S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2014, nr.

8(78)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.93-95

ANALIZA REGLEMENTĂRILOR REFERITOARE LA INFRACŢIUNILE PRIVIND

TRAFICUL DE PERSOANE DIN LEGISLAŢIILE ÎN CARE FAPTA DE TRAFIC DE
PERSOANE ÎN SCOP DE EXPLOATARE SEXUALĂ ESTE INCRIMINATĂ ALĂTURI
DE FAPTA DE TRAFIC DE PERSOANE DE SEX FEMININ, AVÂNDU-SE ÎN
VEDERE CĂ CELE DOUĂ FAPTE SE REFERĂ LA IPOTEZE DIFERITE

Ludmila DUMNEANU, Mihai ŞTEFĂNOAIA

Universitatea de Stat din Moldova

În articol sunt clasificate reglementările ce se referă la infracţiunile privind traficul de persoane din legislaţia Slovaciei
în rândul legislaţiilor în care fapta de trafic de persoane în scop de exploatare sexuală este incriminată alături de fapta
de trafic de persoane de sex feminin, avându-se în vedere că cele două fapte se referă la ipoteze diferite. Analiza regle-
mentărilor în care se incriminează fapta de trafic de persoane din Slovacia e raportată la diferenţele dintre dispoziţiile de
la art.210 şi 211 CP Rom din 2009 şi de la art.165 şi 206 CP RM din 2002. Prin urmare, subiect al analizei reprezintă:
conţinutul şi modalităţile acţiunilor principale şi adiacente ale faptei prejudiciabile; formele de sancţionare a infracţiunii
şi de răspundere pentru ea; diferenţierea formelor scopului infracţiunii; explicarea noţiunilor consemnate în Codul penal
al Slovaciei din 29.11.1961.
Cuvinte-cheie: trafic de persoane, trafic de persoane de sex feminin, exploatare sexuală, faptă prejudiciabilă, scopul
infracţiunii, acţiune principală, acţiune adiacentă, răspundere.

THE ANALYSIS OF REGULATIONS ON HUMAN TRAFFICKING OFFENCES IN THE

LEGISLATIONS THAT INCRIMINATE THE OFFENCE ON HUMAN TRAFFICKING FOR SEXUAL
EXPLOITATION, TOGETHER WITH THE ACT ON TRAFFICKING OF FEMALE ADULTS,
ASSUMING THAT THE TWO OFFENCES INVOLVE DIFFERENT SITUATIONS
This article classifies the regulations on human trafficking offences in the legislation of Slovakia among the laws
that incriminate the offence on human trafficking for sexual exploitation, together with the act on trafficking of female
adults, assuming that the two offences involve different situations. The analysis of the norms that carry the liability for
the offences on human trafficking in the Penal Law of Slovakia is referred to the differences with the provisions from
art.210 and 211 PC Rom from 2009 and art.165 and 206 PC RM from 2002. Therefore, the subject of analysis is: the
content and form of the main and adjacent acts of the prejudicial act; the forms of sanctions and liability of the offence;
the differentiation of the purpose of the offence; the explanation of the concepts referred to in the Penal Code of Slovakia
from 11.29.1961.
Keywords: human trafficking, trafficking of female adults, sexual exploitation, the prejudicial act, the purpose, the
main act, the adjacent, act liability.

Analiza reglementărilor referitoare la infracţiunile privind traficul de persoane din legislaţiile altor state
ne permite să facem următoarea clasificare a acestora:
1) legislaţiile în care fapta de trafic de persoane adulte se incriminează alături de fapta de trafic de minori
(trafic de copii) (de exemplu, legislaţiile Republicii Moldova, României, Lituaniei, Georgiei, Irlandei,
Republicii Palau etc.);
2) legislaţiile în care este incriminată o singură faptă – traficul de persoane (presupunând ca circumstanţă
agravantă săvârşirea faptei asupra unui minor (copil)) – fără a se incrimina distinct fapta de trafic
de minori (trafic de copii) (de exemplu, legislaţiile Arabiei Saudite, Armeniei, Bielorusiei, Boliviei,
Bosniei şi Herţegovina, Cambodgiei, Cehiei, Ciprului, Federaţiei Ruse, Filipinelor, Franţei, Ghanei,
Italiei, Mauritiusului, Nepalului, Olandei, Omanului, Senegalului, Suediei, Turkmenistanului, Ucrainei,
Ungariei etc.);
3) legislaţiile în care se incriminează distinct faptele de: trafic de persoane adulte de sex masculin; trafic
de persoane adulte de sex feminin; trafic de minori (trafic de copii) (de exemplu, legislaţia Albaniei);
4) legislaţiile în care fapta de trafic de persoane (presupunând ca circumstanţă agravantă săvârşirea faptei
asupra unui minor (copil)) se incriminează alături de fapta de trafic de minori (trafic de copii), avându-se

93
 S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2014, nr.8(78)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.93-95

