul de recepţie al şanţului sau rigolei calculate.
Tabelul 8.5
Coeficientul de scurgere F
Situaţia locală
Teren impermeabil Teren semipermeabil Teren permeabil
Munte > 1000 m 0,70...0,60 0,60...0,50 0,50...0,30
Munte 500...1000 m 0,60...0,50 0,50...0,30 0,30...0,20
Deal 150...500 m 0,50...0,30 0,30...0,20 0,20...0,10
Podiş 0,30...0,20 0,20...0,10 0,10...0,05
Şes < 150 m 0,20...0,10 0,10...0,05 0,05...0
Un şanţ de scurgere trebuie să asigure scurgerea debitului maxim calculat. În

general, capacitatea de scurgere a şanţului Q (calculul hidraulic) depinde de forma şi
mărimea secţiunii transversale şi de viteza de scurgere a apei şi este dată de relaţia:
Q= A ⋅ v [m3/s] (8.6.)
în care:
A este suprafaţa secţiunii şanţului, în m2;
v - viteza medie de scurgere a apei, în m/s.
Viteza de curgere este dată de formula lui Chézy:
v = C R× I [m/s] (8.7)
în care:
I este panta longitudinală a şanţului;
C - coeficient care ţine seama de rugozitatea pereţilor şanţului;
R - raza hidraulică a secţiunii, în m;
A
R= [m] (8.8)
P
unde:
A este aria secţiunii de scurgere, în m2;
P - perimetrul udat, în m.
Pentru determinarea coeficientului C, se foloseşte formula lui Bazin:
87
C= (8.9)
b
1+
R
în care:
R este raza hidraulică;
b - coeficientul de rugozitate al pereţilor şi fundului şanţului, având valorile din
tabelul 8.6.
Tabelul 8.6
Nr. crt. Natura pereţilor b
1 Beton sclivisit 0,06
2 Beton nesclivisit 0,16
3 Zidărie de piatră brută rostuită 0,46
4 Pământ bine întreţinut 1,30
5 Pământ brăzduit, stâncă brută neprelucrată 1,75
Raza hidraulică (R) a secţiunii efective este dată de relaţia:

A
R= [m] (8.10)
P
în care: P este perimetrul udat al secţiunii, în m.
Alegerea caracteristicilor dispozitivului de scurgere se face în funcţie de debitul
de calcul al apelor de ploaie (Qc) şi de panta longitudinală (I) ale acestuia.
Caracteristicile geometrice pentru rigole (figura 8.11) sunt prezentate în tabelul
8.7.
Tabelul 8.7.
h r, Valoarea elementelor geometrice [cm]
în cm a b
20 20 60
30 30 90
40 40 120
platformã
a b acostament parte
carosabilã
1: 1:3
ht
1
hr
Ed sau Ec
hd>15
Ed - dren de acostament
Ec - strat drenant continuu
Fig. 8.11 Rigolă la marginea platformei drumului
Adâncimile hr se stabilesc cu ajutorul graficului din figura 8.12 (pentru rigole cu

secţiunea neprotejată) şi graficul din figura 8.13 (pentru rigole protejate).
h r [m]
0,40
4
0 ,0
I=
0,35
0,30
03
2
0,
0 ,0
04
, 01
I=
I=
I=0,0
I= 0
0,25
0,20
0,15
Q
0
[m³/s]
0,050
0,100
0,150
0,200
0,250
0,300
0,350
Figura 8.12. Adâncimea rigolelor neprotejate

hr [m]
0,40 7
I=0,0
,06
I=0
,05
0,35 I=0 , 08
I=0
I=0 25
4
2 4
,00
,00 0,0 ,03 ,0
01
I= I=0 I=0
0,
I=0
I=
0,30
0,25
0,20
0,15
Q
0
[m³/s]
0,050
0,100
0,150
0,200
0,250
0,300
0,350
0,350
0,350
0,350
0,350
0,350
0,350
Figura 8.13. Adâncimea rigolelor pereate
Caracteristicile geometrice pentru şanţuri (figura 8.14) sunt prezentate în tabelul

8.8.
platformã
a 20...40 b acostament parte
carosabilã
ht
hs
Ed sau Ec
h d >15
Figura 8.14. Şanţ la marginea platformei drumului
Tabelul 8.8.
Valoarea elementelor
hs geometrice, în cm
[cm]
a b
30 30 45
40 40 60
50 50 75
Adâncimile hs se stabilesc cu ajutorul graficului din figura 8.15 (pentru şanţuri
cu secţiunea neprotejată) şi graficul din figura 8.16 (pentru şanţuri protejate).
hs [m]
0,50
0,45
025
0,40
,0
I= 03
,02
,01
04
I=0
0,
I=
0,
I=0
I=0
0,35
0,30
0,25
Q
0
[m³/s]
0,100
0,200
0,300
0,400
0,500
0,600
0,700
0,800
Figura 8.15 Adâncimea şanţurilor neprotejate

hs [m]
0,50
0,45
025
,004
0 3 04 8
0, 05 06 ,07 ,0
,01
2
I=0,0
,
I= I=0 I=0, I=0, I=0 I=0
0,0
I=0
I=0
I=
0,40
0,35
0,30
0,25
Q
0
[m³/s]
2,000
2,200
2,400
2,600
0,200
0,400
0,600
0,800
1,000
1,200
1,400
1,600
1,800
Fig. 8.16 Adâncimea şanţurilor protejate
După ce se face calculul hidrologic şi cel hidraulic (determinarea debitului

captat şi a debitului capabil) se face verificarea:
Q ≥ Qmax (8.11)
Dacă această relaţie nu este satisfăcută se măresc adâncimile dispozitivului (hr
şi respectiv hs) şi se reface calculul hidraulic.
Se va verifica sectorul de şanţ în lungime totală de 261,50 m dintre pichetul 30
şi pichetul 42 al drumului analizat.
Suprafeţele bazinelor de recepţie (S) şi panta longitudinală a dispozitivelor (I)
se determină astfel:
¾ pentru sectorul I (161,5 m) pichet 30 – pichet 37; I1 = 2,27 %
¾ pentru sectorul II (100 m) pichet 37 – pichet 42; I2 = 1,44 %
¾ S 315 m 290 m 145 m 120 m 108750 mp 10,88 ha
Drumul este situat în zonă de deal, pământurile fiind considerate de natură
semipermeabilă.
Calculul hidrologic:
Durata ploii se consideră 20 min m = 0,9
387 387
i 86,54 L/s ha
√t √20
F 0,3
Q m S i F 0,9 10,88 86,54 0,3 254,22 L s
0,254 m s
Calculul hidraulic:
hs = 30 cm
, ,
A 0,3 0,262 m
P 0,5 0,3 0,3 0,3 0,45 1,47 m

A 0,262
R 0,178 m
P 1,47
87 87
C 21,32
1 1,3
1
√ √ 0,178
V C √R I 21,32 0,178 1,44 100 1,08 m⁄s
Q V A 1,08 0,262 0,283 m s
Q 0,2829 m s Q ă
9. CALCULUL SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR
DE TERASAMENTE
Evaluarea lucrărilor de terasamente implică determinarea suprafeţelor ocupate

de acestea, a volumelor de umplutură şi de săpătură, precum şi determinarea distanţelor
de transport aferente.
Principalele elemente care se determină pentru calculul terasamentelor sunt:
suprafaţa amprizei şi a taluzurilor, volumul lucrărilor de umplutură şi săpăptură,
respectiv mişcarea terasamentelor.
Pentru determinarea mărimilor sus-amintite sunt necesare profilurile
transversale curente proiectate în picheţii traseului.
9.1. Calculul suprafeţei amprizei şi a taluzurilor

Determinarea suprafeţei amprizei drumului serveşte la evaluarea lucrărilor
pregătitoare specifice terasamentelor (curăţirea terenului, decopertarea terenului
vegetal etc.) şi la determinarea suprafeţelor ce trebuie expropiate.
Calculul suprafeţei amprizei şi a taluzurilor se face prin determinarea amprizei,
respectiv a taluzurilor în fiecare pichet al traseului. De asemenea pentru determinarea
acestora sunt necesare distanţele între picheţi, mai exact distaneţele aplicabile (media
distanţelor care separă un profil transversal de profilurile transversale vecine).
Exită mai multe metode de determinare a suprafeţelor sus-amintite şi anume:
- metoda analitică;
- metoda grafică.
Metoda grafică constă în măsurarea lăţimilor amprizei şi taluzurilor direct pe
fiecare profil transversal proiectat. Această metodă se caracterizează prin rapiditate şi
exactitate suficientă.
9.1 - Calculul suprafeţei amprizei şi a taluzurilor 179
Metoda analitică constă în determinarea lăţimilor amprizei, respectiv a
taluzurilor prin calcul, care ţine seama de elementele fiecărui profil transversal
proiectat în parte.
Pentru exemplificarea calculului analitic al suprafeţei amprizei şi taluzurilor se
va considera profilul transversal de rambleu din figura 9.1.
b/2 b/2
B C
1:
m
m
h
1:
C`` D
B` 1:n C`
A
B``
t` b/2 b/2 t``
a` a``
Figura 9.1. Profil transversal de rambleu
`` = ` (9.1)
` `` = ` (9.2)
`= `` − ` `` = `( − ) (9.3)
`
`= (9.4)
Aplicând acelaşi raţionament se obţine:

`
`` = (9.5)
180 Calculul suprafeţelor şi volumelor de terasamente - 9
De asemenea se pot exprima următoarele elemente:
`=ℎ+ (9.6)
`=ℎ− (9.7)
`= (9.8)
`` = (9.9)
Astfel, pe baza elementelor determinate se poate exprima analitic ampriza

drumului astfel:
`= `+ = + (9.10)
`` = `` + = + (9.11)
= ` + `` (9.12)
Practic ampriza drumului se va calcula cu relaţia (9.12) ţinând cont de
expresiile (9.10) şi (9.11)
în care:
a este ampriza drumului;
h – diferenţa între cota proiectului şi cota terenului în axă;
b – lăţimea platformei drumului;
1/m – panta taluzului;
1/n – înclinarea terenului natural în secţiune transversală.
Pentru calculul analitic al taluzurilor se vor utiliza următoarele expresii:
=√ `` + `` (9.13)
=√ `` + `` (9.14)
Suprafaţa totală a amprizei şi a taluzurilor se calculează din aproape în aproape
calculând suprafeţele trapezelor astfel: bazele sunt lăţimile amprizei, respectiv
lungimile taluzurilor, iar înălţimile sunt distanţele dintre profilurile transversale (figura
9.2).
9.1 - Calculul suprafeţei amprizei şi a taluzurilor 181
Bi
Ai
B3
A3
-i
St` d3 ai
Ci
B2 Di
A2 -3
d2 a3 C3
B1 -2
d1
A1
C2
a2
1
D3
a1
C1
D2 St``
D1
Figura 9.2. Succesiune profiluri transversale – perspectivă
` = (9.15)
`` = (9.16)
Astfel suprafaţa taluzurilor pentru fiecare profil transversal se va calcula cu

relaţia (9.17) ţinând cont de expresiile (9.15) şi (9.16).
= ` + `` (9.17)
În ceea ce priveşte suprafaţa ocupată de ampriză, calculul analitic se realizează
cu relaţia:
= (9.18)
În final se pot exprima suprafeţele totale ocupate de ampriza drumului,

respectiv de taluzuri prin însumarea suprafeţelor aferente fiecărui profil tranversal în
parte astfel:
=∑ (9.19)
=∑ (9.20)
9.2. Calculul volumelor de terasamente
Pentru calculul analitic al volumelor de terasamente în primă fază este necesar
să se determine suprafeţe profilurilor transversale (figura 9.3).
i
b
B C
1:
h
m
m
1:
D
1: n
A
a` a``
Figura 9.3. Detrminarea suprafeţelor în profil transversal
( )
= − = − (9.21)
= (9.22)
a – ampriza drumului se exprimă cu ajutorul relaţiei 9.12.

Pentru un calcul mult mai rapid, referitor la determinarea suprafeţelor
profilurilor transversale, în practică se utilizează frecvent metoda trapezelor, care este o
metodă simplificată cu ajutorul căreia se determină aproximativ suprafeţe în profilurile
transversale curente. Metoda presupuna împărţirea suprafeţei dorite în trapeze cu
înălţimea de 1,00 m (figura 9.4).
9.2 - Calculul volumelor de terasamente 183
B C
A 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Figura 9.4. Metoda trapezelor pentru determinarea suprafeţelor în profil transversal
Astfel suprafaţa dorită se determină cu următorul raţionament:
= ∑ =∑ ℎ=∑ (9.23)
în care:
B este baza mare a trapezului;
b – baza mică a trapezului;
h – înălţimea trapezului (având valoarea 1,00 m);
lm - linia mijlocie a trapezului
Calculul volumelor de terasamente se face din aproape în aproape determinând
volumele dintre două profiluri transversale consecutive (figura 9.5).
= (9.24)
Astfel, considerând o variaţie liniară a suprafeţelor între două profiluri

transversale consecutive se poate exprima volumul astfel:
= (9.25)
Volumul total se va determina astfel:

= + +⋯ (9.26)
S S
X1
S S1 S2
X2
O X O X
dx d1-2
Figura 9.5. Calculul volumelor de terasamente
9.3. Mişcarea terasamentelor

Calculul terasamentelor se face tabelar, iar în urma acestuia de determină
cantităţi aferente fiecărui (ampriza, taluzuri, volume de săpătură şi umplutură).
După determinarea volumelor de debleu şi de rambleu aferente fiecărui profil
transversal curent este necesar studiul compensării volumelor de umplutură din acelaşi
profil transversal sau dintre profilurile transversale (în lungul traseului). Aceste
compensări se fac prin deplasarea pământului şi se numesc mişcarea terasamentelor.
Funcţie de tipul profilurilor transversale (rambleu, debleu, mixt) şi de
succesiunea acestora în lungul traseului de drum, mişcarea terasamentelor se poate face
în două moduri:
- prin deplasare transversală numită compensare în acelaşi profil (specifică
profilurilor transversale mixte) – figura 9.6;
- prin deplasare longitudinală numită compensare între profiluri (specifică
realizării rambleurilor cu pământ rezultat din debleuri executate în altă
parte).
Studiul mişcării terasamentelor are ca scop determinarea unui transport al
pământului cât mai eficient şi economic, atât ca distanţă cât şi ca utilaj folosit.
9.3 – Mişcarea terasamentelor 185
DEBLEU
RAMBLEU
L (m)
Figura 9.6. Compensarea terasamentelor în acelaşi profil
Funcţie de mărimea volumelor de rambleu şi debleu, compensarea

terasamentelor poate fi:
- totală, suma volumelor de rambleu este egală cu suma volumelor de
debleu;
- cu exces de umplutură, când suma volumelor de rambleu este mai mare
decât suma volumelor de debleu, caz în care este necesar pământ
suplimentar adus de la camere de împrumut special amenajate;
- cu exces de săpătură, când suma volumelor de rambleu este mai mică decât
suma volumelor de debleu, caz în care pământul rămas trebuie transportat
în depozite.
Există anumite cazuri în care pământul rezultat în urma săpăturii nu poate fi
utilizat pentru umpluturi deoarece:
- pământul este necorespunzător calitativ pentru umplutură (de exemplu
pământul vegetal);
- distanţele de transport sunt prea mari (pot fi mai eficiente transporturile în
depozite şi utilizarea gropilor de împrumut) sau lucrul se desfăşoară pe mai
multe fronturi (nu permite aşteptarea pământului din debleuri);
- obstacole nerezolvate în lungul căii de tipul podurilor, tunelurilor
viaductelor etc. (nu permit efectuarea transportului pământului).
Calculul cantităţilor de lucrări şi mişcarea terasamentelor se face tabelar, pe
baza cantităţilor de lucrări determinate prin metoda grafică în fiecare profil transversal
curent proiectat (cap. 7).
Metoda de determinare a cantităţilor de lucrări (figura 9.7) este una grafică şi
presupune următoarele operaţii aplicate pentru fiecare profil transversal curent
proiectat:
- pregătire teren: se măsoară lăţimea amprizei drumului (Pt);
- taluzuri: se măsoară taluzurile pe ambele părţi (T1, T2), iar lungimea
acestora va fi obţinută prin însumarea acestora T = T1 + T2;
- rambleul şi debleul: suprafaţa acestora se determină cu metoda trapezelor
(conform relaţiei 9.23).
T2
DEBLEU
T1
RAMBLEU
Pt
Figura 9.7. Determinarea cantităţilor de lucrări
Rezultatele obţinute vor fi prelucrate în tabelul de mai jos, iar valorile obţinute
pentru fiecare profil transversal sunt scrise şi pe profilurile transversale curente
proiectate (capitolul 7).
Anexa 1
Razele de curbură R ale arcelor de cerc folosite în
tabelele prezentului îndrumător
- 20 30 55 100 200 300 550 1000

- 21 32 58 110 210 320 580 1100
- 22 35 60 120 220 350 600 1200
- 23 38 65 130 230 380 650 1300
- 24 40 70 140 240 400 700 1400
15 25 42 75 150 250 420 750 1500

16 26 45 80 160 260 450 800 1600
17 27 48 85 170 270 480 850 1700
18 28 50 90 180 280 500 900 1800
19 29 52 95 190 290 520 950 1900
Prametrii arcelor de clotoidă A, folosiţi în tabelele

prezentului îndrumător
26 34 42,5 52,5 77,5 115 165 225 310 390

27 35 43 55 80 120 170 230 320 400
27,5 36 44 57 82,5 125 175 240 325 410
28 37 45 60 85 130 180 250 330 -
29 37,5 46 62,5 87,5 135 185 260 340 -
30 38 47 65 90 140 190 270 350 -

