Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Proiect TFAB
- reproiectarea elementelor unui variometru -

Profesor titular curs: Student:


Prof. univ. Dr. Ing. Rugescu Radu Dan Gogu George
Profesor coordonator: Grupa: 946
As. Dr. Ing. Pană Valentin Specializarea: E.I.A.
An universitar: 2014-2015

1
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Tema de proiectare:

Sa se proiecteze elementele principale ale unui mecanism de variometru avand in


vedere datele standard si urmatoarele modificari, precum si o eroare maxima de 3% intre
indicatiile aparatului standard si indicatia aparatului modificat.

A. Datele de proiectare standard:


 Vv  300m / s - viteza maxima de urcare sau coborare
i0
 n 3 - gradul de neuniformitate al scarii variometrului
in
   80mm - diametrul carcasei aparatului=gabarit radial

 Lc  100mm - lungimea aparatului


N s
   17.55  10 12 - vascozitatea aerului
mm 2

 T0  288.15K - vascozitatea aerului la T0


m
 R  29.27
K - constanta gazelor

N
 E  21000 - modul de elasticitate longitudinal
mm 2

 m 1 - numarul de capilare

 lc==40÷60 mm - lungimea capilarelor

 dc=0.25÷0.6mm - diametrul capilarelor

 h  0.08  0.5mm

N
 p std  0.2
mm 2

B. Datele de proiectare modificate:

 m=3 - numarul de capilare


 dc=0.3mm - diametrul capilarelor

2
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Introducere

Aparatele de bord sunt destinate masurării, conversiei, transmiterii la distanţă şi


afişării mărimilor fizice care caracterizează evoluţia aeronavelor şi a agregatelor de bord.
Dispozitive similare aparatelor de bord, dar care nu asigură afişarea informaţiilor, si
elaborează la ieşire semnale electrice se numesc transmiţătoare.

Se poate spune că atât aparatele de bord cât şi transmiţătoarele sunt dispozitive


dinamice care asigură conversia marimii de măsurat, numită mărime de intrare xt, într-o altă
mărime fizică numită mărime de ieşire yt, care poate fi percepută de om prin organele de simţ
sau care poate fi utilizată direct pentru comanda aeronavei sau a agregatelor aflate în
alcătuirea acesteia.

În componenţa aparatelor de bord intră: elemente sensibile ES, traductoare T, scheme


de măsurare SM, amplificatoare A, şi dispozitive de afişare sau indicare DA.

În afară de semnalul util xt - presiuni, temperaturi, viteze, etc.- asupra aparatului


acţionează şi semnale parazite  t numite şi zgomote, care cauzează apariţia erorilor. Între
aceste mărimi există relaţia:
ys  Ys xs  Yls s , în care Ys si Yls sunt funcţiile de transfer ale aparatului în raport cu
semnalul util xs şi respectiv, în raport cu zgomotul sau perturbaţia.

Funcţionarea aparatelor de bord mai este influenţată şi de parametrii ai mediului


ambiant şi ai interacţiunii cu aeronava, parametrii care provoacă, de asemenea, apariţia unor
erori de măsurare. Totalitatea componentelor unui aparat de bord care contribuie la măsurarea
mărimilor fizice se numesc în general elemente de măsurare. Numărul (precum şi natura
acestora) poate fi mai mic sau mai mai mare în funcţie de metoda şi principiul de măsurare
adoptate. Din acestea fac parte elementele sensibile, traductoarele, mecanismele de transmisie
si multiplicare, dispozitivele de afişare etc..

Elementele sensibile care intra în componenţa aparatelor de bord asigură conversia


(transformarea) unei mărimi fizice de natură mecanică în alta mărime fizică de aceeaşi natură.
Din această categorie fac parte elementele sensibile clasice (membranele, capsulele, tuburile
Bourdon, arcurile bimetalice, etc.)

Traductoarele asigură conversia unei mărimi de orice natură într-o mărime adaptată
scopului măsurării. La intrarea traductoarelor se aplică o mărime de intrare (mărimea de
măsurat sau o mărime intermediară), iar la ieşire se obţine o mărime de ieşire care poate fi
chiar mărimea măsurată.