în vedere că cele două fapte se referă la ipoteze diferite (de exemplu, legislaţiile Germaniei, Macedoniei,
Muntenegrului, Kazahstanului etc.);
5) legislaţiile în care fapta de trafic de persoane în scop de exploatare sexuală se incriminează alături de
fapta de trafic de persoane de sex feminin, avându-se în vedere că cele două fapte se referă la ipoteze
diferite (de exemplu, legislaţia Slovaciei).
Respectând consecutivitatea claselor în clasificarea enunţată mai sus, menţionăm că, în Codul penal al
Republicii Moldova din 18.04.2002 [1] (în continuare – CP RM), răspunderea pentru infracţiunea de trafic
de fiinţe umane este stabilită la articolul 165, iar fapta de trafic de copii este incriminată la art.206 CP RM.
Aceste articole nu au apărut pe o tabula rasa. Ele îşi au prototipul proxim în Codul penal al Republicii
Moldova din 24.03.1961 [2] (în continuare – CP RM din 1961), art.1132 „Traficul ilicit de fiinţe umane”.
În ce priveşte infracţiunea de trafic ilicit de fiinţe umane pentru exploatarea sexuală a persoanei în diferite
forme, prevederea referitoare la această ipoteză se intercalează cu prevederea din art.1052 „Proxenetismul”
din Codul penal al Republicii Moldova din 1961, în partea privitoare la incriminarea traficului de persoane în
scop de prostituţie. Rezultă că la alin.2 art.1132 CP RM din 1961 se prevede răspunderea pentru traficul ilicit
de fiinţe umane săvârşit pentru exploatarea sexuală a persoanei în diferite forme, cu excepţia traficului ilicit
de fiinţe umane săvârşit în scop de prostituţie.
Vizavi de infracţiunea de trafic ilicit de fiinţe umane săvârşit asupra minorilor, trebuie de menţionat că,
deşi la alin.2 art.1132 CP RM din 1961 era incriminată această fapta, la art.1131 „Vânzarea şi traficul de copii”
din Codul penal al Republicii Moldova din 1961 se prevedea răspunderea pentru vânzarea şi traficul de copii
în orice scop şi în orice formă, inclusiv de către părinţi sau persoane subrogatorii legale. În aceste condiţii,
nu este clar criteriul de delimitare între fapta de trafic ilicit de fiinţe umane săvârşit asupra minorilor, incri-
minată la alin.2 art.1132 CP RM din 1961, şi fapta de trafic de copii în orice scop şi în orice formă, incrimi-
nată la art.1131 CP RM din 1961.
În cele ce urmează, vom investiga reglementările referitoare la infracţiunile privind traficul de persoane
din Codul penal al Slovaciei din 29.11.1961 [3] (în continuare – CP Sl). Spre deosebire de toate celelalte
legiuiri examinate supra, acest Cod face parte din rândul legislaţiilor în care fapta de trafic de persoane în
scop de exploatare sexuală se incriminează alături de fapta de trafic de persoane de sex feminin, avându-se în
vedere că cele două fapte se referă la ipoteze diferite.
În Codul penal al Slovaciei din 29.11.1961, în Capitolul V „Infracţiunile care aduc o gravă atingere con-
vieţuirii sociale” din Partea Specială se prevede, în art.204, răspunderea pentru infracţiunea de proxenetism;
în Capitolul VIII „Infracţiunile contra libertăţii şi demnităţii persoanei”, în Secţiunea 2 „Infracţiunile contra
demnităţii persoanei” se stabileşte, în art.246, răspunderea pentru infracţiunea de trafic de femei.
Întrebarea este următoarea: de ce proxenetismul, în accepţiunea legiuitorului slovac, trebuie considerat in-
fracţiune privind traficul de persoane? Răspunsul derivă din alin.(1) art.204 CP Sl: oricine angajează, deter-
mină sau îndeamnă o altă persoană să se angajeze în prostituţie sau oricine exploatează practicarea prostituţiei
de către o altă persoană, se pedepseşte cu închisoare pe un termen de până la trei ani.
O asemenea manieră de raportare a exploatării victimei la faptele privind traficul de persoane aminteşte
într-un fel de faptul că, în contextul art.232 şi 233 CP Ger, acţiunea principală din cadrul faptelor prejudiciabile
corespunzătoare se exprimă în exploatarea victimei, nu în recrutarea, transportarea, transferul (transferarea),
adăpostirea sau primirea acesteia. După această precizare, să relevăm diferenţele dintre art.204 şi 246 CP Sl,
pe de o parte, şi art.165 şi 206 CP RM, precum şi art.210 şi 211 CP Rom din 2009, pe de altă parte:
1) exploatarea practicării prostituţiei de către o altă persoană (ipoteză prevăzută la art.204 CP Sl) nu poate
forma conţinutul infracţiunilor specificate la art.165 şi 206 CP RM, precum şi la art.210 şi 211 CP Rom din
2009. Or, o asemenea ipoteză s-ar referi la realizarea uneia dintre formele scopului acestor infracţiuni, depă-
şind cadrul acestora;
2) atrag atenţia două dintre circumstanţele agravante ale faptei incriminate la art.204 CP Sl: făptuitorul
săvârşeşte astfel de infracţiuni în străinătate (lit.d) alin.(3)); astfel de infracţiuni sunt săvârşite în cooperare
cu un grup criminal organizat care activează în mai multe state (lit.b) alin.(4)). Asemenea agravante cu vo-
caţie de extraneitate nu sunt cunoscute normelor corespondente din legislaţia penală a Republicii Moldova şi
din cea a României;
3) de asemenea, suscită interes alte două circumstanţe agravante consemnate în art.204 CP Sl: victima
unei astfel de infracţiuni este o persoană care nu a atins vârsta de 18 ani (lit.c) alin.(3)); victima infracţiunii