31 39 47,5 67,5 95 145 195 275 360 -
32 40 48 70 100 150 200 280 370 -
32,5 41 49 72,5 105 155 210 290 375 -
33 42 50 75 110 160 220 300 380 -
190 Anexa 2
Anexa 2
Elementele principale ale racordărilor aliniamentelor de
drumuri cu arce de cerc şi clotoidă
Cu ajutorul acestei anexe pot fi determinate toate elementele principale ale celor
3 tipuri de racordare:
- arc de cerc de rază R, tangent la cele două aliniamente;
- arc de cerc de rază R, încadrat între cele două arce de clotoidă;
- două arce de clotoidă, reunite într-un punct situat pe cercul osculator de rază R.
Anexa este astfel întocmită, încât indiferent de tipul de racordare ales, toate
elementele sale metrice se obţin în funcţie de aceeaşi mărime caracteristică: raza de
curbură R, a arcului de cerc, (sau a cercului osculator), folosit de racordare.
Valorile elementelor liniare sunt calculate cu 5 cifre zecimale pentru raza de
(
curbură egal cu unitatea R = 1 .)
În tabelul 2 se dau elementele principale ale racordărilor în funcţie de unghiul
exterior al tangentelor, pentru care s-a adoptat o notaţie generalizată: γ (valoarea
α α α
acestiu unghi poate să fie egală, după caz, cu: τ; ; ; ; etc. ).
2 4 2
Elementele racordărilor circulare se obţin cu ajutorul primelor 6 coloane, iar cele
ale racordărilor cu clotoide, cu ajutorul tuturor coloanelor.
Se menţionează că notaţiile barate se referă la elementele clotoidei de bază, de
( )
parametru egal cu unitatea A = 1 . Cu ajutorul tabelului 2, pot fi determinate cu
uşurinţă toate funcţiile trigonometrice, folosind relaţiile de echivalenţă indicate în
tabelul 1.
Tabelul 1.
Funcţia Valoarea echivalentă
sin γ sin γ col. 5
tg γ tg γ col. 2
sec γ 1 + (sec γ – 1) 1 + col. 3
cos γ sin(100g – γ) col. 5
cos γ cos γ 1 + col. 6
ctg γ tg(100g – γ) col. 2
cosec γ sec(100g – γ) col. 3
Tabelul 2 este întocmit pentru o variaţie a unghiului γ din grad în grad

centezimal, în intervalul: 0...100g, cu prezicerea diferenţelor dintre două valori
consecutive, în vederea uşurării operaţiunilor de interpolare.
Anexa 2 191
Precizia obţinută cu datele din tabelul 2 este satisfacătoare atât pentru uz
scolastic, cât şi pentru lucrări practice curente. Tabelul prezintă avantajul că necesită
un număr redus de pagini, dar şi inconvenientul că utilizarea sa necesită operaţiuni de
interpolare.
α R
τ=−2 τ α
ϕ=−=−
2 4
B
R
B
y0
2
C/ α−
ϕ τ= 2 β
− V
2
Ti x0 x
T
a.
τ
α/2 R
R
R B
2
C/
B
y0
L
y
β
ϕ ΔR τ −
2
x' x0 x
x
T
b.
Figura 1. Elementele curbelor de racordare prevăzute în tabelul 2 (anexa 2)

192 Anexa 2
Elementele principale ale racordărilor cu arce de cerc şi de clotoidă Tabelul 2
Anexa 2 193
194 Anexa 2
Anexa 2 195
196 Anexa 2
Anexa 2 197
198 Anexa 2
Anexa 2 199
200 Anexa 2
Anexa 2 201
Anexa 3
Elementele punctelor intermediare de pe curbele de
bază: cercul de rază R =1 şi clotoida de parametru A =1
Pentru o cât mai corectă materializare pe teren a unei racordări, este necesar ca
între punctele principale ale acesteia să se introducă cu cât mai mare număr (n) de
puncte intermediare.
În mod obişnuit aceste puncte se dispun astfel încât să separe între ele arce de
lungimi egale ( Δ s). În acest fel, lungimea totală a arcului, măsurată de la origine până
la punctul considerat, este dată de relaţia:
s = n · Δs, unde n = 1,2,3….
Calculul coordonatelor punctelor intermediare se poate efectua comod cu
ajutorul tabelului 1, folosind proprietatea de omotetie a curbelor de racordare.
Tabelul conţine coordonatele rectangulare şi polare ale punctelor situate în
lungul arcelor curbelor de bază, care separă între ele arce egale (Δs = 0,01). Lungimile
curbelor de bază au fost limitate la lungimea arcului util al clotoidei: s = π ,
corespunzător unghiului exterior al tangentelor.
γ = Γ = 100g
Tabelul conţine un număr total de 8 coloane. Coloanele 1…4 aparţin cercului de
bază de rază R = 1, iar coloanele 4…8 clotoidei de bază, de parametru A =1.
y y
R ρ
R R=1 P A=1 P
ρ=
rp rp
y
y
s
s
ϕ ϕ τ
T x x O x x
a b
Fig. 1. Elementele punctelor intarmediare de pe curbele de bază.

a) arcul de cerc R = 1; b) arcul de clotoidă A = 1.
Anexa 3 203
Tabelul 1
Elementele punctelor intermediare de pe curbele de bază
Arcul de cerc R =1 Arcul de clotoidă A =1
x y ϕg s x y ϕg δg
0,00000 0,00000 0,00000 0,00 0,00000 0,00000 0,0000 0,0000
1000 05 3183 1 1000 0 0011 0021
1999 20 6366 2 2000 0 0042 0085
2999 45 9550 3 3000 0 0095 0191
3999 80 1,2732 4 4000 1 0170 0340
4997 0,00125 5915 5 5000 2 0265 0531
5996 180 9099 6 6000 4 0382 0764
6994 244 2,2281 7 7000 6 0520 1040
7991 319 5465 8 8000 9 0679 1358
8987 404 8648 9 9000 0,00012 0859 1719
9983 499 3,1831 0,10 0,10000 17 1061 2122
0,10977 604 5014 11 11000 22 1284 2568
11971 719 8197 12 12000 29 1528 3056
12963 843 4,1380 13 13000 37 1793 3586
13954 978 4563 14 14000 46 2080 4159
14943 0,01122 7746 15 15000 56 2387 4775
15931 1277 5,0930 16 16000 68 2716 5432
16918 1441 4112 17 17000 82 3066 6133
17903 1615 7296 18 18000 97 3438 6876
18885 1799 6,0479 19 18999 0,00114 3830 7661
19867 1993 3662 0,20 19999 133 4244 8488
0,20846 0,02196 6845 21 0,20999 154 4679 9358
21823 2410 7,0028 22 21999 177 5135 1,0271
22797 2633 3211 23 22998 203 5613 1226
23770 2866 6394 24 23998 230 6112 2223
24740 0,03108 9577 25 24998 260 6631 3263
25708 3361 8,2761 26 25997 293 7173 4345
26673 3622 5943 27 26996 328 7735 5470
27635 3894 9127 28 27996 366 8318 6637
28595 0,04175 9,2310 29 28995 406 8923 7847
29552 4466 5493 0,30 29994 450 9549 9099
0,30505 4766 8676 31 0,30993 496 1,0196 2,0393
31456 0,05076 10,1859 32 31992 546 0865 1730
32404 5395 5042 33 32990 599 1554 3110
0,33348 0,05724 10,8225 0,34 0,33989 0,00655 1,2265 2,4531
34289 6062 11,1408 35 34987 714 2997 5996
35227 6410 4592 36 35985 777 3750 7502
36161 6767 7775 37 36983 844 4525 9052
37092 7133 12,0958 38 37980 914 5321 3,0643
38018 7509 4141 39 38977 988 6138 2277
38941 7893 7324 0,40 39974 0,01066 6976 3954
39861 8288 13,0507 41 0,40971 1148 7835 5673
0,40776 8691 3690 42 41967 1234 8715 7434
204 Anexa 3

41687 9103 6873 43 42963 1324 9617 9238
42594 9524 14,0056 44 43959 1419 2,0540 4,1085
43496 9955 3239 45 44954 1518 1484 2974
44394 0,10394 6423 46 45949 1621 2449 4905
45288 10843 9606 47 46943 1729 3436 6879
46178 11300 15,2789 48 47936 1841 4443 8895
47062 11766 5972 49 48929 1959 5472 5,0954
47942 12241 9155 0,50 49922 0,02081 6522 3055
48817 12725 16,2338 51 0,50914 2208 7594 5199
49688 13218 5521 52 51905 2340 8686 7385
0,50553 13719 8704 53 52896 2478 9799 9614
51413 1422 17,1887 54 53885 2620 3,0934 6,1885
52268 14747 5070 55 54874 2768 2090 4199
53118 15274 8254 56 55862 2922 3267 6555
53963 15809 18,1437 57 56850 0,03081 4465 8954
54802 16353 4620 58 57836 3245 5685 7,1395
55636 16906 7803 59 58822 3416 6925 3879
56464 17466 19,0986 0,60 59806 3592 8187 6405
57286 18035 4169 61 0,60789 3774 9469 8974
58103 18612 7352 62 61771 3962 4,0773 8,1585
58914 19197 20,0535 63 62752 0,04156 2098 4239
59719 19790 3718 64 63732 4356 3444 6935
0,60518 0,20391 6901 65 64711 4563 4812 9674
61311 21000 21,0085 66 65688 4775 6200 9,2456
62098 21617 3268 67 66663 4995 7609 5280
62879 22242 6451 68 67637 0,05221 9040 8147
0,63653 0,22875 21,9634 0,69 0,68610 0,05453 5,0492 10,1056
64421 23515 22,2817 70 69581 5692 1964 10,4008
65183 24163 6000 71 70550 5938 3458 7002
65938 24819 9183 72 71518 6191 4973 11,0039
66687 25483 23,2366 73 72483 6451 6508 3119
67428 26153 5549 74 73447 6718 8065 6341
68163 26831 8732 75 74409 6992 9643 9406
68892 27516 24,1916 76 75369 7273 6,1242 12,2614
69613 28209 5099 77 76326 7561 2862 5864
0,70328 28908 8282 78 77281 7857 4503 9157
71035 29615 25,1465 79 78234 8160 6164 13,2493
71735 0,30329 4648 0,80 79185 8471 7847 5871
72428 31050 7831 81 0,80133 8789 9551 9292
73114 31777 26,1014 82 81078 9116 7,1275 14,2756
73793 32512 4197 83 82021 9449 3020 6263
74464 33253 7380 84 82960 9791 4787 9812
75128 34001 27,0563 85 83897 0,10140 6575 15,3404
75784 34756 3747 86 84831 10498 8383 7039
76432 35517 6930 87 85762 10863 8,0212 16,0717
Anexa 3 205

77073 36284 28,0113 88 86690 11237 2062 4437
77707 37058 3296 89 87614 11618 3932 8201
78332 37839 6479 0,90 88535 12008 5824 17,2007
78950 38625 9662 91 89452 12407 7736 5856
79560 39418 29,2845 92 0,90366 12813 9669 9748
0,80162 0,40216 6028 93 91276 13228 9,1623 18,3683
80755 41021 9211 94 92182 13651 3597 7661
81341 41831 30,2394 95 93084 14083 5592 19,1682
81919 42648 5578 96 93982 14523 7608 5746
82488 43470 8761 97 94875 14972 9645 9853
83049 44297 31,1944 98 95764 15430 ,1702 20,4003
83602 45131 5127 99 96649 15896 3779 8196
84147 45969 8310 1,00 0,07529 16371 5877 21,2433
84683 46814 32,1493 01 98404 16855 7996 6712
85210 47663 4676 02 99274 17348 ,0135 22,1034
85729 48518 7859 03 1,00139 17849 2295 5400
0,86240 0,49378 33,1042 1,04 1,00999 0,18360 11,4475 22,9809
86742 0,50242 4225 05 1,01854 18879 6676 23,4261
87235 51112 7409 06 2703 19407 8897 23,8756
87720 51987 34,0592 07 3546 19944 12,1138 24,3295
88195 52867 3775 08 4384 0,20491 3400 24,7877
88662 53751 6958 09 5216 21046 5681 25,2503
89120 54640 35,0141 1,10 6041 21610 7984 25,7171
89569 55533 3324 11 6861 22183 13,0306 26,1884
0,90010 56431 6507 12 7674 22766 2648 26,6639
90441 57334 9690 13 8480 23357 5011 27,1439
90863 58240 36,2873 14 9280 23958 7394 27,6282
91276 59151 6056 15 1,10072 24567 9797 28,1168
91680 0,60066 9240 16 10858 25186 14,2219 28,6098
92075 60984 37,2483 17 11636 25814 4662 29,1072
92460 61907 5606 18 12408 26450 7125 29,6090
92836 62834 8789 19 13171 27096 9607 30,1151
93203 63764 38,1972 1,20 13927 27751 15,2110 30,6257
93561 64698 5155 21 14675 28415 4632 31,1406
93910 65635 8338 22 15414 29088 7174 31,6599
94248 66576 39,1521 23 16146 29770 9735 32,1836
94578 67520 4704 24 16869 0,30460 16,2316 32,7117
94898 68467 7887 25 17583 31160 4917 33,2442
95209 69418 40,1071 26 18289 31873 3337 33,7812
95510 0,70371 4254 27 18985 32586 17,0177 34,3225
95801 71328 7437 28 19673 33312 2836 34,8683
96083 72287 41,0620 29 1,20351 34047 5514 35,4185
96355 73250 3803 1,30 21020 34791 8212 35,9732
96618 74215 6986 31 21678 35543 18,0928 36,5323
96871 75182 42,0169 32 22327 36304 3664 37,0959
206 Anexa 3

97114 76152 3552 33 22966 37074 6419 37,6639
97348 77124 6535 34 23595 37851 9193 38,2364
97572 78099 9718 35 24213 38637 19,1986 38,8134
97786 79076 43,2902 36 24820 39432 4798 39,3948
97990 0,80055 6085 37 25417 0,40234 7628 39,9808
98185 81035 9268 38 26002 41045 20,0477 40,5712
0,98370 0,82018 44,2451 1,39 1,26576 0,41864 20,3345 41,1661
98545 83003 5634 1,40 27139 42690 6231 7656
710 83989 8817 41 27690 43525 9136 42,3696
865 84977 45,2000 42 28230 44367 21,2059 42,9781
0,99010 85966 5183 43 28757 45216 5001 43,5911
145 86957 8366 44 29272 46073 7960 44,2087
271 87949 46,1550 45 29775 56938 22,0938 44,8309
386 88943 4733 46 1,30265 47810 3933 45,4576
492 89937 7916 47 30742 48688 6947 46,0889
588 90932 47,1099 48 31207 49574 9978 46,7248
673 91929 4282 49 31658 0,50466 23,3027 47,3653
749 92926 7465 1,50 32096 51365 6094 48,0103
815 93924 48,0648 51 32520 52271 9178 48,6601
871 94922 3831 52 32931 53182 24,2279 49,3144
916 95921 7014 53 33328 54100 5398 49,9734
952 96920 49,0197 54 33711 55024 8534 50,6370
978 97920 3380 55 34079 55954 25,1687 51,3053
994 98920 6564 56 34433 56889 4856 51,9783
1,00000 99920 9747 57 34772 57830 8043 52,6559
0,99995 1,00920 50,2930 58 35097 58776 26,1246 53,3383
981 1920 6113 59 35406 59727 4466 54,0254
957 2920 9296 1,60 35700 0,60682 7702 54,7172
923 3919 51,2479 61 35980 61643 27,0954 55,4137
879 4918 5662 62 36243 62607 4222 56,1150
824 5916 8845 63 36491 63576 7507 56,8211
760 6914 52,2028 64 36723 64549 28,0807 57,5320
686 7912 5211 65 36939 65525 4123 58,2476
602 8908 8395 66 37139 66505 7454 58,9681
508 9904 53,1578 67 37323 67488 29,0800 59,6934
404 1,10898 4761 68 37490 68474 4162 60,4236
290 11892 7944 69 37640 69462 7539 61,1586
166 12884 54,1127 1,70 37774 0,70453 30,0931 61,8985
032 13875 4310 71 37891 71446 4337 62,6433
0,98889 14865 7493 72 37991 72441 7757 63,3930
735 15853 55,0676 73 38074 73438 31,1192 64,1477
572 16839 3859 74 38140 74436 4642 64,9073
398 17824 7042 75 38188 75435 8105 65,6719
0,98398 1,17824 55,7042 1,75 1,38188 0,75435 31,8105 65,6719
Anexa 4 207
Anexa 4
Elementele principale ale arcelor de clotoidă
de lungime minimă
Tabelul 1 al anexei conţine (gata calculate) toate elementele principale ale

arcelor de clotoidă admise de STAS 863-85, în funcţie de viteza de proiectare (V,
km/h) şi de raza de curbură (R) a arcului de cerc central.
Acest tabel este aplicabil numai în cazul racordărilor cu arce de cerc precedate şi
urmate de câte un arc de clotoidă, întrucât arcele de clotoidă respective nu sunt de loc
influenţate de valoarea unghiului de deviere a aliniamentelor ( α ).
Tabelul 1 nu este aplicabil la racordările realizate numai din două arce de
clotoidă, fără arc de cerc central, întrucât aceste arce sunt direct influenţate de valoarea
α
unghiului de deviere a aliniamentelor ( τ = ).
2
Elementele principale ale racordărilor realizate numai cu arce de clotoidă sau cu
arc de cerc precedat şi urmat de câte un arc de clotoidă de lungime diferită de cele
aflate în tabelul 1, pot fi obţinute cu ajutorul anexei 2, în funcţie de raza de curbură
adoptată.
y
τ
δ
S
ρ=
/2
=L
y0
C0 cer
c
e
arc d
y
rp
L
ΔR
ϕ cloto
idã s= τ
O x
x' x0
x
Fig. 1. Arcul de clotoidă folosit la racordare (s = L; ρ = R).