3
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Tipuri de variometre

Variometrul inertial (sau Instantaneous VSI-IVSI)

Datorita faptului ca egalizarea presiunilor este un proces ce dureaza, instrumentul are


o intarziere mica, de ordinul catorva secunde. Pentru asigurarea unei precizii maxime, in
orice conditii de zbor si in orice moment, au fost introduse variometrele inertiale, IVSI, care
prezinta o corectie accelerometrica.
Aceste variometre prezinta pe canalul de presiune doua accelerometre, ce pot regla
debitul de aer care intra in capsula pentru a obtine o reactie instantanee a acului indicator si
astfel o indicatie corecta.

Variometrul electric

Variometrele moderne au schimbat principiul de comparare a intarzierilor induse de


capilar, si masoara direct variatia presiunii statice intre doua unitati de tact, pentru a se
elimina intarzierile induse de celelalte tipuri de instrumente.

La baza funcţionarii acestui instrument sta principiul masurarii vitezei maselor de aer
prin metoda firului incandescent. Un fir foarte subţire de platina este incalzit electric, curentul
de aer a carui viteza se masoara raceste firul si prin aceasta ii schimba rezistenţa electrica.

Masurarea se bazeaza pe principiul punţii Wheastone, ce prezinta o sursa de


alimentare, un aparat indicator, rezistenţele de platina, si un potentiometru (P) care are ca
scop modificarea limitei de masurare si aducerea acului in pozitia "0"

4
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Stabilirea schemei de principiu a aparatului


Descrierea aparatului de masura

Variometrul este aparatul care asigură măsurarea vitezei verticale Vv a aeronavelor. El


face parte din categoria aparatelor de pilotaj, dar este utilizat şi ca transmiţător de viteză
verticală, în sisteme de comandă automată a zborului, sub forma de semnale electrice.
Viteza verticală se măsoară prin metode indirecte, cum ar fi derivarea altitudinii de
zbor, integrarea componentei verticale a acceleratiei de transport etc.. Deşi aceste metode au
importanţă practică directă, totuşi de cea mai largă raspandire se bucură in prezent metoda
barometrică. Faptul că Vv este o funcţie de p(H), dacă se ţine seama că:

 Vv = dH/Dt
 dp = 𝜌gdH

se poate scrie :
Vv = -(dp/𝜌gdt).

Semnul minus exprimă faptul că Vv este pozitivă atunci cand presiunea descreşte în
timp, adică atunci când altitudinea creşte. Această metodă mai are la bază şi liniaritatea
dependenţei dintre viteza de curgere a gazelor prin tuburi capilare şi căderea de presiune de-a
lungul acestora exprimată prin legea lui Hagen - Poiseuille.

Instrumentul este format dintr-o capsula manometrica, ce actioneaza un mecanism


biela manivela, al carui rol este de a transforma miscarea liniara de deplasare a capsulei in
miscare de rotatie, care este imprimata acului indicator al instrumentului.

Variometrul este conectat la presiunea statica exterioara a avionului, care intra direct
in capsula manometrica, dar comunica si cu interiorul carcasei instrumentului printr-un tub
capilar, care este elementul cheie al acestuia.

De exemplu, la zbor orizontal, presiunea din interiorul carcasei si cea din interiorul
capsulei sunt egale. Daca avionul urca, in capsula va ajunge imediat presiunea exterioara, in
timp ce in restul carcasei, datorita diametrului redus al tubului capilar, presiunea va intra cu
intarziere. Exact aceasta intarziere este caracteristica indicatorului de viteza verticala,
deoarece intarzie egalizarea presiunilor intre capsula si carcasa.

In cazul urcarii, presiunea din capsula va scade, iar datorita diferentei de presiune
capsula se va contracta, ceea ce va duce la deplasarea mecanismului, avand ca urmare rotirea
acului indicator. Odata cu oprirea urcarii, diferenta de presiune va tinde sa se egalizeze, acul
revenind treptat catre pozitia de zero.

Tubul capilar se gaseste in proximitatea unui vas termostatat, care asigura mentinerea
unei temperaturi constante a intrarii de presiune, cu scopul de a nu genera erori de indicare
datorate diferentelor de temperatura.Prin tubul capilar egalizarea presiunilor din interiorul si
exteriorul capsulei se produce cu o viteza constanta, astfel ca, pe masura ce viteza
ascensionala a avionului creste, va creste proportional si diferenta de presiune intre cele doua
ambiente.