94
 S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2014, nr.8(78)
Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.93-95

prevăzute la alineatele (1) sau (2) ale prezentului articol este o persoană care nu a atins vârsta de 15 ani (lit.a)
alin.(4)). În aceste două cazuri, victimă poate fi atât persoana de sex feminin, cât şi persoana de sex masculin.
Nu acelaşi lucru se poate susţine despre victima infracţiunii prevăzute la art.246 CP Sl, care poate fi doar
o persoană de sex feminin;
4) nu este posibilă intersectarea sferelor de aplicare a art.204 şi 246 CP Sl. Or, din cele menţionate la lit.c)
alin.2 art.246 CP Sl se desprinde că proxenetismul, concretizat în exploatarea practicării prostituţiei de către
o altă persoană (alta decât subiectul proxenetismului), poate reprezenta realizarea scopului infracţiunii de
trafic de femei. Deci, cele două infracţiuni se pot afla în concurs real. Însă, nu este posibil ca ele să se afle în
concurs ideal, aşa cum nu este posibilă nici concurenţa dintre art.204 şi 246 CP Sl.
Mai reiese că activitatea având ca scop exploatarea practicării prostituţiei de către o altă persoană, atunci
când victimă este o persoană de sex masculin, trebuie privită ca tentativă la infracţiunea prevăzută la art.204
CP Sl. Iată de ce, proxenetismul, în accepţiunea legiuitorului slovac, trebuie considerat, cu drept cuvânt,
infracţiune privind traficul de persoane;
5) latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.246 CP Sl este caracterizată prin cuvintele: „atrage, trans-
feră sau transportă o femeie în străinătate”. Astfel, în primul rând, adăpostirea şi primirea victimei (modalităţi
ale acţiunii principale ale faptelor prejudiciabile prevăzute la art.165 şi 206 CP RM, precum şi la art.210 şi
211 CP Rom din 2009) nu se regăsesc printre modalităţile faptei incriminate la art.246 CP Sl. În al doilea
rând, nu doar traficul transfrontalier, dar şi cel intern este obiectul reglementării art.165 şi 206 CP RM, pre-
cum şi al art.210 şi 211 CP Rom din 2009;
6) numai scopul folosirii victimei în străinătate pentru un act sexual cu o altă persoană poate fi urmărit de
subiectul infracţiunii specificate la art.246 CP Sl. În situaţia infracţiunilor prevăzute la art.165 şi 206 CP RM,
precum şi la art.210 şi 211 CP Rom din 2009, gama formelor scopului infracţiunii este mult mai variată;
7) scopul folosirii femeii în prostituţie (nominalizat la lit.c) alin.2 art.246 CP Sl) este unul diferit de scopul
folosirii victimei în străinătate pentru un act sexual cu o altă persoană (consemnat în alin.1 art.246 CP Sl). În
acest mod, în ipoteza faptei incriminate la alin.1 art.246 CP Sl se are în vedere un act sexual singular, nu o
pluralitate de acte sexuale alcătuind practicarea prostituţiei.
Prin urmare, vom concluziona că proxenetismul, concretizat în exploatarea practicării prostituţiei de către
o altă persoană (alta decât subiectul proxenetismului), poate reprezenta realizarea scopului infracţiunii de
trafic de femei, prevăzute la art.246 CP Sl. Deci, cele două infracţiuni – proxenetismul şi traficul de femei –
se pot afla în concurs real. Însă, nu este posibil ca ele să se afle în concurs ideal, aşa cum nu este posibilă nici
concurenţa dintre art.204 şi 246 CP Sl. Mai rezultă că activitatea având ca scop exploatarea practicării prosti-
tuţiei de către o altă persoană, atunci când victimă este o persoană de sex masculin, trebuie privită ca tentativă
la infracţiunea prevăzută la art.204 CP Sl. Iată de ce, proxenetismul în accepţiunea legiuitorului slovac tre-
buie considerat, cu drept cuvânt, infracţiune privind traficul de persoane.

Bibliografie:
1. Codul penal al Republicii Moldova din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128-129.
2. Codul penal al Republicii Moldova din 24.03.1961. În: Вештиле Советулуй Супрем ал РСС Молдовенешть,
1961, № 10.
3. Trestný zákon // http://www.uniag.sk/slovak/zbierka/tz.pdf (accesat la 16.04.2012)

Prezentat la 11.04.2014

95