208 Anexa 4
V = 100 km/h Tabelul 1.
R L A ΔR x y x’ τ i d e
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
400 95 194,9359 0,94 94,87 3,76 47,48 7,5599

400 120 219,0890 1,50 119,73 5,99 59,96 9,5493 7 5 -
400 125 223,6088 1,63 124,70 6,50 62,45 9,9472
400 150 244,9490 2,34 149,47 9,35 74,91 11,9366
425 95 200,9353 0,88 94,88 3,54 47,48 7,1152

425 120 225,8318 1,41 119,76 5,64 59,96 8,9876 7 5 -
425 125 230,4886 1,53 124,73 6,12 62,46 9,3621
425 150 252,4876 2,20 149,53 8,80 74,92 11,2345
450 95 206,7607 0,84 94,89 3,34 47,48 6,7199

450 120 232,3790 1,33 119,79 5,33 59,96 8,4883 6,5 5 -
450 125 237,1708 1,45 124,76 5,78 62,46 8,8419
450 150 259,8076 2,08 149,58 8,32 74,93 10,6103
475 95 212,4265 0,79 94,91 3,16 47,18 6,3662

475 120 238,7467 1,26 119,81 5,05 59,97 8,0415 6,5 5 -
475 125 243,6699 1,37 124,78 5,48 62,46 8,3766
475 150 266,9270 1,97 149,63 7,88 74,94 10,0519
500 95 217,9450 0,75 94,91 3,01 47,49 6,0479

500 120 244,9490 1,20 119,83 4,80 59,97 7,6394 6,5 5 -
500 125 250,0000 1,30 124,80 5,20 62,47 7,9577
500 150 273,8613 1,87 149,66 7,49 74,94 9,5493
525 95 223,3271 0,72 94,92 2,86 47,49 5,7599

525 120 250,9980 1,14 119,84 4,57 59,97 7,2757 6 5 -
525 125 256,1738 1,24 124,82 4,96 62,47 7,5788
525 150 280,6243 1,78 149,69 7,13 74,95 9,0946
550 95 228,5826 0,68 94,93 2,73 47,49 5,4981

550 120 256,9047 1,09 119,86 4,36 59,98 6,9449 6 5 -
550 125 262,2022 1,18 124,84 4,73 62,47 7,2343
550 150 287,2281 1,70 149,72 6,81 74,95 8,6812
575 95 233,7199 0,65 94,94 2,61 47,49 5,2590

575 120 262,6785 1,04 119,87 4,17 59,98 6,6430 5,5 5 -
575 125 268,0951 1,13 124,85 4,53 62,48 6,9198
575 150 293,6835 1,63 149,75 6,51 74,96 8,3037
Anexa 4 209
Tabelul 1. continuare
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
600 95 238,7467 0,63 94,94 2,51 47,49 5,0399

600 120 268,3282 1,00 119,88 4,00 59,98 6,3662 5,5 5 -
600 125 273,8613 1,08 124,86 4,34 62,48 6,6315
600 150 300,0000 1,56 149,77 6,24 74,96 7,9577
625 95 243,6699 0,60 94,95 2,41 47,49 4,8383

625 120 273,8613 0,96 119,89 3,84 59,98 6,1115 5,5 5 -
625 125 279,5085 1,04 124,88 4,16 62,48 6,3662
625 150 306,1862 1,50 149,78 5,99 74,96 7,6394
650 95 248,4955 0,58 394,95 2,31 47,49 4,6522

650 120 279,2848 0,92 119,90 3,69 59,98 5,8765 5,5 5 -
650 125 285,0439 1,00 124,88 4,00 62,48 6,1213
650 150 312,2499 1,44 149,80 5,76 74,97 7,3456
675 95 253,2291 0,56 94,90 2,23 47,49 4,4799

675 120 284,6050 0,89 119,91 3,55 59,98 5,6588 5 5 -
675 125 290,4738 0,96 124,89 3,86 62,48 5,8946
675 150 318,1981 1,39 149,81 5,55 74,97 7,0736
700 95 257,8759 0,54 94,95 2,15 47,49 4,3199

700 120 289,8275 0,86 119,90 3,43 59,99 5,4567 4,5 5 -
700 125 295,8040 0,93 124,90 3,72 62,48 5,6841
700 150 324,0370 1,34 149,83 5,35 74,97 6,8209
725 95 262,4405 0,52 94,96 2,07 47,49 4,1710

725 120 294,9576 0,83 119,92 3,31 59,99 5,2686 4,5 5 -
725 125 301,0399 0,90 124,91 3,59 62,48 5,4881
725 150 329,7726 1,29 149,84 5,17 74,97 6,5857
750 95 266,9270 0,50 94,96 2,00 47,49 4,0319

750 120 300,0000 0,80 119,92 3,20 59,99 5,0930 4 5 -
750 125 306,1862 0,87 124,91 3,47 62,49 5,3052
750 150 335,4102 1,25 149,85 5,00 74,98 6,3662
775 95 271,3393 0,49 94,96 1,94 47,49 3,9019

775 120 304,9590 0,77 119,93 3,10 59,99 4,9287 4 5 -
775 125 311,2475 0,84 124,92 3,36 62,49 5,1340
775 150 340,9545 1,21 149,86 4,84 74,98 6,1608
210 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
800 95 275,6810 0,47 94,97 1,88 47,49 3,7799

800 120 309,8387 0,75 119,93 3,00 59,99 4,7746 4 5 -
800 125 316,2278 0,81 124,92 3,35 62,49 4,9736
800 150 346,4102 1,17 149,87 4,68 74,98 5,9683
825 95 279,9554 0,16 94,97 1,82 47,49 3,6654

825 120 314,6427 0,73 119,94 2,91 59,99 4,6300 3,5 5 -
825 125 321,1308 0,79 124,93 3,16 62,49 4,8229
825 150 351,7812 1,14 149,88 4,54 74,98 5,7875
850 95 284,1654 0,44 94,97 1,77 47,50 3,5576

850 120 319,3744 0,71 119,94 2,82 59,99 4,4938 3,5 5 -
850 125 325,9601 0,77 124,93 3,06 62,49 4,6810
850 150 357,0714 1,10 149,88 4,41 74,98 5,6172
875 95 288,3141 0,43 94,97 1,72 47,50 3,4559

875 120 324,0370 0,69 119,94 2,74 59,99 4,3654 3 5 -
875 125 330,7189 0,74 124,94 2,98 62,49 4,5473
875 150 362,2844 1,07 149,89 4,28 74,98 5,4567
900 95 292,4038 0,42 94,97 1,67 47,50 3,3599

900 120 328,6335 0,67 119,95 2,67 59,99 4,2441 3 5 -
900 125 335,4102 0,72 124,94 2,89 62,49 4,4210
900 150 367,4235 1,04 149,90 4,16 71,98 5,3052
925 95 296,4372 0,41 91,97 1,63 47,50 3,2691

925 120 333,1666 0,64 119,95 2,59 59,99 4,1294 2,5 5 -
925 125 340,0368 0,70 124,94 2,81 62,49 4,3015
925 150 372,4916 1,01 149,90 4,05 74,98 5,1618
950 95 300,4164 0,40 94,98 1,58 47,50 3,1831

950 120 337,6389 0,63 119,95 2,53 59,99 4,0208 2,5 5 -
950 125 344,6012 0,69 124,95 2,74 62,49 4,1883
950 150 377,4917 0,99 149,91 3,91 74,98 5,0259
975 95 304,3436 0,39 94,98 1,54 47,50 3,1015

975 120 342,0526 0,62 119,95 2,46 59,99 3,9177 2,5 5 -
975 125 349,1060 0,67 124,95 2,67 62,49 4,0809
975 150 382,4265 0,96 149,91 3,84 74,99 4,8971
Anexa 4 211
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
1000 95 308,2207 0,38 94,98 1,50 47,50 3,0239

1000 120 346,4102 0,60 119,96 2,40 59,99 3,8197 2(2,5) 5 -
1000 125 353,5534 0,65 124,95 2,60 62,49 3,9789
1000 150 387,2983 0,94 149,92 3,75 74,99 4,7746
V = 80 km/h
215 95 142,9161 1,75 94,54 6,97 47,42 14,0649

215 115 157,2419 2,56 114,18 10,20 57,36 17,0259 7 5,6 25
215 120 160,6238 2,78 119,07 11,10 59,84 17,7661
215 140 173,4935 3,78 138,52 15,08 69,75 20,7272
220 95 144,5683 1,71 94,56 6,81 47,43 13,7452

220 115 159,0597 2,50 114,22 9,97 57,37 16,6389 7 5,6 25
220 120 162,4808 2,72 119,11 10,85 59,85 17,3624
220 140 175,4993 3,70 138,59 14,74 69,76 20,2561
230 95 147,8175 1,63 94,60 6,52 47,43 13,1476

230 115 162,6346 2,39 114,28 9,54 57,38 15,9155 7 7,5 -
230 120 166,1325 2,60 119,19 10,38 59,86 16,6075
230 140 179,4436 3,54 138,71 14,11 69,78 19,3754
240 95 150,9967 1,56 94,63 6,25 47,44 12,5998

240 115 166,1325 2,29 114,34 9,15 57,39 15,2523 7 5,7 -
240 120 169,7056 2,49 119,25 9,26 59,88 15,9155
240 140 183,3030 3,39 138,81 13,53 69,80 18,5681
250 95 154,1104 1,50 94,66 6,00 47,44 12,0958

250 115 169,5583 2,20 114,39 8,78 57,40 14,6423 7 5,7 -
250 120 173,2051 2,40 119,31 9,56 59,89 15,2789
250 140 187,0829 3,26 138,91 12,99 69,82 17,8254
260 95 157,1623 1,44 94,68 5,77 47,45 11,6306

260 115 172,9162 2,12 114,44 8,45 57,41 14,0791 7 5,7 -
260 120 176,6352 2,30 119,36 9,20 59,89 14,6912
260 140 190,7878 3,13 138,99 12,50 69,83 17,1398
212 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
270 95 160,1562 1,39 94,71 5,56 47,45 11,1998

270 115 176,2101 2,04 114,48 8,14 57,41 13,5576 7 5,7 -
270 120 180,0000 2,22 119,41 8,86 59,90 14,1471
270 140 194,4222 3,02 139,06 12,04 69,84 16,5050
280 95 163,0951 1,34 94,73 5,36 47,45 10,7998

280 115 179,4436 1,97 114,52 7,85 57,42 13,0734 7 5,7 -
280 120 183,3030 2,14 119,45 8,54 59,91 13,6419
280 140 197,9899 2,91 139,13 11,61 69,85 15,9155
290 95 165,9819 1,30 94,75 5,18 47,46 10,4274

290 115 182,6198 1,90 114,55 7,58 57,42 12,6226 7 5,7 -
290 120 186,5476 2,07 119,49 8,25 59,91 13,1714
290 140 201,4944 2,81 139,19 11,22 69,86 15,3667
300 95 168,8194 1,25 94,76 5,00 47,46 10,0798

300 115 185,7418 1,83 114,58 7,33 57,43 12,2019 6,5 5,8 -
300 120 189,7367 2,00 119,52 7,98 59,92 12,7324
300 140 204,9390 2,72 139,24 10,85 69,87 14,8545
325 95 175,7128 1,16 94,80 4,62 47,47 9,3044

325 115 193,3262 1,69 114,64 6,77 57,44 11,2633 6 6 -
325 120 197,4842 1,84 119,59 7,37 59,93 11,7530
325 140 213,3073 2,51 139,35 10,02 69,89 13,7118
350 95 182,3458 1,07 94,83 4,29 47,47 8,6398

350 115 200,6240 1,57 114,69 6,29 57,45 10,4588 5,5 6 -
350 120 204,9390 1,71 119,65 6,84 59,94 10,9135
350 140 221,3595 2,33 139,44 9,31 69,91 12,7324
375 95 188,7458 1,00 94,85 4,01 47,47 8,0639

375 115 207,6656 1,47 114,73 5,87 57,45 9,7615 5,5 6 -
375 120 212,1320 1,60 119,69 6,39 59,95 10,1859
375 140 229,1288 2,18 139,51 8,69 69,92 11,8836
400 95 194,9359 0,94 94,87 3,76 47,48 7,5599

400 115 214,4761 1,38 114,76 5,50 57,46 9,1514 5 6 -
400 120 219,0890 1,50 119,73 5,99 59,96 9,5493
400 140 236,6432 2,04 139,57 8,15 69,93 11,1408
Anexa 4 213
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
425 95 200,9353 0,88 94,88 3,54 47,48 7,1152

425 115 221,0769 1,30 114,79 5,18 57,46 8,6131 4,5 6 -
425 120 225,8318 1,41 119,76 5,64 59,96 8,9876
425 140 243,9262 1,92 139,62 7,67 69,94 10,4855
450 95 206,7607 0,84 94,89 3,34 47,48 6,7199

450 115 227,4863 1,22 114,81 4,89 57,47 8,1346 4 6 -
450 120 232,3790 1,33 119,79 5,33 59,96 8,4883
450 140 250,9980 1,81 139,66 7,25 69,94 9,9030
475 95 212,4265 0,79 94,91 3,16 47,48 6,3662

475 115 233,7199 1,16 114,83 4,64 57,47 7,7064 4 6 -
475 120 238,7467 1,26 119,81 5,05 59,97 8,0415
475 140 257,8759 1,72 139,70 6,87 69,95 9,3818
500 95 217,9450 0,75 94,91 3,01 47,49 6,0479

500 115 239,7916 1,10 114,85 4,40 57,47 7,3211 3,5 6 -
500 120 244,9490 1,20 119,83 4,80 59,97 7,6394
500 140 264,5751 1,63 139,73 6,52 69,95 8,9127
525 95 223,3271 0,72 94,92 2,86 47,49 5,7599

525 115 245,7132 1,05 114,86 4,19 57,48 6,9725 3,5 6 -
525 120 250,9980 1,14 119,84 4,57 59,97 7,2757
525 140 271,1089 1,55 139,75 6,21 69,96 8,4883
550 95 228,5826 0,68 94,93 2,73 47,49 5,4981

550 115 251,4955 1,00 114,87 4,00 57,48 6,6556 3 6 -
550 120 256,9047 1,09 119,86 4,36 59,98 6,9449
550 140 277,4887 1,48 139,77 5,93 69,96 8,1024
575 95 233,7199 0,65 94,94 2,61 47,49 5,2590

575 115 257,1478 0,96 114,89 3,83 57,48 6,3662 2,5 6 -
575 120 262,6785 1,04 119,87 4,17 59,98 6,6430
575 140 283,7252 1,42 139,79 5,68 69,97 7,7502
600 95 238,7467 0,63 94,94 2,51 47,49 5,0399

600 115 262,6785 0,92 114,89 3,67 57,48 6,1009 2,5 6 -
600 120 268,3282 1,00 119,88 4,00 59,98 6,3662
600 140 289,8275 1,36 139,81 5,44 69,97 7,4272
214 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
620 95 242,6932 0,61 94,94 2,43 47,49 4,8773 2(2,5)*6 -

620 115 267,0206 0,89 114,90 3,55 57,48 5,9041
620 120 272,7636 0,97 119,89 3,87 59,98 6,1608 2(2,5)*6 -
620 140 294,6184 1,32 139,82 5,26 69,97 7,1876
*) potrivit deverului din aliniament
V = 60 km/h Tabelul 1. continuare

decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
115 75 92,8709 2,03 74,21 8,09 37,37 20,7593

115 95 104,5227 3,25 93,39 12,92 47,23 26,2952 7 5,8 35
115 115 115,0000 4,75 112,16 18,83 57,02 31,8310
120 75 94,8683 1,95 74,27 7,76 37,38 19,8944

120 95 106,7708 3,12 93,52 12,40 47,25 25,1995 7 5,9 30
120 115 117,4734 4,55 112,39 18,07 57,06 30,5047
125 75 96,8246 1,87 74,33 7,45 37,39 19,0986

125 95 108,9725 2,99 93,64 11,91 47,27 24,1916 7 5,9 30
125 115 119,8958 4,38 112,59 17,37 57,10 29,2845
130 75 98,7421 1,80 74,38 7,17 37,40 18,3640

130 95 111,1305 2,88 93,74 11,46 47,29 23,2611 6 30
130 115 122,2702 4,21 112,77 16,72 57,13 28,1582 7
140 75 102,4695 1,67 74,46 6,66 37,41 17,0523

140 95 115,3256 2,67 93,91 10,66 47,32 21,5996 7 6 30
140 115 126,8858 3,91 113,08 15,56 57,18 26,1469
150 75 106,0660 1,56 74,53 6,22 37,42 15,9155

150 95 119,3734 2,50 94,05 9,96 47,34 20,1596 7 6 30
150 115 131,3392 3,65 113,32 14,54 57,22 24,4038
Anexa 4 215
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
160 75 109,5445 1,46 74,59 5,84 37,43 14,9208

160 95 123,2883 2,34 94,17 9,34 47,36 18,8996 6,5 6 25
160 115 135,6466 3,43 113,52 13,65 57,25 22,8785
170 75 112,9159 1,38 74,64 5,50 37,44 14,0431

170 95 127,0826 2,21 94,26 8,80 47,38 17,7879 6,5 6,1 25
170 115 139,8213 3,23 113,69 12,86 57,28 21,5327
180 75 116,1895 1,30 74,68 5,19 37,45 13,2629

180 95 130,7670 2,08 94,34 8,32 47,39 16,7997 6 6,1 25
180 115 143,8749 3,05 113,83 12,16 57,31 20,3365
190 75 119,3734 1,23 74,71 4,92 37,45 12,5649

190 95 134,3503 1,97 94,41 7,88 47,40 15,9155 6 6,1 25
190 115 147,8175 2,89 113,95 11,53 57,32 19,2661
200 75 122,4745 1,17 74,74 4,68 37,46 11,9366

200 95 137,8405 1,88 94,47 7,49 47,41 15,1197 5,5 6,1 25
200 115 151,6575 2,75 114,05 10,96 57,34 18,3028
225 75 129,9038 1,04 74,79 4,16 37,47 10,6103

225 95 146,2019 1,67 94,58 6,66 47,43 13,4398 5,5 6,2 25
225 115 160,8571 2,44 114,25 9,75 57,38 16,2692
250 75 136,9306 0,94 74,83 3,74 37,47 9,5493

250 95 154,1104 1,50 94,66 6,00 47,44 12,0958 4,5 6,2 -
250 115 169,5583 2,20 114,39 8,78 57,40 14,6423
275 75 143,6141 0,85 74,86 3,40 37,48 8,6812

275 95 161,6323 1,37 94,72 5,46 47,45 10,9962 4 6,2 -
275 115 177,8342 2,00 114,50 7,99 57,42 13,3111
300 75 150,0000 0,78 74,88 3,12 37,48 7,9577

300 95 168,8194 1,25 94,76 5,00 47,46 10,0798 3,5 6,3 -
300 115 185,7418 1,83 114,58 7,33 57,43 12,2019
325 75 156,1250 0,72 74,90 2,88 37,48 7,3456

325 95 175,7128 1,16 94,80 4,62 47,47 9,3044 3 6,5 -
325 115 193,3262 1,69 114,64 6,77 57,44 11,2633
216 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
350 75 162,0185 0,67 74,91 2,68 37,49 6,8209

350 95 182,3458 1,07 94,83 4,29 47,47 8,6398 2,5 6,5 -
350 115 200,6240 1,57 114,69 6,29 57,45 10,4588
375 75 167,7051 0,62 74,93 2,50 37,49 6,3662

375 95 188,7458 1,00 94,85 4,01 47,47 8,0639 2(2,5)*6,5 -
375 115 207,6656 1,47 114,73 5,87 57,45 9,7615
380 75 168,8194 0,62 74,93 2,47 37,49 6,2824

