Nevoile sunt mai mari decât resursele – raționalitatea economică:
Există întrebări vitale pentru economie: 1.ce și cât să producă ? 2.Cum să producă? 3. cu ce mijloace? 4. pentru cine să producă? Este nevoie de sacrificarea unor alternative de producere, de cumpărare, de acționare; Orice agent economic urmărește: Maximum de: utilitate, satisfacție, productivitate, profit, remunerare; Minimum de: efort, consum de resurse, costuri; Costul de oportunitate = prețul celei mai bune alternative sacrificate pentru a alege un anumit bun: pentru a fi produs, consumat, pentru a întreprinde o acțiune; Se mai numește cost real = cea mai bună alternativă la care se renunță atunci când s-a luat decizia de a folosi mai bine resursele pentru a produce sau procura bunuri economice; Cost real al alegerilor, cost alternativ, cost de opțiune = cost de oportunitate; Dacă resursele ar fi nelimitate, atunci nici o activitate nu s-ar înfăptui pe seama alteia, ar fi posibile toate alternativele iar costul de oportunitate = 0; Principiul de la care se pleacă este ”nu există câștig fără sacrificiu”; Consumul este direct proporțional cu gradul de civilizație și cultură; Risipa se produce când: 1. Se produce ce nu se cere; 2. Se produce mai mult decât se cere; 3. Se produce de proastă calitate; 4. Se produce cu consum de resurse mai mare decât tehnica dominantă; 5. Se poluează mediul; 6. Se pierde timp care este o resursă irecuperabilă; Costul de oportunitate se exprimă grafic cu ajutorul curbei sau frontierei posibilităților de producție; Acesta reliefează combinațiile posibile de producere a două bunuri, în condițiile folosirii integrale și eficiente a resurselor economice rare, disponibile la un moment dat; APLICAȚII