5
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Procesul tehnologic de realizare a capsulelor


Operația de semifabricare –materialul utilizat intră în procesul de fabricație sub forma
de benzi cu o grosime de 0.3÷1.5 mm și late de aproximativ un metru.
1. Laminarea –are ca scop atât ecruisarea materialului pentru a obține
proprietățile mecanice necesare și o structură omogenă, obținerea grosimii necesare a
materialului. Laminarea se efectuează între cilindrii de precizie care sunt realizați din oțel
aliat superior și prevăzuți cu găuri pentru răcirea lor cu apă. Laminarea se efectuează în
câteva treceri, numărul acestora depinzând de gradul necesar de subțiere a materialului.
2. Tratamentul termic – constă în recoacerea în cuptoare electrice cu reglarea
automată a temperaturii cu o precizie a incălzirii suficient de mare ± 5°C. Durata recoacerii se
stabilește în raport cu temperatura aleasă pentru recoacere și în funcție de grosimea fâșiilor.
Pentru bronz fosforos 590° C, alamă 500°C și alpaca 630 °C.
3. Stanțarea discurilor –se efectuează la prese excentrice. La proiectarea
matrițelor de ștanțat pentru realizarea semifabricatelor de membrane, trebuie asigurată
poziționarea precisă a poansonului față de matriță.
4. Gofrarea –pot fi aplicare trei metode de gofrare: la strunguri de presat, la
prese hidraulice și în matrițe.
5. Asamblarea membranelor în capsulă –se poate realiza atăt prin lipire cât și
prin sudură. Lipirea constă în două operațiuni –cositorirea marginilor membranei și lipirea
propriu-zisă. În comparație cu lipirea, sudura asigură o calitate superioară a capsulelor
gofrate. Prin sudură, se realizaează de asemenea îmbinarea materialelor care se lipesc greu :
oțel inoxidabil, elinvar, oțeluri cu conținut mic de carbon. Puterea și tensiunea curentului de
sudură, depind de rezistența electrică a membranei și de grosimea acesteia.
6. Stabilizarea –la realizarea capsulelor gofrate, în materialul membranelor
apar tensiuni locale din cauza ecruisării, recoacerii, sudurii și restul proceselor tehnologice.
Toate aceste efecte schimbă caracteristica flexiunii și valorile deformațiilor elastice. De
asemenea, după lipirea capsulelor acestea sunt supuse stabilizării. Această operațiune constă
într-o oscilație mecanică mică, continuă a capsulei timp de câteva ore.
7. Verificarea funcționării capsulei și trasarea caracteristicii ei.

Principiul de functionare al variometrului cu capsula


Se consideră o capsulă manometrică (1) care comunnică printr-o conductă cu un vas
termostat (2). Cele două recipiente sunt în legatură cu atmosfera printr-un tub capilar din
sticlă (3). De centrul rigid al capsulei este articulat mecanismul (4), de indicare, şi un cadran
cu zero la mijlocul scării. Dacă acest ansamblu (fig.1) este ridicat cu viteza Vv, înalţimea H
creste, presiunea atmosferică p scade, dar presiunea p1 din interior nu se egalizează cu p din
cauza căderii de presiune pe capilar, astfel ca p1>p. Prin urmare se stabileşte o diferenţa de
presiuni Δp care deformează capsula (Δp=p1-p), facând să-i crească volumul.
La coborare , p > p1, iar Δp schimbă semnul. De aceea capsula se turteşte, acţionând
mecanismul în sens opus cazului precedent. În zbor orizontal p1=p şi deci Δp=0.

6
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Rolul vasului termostat (6) este de a menţine temperatura constantă în interiorul


aparatului pentru a nu se produce erori din cauza variaţiilor de temperatură. La variometrele
de construcţie modernă, rolul de termostat revine chiar carcasei aparatului care este executată
din bachelită. Intreg mecanismul este introdus în această carcasă izolată ermetic, care
comunică cu canalizaţia de presiune statică prin intermediul unui stuţ (fig.2). Carcasa (1)
comunică cu stutul prin capilarul (2), în timp ce capsula manometrică (4) este legată direct
prin conducta (5) de acelaşi ştuţ. Deci, în capsulă se stabileşte practic, instantaneu, presiunea
p, în timp ce în carcasa presiunea p1 este diferită de p dacă Vv este diferit de 0.