380 95 190,0000 0,99 94,85 3,95 47,48 7,9577 2(2,5)*6,5 -
380 115 209,0455 1,45 114,74 5,79 57,46 9,6331
380 2(2,5)*6,5 -
)
* potrivit deverului din aliniament
V = 50 km/h
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
85 55 68,3740 1,48 54,43 5,89 27,40 20,5965
85 70 77,1362 2,39 68,82 9,49 34,80 26,2138 7 6,1 50
85 80 82,4621 3,11 78,25 12,35 39,71 29,9586
85 95 89,8610 4,37 92,08 17,31 47,01 35,5758
90 55 70,3562 1,40 54,49 5,56 27,41 19,4523

90 70 79,3725 2,26 68,95 8,98 34,82 24,7574 7 6,2 50
90 80 84,8528 2,94 78,43 11,69 39,74 28,2942
90 95 92,4662 4,14 92,39 16,38 47,06 33,5994
95 55 72,2842 1,32 54,54 5,28 27,42 18,4285

95 70 81,5475 2,14 69,06 8,51 34,84 23,4544 7 6,2 40
95 80 87,1780 2,79 78,59 11,09 39,76 26,8050
95 95 95,0000 3,92 92,65 15,55 47,11 31,8310
100 55 74,1620 1,26 54,59 5,01 27,43 17,5070

100 70 83,6660 2,03 69,15 8,10 34,86 22,2817 7 6,2 35
100 80 89,4427 2,65 78,73 10,55 39,79 25,4648
100 95 97,4679 3,73 92,88 14,80 47,15 30,2394
Anexa 4 217
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
110 55 77,7817 1,14 54,66 4,56 27,44 15,9155

110 70 87,7496 1,85 69,29 7,37 34,88 20,2561 7 6,3 35
110 80 93,8083 2,41 78,95 9,61 39,82 23,1498
110 95 102,2252 3,40 93,24 13,49 47,21 27,4904
120 55 81,2404 1,05 54,71 4,19 27,45 14,5892

120 70 91,6515 1,70 69,41 6,76 34,90 18,5681 6,5 6,4 30
120 80 97,9796 2,21 79,12 8,82 39,85 21,2207
120 95 106,7708 3,12 93,52 12,40 47,25 25,1995
130 55 84,5577 0,97 54,75 3,87 27,46 13,4670

130 70 95,3939 1,57 69,49 6,25 34,92 17,1398 6 6,4 30
130 80 101,9804 2,04 79,25 8,15 39,87 19,5883
130 95 111,1305 2,88 93,74 11,46 47,29 23,2611
140 55 87,7496 0,90 54,79 3,59 27,46 12,5050

140 70 98,9949 1,46 69,56 5,81 34,93 15,9155 6 6,5 30
140 80 105,8300 1,90 79,35 7,57 39,89 18,1891
140 95 115,3256 2,67 93,91 10,66 47,32 21,5996
150 55 90,8295 0,84 54,82 3,35 27,47 11,6714

150 70 102,4695 1,36 69,62 5,42 34,94 14,8545 5,5 6,5 30
150 80 109,5445 1,77 79,43 7,08 39,91 16,9765
150 95 119,3734 2,50 94,05 9,96 47,34 20,1596
160 55 93,8083 0,79 54,84 3,14 27,47 10,9419

160 70 105,8300 1,27 69,67 5,09 34,94 13,9261 5 6,5 25
160 80 113,1371 1,66 79,50 6,64 39,92 15,9155
160 95 123,2883 2,34 94,17 9,34 47,86 18,8996
170 55 96,6954 0,74 54,86 2,96 27,48 10,2983

170 70 109,0871 1,20 69,70 4,79 34,95 13,1069 5 6,6 25
170 80 116,6190 1,57 79,56 6,25 39,93 14,9793 6,6
170 95 127,0826 2,21 94,26 8,80 47,38 17,7879
180 55 99,4987 0,70 54,87 2,80 27,48 9,7261

180 70 112,2497 1,13 69,74 4,52 34,96 12,3787 4,5 6,6 25
180 80 120,0000 1,48 79,61 5,91 39,93 14,1471 6,6
180 95 130,7670 2,08 94,34 8,32 47,39 16,7997
218 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
190 55 102,2252 0,66 54,88 2,65 27,48 9,2142

190 70 115,3256 1,07 69,76 4,29 34,96 11,7272 4 6,6 25
190 80 123,2883 1,40 79,65 5,60 39,94 13,4025 6,6
190 95 134,3503 1,97 94,41 7,88 47,40 15,9155
200 55 104,8809 0,63 54,90 2,52 27,48 8,7535

200 70 118,3216 1,62 69,79 4,07 34,96 11,1408 4 6,6 25
200 80 126,4911 1,33 79,68 5,32 39,95 12,7324 6,6
200 95 137,8405 1,88 94,47 7,49 47,41 15,1197
225 55 111,2430 0,56 54,92 2,24 27,49 7,7809 6,7

225 70 125,4990 0,91 69,83 3,62 34,97 9,9030 3 6,7 25
225 80 134,1641 1,18 79,75 4,73 39,96 11,3177
225 95 146,2019 1,67 94,58 6,66 47,43 13,4398
250 55 117,2604 0,50 54,93 2,01 27,49 7,0028 6,7

250 70 132,2876 0,82 69,86 3,26 34,98 8,9127 2,5 -
6,7
250 80 141,4214 1,07 70,80 4,26 39,97 10,1859
250 95 154,1104 1,50 94,66 6,00 47,44 12,0958
270 55 121,8606 0,47 54,94 1,87 27,49 6,4841 6,7

270 70 137,4773 0,76 69,88 3,02 34,98 8,2525 2(2,5)*
6,7
270 80 146,9694 0,99 79,82 3,94 39,97 9,4314
270 95 160,1562 1,39 94,71 5,56 47,45 11,1998
6,7
2(2,5)*
300 6,7
6,7
300 2(2,5)*
6,7

Anexa 4 219
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
55 40 46,9042 1,21 39,47 4,80 19,91 23,1498

55 45 49,7494 1,52 44,25 6,06 22,38 26,0435 7 5,6 75
55 50 52,4404 1,88 48,98 7,46 24,83 28,9373 6,2
55 55 55,0000 2,27 53,64 9,00 27,27 31,8310
55 60 57,4456 2,70 58,24 10,68 29,71 34,7247
55 65 59,7913 3,16 62,77 12,49 32,13 37,6184
55 70 62,0884 3,66 67,22 14,42 34,53 40,5122
60 40 48,9898 1,11 39,56 4,41 19,93 21,2207

60 45 51,9615 1,40 44,37 5,57 22,39 23,8732 7 5,7 70
60 50 54,7723 1,73 49,14 6,86 24,86 26,5258 6,4
60 55 57,4456 2,08 53,86 8,28 27,31 29,1784
60 60 60,0000 2,48 58,52 9,82 29,75 31,8310
60 65 62,4500 2,90 63,12 11,49 32,18 34,4336
60 70 64,8074 3,36 67,66 13,28 34,61 37,1362
70 40 52,9150 0,95 39,67 3,79 19,95 18,1891

70 45 56,1249 1,20 44,54 4,79 22,42 20,4628 7 5,9 60
70 50 59,1608 1,48 49,37 5,90 24,89 22,7364 6,6
70 55 62,0484 1,79 54,16 7,12 27,36 25,0101
70 60 64,8074 2,13 58,91 8,46 29,82 27,2837
70 65 67,4537 2,50 63,61 9,91 32,27 29,5573
70 70 70,0000 2,89 68,27 11,46 34,71 31,8310
80 40 56,5685 0,83 39,75 3,32 19,96 15,9155

80 45 60,0000 1,05 44,65 4,19 22,44 17,9049 6 6,1 55
80 50 63,2456 1,30 49,51 5,17 24,92 19,8944 6,8
80 55 66,3325 1,57 54,35 6,25 27,39 21,8838
80 60 69,2820 1,87 59,16 7,42 29,86 23,8732
80 65 72,1110 2,19 63,94 8,70 32,32 25,8627
80 70 74,8331 2,53 68,67 10,07 34,78 27,8521
90 40 60,0000 0,74 39,80 2,95 19,97 14,1471

90 45 63,6396 0,94 44,72 3,73 22,45 15,9155 5,5 6,2 50
90 50 67,0820 1,15 49,62 4,60 24,94 17,6839 7
90 55 70,3562 1,40 54,49 5,56 27,41 19,4523
90 60 73,4847 1,66 59,34 6,61 29,89 21,2207
90 65 76,4853 1,95 64,16 7,75 32,36 22,9890
90 70 79,3725 2,26 68,95 8,98 34,82 24,7574
220 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
100 40 63,2456 0,67 39,84 2,66 19,97 12,7324

100 45 67,0820 0,84 44,77 3,36 22,46 14,3239 4,5 6,2 40
100 50 70,7107 1,04 49,69 4,15 24,95 15,9155 7
100 55 74,1620 1,26 54,59 5,01 27,43 17,5070
100 60 77,4597 1,50 59,46 5,96 29,91 19,0986
100 65 80,6226 1,75 64,32 6,99 32,39 20,6901
100 70 83,6660 2,03 69,15 8,10 34,86 22,2817
110 40 66,3325 0,61 39,87 2,42 19,98 11,5749

6,3
110 45 70,3562 0,77 44,81 3,06 22,47 13,0218 4 35
110 50 74,1620 0,95 49,74 3,77 24,96 14,4686 7,1
110 55 77,7817 1,14 54,66 4,56 27,44 15,9155
110 60 81,2404 1,36 59,56 5,43 29,93 17,3624
110 65 84,5577 1,60 64,43 6,36 32,41 18,8092
110 70 87,7496 1,85 69,29 7,37 34,88 20,2561
120 40 69,2820 0,56 39,89 2,22 19,98 10,6103

120 45 73,4847 0,70 44,84 2,81 22,47 11,9366 3,5 6,4 30
120 50 77,4597 0,87 49,78 3,46 24,96 13,2629 7,2
120 55 81,2404 1,05 54,71 4,19 27,45 14,5892
120 60 84,8528 1,25 59,63 4,98 29,94 15,9155
120 65 88,3176 1,46 64,52 5,84 32,42 17,2418
120 70 91,6515 1,70 69,41 6,76 34,90 18,5681
130 40 72,1110 0,51 39,91 2,05 19,98 9,7942

130 45 76,4853 0,65 44,87 2,59 22,48 11,0184 3 30
6,4
130 50 80,6226 0,80 49,82 3,20 24,97 12,2427
130 55 84,5577 0,97 54,75 3,87 27,46 13,4670 7,3
130 60 88,3176 1,15 59,68 4,60 29,95 14,6912
130 65 91,9239 1,35 64,59 5,39 32,43 15,9155
130 70 95,3939 1,57 69,49 6,25 34,92 17,1398
140 40 74,8331 0,48 39,92 1,90 19,99 9,0946

140 45 79,3725 0,60 44,88 2,41 22,48 10,2314 3 6,5 30
140 50 83,6660 0,74 49,84 2,97 24,97 11,3682 7,4
140 55 87,7496 0,90 54,79 3,59 27,46 12,5050
140 60 91,6515 1,07 59,73 4,27 29,95 13,6419
140 65 95,3939 1,26 64,65 5,01 32,44 14,7787
140 70 98,9949 1,46 69,56 5,81 34,93 15,9155
Anexa 4 221
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
150 40 77,4597 0,44 39,93 1,78 19,99 8,4883

150 45 82,1584 0,56 44,90 2,25 22,48 9,5493 2,5 6,5 30
150 50 86,6025 0,69 49,86 2,77 24,98 10,6103 7,4
150 55 90,8295 0,84 54,82 3,35 24,47 11,6714
150 60 94,8683 1,00 59,76 3,99 29,96 12,7324
150 65 98,7421 1,17 64,70 4,68 32,45 13,7934
150 70 102,4695 1,36 69,62 5,42 34,94 14,8545
160 40 80,0000 0,42 39,94 1,66 19,99 7,9577

160 45 84,8528 0,53 44,91 2,11 22,49 8,9525 2,5 6,6 25
160 50 89,4427 0,65 49,88 2,60 24,98 9,9472 7,5
160 55 93,8083 0,79 54,84 3,14 27,47 10,9419
160 60 97,9796 0,94 59,79 3,74 29,96 11,9366
160 65 101,9804 1,10 64,73 4,39 32,46 12,9313
160 70 105,8300 1,27 69,67 5,09 34,94 13,9261
170 40 82,4621 0,39 39,94 1,57 19,99 7,4896

170 45 87,4643 0,50 44,92 1,98 22,49 8,4258 2(2,5)* 6,6 25
170 50 92,1954 0,61 49,89 2,45 24,98 9,3621 7,5
170 55 96,6954 0,74 54,86 2,96 27,48 10,2983
170 60 100,9950 0,88 59,81 3,52 29,97 11,2345
170 65 105,1190 1,03 64,76 4,13 32,46 12,1707
170 70 109,0871 1,20 69,70 4,79 34,95 13,1069
200 2(2,5)* 6,6 25
7,6
6,6
225 2(2,5)* 7,6 25
250 2(2,5)* 6,7

7,7 25
6,8
300 2(2,5)* -
7,8
300 2(2,5)* 7 -
8
222 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
32 30 30,9839 1,16 29,35 4,61 14,89 29,8416

32 35 33,4664 1,58 33,97 6,25 17,33 34,8151 7 5,1 130
32 40 35,7771 2,05 38,47 8,10 19,74 39,7887 5,7 185
32 45 37,9473 2,59 42,83 10,18 22,13 44,7623
33 30 31,4643 1,13 29,39 4,48 14,90 28,9373

33 35 33,9853 1,53 34,03 6,06 17,34 33,7601 7 5,2 125
33 40 36,3318 1,99 38,56 7,87 19,76 38,5830 5,8 185
33 45 38,5357 2,51 42,95 9,89 22,16 43,4059
34 30 31,9374 1,10 29,42 4,35 14,90 28,0862

34 35 34,4964 1,49 34,08 5,89 17,35 32,7672 7 5,3 120
34 40 36,8782 1,94 38,64 7,65 19,77 37,4482 5,9 180
34 45 39,1152 2,44 43,07 9,62 22,18 42,1292
35 30 32,4037 1,06 29,45 4,23 14,91 27,2837

35 35 35,0000 1,45 34,14 5,73 17,36 31,8310 7 5,3 115
35 40 37,4166 1,88 38,71 7,44 19,78 36,3783 6 70
35 45 39,6863 2,38 43,18 9,36 22,19 40,9256
40 30 34,6410 0,93 29,58 3,71 14,93 23,8732

40 35 37,4166 1,27 34,34 5,03 17,39 27,8521 6,5 5,6 100
40 40 40,0000 1,65 39,01 6,55 19,83 31,8310 6,3 150
40 45 42,4264 2,09 43,60 8,25 22,26 35,8099
45 30 36,7423 0,83 29,67 3,31 14,94 21,2207

45 35 39,6863 1,13 34,47 4,49 17,41 24,7574 6 5,8 90
45 40 42,4264 1,47 39,22 5,84 19,87 28,2942 6,5 135
45 45 45,0000 1,86 43,89 7,37 22,31 31,8310
50 30 38,7298 0,75 29,73 2,98 14,96 19,0986

50 35 41,8330 1,02 34,57 4,05 17,43 22,2817 5,5 6 80
50 40 44,7214 1,33 39,36 5,27 19,89 25,4648 6,7 120
50 45 47,4342 1,68 44,10 6,65 22,35 28,6479
55 30 40,6202 0,68 29,78 2,71 14,96 17,3624

55 35 43,8748 0,92 34,65 3,69 17,44 20,2561 5 6,1 75
55 40 46,9042 1,21 39,47 4,80 19,91 23,1498 6,9 75
55 45 49,7494 1,52 44,25 6,06 22,38 26,0435
Anexa 4 223
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
60 30 42,4264 0,62 29,81 2,49 14,97 15,9155

60 35 45,8258 0,85 34,70 3,38 17,45 18,5681 4,5 6,2 70
60 40 48,9898 1,11 39,56 4,41 19,93 21,2207 7 70
60 45 51,9615 1,40 44,37 5,57 22,39 23,8732
65 30 44,1588 0,58 29,84 2,30 14,97 14,6912

65 35 47,6970 0,78 34,75 3,12 17,46 17,1398 4 6,4 65
65 40 50,9902 1,02 39,62 4,07 19,94 19,5883 7,1 65
65 45 54,0833 1,29 44,46 5,15 22,41 22,0368
70 30 45,8258 0,53 29,86 2,14 14,98 13,6419

70 35 49,4975 0,73 34,78 2,90 17,46 15,9155 3,5 6,4 60
70 40 52,9150 0,95 39,67 3,79 19,95 18,1891 7,2 60
70 45 56,1249 1,20 44,54 4,79 22,42 20,4628
75 30 47,4342 0,50 29,88 1,99 14,98 12,7324

75 35 51,2348 0,68 34,81 2,71 17,47 14,8545 3 6,5 60
75 40 54,7723 0,89 39,72 3,54 19,95 16,9765 7,4 60
75 45 58,0948 1,12 44,60 4,47 22,43 19,0986
80 30 48,9898 0,47 29,89 1,87 14,98 11,9366

80 35 52,9150 0,64 34,83 2,54 17,47 13,9261 3 6,6 55
80 40 56,5685 0,83 39,75 3,32 19,96 15,9155 7,5 55
80 45 60,0000 1,05 44,65 4,19 22,44 17,9049
85 30 50,4975 0,44 29,91 1,76 14,98 11,2345

85 35 54,5436 0,60 34,85 2,39 17,48 13,1069 2,5 6,6 50
85 40 58,3095 0,78 39,78 3,12 19,96 14,9793 7,5 50
85 45 61,8466 0,99 44,69 3,95 22,45 16,8517
90 30 51,9615 0,42 29,92 1,66 14,99 10,6103

90 35 56,1249 0,57 34,87 2,26 17,48 12,3787 2(2,5)* 6,7 50
90 40 60,0000 0,74 39,80 2,95 19,97 14,1471 7,6 50
90 45 63,6396 0,94 44,72 3,73 22,45 15,9155
100 2(2,5)* 6,7 40

7,6 40
224 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
150 2(2,5)* 7 30
8 30
200 2(2,5)* 7,1 25

... 8,1 25
225
250 2(2,5)* 7,2 -

8,2
300 2(2,5)* 7,3 -

8,3
300 2(2,5)* 7,5 -

8,5

decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
22 25 23,4521 1,17 24,20 4,63 12,37 36,1716

22 30 25,6905 1,68 28,64 6,60 14,77 43,4059 7 4,5 185
22 35 27,7489 2,27 32,85 8,87 17,14 50,6402 5,1 275
22 40 29,6648 2,94 36,82 11,42 19,46 57,8745
23 25 23,9792 1,12 24,27 4,43 12,38 34,5989

23 30 26,2679 1,61 28,75 6,33 14,79 41,5187 7 4,7 180
23 35 28,3725 2,17 33,03 8,52 17,17 48,4385 5,3 265
23 40 30,3315 2,82 37,08 10,98 19,51 55,3582
Anexa 4 225
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
24 25 24,4949 1,07 24,33 4,26 12,39 33,1573

24 30 26,8328 1,54 28,85 6,08 14,81 39,7887 7 4,8 170
24 35 28,9828 2,09 33,18 8,19 17,19 46,4202 5,4 255
24 40 30,9839 2,71 37,31 10,57 19,55 53,0516
25 25 25,0000 1,03 24,38 4,09 12,40 31,8310

25 30 27,3861 1,48 28,94 5,85 14,82 38,1972 7 5 160
25 35 29,5804 2,01 33,32 7,89 17,22 44,5634 5,7 240
25 40 31,6228 2,61 37,52 10,19 19,58 50,9296
30 25 27,3861 0,86 24,57 3,43 12,43 26,5258

30 30 30,0000 1,24 29,26 4,91 14,88 31,8310 6,5 5,5 135
30 35 32,4037 1,68 33,83 6,64 17,30 37,1362 6,2 200
30 40 34,6410 2,19 38,26 8,61 19,71 42,4413
35 25 29,5804 0,74 24,68 2,95 12,45 22,7364

35 30 32,4037 1,06 29,45 4,23 14,91 27,2837 6 5,8 115
35 35 35,0000 1,45 34,14 5,73 17,36 31,8310 6,5 170
35 40 37,4166 1,88 38,71 7,44 19,78 36,3783
40 25 31,6228 0,65 24,76 2,59 12,46 19,8944

40 30 34,6410 0,93 29,58 3,71 14,93 23,8732 5,5 6,1 100
40 35 37,4166 1,27 34,34 5,03 17,39 27,8521 6,9 150
40 40 40,0000 1,65 39,01 6,55 19,83 31,8310
45 25 33,5410 0,58 24,81 2,30 12,47 17,6839

45 30 36,7423 0,83 29,67 3,31 14,94 21,2207 5 6,3 90
45 35 39,6863 1,13 34,47 4,49 17,41 24,7574 7,1 135
45 40 42,4264 1,47 39,22 5,84 19,87 28,2942
50 25 35,3553 0,52 24,84 2,07 12,47 15,9155

50 30 38,7298 0,75 29,73 2,98 14,96 19,0986 4,5 6,5 80
50 35 41,8330 1,02 34,57 4,05 17,43 22,2817 7,3 120
50 40 44,7214 1,33 39,36 5,27 19,89 25,4648
55 25 37,0810 0,47 24,87 1,89 12,48 14,4686

55 30 40,6202 0,68 29,78 2,71 14,96 17,3624 4 6,6 75
55 35 43,8748 0,92 34,65 3,69 17,44 20,2561 7,4 75
55 40 46,9042 1,21 39,47 4,80 19,91 23,1498
226 Anexa 4
decli-
vitate
gr. max.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) cent. (%) (%) (cm)
60 25 38,7298 0,43 24,89 1,73 12,48 13,2629

60 30 42,4264 0,62 29,81 2,49 14,97 15,9155 3,5 6,7 70
60 35 45,8258 0,85 34,70 3,38 17,45 18,5681 7,6 70
60 40 48,9898 1,11 39,56 4,41 19,93 21,2207
65 25 40,3113 0,40 24,91 1,60 12,48 12,2427

65 30 44,1588 0,58 29,84 2,30 14,97 14,6912 3 6,8 65
65 35 47,6970 0,78 34,75 3,12 17,46 17,1398 7,7 65
65 40 50,9902 1,02 39,62 4,07 19,94 19,5883
70 25 41,8330 0,37 24,92 1,48 12,49 11,3682

70 30 45,8258 0,53 29,86 2,14 14,98 13,6419 2(2,5)* 6,9 60
70 35 49,4975 0,73 34,78 2,90 17,46 15,9155 7,8 60
70 40 52,9150 0,95 39,67 3,79 19,95 18,1891
80 2(2,5)* 7,1 55
8 55
90 2(2,5)* 7,2 50
8,1 50
100 2(2,5)* 7,2 40