Principiul de functionare se bazeaza pe egalizarea presiunii intre doua medii care


primesc aceea presiune prin doua intrari de diametru diferit, ceea ce il incadreaza in categoria
instrumentelor de presiune diferentiala, desi intrarea este aceeasi.

Cand aeronava este la sol sau in zbor nivelat, presiunea din capsula si cea din carcasa
sunt echilibrate, iar instrumentul indica 0. In momentul in care avionul coboara sau urca,
presiunea de dinauntrul diafragmei se schimba imediat, dar datorita capilarului, presiunea din
interiorul carcasei variometrului ramane mai mica sau mai mare pentru o scurta perioada de
timp, ceea ce cauzeaza dilatarea sau contractarea capsulei. Aceasta caracteristica a capsulei
este transmisa la un mecanism biela-manivela ce converteste miscarea liniara in miscare
circulara, care este ulterior amplificata si transmisa la acul indicator (3).

7
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Unde: 1. Tuburi capilare 2. Conducta de presiune statica 3.baterie de capsule 4. Suport elastic
de montaj 5.angrenaj 6. Candran cu scara atenuanta 7. Ac indicator 8. Sector dintat 9. Arc
limitator 10. Arbore 11. Biela 12. Limitatoare 13. Pinion (Variometru VAR300)

Schema bloc a aparatului

Analiza functionala a aparatului:

Nr. Crt. Intrare Relatia de legatura Iesire


1. Vv 128 0  lc  V P
P  V
  d 04  R  T0  M v
2. P P  R 4 W W 
3 W0
 a ' 0  b'  0 
E h 4
h  h 
3. W0 z é æW ö ù 
j = 1 êarcsin çç 0 + sin a 0 ÷÷- a ú
z2 êë çè a ø÷ 0
úû
4.  z 
  1 
z2
5.   sin   
    arcsin  
 2 

8
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Avand in vedere schimbarea sistepului de capilare dintr-un capilar in trei, primul pas a
fost modificarea lungimilor si a diametrelor noilor capilare astfel incat sa se obtina aceeasi
cadere de presiune ∆p=0.05580562 N/mm2 . in urma analizei sistemului de capilare s-au
constatat urmatoarele variatii:
o La cresterea lungimii lc a capilarelor creste caderea de presiune ∆p
o La scaderea diametrului dc al capilarelor creste caderea de presiune ∆p

Aceasta cadere de presiune mai mica decat cea standard implica modificarea capsulei
manometrice in vederea asigurarii aceleasi deplasari a centrului rigid w0 = ± 1 mm. Pentru
aceasta se vor avea in vedere urmatorii parametrii: grosimea membranei, inaltimea
gofreurilor si raza de incastrare a membranei. De asemenea trebuie avut in vedere ca raza
membranei sa nu depaseasca 36 mm deaoarece nu mai poate intra in aparat. In urma analizei
membranei gofrate s-au constatat urmatoarele variatii:
o La micsorarea grosimii h a membranei creste deplasarea w0
o La cresterea inaltimii gofreurilor scade deplasarea w0
o La cresterea razei capsulei scade deplasarea w0

Analizand acestea s-a constatat ca la caderea de presiune ∆p= ± 0.0392263 N/mm2


membrana care sa asigure o deformatie de w0 = ± 1 mm este caracterizata de urmatorii
parametrii:
o Grosime: h= 0.08mm
o Inaltime gofreuri: H= 0.5 mm
o Raza de incastrare: raza= 36.675770mm
Se poate observa insa ca raza de incastrare a membranei despre dimensiunile admise de
aparat. In aceste conditii s-a ales raza maxima admisibila ca fiind raza=35.99 mm urmand a fi
modificate si urmatoarele elemente lantului cinematic.
Daca insa se realizeaza graficul iesirii functie de intrare al variometrului standard,
comparativ cu cel al variometrului modificat se determina eroare relativa care nu depaseste
3%.