8,2 40
150 2(2,5)* 7,5 30

8,5 30
200 2(2,5)* 7,6 25
... 8,6 25
285
250 2(2,5)* 7,7 -

8,7
300 2(2,5)* 7,8 -

8,8
1300 2(2,5)* 8 -
9
Anexa 5 227
Anexa 5
Arcul de cerc
Elementele punctelor intermediare pentru
diferite raze de curbură
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 15 m R = 16 m
2,49 0,21 5,30 52 2,5 2,49 0,19 4,97 36
4,81 0,83 10,61 03 5,0 4,92 0,78 9,94 72
7,19 1,84 15,91 55 7,5 7,23 1,73 14,92 08
9,28 3,21 21,22 07 10,0 9,36 3,02 19,89 44
11,10 4,91 26,52 58 12,5 11,27 4,64 24,86 80
12,62 6,90 31,83 10 15,0 12,90 6,53 29,84 15
13,79 9,10 37,13 62 17,5 14,21 8,65 34,81 51
14,58 11,47 42,44 13 20,0 15,18 10,95 39,78 87
14,96 13,94 47,74 65 22,5 15,78 13,38 44,76 23
- - - 25,0 16,00 15,87 49,73 59
R = 17 m R = 18 m
2,49 0,18 4,68 10 2,5 2,49 0,17 4,42 10
4,93 0,73 9,36 20 5,0 4,94 0,69 8,84 19
7,26 1,63 14,04 31 7,5 7,28 1,54 13,26 29
9,43 2,86 18,72 41 10,0 9,49 2,71 17,68 39
11,40 4,39 23,40 51 12,5 11,52 4,17 22,10 49
13,13 6,20 28,08 62 15,0 13,32 5,90 26,52 58
14,57 8,24 32,76 72 17,5 14,87 7,86 30,94 68
15,70 10,47 37,44 82 20,0 16,13 10,01 35,36 78
16,48 12,84 42,12 93 22,5 17,08 12,32 39,78 87
16,91 15,30 46,81 03 25,0 17,70 14,74 44,20 97
R = 19 m R = 20 m
2,49 0,16 4,18 83 2,5 2,49 0,16 3,97 89
4,94 0,65 8,37 66 5,0 4,95 0,62 7,95 78
7,31 1,46 12,56 49 7,5 7,33 1,39 11,93 66
9,54 2,57 16,75 32 10,0 9,59 2,45 15,91 55
11,62 3,97 20,94 14 12,5 11,70 3,78 19,89 44
13,49 5,64 25,12 97 15,0 13,63 5,37 23,87 33
15,13 7,51 29,31 80 17,5 15,35 7,18 27,85 21
16,51 9,59 33,50 63 20,0 16,83 9,19 31,83 10
17,60 11,84 37,69 46 22,5 18,05 11,38 35,80 99
18,39 14,21 41,88 29 25,0 18,98 13,69 39,78 88
228 Anexa 5
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 21 m R = 22 m
2,49 0,15 3,78 94 2,5 2,49 0,14 3,61 72
4,95 0,59 7,54 88 5,0 4,96 0,54 7,23 43
7,34 1,33 11,36 82 7,5 7,36 1,27 10,85 15
9,63 2,34 15,15 76 10,0 9,66 2,23 14,46 86
11,77 3,61 18,94 70 12,5 11,84 3,46 18,08 58
13,76 5,13 22,73 64 15,0 13,86 4,92 21,70 30
15,54 6,88 26,52 58 17,5 15,71 6,60 25,32 01
17,11 8,83 30,31 52 20,0 17,36 8,48 28,93 73
18,44 10,94 34,10 46 22,5 18,78 10,54 32,55 44
19,50 13,20 37,89 40 25,0 19,96 12,74 36,17 16
R = 23 m R = 24 m
2,50 0,14 3,45 99 2,5 2,50 0,13 3,31 57
4,96 0,54 6,91 98 5,0 4,96 0,52 6,63 15
7,37 1,21 10,37 97 7,5 7,38 1,16 9,94 72
9,69 2,14 13,83 96 10,0 9,71 2,05 13,26 29
11,89 3,31 17,29 95 12,5 11,94 3,18 16,57 86
13,96 4,72 20,75 93 15,0 14,04 4,54 19,89 42
15,86 6,34 24,21 92 17,5 15,99 6,10 23,21 01
17,57 8,16 27,67 91 20,0 17,76 7,86 26,52 58
19,08 10,16 31,13 90 22,5 19,35 9,80 29,84 16
20,36 12,30 34,59 89 25,0 20,72 11,89 33,15 73
R = 25 m R = 26 m
2,50 0,13 3,18 31 2,5 2,50 0,12 3,06 07
4,97 0,50 6,36 62 5,0 4,97 0,48 6,12 13
7,39 1,12 9,54 93 7,5 7,40 1,07 9,18 20
9,74 1,97 12,73 24 10,0 9,76 1,90 12,24 27
11,99 3,06 15,91 55 12,5 12,02 2,95 15,30 34
14,12 4,37 19,09 86 15,0 14,18 4,21 18,36 40
16,11 5,88 22,28 17 17,5 16,21 5,67 21,42 47
17,93 7,58 25,46 48 20,0 18,09 7,32 24,48 54
19,58 9,46 28,64 79 22,5 19,79 9,14 27,54 61
21,04 11,49 31,83 10 25,0 21,32 11,12 30,60 67
R = 27 m R = 28 m
2,50 0,12 2,94 73 2,5 2,50 0,11 2,84 21
4,97 0,46 5,89 46 5,0 4,97 0,45 5,68 41
7,40 1,04 8,84 19 7,5 7,41 1,00 8,52 62
9,77 1,83 11,78 93 10,0 9,79 1,77 11,36 82
12,06 2,84 14,73 66 12,5 12,09 2,74 14,21 03
14,24 4,06 17,68 39 15,0 14,29 3,92 17,05 23
16,30 5,48 20,63 12 17,5 16,38 5,29 19,89 44
18,22 7,07 23,57 85 20,0 18,34 6,84 22,73 64
19,98 8,84 26,52 58 22,5 20,16 8,56 25,57 85
21,58 10,77 29,47 31 25,0 21,81 10,44 28,42 05
Anexa 5 229
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 29 m R = 30 m
2,50 0,11 2,74 41 2,5 2,50 0,10 2,65 26
4,98 0,43 5,48 81 5,0 4,98 0,42 5,30 52
7,42 0,96 8,23 22 7,5 7,42 0,93 7,95 77
9,80 1,71 10,97 62 10,0 9,82 1,65 10,61 03
12,12 2,65 13,72 03 12,5 12,14 2,57 13,26 29
14,34 3,79 16,46 43 15,0 14,38 3,67 15,91 55
16,46 5,12 19,20 84 17,5 16,52 4,96 18,56 81
18,48 6,65 21,95 24 20,0 18,55 6,42 21,22 07
20,31 8,30 24,69 65 22,5 20,45 8,05 23,87 32
22,02 10,13 27,44 05 25,0 22,21 9,83 26,52 58
R = 32 m R = 34 m
2,50 0,10 2,48 68 2,5 2,50 0,09 2,34 05
4,98 0,39 4,97 36 5,0 4,98 0,37 4,68 10
7,43 0,87 7,46 04 7,5 7,44 0,82 7,02 15
9,84 1,55 9,94 72 10,0 9,85 1,46 9,36 21
12,18 2,41 12,43 40 12,5 12,22 2,27 11,70 26
14,45 3,45 14,92 08 15,0 14,48 3,24 14,04 31
16,64 4,67 17,40 76 17,5 16,70 4,41 16,38 36
18,85 6,05 19,89 44 20,0 18,87 5,71 18,72 41
20,69 7,56 22,38 12 22,5 20,89 7,18 21,06 46
22,64 9,27 24,86 80 25,0 22,81 8,78 23,40 52
R = 35 m R = 36 m
4,98 0,36 4,54 73 5 4,98 0,35 4,42 10
9,86 1,42 9,09 46 10 9,87 1,38 8,84 19
14,55 3,17 13,64 19 15 14,57 3,08 13,26 29
18,93 5,56 18,18 92 20 18,99 5,41 17,68 39
22,93 8,56 22,73 65 25 23,04 8,34 22,10 49
26,46 12,09 27,28 38 30 26,65 11,79 26,52 58
29,45 16,09 31,83 11 35 29,74 15,72 30,94 68
31,84 20,48 36,37 84 40 32,26 20,03 35,36 78
33,59 25,16 40,92 57 45 34,16 24,65 39,78 87
34,65 30,04 45,47 30 50 35,41 29,49 44,20 97
R = 38 m R = 40 m
4,99 0,33 4,18 83 5 4,99 0,31 3,97 89
9,88 1,31 8,37 66 10 9,90 1,24 7,95 77
14,61 2,92 12,56 49 15 14,65 2,78 11,93 66
19,09 5,14 16,75 32 20 19,18 4,90 15,91 54
23,24 7,93 20,94 15 25 23,40 7,56 19,89 43
26,98 11,24 25,12 98 30 27,27 10,73 23,87 31
30,26 15,01 29,31 81 35 30,70 14,36 27,85 20
33,01 19,18 33,50 64 40 33,66 18,39 31,83 08
35,20 23,67 37,69 47 45 36,09 22,75 35,80 97
36,77 28,41 41,88 30 50 37,96 27,39 39,78 85
230 Anexa 5
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 42 m R = 44 m
4,99 0,30 3,78 94 5 4,99 0,28 3,61 72
9,91 1,18 7,57 88 10 9,91 1,13 7,23 43
14,68 2,65 11,36 82 15 14,71 2,53 10,85 15
19,25 4,67 15,15 76 20 19,32 4,47 14,46 86
23,55 7,22 18,94 70 25 23,68 6,91 18,08 58
27,51 10,27 22,73 64 30 27,73 9,94 21,70 30
31,09 13,76 26,52 58 35 31,42 13,20 25,32 01
34,22 17,65 30,31 52 40 34,71 16,96 28,93 73
36,87 21,89 34,10 46 45 37,56 21,07 32,55 44
39,00 26,41 37,89 40 50 39,91 25,48 36,17 16
R = 45 m R = 46 m
4,99 0,28 3,53 68 5 4,99 0,27 3,45 99
9,92 1,11 7,07 36 10 9,92 1,08 6,91 98
14,72 2,48 10,61 03 15 14,74 2,42 10,37 97
19,35 4,37 14,14 71 20 19,38 4,28 13,83 96
23,73 6,77 17,68 39 25 23,79 6,63 17,29 95
27,83 9,64 21,22 07 30 27,92 9,44 20,75 94
31,58 12,94 24,75 75 35 31,72 12,69 24,21 93
34,94 16,64 28,29 42 40 35,15 16,32 27,67 92
37,87 20,69 31,83 10 45 38,16 20,31 31,13 91
40,33 25,03 35,36 78 50 40,72 24,60 34,59 90
R = 48 m R = 50 m
4,99 0,24 3,31 57 5 4,99 0,25 3,18 31
9,93 1,04 6,63 15 10 9,93 1,00 6,36 62
14,76 2,32 9,94 72 15 14,78 2,23 9,54 93
19,43 4,11 13,26 29 20 19,47 3,95 12,73 24
23,88 6,36 16,57 87 25 23,97 6,12 15,91 55
28,08 9,07 19,89 44 30 28,23 8,73 19,09 86
31,98 12,20 23,21 01 35 32,21 11,76 22,28 17
35,53 15,72 26,52 58 40 35,87 15,16 25,46 48
38,69 19,59 29,84 16 45 39,17 18,92 28,64 79
41,44 23,77 33,15 73 50 42,07 22,98 31,83 10
R = 52 m R = 55 m
4,99 0,24 3,06 07 5 4,99 0,23 2,89 37
9,94 0,96 6,12 13 10 9,94 0,91 5,78 75
14,79 2,15 9,18 20 15 14,81 2,03 8,68 12
19,51 3,80 12,24 27 20 19,56 3,60 11,57 49
24,05 5,89 15,30 34 25 24,15 5,58 14,46 87
28,36 8,42 18,36 40 30 28,53 7,98 17,36 24
32,42 11,34 21,42 47 35 32,69 10,77 20,25 61
36,17 14,64 24,48 54 40 36,57 13,92 23,14 98
39,59 18,29 27,54 61 45 40,14 17,40 26,04 36
42,64 22,24 30,60 67 50 43,39 21,20 28,93 73
Anexa 5 231
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 58 m R = 60 m
4,99 0,22 2,74 41 5 4,99 0,21 2,65 26
9,95 0,86 5,48 81 10 9,95 0,83 5,30 52
14,83 1,93 8,23 22 15 14,84 1,87 7,95 77
19,61 3,41 10,97 62 20 19,63 3,30 10,61 03
24,23 5,31 13,72 03 25 24,28 5,13 13,26 29
28,68 7,59 16,46 43 30 28,77 7,35 15,91 55
32,91 10,24 19,20 84 35 33,05 9,92 18,56 81
36,90 13,25 21,95 24 40 37,10 12,85 21,22 06
40,62 16,60 24,69 65 45 40,90 16,10 23,87 32
44,03 20,25 27,44 05 50 44,41 19,66 26,52 58
R = 65 m R = 70 m
5,00 0,19 2,44 85 5 5,00 0,18 2,27 36
9,96 0,77 4,89 71 10 9,97 0,71 4,54 73
14,87 1,72 7,34 56 15 14,89 1,60 6,82 09
19,69 3,05 9,79 42 20 19,73 2,84 9,09 46
24,39 4,75 12,24 27 25 24,47 4,42 11,36 82
28,95 6,80 14,69 12 30 29,09 6,33 13,64 18
33,33 9,20 17,13 98 35 33,56 8,57 15,91 55
37,52 11,92 19,58 83 40 37,86 11,12 18,18 91
41,49 14,96 22,03 69 45 41,96 13,97 20,46 28
45,21 18,30 24,48 54 50 45,86 17,11 22,73 64
R = 75 m R = 80 m
5,00 0,17 2,12 21 5 5,00 0,16 1,98 94
9,97 0,67 4,24 41 10 9,97 0,62 3,97 89
14,90 1,49 6,36 62 15 14,91 1,40 5,96 83
19,76 2,65 8,48 83 20 19,79 2,49 7,95 78
24,54 4,13 10,61 03 25 24,60 3,87 9,94 72
29,21 5,92 12,73 24 30 29,30 5,56 11,93 66
33,74 8,02 14,85 45 35 33,89 7,53 13,92 61
38,13 10,42 16,97 65 40 38,35 9,79 15,91 55
42,35 13,10 19,09 86 45 42,66 12,33 17,90 49
46,38 16,06 21,22 07 50 46,81 15,12 19,89 44
R = 90 m R = 100 m
5,00 0,14 1,76 84 5 5,00 0,13 1,59 15
9,98 0,55 3,53 68 10 9,98 0,50 3,18 31
14,93 1,25 5,30 52 15 14,94 1,12 4,77 46
19,84 2,21 7,07 36 20 19,87 1,99 6,36 62
24,68 3,45 8,84 20 25 24,74 3,11 7,95 77
29,45 4,95 10,61 03 30 29,55 4,47 9,54 93
34,12 6,72 12,37 87 35 34,29 6,04 11,14 08
38,70 8,74 14,14 71 40 38,94 7,89 12,73 24
43,15 11,02 15,91 55 45 43,50 9,96 14,32 39
47,47 13,54 17,68 39 50 47,94 12,24 15,91 55
232 Anexa 5
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 110 m R = 120 m
9,99 0,45 2,89 37 10 9,99 0,42 2,65 26
19,89 1,81 5,78 75 20 19,91 1,66 5,30 52
29,63 4,07 8,68 12 30 29,69 3,73 7,95 77
39,12 7,19 11,57 49 40 39,26 6,61 10,61 03
48,30 11,17 14,46 86 50 48,57 10,27 13,26 29
57,07 15,96 17,36 24 60 57,53 14,69 15,91 55
65,37 21,53 20,25 61 70 66,10 19,84 18,56 81
73,13 27,83 23,14 98 80 74,20 25,69 21,22 07
80,29 34,81 26,04 35 90 81,80 32,20 23,87 32
86,78 42,41 28,93 73 100 88,82 39,31 26,52 58
R = 130 m R = 140 m
9,99 0,38 2,44 85 10 9,99 0,36 2,27 36
19,92 1,54 4,89 71 20 19,93 1,43 4,54 73
29,73 3,45 7,34 56 30 29,77 3,20 6,82 09
39,37 6,11 9,79 42 40 39,46 5,68 9,09 46
48,78 9,50 12,24 27 50 48,94 8,83 11,36 82
57,89 13,60 14,69 12 60 58,18 12,66 13,64 18
66,67 18,40 17,13 99 70 67,12 17,14 15,91 55
75,05 23,85 19,58 84 80 75,72 22,24 18,18 91
82,98 29,93 22,03 69 90 83,93 27,95 20,46 28
90,43 36,60 24,48 54 100 91,71 34,22 22,73 64
R = 150 m R = 160 m
9,99 0,33 2,12 21 10 9,99 0,31 1,98 94
19,94 1,33 4,24 41 20 19,95 1,25 3,97 89
29,80 2,99 6,36 62 30 29,82 2,80 5,96 83
39,53 5,30 8,48 83 40 39,58 4,97 7,95 77
49,08 8,26 10,61 03 50 49,19 7,75 9,94 72
58,41 11,84 12,73 24 60 58,60 11,12 11,93 66
67,49 16,04 14,85 45 70 67,79 15,07 13,92 61
76,26 20,83 16,97 66 80 76,71 19,59 15,91 55
84,70 26,20 19,09 87 90 85,33 24,65 17,90 49
92,76 32,12 21,22 07 100 93,62 30,25 19,89 44
R = 170 m R = 180 m
9,99 0,29 1,87 24 10 9,99 0,28 1,76 84
19,95 1,18 3,74 48 20 19,96 1,11 3,53 68
29,84 2,64 5,61 72 30 29,86 2,49 5,30 52
39,63 4,68 7,48 96 40 39,67 4,43 7,07 36
49,28 7,30 9,36 21 50 49,36 6,90 8,84 19
58,76 10,48 11,23 45 60 58,90 9,91 10,61 03
68,04 14,21 13,10 69 70 68,25 13,44 12,37 87
77,08 18,48 14,97 93 80 77,39 17,49 14,14 71
85,85 23,27 16,85 17 90 86,30 22,04 15,91 55
94,33 28,57 18,72 41 100 94,93 27,07 17,68 39
Anexa 5 233
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 190 m R = 200 m
10,00 0,26 1,67 53 10 10,00 0,25 1,59 15
19,96 1,05 3,35 06 20 19,97 1,00 3,18 31
29,88 2,36 5,02 59 30 29,89 2,25 4,77 46
39,71 4,19 6,70 13 40 39,73 3,99 6,36 62
49,42 6,54 8,37 66 50 49,48 6,22 7,95 77
59,01 9,40 10,05 19 60 59,10 8,93 9,54 93
68,43 12,75 11,72 72 70 68,58 12,13 11,14 08
77,66 16,59 13,40 25 80 77,88 15,79 12,73 24
86,67 20,92 15,07 78 90 86,99 19,91 14,32 39
95,45 25,71 16,75 32 100 95,89 24,48 15,91 55
R = 210 m R = 220 m
10,00 0,24 1,51 58 10 10,00 0,23 1,44 69
19,97 0,95 3,03 15 20 19,97 0,91 2,89 37
29,90 2,14 4,54 73 30 29,91 2,04 4,34 06
39,76 3,80 6,06 30 40 39,78 3,63 5,78 75
49,53 5,92 7,57 88 50 49,57 5,66 7,23 43
59,19 8,51 9,09 46 60 59,26 8,13 8,68 12
68,71 11,56 10,61 03 70 68,82 11,04 10,12 80
78,08 15,05 12,12 61 80 78,25 14,39 11,57 49
87,27 18,99 13,64 19 90 87,51 18,15 13,02 18
96,26 23,36 15,15 76 100 96,59 22,34 14,46 86
R = 230 m R = 240 m
10,00 0,22 1,38 40 10 10,00 0,21 1,32 63
19,97 0,87 2,76 79 20 19,98 0,83 2,65 26
29,92 1,95 4,15 19 30 28,92 1,87 3,97 89
39,80 3,47 5,53 58 40 39,82 3,33 5,30 52
49,61 5,41 6,91 98 50 49,64 5,19 6,63 15
59,32 7,78 8,30 37 60 59,38 7,46 7,95 77
68,92 10,57 9,68 77 70 69,01 10,14 9,28 40
78,40 13,77 11,07 16 80 78,53 13,21 10,61 03
87,72 17,39 12,45 56 90 87,91 16,68 11,93 66
96,88 21,40 13,83 96 100 97,13 20,53 13,26 29
R = 250 m R = 260 m
10,00 0,20 1,27 32 10 10,00 0,19 1,22 43
19,98 0,80 2,54 65 20 19,98 0,77 2,44 85
29,93 1,80 3,81 97 30 29,93 1,73 3,67 28
39,83 3,19 5,09 30 40 39,84 3,07 4,89 71
49,67 4,98 6,36 62 50 49,69 4,79 6,12 13
59,43 7,17 7,63 94 60 59,47 6,89 7,34 56
69,09 9,74 8,91 27 70 69,16 9,37 8,56 99
78,64 12,69 10,18 59 80 78,74 12,21 9,79 41
88,07 16,03 11,45 92 90 88,21 15,42 11,01 84
97,35 19,73 12,73 24 100 97,55 18,99 12,24 27
234 Anexa 5
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 270 m R = 280 m
10,00 0,19 1,17 89 10 10,00 0,18 1,13 68
19,98 0,74 2,35 78 20 19,98 0,71 2,27 36
29,94 1,66 3,53 68 30 29,94 1,61 3,41 05
39,85 2,96 4,71 57 40 39,86 2,85 4,54 73
49,71 4,62 5,89 46 50 49,73 4,45 5,68 41
59,51 6,64 7,07 35 60 59,54 6,40 6,82 09
69,22 9,02 8,25 25 70 69,27 8,70 7,95 77
78,83 11,77 9,43 14 80 78,92 11,35 9,09 46
88,34 14,86 10,61 03 90 88,46 14,34 10,23 14
97,73 18,31 11,78 92 100 97,89 17,67 11,36 82
R = 290 m R = 300 m
10,00 0,17 1,09 76 10 10,00 0,17 10,6 10
19,98 0,69 2,19 52 20 19,99 0,67 2,12 21
29,95 1,55 3,29 29 30 29,95 1,50 3,18 31
39,87 2,75 4,39 05 40 39,88 2,66 4,24 41
49,75 4,30 5,48 81 50 49,77 4,16 5,30 52
59,57 6,18 6,58 57 60 59,60 5,98 6,36 62
69,32 8,41 7,68 33 70 69,37 8,13 7,42 72
78,99 10,96 8,78 10 80 79,06 10,60 8,48 82
88,56 13,85 9,87 86 90 88,66 13,40 9,54 93
98,03 17,07 10,97 62 100 98,16 16,51 10,61 03
R = 320 m R = 340 m
10,00 0,16 0,99 47 10 10,00 0,15 0,93 62
19,99 0,62 1,98 94 20 19,99 0,59 1,87 24
29,96 1,41 2,98 41 30 29,96 1,32 2,80 86
39,90 2,50 3,97 88 40 39,91 2,35 3,74 48
49,80 3,90 4,97 36 50 49,82 3,67 4,68 10
59,65 5,61 5,96 83 60 59,69 5,28 5,61 72
69,44 7,63 6,96 30 70 69,51 7,18 6,55 34
79,17 9,95 7,95 77 80 79,26 9,37 7,48 96
88,82 12,57 8,95 24 90 88,95 11,84 8,42 58
98,38 15,50 9,94 72 100 98,56 14,60 9,36 20
R = 350 m R = 360 m
10,00 0,14 0,90 95 10 10,00 0,14 0,88 42
19,99 0,57 1,81 89 20 19,99 0,56 1,76 84
29,96 1,28 2,72 84 30 29,97 1,25 2,65 26
39,91 2,28 3,63 78 40 39,92 2,22 3,53 68
49,83 3,57 4,54 73 50 49,84 3,47 4,42 10
59,71 5,13 5,45 68 60 59,72 4,99 5,30 52
69,53 6,98 6,36 62 70 69,56 6,78 6,18 94
79,31 9,10 7,27 57 80 79,34 8,85 7,07 36
89,01 11,51 8,18 51 90 89,07 11,19 7,95 78
98,64 14,19 9,09 46 100 98,72 13,80 8,84 19
Anexa 5 235
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 380 m R = 400 m
10,00 0,13 0,83 77 10 10,00 0,13 0,79 58
19,99 0,53 1,67 53 20 19,99 0,50 1,59 15
29,97 1,18 2,51 30 30 29,97 1,12 2,38 73
39,93 2,10 3,35 07 40 39,93 2,00 3,18 31
49,86 3,28 4,18 83 50 49,87 3,12 3,97 89
59,75 4,73 5,02 60 60 59,78 4,49 4,77 46
69,60 6,43 5,86 36 70 69,64 6,11 5,57 04
79,41 8,39 6,70 13 80 79,47 7,97 6,36 62
89,16 10,61 7,53 90 90 89,24 10,08 7,16 20
98,85 13,08 8,37 66 100 98,96 12,43 7,95 77
R = 420 m R = 440 m
10,00 0,12 0,75 79 10 10,00 0,11 0,72 34
19,99 0,48 1,51 58 20 19,99 0,45 1,44 69
29,98 1,07 2,27 37 30 29,98 1,02 2,17 03
39,94 1,90 3,03 16 40 39,94 1,82 2,89 37
49,88 2,97 3,78 94 50 49,89 2,84 3,61 72
59,80 4,28 4,54 73 60 59,81 4,08 4,34 06
69,67 5,82 5,30 52 70 69,71 5,56 5,06 40
79,52 7,60 6,06 31 80 79,56 7,25 5,78 74
89,31 9,61 6,82 10 90 89,37 9,17 6,51 09
99,06 11,85 7,57 88 100 99,14 11,31 7,23 43
R = 450 m R = 460 m
10,00 0,11 0,70 74 10 10,00 0,11 0,69 20
19,99 0,44 1,41 47 20 19,99 0,43 1,38 40
29,98 1,00 2,12 21 30 29,98 0,98 2,07 60
39,95 1,78 2,82 94 40 39,95 1,74 2,76 80
49,90 2,77 3,53 68 50 49,90 2,71 3,45 99
59,82 3,99 4,24 42 60 59,83 3,91 4,15 19
69,72 5,43 4,95 15 70 69,73 5,32 4,84 39
79,58 7,09 5,65 89 80 79,60 6,94 5,53 59
89,40 8,97 6,36 62 90 89,43 8,78 6,22 79
99,18 11,07 7,07 36 100 99,21 10,83 6,91 98
R = 480 m R = 500 m
10,00 0,10 0,66 31 10 10,00 0,10 0,63 66
19,99 0,42 1,32 63 20 19,99 0,40 1,27 32
29,98 0,94 1,98 94 30 29,98 0,90 1,90 99
39,95 1,67 2,65 25 40 39,96 1,60 2,54 65
49,91 2,60 3,31 57 50 49,92 2,50 3,18 31
59,84 3,75 3,97 88 60 59,86 3,60 3,81 97
69,75 5,09 4,64 20 70 69,77 4,89 4,45 63
79,63 6,65 5,30 51 80 79,66 6,39 5,09 30
89,47 8,41 5,96 83 90 89,51 8,08 5,72 96
99,28 10,38 6,63 15 100 99,33 9,97 6,36 62
236 Anexa 5
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 520 m R = 550 m
10,00 0,10 0,61 21 10 10,00 0,09 0,57 87
20,00 0,38 1,22 43 20 20,00 0,36 1,15 75
29,98 0,87 1,83 64 30 29,99 0,82 1,73 62
39,96 1,54 2,44 85 40 39,96 1,45 2,31 50
49,92 2,40 3,06 07 50 49,93 2,27 2,89 37
59,87 3,46 3,67 28 60 59,88 3,27 3,47 25
69,79 4,70 4,28 50 70 69,81 4,45 4,05 12
79,68 6,14 4,89 71 80 79,72 5,81 4,63 00
89,55 7,77 5,50 92 90 89,60 7,35 5,20 87
99,38 9,59 6,12 13 100 99,45 9,07 5,78 75
R = 580 m R = 600 m
10,00 0,09 0,54 88 10 10,00 0,08 0,53 05
20,00 0,34 1,09 76 20 20,00 0,33 1,06 10
29,99 0,78 1,64 64 30 29,99 0,75 1,59 15
39,97 1,38 2,19 52 40 39,97 1,33 1,12 21
49,94 2,15 2,74 41 50 49,94 2,08 2,65 26
59,89 3,10 3,29 29 60 59,90 3,00 3,18 31
69,83 4,22 3,84 17 70 69,84 4,08 3,71 36
79,75 5,51 4,39 05 80 79,76 5,33 4,24 41
89,64 6,97 4,93 93 90 89,66 6,74 4,77 46
99,51 8,60 5,48 81 100 99,54 8,31 5,30 52
R = 650 m R = 700 m
10,00 0,08 0,48 97 10 10,00 0,07 0,45 47
20,00 0,31 0,97 94 20 20,00 0,29 0,90 95
29,99 0,69 1,46 91 30 29,99 0,64 1,36 42
39,97 1,23 1,95 88 40 39,98 1,14 1,81 89
49,95 1,92 2,44 85 50 49,96 1,78 2,27 36
59,91 2,77 2,93 82 60 59,93 2,57 2,72 84
69,86 3,77 3,42 80 70 69,88 3,50 3,18 31
79,80 4,92 3,91 77 80 79,83 4,57 3,63 78
89,71 6,22 4,40 74 90 89,75 5,78 4,09 26
99,61 7,68 4,89 71 100 99,66 7,13 4,54 73
R = 750 m R = 800 m
10,00 0,07 0,42 44 10 10,00 0,06 0,39 79
20,00 0,27 0,84 88 20 20,00 0,25 0,79 58
29,99 0,60 1,27 32 30 29,99 0,56 1,19 37
39,98 1,07 1,69 77 40 39,98 1,00 1,59 16
49,96 1,67 2,12 21 50 49,97 1,56 1,98 94
59,94 2,40 2,54 65 60 59,94 2,25 2,38 73
69,90 3,26 2,97 09 70 69,91 3,06 2,78 52
79,85 4,26 3,39 53 80 79,87 4,00 3,18 31
89,78 5,39 3,81 97 90 89,81 5,06 3,58 10
99,70 6,66 4,24 41 100 99,74 6,24 3,97 89
Anexa 5 237
x y ϕg s x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m)
R = 900 m R = 1000 m
20,00 0,22 0,70 74 20 20,00 0,20 0,63 66
39,99 0,89 1,41 47 40 39,99 0,80 1,27 32
59,96 2,00 2,12 21 60 59,96 1,80 1,90 99
79,89 3,55 2,82 94 80 79,91 3,20 2,54 65
99,79 5,55 3,53 68 100 99,83 5,00 3,18 31
119,64 7,99 4,24 41 120 119,71 7,19 3,81 97
139,44 10,87 4,95 15 140 139,54 9,78 4,45 63
159,16 14,18 5,65 88 160 159,32 12,77 5,09 30
178,80 17,94 6,36 62 180 179,03 16,16 5,72 96
198,36 22,13 7,07 36 200 198,67 19,93 6,36 62
R = 1100 m R = 1200 m
20,00 0,18 0,57 87 20 20,00 0,17 0,53 05
39,99 0,73 1,15 75 40 39,99 0,67 1,06 10
59,97 1,64 1,73 62 60 59,97 1,50 1,59 15
79,93 2,91 2,31 50 80 79,94 2,67 2,12 21
99,86 4,54 2,89 37 100 99,88 4,16 2,65 26
119,76 6,54 3,47 25 120 119,80 5,99 3,18 31
139,62 8,90 4,05 12 140 139,68 8,16 3,71 36
159,44 11,62 4,63 00 160 159,53 10,65 4,24 41
179,20 14,69 5,20 87 180 179,33 13,47 4,77 46
198,90 18,13 5,78 75 200 199,08 16,63 5,30 52
R = 1300 m R = 1400 m
20,00 0,15 0,48 97 20 20,00 0,14 0,45 47
39,99 0,62 0,97 94 40 39,99 0,57 0,90 95
59,98 1,38 1,46 91 60 59,98 1,29 1,36 42
79,95 2,46 1,95 88 80 79,96 2,29 1,81 89
99,90 3,84 2,44 85 100 99,91 3,57 2,27 36
119,83 5,53 2,93 82 120 119,85 5,14 2,72 84
139,73 7,53 3,42 80 140 139,77 6,99 3,18 31
159,60 9,83 3,91 77 160 159,65 9,13 3,63 78
179,43 12,44 4,40 74 180 179,50 11,56 4,09 26
199,21 15,35 4,89 71 200 199,32 14,26 4,54 73
R = 1500 m R = 1600 m
20,00 0,13 0,42 44 20 20,00 0,13 0,39 79
40,00 0,53 0,84 88 40 40,00 0,50 0,79 58
59,98 1,20 1,27 32 60 59,99 1,12 1,19 37
79,96 2,13 1,69 77 80 79,97 2,00 1,59 16
99,93 3,33 2,12 21 100 99,93 3,12 1,98 94
119,87 4,80 2,54 65 120 119,89 4,50 2,38 73
139,80 6,53 2,97 09 140 139,82 6,12 2,78 52
159,70 8,53 3,39 53 160 159,73 7,99 3,18 31
179,57 10,79 3,81 97 180 179,62 10,11 3,58 10
199,41 13,31 4,24 41 200 199,48 12,48 3,97 89
238 Anexa 6
Anexa 6
Arcul de clotoidă. Elemetele punctelor intermediare
pentru diferite arce de clotoidă de parametru A
s x y ϕg x y ϕg x y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
A = 26 A = 27 A = 27,5
2 2,00 0,00 0,0628 2,00 0,00 0,0582 2,00 0,00 0,0561
4 4,00 0,02 0,2534 4,00 0,01 0,2329 4,00 0,01 0,2245
6 6,00 0,05 0,5650 6,00 0,05 0,5240 6,00 0,05 0,5051
8 8,00 0,13 1,0045 8,00 0,12 0,9315 8,00 0,11 0,8979
10 9,99 0,25 1,5695 10,00 0,23 1,4554 10,00 0,22 1,4030
12 11,99 0,43 2,2600 11,99 0,39 2,0957 11,99 0,38 2,0201

14 13,97 0,68 3,0758 13,97 0,63 2,8523 13,98 0,60 2,7496
16 15,94 1,01 4,0168 15,95 0,93 3,7251 15,95 0,90 3,5908
18 17,90 1,43 5,0830 17,91 1,33 4,7138 17,92 1,28 4,5440
20 19,83 1,96 6,2736 19,85 1,82 5,8182 19,86 1,75 5,6088
22 21,72 2,60 7,5885 21,76 2,42 7,0378 21,78 2,33 6,7847

24 23,57 3,36 9,0269 23,63 3,13 8,3723 23,65 3,02 8,0714
26 25,36 4,26 10,5877 25,45 3,96 9,8210 25,48 3,82 9,4683
28 27,07 5,28 12,2701 27,20 4,92 11,3827 27,26 4,75 10,9745
30 28,70 6,45 14,0726 28,88 6,01 13,0565 28,96 5,80 12,5890
32 30,21 7,75 15,9934 30,46 7,23 14,8410 30,56 6,99 14,3105

34 31,60 9,20 18,0300 31,92 8,59 16,7342 32,07 8,31 16,1375
36 32,83 10,77 20,1799 33,26 10,08 18,7342 33,45 9,76 18,0681
A = 28 A = 29 A = 30
2 2,00 0,00 0,0541 2,00 0,00 0,0505 2,00 0,00 0,0472
4 4,00 0,01 0,2165 4,00 0,01 0,2019 4,00 0,01 0,1886
6 6,00 0,05 0,4872 6,00 0,04 0,4542 6,00 0,04 0,4244
8 8,00 0,11 0,8661 8,00 0,10 0,8074 8,00 0,10 0,7545
10 10,00 0,21 1,3533 10,00 0,20 1,2616 10,00 0,18 1,1789
12 11,99 0,37 1,9487 11,99 0,34 1,8167 11,99 0,32 1,6976

14 13,98 0,58 2,6522 13,98 0,54 2,4725 13,98 0,51 2,3105
16 15,96 0,87 3,4639 15,96 0,81 3,2291 15,97 0,76 3,0176
18 17,92 1,24 4,3832 17,93 1,15 4,0864 17,94 1,08 3,8187
20 19,87 1,69 5,4104 19,89 1,58 5,0441 19,90 1,48 4,7138
22 21,79 2,25 6,5450 21,82 2,10 6,1021 21,84 1,96 5,7025

24 23,68 2,91 7,7864 23,72 2,72 7,2597 23,76 2,54 6,7847
26 25,52 3,9 9,1342 25,58 3,44 8,5170 25,64 3,22 7,9600
Anexa 6 239
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
A = 31 A = 32 A = 32,5
2 2,00 0,00 0,0442 2,00 0,00 0,0442 2,00 0,00 0,0402
4 4,00 0,01 0,1767 4,00 0,01 0,1658 4,00 0,01 0,1607
6 6,00 0,04 0,3975 6,00 0,04 0,3730 6,00 0,03 0,3616
8 8,00 0,09 0,7066 8,00 0,08 0,6631 8,00 0,08 0,6429
10 10,00 0,17 1,1041 10,00 0,16 1,0362 10,00 0,16 1,0045
12 11,99 0,30 1,5898 11,99 0,28 1,4920 11,99 0,27 1,4464

14 13,99 0,48 2,1638 13,99 0,45 2,0307 13,99 0,43 1,9688
16 15,97 1,71 2,8260 15,97 0,67 2,6522 15,98 0,65 2,5713
18 17,95 1,01 3,5764 17,95 0,95 3,3565 17,96 0,92 3,2540
20 19,91 1,38 4,4147 19,92 1,30 4,1433 19,93 1,26 4,0168
22 21,86 1,84 5,3410 21,88 1,73 5,0127 21,88 1,67 4,8597
24 23,79 2,38 6,3547 23,81 2,24 5,9643 23,82 2,17 5,7824
26 25,86 3,02 7,4558 25,72 2,84 6,9980 25,74 2,75 6,7847

28 27,57 3,76 8,6439 27,59 3,54 8,1134 27,62 3,43 7,8663
30 29,35 4,61 9,9183 29,43 4,33 9,3102 29,46 4,20 9,0269
32 31,10 5,57 11,3051 31,22 5,24 10,5877 31,26 5,08 10,2658
36 34,40 7,83 11,2534 34,58 7,38 13,3827 34,67 7,17 12,9768

38 35,91 9,14 15,8659 36,15 8,62 14,8985 36,26 8,37 14,4474
40 37,32 10,56 17,5601 37,63 9,97 16,4918 37,77 9,69 15,9934
42 38,60 12,10 19,3345 38,99 11,43 18,1611 39,16 11,12 17,6135
A = 33 A = 34 A = 35
2 2,00 0,00 0,0390 2,00 0,00 0,0367 2,00 0,00 0,0346
4 4,00 0,01 0,1559 4,00 0,01 0,1469 4,00 0,01 0,1386
6 6,00 0,03 0,3508 6,00 0,03 0,3304 6,00 0,03 0,3118
8 8,00 0,08 0,6236 8,00 0,07 0,5874 8,00 0,07 0,5543
10 10,00 0,15 0,9743 10,00 0,14 0,9178 10,00 0,14 0,8661
12 11,99 0,26 1,4029 12,00 0,25 1,3217 12,00 0,23 1,2472

14 13,99 0,42 1,9096 13,99 0,40 1,7989 13,99 0,37 1,6976
16 15,98 0,63 2,4939 15,98 0,59 2,3494 15,98 0,56 2,2172
18 17,96 0,89 3,1562 17,96 0,84 2,9733 17,97 0,79 2,8059
20 19,93 1,22 3,8962 19,94 1,15 3,6705 19,95 1,09 3,4639
22 21,89 1,62 4,7138 21,90 1,53 4,4408 21,91 1,44 4,1908

24 23,83 2,11 5,6088 23,85 1,98 5,2840 23,87 1,87 4,9867
26 25,75 2,67 6,5811 25,78 2,52 6,2001 25,80 2,38 5,8514
28 27,64 3,33 7,6303 27,68 3,14 7,1889 27,71 2,96 6,7847
30 29,49 4,08 8,7561 29,55 3,85 8,2500 29,60 3,64 7,7864
32 31,30 4,94 9,9583 31,38 4,66 9,3831 31,45 4,40 8,8562

34 33,05 5,90 11,2361 33,16 5,57 10,5877 33,25 5,26 9,9937
240 Anexa 6
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
A = 33 A = 34 A = 35
36 34,75 6,96 12,5890 34,89 6,58 11,8635 35,01 6,22 11,1986
38 36,36 8,14 14,0163 36,54 7,69 13,2096 36,70 7,28 12,4701
A = 36 A = 37 A = 37,5
2 2,00 0,00 0,0327 2,00 0,00 0,0310 2,00 0,00 0,0302
4 4,00 0,01 1,1310 4,00 0,01 0,1240 4,00 0,01 0,1207
6 6,00 0,03 0,2947 6,00 0,03 0,2790 6,00 0,03 0,2716
8 8,00 0,07 0,5240 8,00 0,06 0,4960 8,00 0,06 0,4829
10 10,00 0,13 0,8187 10,00 0,12 0,7750 10,00 0,12 0,7545
12 12,00 0,22 1,5789 12,00 0,21 1,1161 12,00 0,20 1,0865
14 13,99 0,35 1,6045 13,99 0,33 1,5190 13,99 0,33 1,4788
16 15,98 0,53 2,0958 15,99 0,50 1,9840 15,99 0,48 1,9315
18 17,97 0,75 2,6522 17,97 0,71 2,5101 17,98 0,69 2,4444
20 19,95 1,03 3,2742 19,96 0,97 3,0996 19,96 0,95 3,0176
22 21,92 1,37 3,9613 21,93 1,29 3,7502 21,93 1,26 3,6509

24 23,88 1,77 4,7138 23,89 1,68 4,4626 23,90 1,63 4,3445
26 25,82 2,25 5,5312 25,84 2,13 5,2366 25,85 2,07 5,0980
28 27,74 2,80 6,4136 27,77 2,66 6,0721 27,78 2,59 5,9114
30 29,64 3,44 7,3607 29,68 3,26 6,9689 29,69 3,18 6,7847
A = 38 A = 39 A = 40
2 2,00 0,00 0,0294 2,00 0,00 0,0279 2,00 0,00 0,0265
4 4,00 0,01 0,1176 4,00 0,01 0,1116 4,00 0,01 0,1061
6 6,00 0,02 0,2645 6,00 0,02 0,2511 6,00 0,02 0,2387
8 8,00 0,06 0,4703 8,00 0,06 0,4465 8,00 0,05 0,4244
10 10,00 0,12 0,7348 10,00 0,11 0,6976 10,00 0,10 0,6631
12 12,00 0,20 1,0581 12,00 0,19 1,0045 12,00 0,18 0,9549

14 13,99 0,32 1,4401 13,99 0,30 1,3672 14,00 0,29 1,2997
16 15,99 0,47 1,8810 15,99 0,45 1,7858 15,99 0,43 1,6976
18 17,98 0,67 2,3804 17,98 0,64 2,2600 17,98 0,61 2,1484
20 19,96 0,92 2,9387 19,97 0,88 2,7900 19,97 0,83 2,6522
22 21,94 1,23 3,5555 21,94 1,16 3,3756 21,95 1,11 3,2090

24 23,90 1,59 4,3310 23,91 1,51 4,0168 23,92 1,44 3,8187
26 25,86 2,02 4,9649 25,87 1,92 4,7138 25,88 1,82 4,4812
28 27,79 2,52 5,7571 27,81 2,39 5,4660 27,83 2,28 5,1964
30 29,71 3,09 6,6077 29,74 2,94 6,2736 29,76 2,80 5,9643
A = 41 A = 42 A = 42,5
2 2,00 0,00 0,0252 2,00 0,00 0,0241 2,00 0,00 0,0235
4 4,00 0,01 0,1010 4,00 0,01 0,0962 4,00 0,01 0,0940
6 6,00 0,02 0,2272 6,00 0,02 0,2165 6,00 0,02 0,2115
8 8,00 0,05 0,4040 8,00 0,05 0,3850 8,00 0,05 0,3760
10 10,00 0,10 0,6312 10,00 0,09 0,6015 10,00 0,09 0,5874
Anexa 6 241
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
A = 41 A = 42 A = 42,5
12 12,00 0,17 0,9089 12,00 0,16 0,8661 12,00 0,16 0,8459
14 14,00 0,27 1,2371 14,00 0,26 1,1789 14,00 0,25 1,1513
16 15,99 0,41 1,6158 15,99 0,39 1,5398 15,99 0,38 1,5037
18 17,98 0,58 2,0449 17,98 0,55 1,9487 17,99 0,54 1,9031
20 19,97 0,79 2,5244 19,97 0,76 2,4057 19,98 0,74 2,3494
22 21,95 1,05 3,0544 21,96 1,00 2,9107 21,96 0,98 2,8427

24 23,93 1,37 3,6347 23,94 1,30 3,4639 23,94 1,27 3,3828
26 25,90 1,74 4,2654 25,90 1,66 4,0649 25,91 1,62 3,9698
28 27,85 2,17 4,9463 27,86 2,07 4,7138 27,87 2,02 4,6036
30 29,79 2,66 5,6772 29,81 2,54 5,4104 29,81 2,48 5,2840
A = 43 A = 44 A = 45
2 2,00 0,00 0,0230 2,00 0,00 0,0219 2,00 0,00 0,0210
4 4,00 0,01 0,0918 4,00 0,01 0,0877 4,00 0,00 0,0838
6 6,00 0,02 0,2065 6,00 0,02 0,1973 6,00 0,02 0,1887
8 8,00 0,05 0,3673 8,00 0,04 0,3508 8,00 0,04 0,3353
10 10,00 0,09 0,5738 10,00 0,09 0,5481 10,00 0,08 0,5239
12 12,00 0,16 0,8263 12,00 0,15 0,7892 12,00 0,14 0,7545

14 14,00 0,25 1,1247 14,00 0,24 1,0742 14,00 0,22 1,0269
16 15,99 0,37 1,4690 15,99 0,35 1,4029 15,99 0,34 1,3414
18 17,99 0,55 1,8591 17,99 0,50 1,7756 17,99 0,48 1,6976
20 19,98 0,72 2,2951 19,98 0,69 2,1920 19,98 0,66 2,0957
22 21,96 0,96 2,7770 21,97 0,92 2,6522 21,27 0,88 2,5357

24 23,94 1,24 3,3047 23,95 1,19 3,1562 23,95 1,14 3,0176
A = 46 A = 47 A = 47,5
2 2,00 0,00 0,0201 2,00 0,00 0,0191 2,00 0,00 0,0187
4 4,00 0,00 0,0802 4,00 0,00 0,0769 4,00 0,00 0,0752
6 6,00 0,02 0,1805 6,00 0,02 0,1729 6,00 0,02 0,1693
8 8,00 0,04 0,3209 8,00 0,04 0,3074 8,00 0,04 0,3010
10 10,00 0,08 0,5014 10,00 0,08 0,4803 10,00 0,08 0,4703
12 12,00 0,14 0,7221 12,00 0,13 0,6917 12,00 0,13 0,6772

14 14,00 0,22 0,9828 14,00 0,21 0,9414 14,00 0,20 0,9217
16 15,99 0,32 1,2837 15,99 0,31 1,2296 15,99 0,30 1,2039
18 17,99 0,46 1,6246 17,99 0,44 1,5562 17,99 0,43 1,5236
20 19,98 0,63 2,0056 19,98 0,60 1,9212 19,98 0,59 1,8810
22 21,97 0,84 2,4267 21,97 0,80 2,3245 21,97 0,79 2,2758

24 23,96 1,09 2,8878 23,96 1,04 2,7663 23,96 1,02 2,7084
26 25,93 1,38 3,3889 25,94 1,32 3,2463 25,94 1,30 3,1784
28 27,90 1,72 3,9301 27,91 1,65 3,7647 27,92 1,62 3,6859
30 29,86 2,12 4,5112 29,88 2,03 4,3214 29,88 1,99 4,2310
242 Anexa 6
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
A = 46 A = 47 A = 47,5
32 31,81 2,57 5,1321 31,83 2,46 4,9162 31,84 2,41 4,8134
34 33,75 3,08 5,7929 33,77 2,95 5,5493 33,78 2,89 5,4332
A = 48 A = 49 A = 50
5 5,00 0,01 0,1185 5,00 0,01 0,1105 5,00 0,01 0,1061
10 10,00 0,07 0,4605 10,00 0,07 0,4419 10,00 0,07 0,4244
15 15,00 0,24 1,0361 15,00 0,23 0,9443 15,00 0,23 0,9549
20 19,98 0,58 1,8420 19,99 0,56 1,7676 20,00 0,53 1,6976
25 24,95 1,13 2,8778 24,96 1,08 2,7622 24,96 1,04 2,6523
30 29,89 1,95 4,1433 29,89 1,87 3,9760 29,90 1,80 3,8187

35 34,75 3,09 5,6379 34,77 2,96 5,4104 34,79 2,85 5,1964
40 39,52 4,59 7,3607 39,56 4,41 7,0639 39,59 4,24 6,7847
45 44,14 6,50 9,3102 44,21 6,25 8,9352 44,27 6,00 8,5824
A = 52,5 A = 55 A = 57,5
5 5,00 0,01 0,0962 5,00 0,01 0,0877 5,00 0,01 0,0802
10 10,00 0,06 0,3850 10,00 0,06 0,3508 10,00 0,05 0,3209
15 15,00 0,20 0,8661 15,00 0,19 0,7892 15,00 0,17 0,7221
20 19,99 0,48 1,5398 19,99 0,44 1,4029 19,99 0,40 1,2836
25 24,97 0,94 2,4057 24,97 0,86 2,1920 24,98 0,79 2,0056
30 29,92 1,63 3,4638 29,93 1,49 3,1562 29,94 1,36 2,8878