9
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Avand in vedere aceasta, caracteristica membrane reuseste sa obtina la iesire o


deplasare w0<1 mm, care insa conduce la o eroare de 0.995%. Restul lantului cinematic
(biela-manivela, mecanism rotidintate, culisa oscilanta) nu trebuie modificat decat daca se
doreste minimizarea acestei erori.

Pentru:
m=1
dc =0.321
H1=1
h01=0.32

Eroarea absoluta este 0.889%

10
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Pentru:
m=2
dc =0.321
H1=2.02
h01=0.05

11
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Eroarea absoluta este 0.155%

Pentru:
m=3
dc =0.321
H1=1.66
h01=0.05

12
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Eroarea este 0.9445%

Erorile variometrului:

Variometrele sunt afectate atat de erori instrumentale, specifice tuturor aparatelor


manometrice cu capsula, cat si de erori metodice. Dintre erorile instrumentale caracteristice
acestui tip de aparat, reamintim eroarea de frecare in lagare care trebuie sa fie cat mai mica.
Printre erorile metodice cele mai importante:

o erorile datorate inertiei;


o erorile datorate variatiei temperaturii

In urma proiectarii elementelor din variometru s-au obtinut:

Date generale:

N s
   17.55  10 12 - vascozitatea aerului
mm 2

 T0  288.15K - vascozitatea aerului la T0


m
 R  29.27 - constanta gazelor
K
 Vv  300m / s - viteza verticala maxima

Carcasa termostat:

∅2
𝑉 = 0.6 𝐿𝑒 𝑚𝑚𝑚3 - volumul de aer din carcasa
4
∅ = 80 𝑚𝑚 - diametrul carcasei

13
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

𝐿𝑒 = 100 mm - lungimea carcasei

Sistem capilare:

m= 3 - numarul de capilare
dc = 0.3mm - diametrul capilalelor
lc = 45 mm - lungimea capilalelor

Membrana gofrata sinusoidala:

h= 0.08 - grosimea membranei


H= 1.5 mm - Inaltimea gofreurilor membranei
Raza=35.9 - raza membranei
N
E  21000 - modul de elasticitate longitudinal
mm 2
w0<1 mm - deplasarea centrului membranei intr-un sens

Biela manivela:

𝑟
= 0.2
𝑙
𝑟 = 5.2 mm - lungime brat manivela
𝑟 5.2
𝑙= = = 26𝑚𝑚 - lungime brat biela
𝑘 0.2
xt = 2 w0<2 mm
xt
xt = rφt ,rezulta ca φt= - legea teoretica- aproximativa
𝑟
xt 2
φmax = = = 0.385 𝑟𝑎𝑑 = 22.05 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒
𝑟 5.2

Mecanism roti roti dintate:

m=0.5 mm - modulul rotilor dintate


Z2 =17 dinti
d2 =m* Z2 = 0.5*17=8.5
𝑍2
Z1 = = 8 ∗ 𝑍1 = 136 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖
𝑖12
1 𝑍2 ∅
𝑖12 = = = - raportul de trasmitere roti dintate
8 𝑍1 𝛼

φsector=2* φmax + 10 grad= 54.1 grad


𝑑1
φ𝑠𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟
𝑍1` = 2 ≈ 65
𝑚
φ𝑚𝑎𝑥
𝛼max = =8*φ𝑚𝑎𝑥 = 3.08𝑟𝑎𝑑 = 176.4 𝑔𝑟𝑎𝑑
𝑖12

Culisa oscilanta:

14
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

r1 = 30 mm - raza culisei oscilante


a = 15 mm - distanta dintre centre

Unghiul maxim 𝜃 = 180 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒 ii corespunde viteza maxima pe care o poate masura
variometrul in sens pozitiv, deci a capsulei.

Concluzii:

Daca reproiectarea variatorului presupune doar modificarea parametrilor capilari si ai


membranei gofrate sinusoidal, se obtine o eroape mazima in raspuns de 0.995%.
Pentru o mai buna precizie a aparatului o caracteristica cat mai apropiata de cea
standard se pot modifica si umatorii parametrii ai lantului cinematic.