35 34,83 2,58 4,7137 34,86 2,36 4,2953 34,88 2,16 3,9301
40 39,66 3,85 6,1549 39,72 3,51 5,6087 39,77 3,21 5,1321
45 44,40 5,46 7,7866 49,15 4,98 7,0961 44,58 4,56 6,4934
50 48,98 7,45 9,6075 49,15 6,80 8,7561 49,26 6,24 8,0132
A = 60 A = 62,5 A = 65
5 5,00 0,01 0,0736 5,00 0,01 0,0679 5,00 0,01 0,0627
10 10,00 0,05 0,2947 10,00 0,04 0,2716 10,00 0,04 0,2511
15 15,00 0,16 0,6631 15,00 0,14 0,6112 15,00 0,13 0,5650
20 19,99 0,37 1,1788 19,99 0,34 1,0865 20,00 0,32 1,0045
25 24,98 0,72 1,8419 24,98 0,67 1,6976 24,99 0,62 1,5695
30 29,95 1,25 2,6522 29,96 1,15 2,4443 29,97 1,06 2,2600

35 34,90 1,98 3,6096 34,91 1,83 3,3267 34,93 1,69 3,0758
A = 67,5 A = 70 A =72,5
5 5,00 0,00 0,0582 5,00 0,00 0,0541 5,00 0,00 0,0505
10 10,00 0,04 0,2329 10,00 0,03 0,2165 10,00 0,03 0,2019
15 15,00 0,12 0,5240 15,00 0,12 0,4872 15,00 0,11 0,4542
20 20,00 0,29 0,9315 20,00 0,27 0,8656 20,00 0,25 0,8074
25 24,99 0,57 1,4554 24,99 0,53 1,3500 24,99 0,50 1,2616
30 29,97 0,99 2,0957 29,98 0,92 1,9486 29,98 0,80 1,8168

35 34,94 1,57 2,8523 34,95 1,46 2,6522 34,95 1,36 2,4725
Anexa 6 243
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
A = 75 A = 77,5 A =80
5 5,00 0,00 0,0471 5,00 0,00 0,0442 5,00 0,00 0,0414
10 10,00 0,03 0,1887 10,00 0,03 0,1767 10,00 0,03 0,1657
15 15,00 0,10 0,4244 15,00 0,09 0,3975 15,00 0,09 0,3730
20 20,00 0,24 0,7545 20,00 0,22 0,7066 20,00 0,21 0,6631
25 24,99 0,46 1,1788 24,99 0,43 1,1041 24,99 0,41 1,0361
30 29,98 0,80 1,6976 29,98 0,75 1,5898 29,99 0,70 1,4919

35 34,96 1,27 2,3105 34,96 1,19 2,1638 34,97 1,12 2,0307
40 39,92 1,89 3,0176 39,93 1,77 2,8261 39,94 1,67 2,6522
45 44,85 2,69 3,8186 44,87 2,52 3,5764 44,89 2,37 3,3565
50 49,75 3,69 4,7137 49,78 3,46 4,4147 49,81 3,25 4,1433
55 54,60 4,90 5,7024 54,65 4,60 5,3409 54,69 4,32 5,0127

60 59,39 6,35 6,7847 59,46 5,96 6,3547 59,53 5,59 5,9643
65 64,09 8,06 7,9599 64,20 7,55 7,4558 64,30 7,10 6,9980
A = 82,5 A = 85 A = 87,5
10 10,00 0,02 0,1559 10,00 0,02 0,1469 10,00 0,02 0,1386
20 20,00 0,20 0,6236 20,00 0,18 0,5875 20,00 0,17 0,5543
30 29,99 0,66 1,4030 29,99 0,62 1,3217 29,99 0,59 1,2472
40 39,94 1,57 2,4940 39,95 1,48 2,3494 39,96 1,39 2,2171
50 49,83 3,05 3,8962 49,85 2,88 3,6705 49,87 2,72 3,4638
A = 90 A = 95 A = 100
10 10,00 0,02 0,1310 10,00 0,02 0,1176 10,00 0,02 0,1061
20 20,00 0,17 0,5239 20,00 0,15 0,4703 20,00 0,13 0,4244
30 29,99 0,56 1,1789 29,99 0,50 1,0581 29,99 0,45 0,9549
40 39,96 1,32 2,0957 39,97 1,18 1,8810 39,97 1,07 1,6976
50 49,88 2,57 3,9387 49,90 2,31 2,9387 49,92 2,08 2,6523
60 59,70 4,43 4,7147 59,76 3,98 4,2309 59,81 3,59 3,8187

70 69,35 7,01 6,4136 69,48 6,30 5,7571 69,58 5,69 5,1964
80 78,76 10,42 8,3723 79,00 9,37 7,5162 79,18 8,47 6,7847
A = 105 A = 110 A = 115
10 10,00 0,01 0,0962 10,00 0,01 0,0877 10,00 0,01 0,0802
20 20,00 0,12 0,3850 20,00 0,11 0,3508 20,00 0,10 0,3209
30 29,99 0,41 0,8661 30,00 0,37 0,7892 30,00 0,34 0,7221
40 39,98 0,97 1,5388 39,98 0,88 1,4029 39,98 0,81 1,2836
50 49,94 1,89 2,4057 49,95 1,72 2,1920 49,95 1,57 2,0056
60 59,84 3,26 2,4638 59,87 2,97 3,1562 59,89 2,72 2,8878

70 69,65 5,17 4,7137 69,71 4,71 4,2953 69,76 4,31 3,9301
80 79,33 7,69 6,1549 79,44 7,02 5,6087 79,53 6,42 5,1321
A = 120 A = 125 A = 130
10 10,00 0,01 0,0736 10,00 0,01 0,0679 10,00 0,01 0,0627
20 20,00 0,09 0,2947 20,00 0,08 0,2716 20,00 0,08 0,2511
244 Anexa 6
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
A = 120 A = 125 A = 130
30 30,00 0,31 0,6631 30,00 0,29 0,6112 30,00 0,27 0,5650
40 39,99 0,74 1,1788 39,99 0,68 1,0865 39,99 6,63 1,0045
50 49,96 1,45 1,8419 49,97 1,33 1,6976 49,97 1,23 1,5695
60 59,91 2,60 2,6522 59,92 2,30 2,4443 59,93 2,13 2,2600
70 69,80 3,96 3,6096 69,83 3,65 3,3267 69,85 3,38 3,0758
80 79,61 5,90 4,7137 79,66 5,44 4,3444 79,71 6,04 4,0169
A = 135 A = 140 A = 145
10 10,00 0,01 0,0582 10,00 0,01 0,0541 10,00 0,01 0,0505
20 20,00 0,07 0,2329 20,00 0,07 0,2165 20,00 0,06 0,2019
30 30,00 0,25 0,5240 30,00 0,23 0,4872 30,00 0,21 0,4542
40 39,99 0,58 0,9315 39,99 0,54 0,8656 39,99 0,51 0,8074
50 49,98 1,14 1,4554 49,98 1,06 1,3500 49,98 0,99 1,2416
A = 150 A = 155 A = 160
20 20,00 0,06 0,1887 20,00 0,05 0,1767 20,00 0,05 0,1657
40 39,99 0,47 0,7545 40,00 0,44 0,7066 40,00 0,42 0,6631
60 59,96 1,60 1,6976 59,97 1,50 1,5898 59,97 1,41 1,4919
80 79,84 3,79 3,0176 79,86 3,55 2,8261 79,87 3,33 2,6522
100 99,51 7,38 4,7137 99,57 6,92 4,4147 99,62 6,49 4,1433
A = 165 A = 170 A = 175
20 20,00 0,05 0,1559 20,00 0,05 0,1469 20,00 0,04 0,1386
40 40,00 0,39 0,6236 40,00 0,37 0,5875 40,00 0,35 0,5543
60 59,97 1,32 2,4030 59,98 1,24 1,3217 59,98 1,17 1,2472
80 79,89 3,13 2,4940 79,90 2,95 2,3494 79,91 2,78 2,2171
100 99,66 6,11 3,8962 99,70 5,75 3,6705 99,73 5,43 3,4638
A = 180 A = 185 A = 190
20 20,00 0,04 0,1310 20,00 0,04 0,1240 20,00 0,04 0,1176
40 40,00 0,33 0,5239 40,00 0,31 0,4960 40,00 0,29 0,4703
60 59,98 1,11 1,1789 59,98 1,05 1,1160 59,98 1,00 1,0581
80 79,92 2,63 2,0957 79,93 2,49 1,9840 79,94 2,36 1,8810
100 99,76 5,13 3,2742 99,79 4,86 3,0996 99,81 4,61 2,9387
A = 195 A = 200 A = 210
20 20,00 0,03 0,1116 20,00 0,03 0,1061 20,00 0,03 0,0962
40 40,00 0,28 0,4465 40,00 0,27 0,4244 40,00 0,24 0,3850
60 59,99 0,95 1,0045 59,99 0,90 0,9559 59,99 0,82 0,8661
80 79,94 2,24 1,7857 79,95 2,13 1,6976 79,96 1,93 1,5388
100 99,83 4,38 2,7899 99,84 4,16 2,6522 99,87 3,78 2,4057
A = 220 A = 225 A = 230
20 20,00 0,03 0,0877 20,00 0,03 0,0838 20,00 0,02 0,0802
40 40,00 0,22 0,3508 40,00 0,21 0,3353 40,00 0,20 0,3209
60 59,99 0,74 0,7892 59,99 0,71 0,7545 59,99 0,68 0,7221
80 79,96 1,76 1,4029 79,97 1,68 1,3413 79,97 1,61 1,2836
100 99,89 3,44 2,1920 99,90 3,29 2,0957 99,91 2,30 2,0056
Anexa 6 245
s x y ϕg x y ϕg x Y ϕg
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
A = 240 A = 250 A = 260
20 20,00 0,02 0,0736 20,00 0,02 0,0679 20,00 0,02 0,0627
40 40,00 0,18 0,2947 40,00 0,17 0,2716 40,00 0,16 0,2511
60 59,99 0,62 0,6631 60,00 0,58 0,6112 60,00 0,53 0,5650
80 79,97 1,48 1,1788 79,98 1,36 1,0865 79,98 1,26 1,0045
100 99,92 2,89 1,8419 99,94 2,67 1,6976 99,94 2,46 1,5695
A = 270 A = 275 A = 280
20 20,00 0,02 0,0582 20,00 0,02 0,0561 20,00 0,02 0,0541
40 40,00 0,15 0,2329 40,00 0,14 0,2245 40,00 0,14 0,2165
60 60,00 0,49 0,5240 60,00 0,48 0,5051 60,00 0,46 0,4872
80 79,98 1,17 0,9315 79,98 1,13 0,8979 79,99 1,09 0,8656

100 99,95 2,28 1,4554 99,96 2,20 1,4030 99,96 2,12 1,3500
120 119,98 3,95 2,0957 119,89 3,81 2,0202 119,90 3,67 1,9486
A = 290 A = 300 A = 310
20 20,00 0,02 0,0505 20,00 0,02 0,0471 20,00 0,02 0,0442
40 40,00 0,13 0,2019 40,00 0,12 0,1887 40,00 0,11 0,1767
60 60,00 0,43 0,4542 60,00 0,40 0,4244 60,00 0,37 0,3975
80 79,99 1,01 0,8074 79,99 0,95 0,7546 79,99 0,89 0,7066

100 99,96 1,98 1,2616 99,97 1,85 1,1788 99,97 1,73 1,1041
120 119,91 3,42 1,8168 119,92 3,20 1,6976 119,93 3,00 1,5898
A = 320 A = 325 A = 330
20 20,00 0,01 0,0414 20,00 0,01 0,0402 20,00 0,01 0,0390
40 40,00 0,10 0,1657 40,00 0,10 0,1607 40,00 0,10 0,1559
60 60,00 0,35 0,3730 60,00 0,34 0,3616 60,00 0,33 0,3507
80 79,99 0,83 0,6631 79,99 0,81 0,6429 79,99 0,79 0,6235

100 99,98 1,63 1,0361 99,98 1,58 1,0045 99,98 1,53 0,9743
120 119,94 2,81 1,4919 119,94 2,73 1,4465 119,95 2,64 1,4030
A = 340 A = 350 A = 360
20 20,00 0,01 0,0367 20,00 0,01 0,0346 20,00 0,01 0,0327
40 40,00 0,09 0,1469 40,00 0,09 0,1386 40,00 0,09 0,1310
60 60,00 0,31 0,3304 60,00 0,29 0,3118 60,00 0,28 0,2947
80 79,99 0,74 0,5874 79,99 0,70 0,5543 79,99 0,66 0,5240

100 99,98 1,44 0,9178 99,98 1,36 0,8661 99,98 1,29 0,8187
120 119,95 2,49 1,3217 119,96 2,35 1,2472 119,96 2,22 1,1789
A = 370 A = 375 A = 380
20 20,00 0,01 0,0310 20,00 0,01 0,0302 20,00 0,01 0,0294
40 40,00 0,08 0,1240 40,00 0,08 0,1207 40,00 0,07 0,1176
60 60,00 0,26 0,2790 60,00 0,26 0,2716 60,00 0,25 0,2645
80 80,00 0,62 0,4960 80,00 0,61 0,4829 80,00 0,59 0,4702

100 99,99 1,22 0,7750 99,99 1,18 0,7545 99,99 1,15 0,7348
120 119,97 2,10 1,1160 119,97 2,05 1,0865 119,97 1,99 1,0581
246 Anexa 7
Anexa 7
Elementele principale ale unor curbe policentrice
Tipul curbelor policentrice Elementele arcelor care preced sau urmează arcul de
cerc de rază R
ΔR x' x y C1
τg
R R R R R
R1 : R : R1 = 3 : 1 : 3 15 0,0553 0,4669 0,7003 0,0829 0,7070
R1 : R : R1 = 5 : 1 : 5 15 0,1105 0,9338 1,1672 0,1382 1,1783
α
T = x' + (R + DR)tg
2
α
B = R + (R + ∆R)(sec – 1)
2
C = 0,01571(αg – 2τg)R
R1 : R = 1 : 2,5 20 0,0734 0,4635 0,7725 0,1224 0,7855
R (1 − cos α ) + ΔR
T=
sin α
T = x' + Rsinα – Tcosα
C = 0,01571(αg – τg)R
R1 : R : R2 = 2 : 1 : 3 15 0,0276 0,2335 0,4559 0,0553 0,4713
ΔR 1 − ΔR 2 20 0,0979 0,6180 0,9270 0,1468 0,9426
d=
sin α
⎛ α ⎞
T1 = x 1' + (R + ∆R1) ⎜ tg − d ⎟
⎝ 2 ⎠
⎛ α ⎞
T2 = x '2 + (R + ∆R2) ⎜ tg + d ⎟
⎝ 2 ⎠
g g
C = 0,01571(αg – τ 1 – τ 2 )R

Cuprins

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. STABILIREA CLASEI TEHNICE ŞI A VITEZEI DE PROIECTARE.............. 9

Prima etapă, în proiectarea unui sector de drum nou (modernizat, reabilitat,

1.1. Stabilirea clasei tehnice

Intensitatea traficului de perspectivă se calculează pe o perioadă de perspectivă

Tabelul 1.3.b. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi

Tabelul 1.3.d. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi

Tabelul 1.3.f. Coeficienţi de evoluţie a traficului în perioada 2015-2035. Coeficienţi

1.2. Viteza de proiectare

Studiul traseului unui drum nou este o activitate complexă, deosebit de

2.1. Noţiuni generale privind alegerea unui traseu

Figura 2.1. Variante de amplasarea traseului pe văi

Figura 2.2. Amplasarea traseului funcţie de nivelul apelor extraordinare

Traseul de culme se desfăşoară în imediata apropiere a liniei de cumpănă a

Figura 2.3. Amplasarea traseului de culme

Figura 2.4. Amplasarea traseului de coastă

Traseul transversal văilor comportă mai multe variante. Traversarea văii se

Figura 2.5. Amplasarea traseului transversal văii

Traseul transversal pe culme presupune studierea punctelor favorabile de

Astfel, lungimea segmentului „L” este dată de următoarea relaţie:

Declivitatea liniei roşii, după trasarea aliniamentelor şi racordarea în plan a

Figura 2.7. Trasarea axei zero

2.3. Exemplu de trasare

Astfel se pot obţine diverse variante de traseu funcţie de declivităţile

3.2. Tipuri de racordări în plan

3.3. Elementele principale ale curbelor circulare

Fig. 3.3. Elementele racordării circulare

Curbele circulare interioare se caracterizează prin următoarele elemente

3.4. Trasarea curbelor circulare

Figura 3.4. Metoda ordonatelor pe tangentă

3.5. Racordări cu curbe progresive. Calcul şi trasare

Expresiile elementelor arcului de clotoidă în funcţie de lungimea arcului s a

Punctul de la sfârşitul arcului de clotoidă aparţine atât clotoidei respective, cât

x`= x − R sin τ (3.53)

Racordarea în plan a aliniamentelor de drumuri cu ajutorul curbelor progresive

Figura 3.6. Arc de încadrat de câte un arc de colotoidă. Racordare simetrică.

Figura 3.8. Racordare simetrică cu două arce de clotoidă

Figura 3.9. Racordare nesimetrică cu două arce de clotoidă

Racordările simetrice cu clotioidă şi arc de cerc central (figura 3.10) se pot

Figura 3.10. Elementele principale ale racordării simetrice

Parametrul clotoidei A se determină cu relaţia:

3.6. Exemplu de calcul

Cele trei vârfuri din plan se vor racorda astfel:

Calculul şi pichetarea racordării circulare (curba nr. 2)

B=R× α − 1 m = 230 × , − 1 = 36,90 m

Pichetarea racordării se face prin metoda ordonatelor pe tangentă (metoda cu

Pichet x [m] y [m] φ [g] s [m]

x ′ = (0,88643 + 0,35 × 0,01443) × R = 0,8914805 × R

Pichet s [m] x [m] y [m] φ [g]

Elementele clotoidei proiectate:

Pentru arcul de cerc central:

Pichet s [m] x [m] y [m] φ [g]

Pentru a putea rezista în bune condiţii, la acţiunea traficului rutier, structura

4.1. Stabilirea traficului de calcul

Traficul de calcul se stabileşte cu relaţia:

4.2. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului

Figura 4.1. Repartiţia tipurilor climaterice pe teritoriul României

Îmbunătăţirea capacităţii portante la nivelul patului drumului se poate face prin

Pentru folosirea raţională a agregatelor naturale în straturile de fundaţie se

140 Diagrama de stabilire

130 elasticitate dinamic

120 nivelul patului

110 modulul de elasticitate