15
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

Anexe:

%[m/s] viteza maxima de urcare sau coborare a avionului


n=3; %Gradul de neuniformitate al scarii variometrului
fi=80; %[mm] diametrul carcasei aparatului
Lc=100; %[mm] lungimea aparatului
eta0=17.55e-12; %[N*s/mm^2] vascozitatea aerului la temperatura T0
T0=288.5; %[K] temperatura aerului in carcasa etansa
R=29.27; %[m/K] constanta gazelor
E_otel=210000; %[N/mm^2] modulul de elasticitate longitudinala pentru otel
miu_otel=0.28; % coeficient Poisson pentru otel
lc=45; %[mm] lungimea tubului capilar
dc=0.321; %[mm] diametrul tubului capilar
r=5.2; %[mm] lungime brat manivela

V=0.6*(pi*fi^2)/4*Lc; %volumul carcasei


%Variometru Standard
for i=0:600
k=i+1;
Vv=-300+i;
delta_p_max=(128*eta0*lc*Vv.*V)/(R*T0*pi*dc^4); % caderea maxima de
presiune

%Profil sinusoidal si otel


ho=0.1; % [mm] grosimea membranei gofrata sinusoidal
Ho=2; % [mm]
Ro=35.99; % [mm] raza exterioara a membranei din otel
k1o=(2/3)*(Ho^2/ho^2)+1;
k2o=1;
kpo=1;
kso=(3/2)*(Ho^2/ho^2)+1;
mo=sqrt(k1o*k2o);
no=kpo*kso;
Ao=(4*(no+3))/(3*k2o*(1-(miu_otel^2/no^2)));
Bo=(32*k2o)/(mo^2-9)*((1/6)-(3-miu_otel)/((mo-miu_otel)*(mo+3)));
syms x
W0o=solve(delta_p_max.*Ro^4/(E_otel*ho^4)==Ao*(x/ho)+Bo*(x/ho)^3,x);
W0o1=double(vpa(W0o));
for i=1:3
if isreal(W0o1(i))==1
Wt1=2*W0o1(i);
end
end
fio=Wt1/r;
alphao=fio/(1/8);
syms z
tethao(k)=radtodeg(double(solve(alphao==z-asin(1/2*sin(z)),z)));
end

%Variometru modificat
for i=0:600
k=i+1;
Vv=-300+i;
m1=3;
dc1=0.321;

16
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

delta_p_max1=(128*eta0*lc*Vv.*V)/(R*T0*pi*dc1^4*m1); % caderea maxima de


presiune

%Profil sinusoidal si otel


ho1=0.05; % [mm] grosimea membranei gofrata sinusoidal
Ho1=1.66; % [mm]
Ro1=35.99; % [mm] raza exterioara a membranei din otel
k1o1=(2/3)*(Ho1^2/ho1^2)+1;
k2o1=1;
kpo1=1;
kso1=(3/2)*(Ho1^2/ho1^2)+1;
mo1=sqrt(k1o1*k2o1);
no1=kpo1*kso1;
Ao1=(4*(no1+3))/(3*k2o1*(1-(miu_otel^2/no1^2)));
Bo1=(32*k2o1)/(mo1^2-9)*((1/6)-(3-miu_otel)/((mo1-miu_otel)*(mo1+3)));
syms x
W0o1=solve(delta_p_max1.*Ro^4/(E_otel*ho1^4)==Ao1*(x/ho1)+Bo1*(x/ho1)^3,x);
W0o11=double(vpa(W0o1));
for i=1:3
if isreal(W0o11(i))==1
Wt11=2*W0o11(i);
end
end
fio1=Wt11/r;
alphao1=fio1/(1/8);
syms z
tethao1(k)=radtodeg(double(solve(alphao1==z-asin(1/2*sin(z)),z)));
end

Vv=-300:1:300;
figure
plot(Vv,tethao,'r',Vv,tethao1,'b');
grid on;
legend('Standard','Modificat');
xlabel('V[m/s]');
ylabel('Tetha[gr]');

eps=(tethao-tethao1)./tethao*100;
figure;
plot(Vv,eps);
grid on;
xlabel('V[m/s]');
ylabel('Eps[%]');

17
Universitatea Politehnica din București - Facultatea de Inginerie Aerospațială

BIBLIOGRAFIE:

o Octavian Grigore – Echipamente de bord si navigatie aeriana


o Risescu Ciprian- Curs elemente mecanica fina
o Aron Ion – Aparate de bord pentru aeronave

18