Caiet Practica Prescolar Tipar

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei
CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
Ediția a II-a revizuită
AUTORI
CRISTINA VIOLETA CATALANO
OLGA CHIȘ
Colaboratori:
Tătaru Lolica, Prof. Pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar,

Inspector şcolar pentru educaţie timpurie, ISJ Cluj
Trifan Irina, Drd. Prof. Pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar,

Inspector școlar pentru educaţie timpurie, ISJ Mureş
Coste Monica, Drd. Prof. Pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar,

Grad. Universităţii, Cluj Napoca
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei
CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
Ediția a II-a revizuită
AUTORI
CRISTINA VIOLETA CATALANO
OLGA CHIȘ
2017
© Autorii
Editura EIKON
www.edituraeikon.ro
&
Editura ŞCOALA ARDELEANĂ
Cluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48
Redacţia: tel 0364-117.252; 0728.084.801
e-mail: office@scoalaardeleanacluj.ro,
redactie@scoalaardeleanacluj.ro
Difuzare: tel/fax 0364-117.246; 0728.084.803
e-mail: difuzare@scoalaardeleanacluj.ro,
esadifuzare@gmail.com
www.scoalaardeleanacluj.ro
Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României
ISBN Eikon 978-606-711-676-2

ISBN Școala Ardeleană 978-606-797-183-5
Editor: Vasile George Dâncu

Datele de identificare ale studentului practicant
Numele şi prenumele ______________________________________________________
Anul de studiu_______
Unitatea/ Instituţia de practică pedagogică______________________________________
Grupa_____________________________________________________________________
Mentor/Îndrumător de practică pedagogică _____________________________________
Date de contact: Tel:_______________________E-mail:___________________________

CUPRINS
Prefață de Prof. Univ. Dr. Habil. Ion Albulescu .................................................................................9

Argument.............................................................................................................................11
Capitolul I. Practica pedagogică în învăţământul preşcolar.
Organizare, obiective, competenţe, responsabilităţi, evaluare
I.1. Activitate de documentare..............................................................................................12
I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice..............................................................16
I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul preşcolar............................................17
I.4. Competenţe specifice urmărite prin intermediul practicii pedagogice............................18
I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică............................................19
I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică.....................................................20
I.7. Responsabilităţile studentului practicant........................................................................20
I.8. Criterii de evaluare a activităţilor de practică pedagogică..............................................21
Capitolul II. Documente ce reglementează activitatea
instructiv-educativă în grădiniţă
II.1. Documente curriculare
II.1.1. Curriculumul pentru învăţământul preşcolar din România. Prezentare generală.........22
II.1.2. Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a acestuia........................................23
II.2. Documente de proiectare
II.2.1. Planificarea calendaristică anuală.................................................................................34
II.2.2. Planificarea semestrială. Proiectul tematic....................................................................35
II.2.3. Planificarea săptămânală.............................................................................................37
II.2.4. Proiectele de activitate didactică................................................................................38
Capitolul III. Portofoliul de practică pedagogică
III.1. Chestionar iniţial privind practica pedagogică.............................................................46
III.2. Instrumente de observare a mediului educaţional specific grădiniţei
III.2.1. Fişă de observare a unităţii de învăţământ....................................................48
III.2.2. Fişă de observare a mediului educaţional al grupei......................................49
III.2.3. Fişă de observare a colectivului de preşcolari...............................................51
Caiet de practică pedagogică în învăţământul preşcolar
III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor

didactice independente
III.3.1. Activităţi de dezvoltare personală (ADP)
III.3.1.1. Grilă de observare – Întâlnirea de dimineaţă (tema întâlnirii)...................52
III.3.2. Jocuri şi activităţi didactice alese (ALA)
III.3.2.1. Grilă de observare a Jocurilor şi activităţilor alese
(ALA 1, Centre deschise)..............................................................................................57
III.3.2.2. Grilă de observare a Jocurilor şi activităţilor creative (ALA 2).................64
III.3.3. Activităţi pe domenii experienţiale (ADE)
III.3.3.1. Domeniul limbă şi comunicare (fişe selective)
a. Fişă de observare pentru Povestirea educatoarei......................................67
b. Fişă de observare pentru Memorizare.......................................................71
c. Fişă de observare pentru Joc didactic........................................................75
III.3.3.2. Domeniul ştiinţe (fişe selective)
a. Fişă de observare pentru Activitate matematică – Joc logico-matematic....79
b. Fişă de observare pentru Cunoaşterea mediului – Observare.....................84
III.3.3.3. Domeniul om şi societate (fişe selective)
a. Fişă de observare pentru Activitate practică-Colaj...................................88
b. Fişă de observare pentru Educaţie pentru societate-Convorbire...............93
III.3.3.4. Domeniul estetic şi creativ (fişe selective)
a. Fişă de observare pentru Educaţie muzicală (predare cântec/
joc cu text şi cânt; repetare joc cu text şi cânt/cântec).....................................99
b. Fişă de observare pentru Activitate artistico-plastică
(la alegere: pictură, modelaj, desen)..............................................................103
III.3.3.5. Domeniul psiho-motric
a. Fişă de observare pentru Educaţie fizică..................................................107
III.3.4. Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactice integrate
III.3.4.1. Fişă de observare a activităţii integrate de tipul ALA1 + ADE
(inclusiv Întâlnirea de dimineaţă)...........................................................................97
7
III.3.4.2. Fişă de observare a activităţii integrate de tipul ADE1+ADE2...............115

III.4. Instrumente de identificare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic
III.4.1. Fişă de analiză a comportamentului comunicaţional
al cadrului didactic.....................................................................................................120
III.4.2. Fişă de identificare a relaţiilor stabilite la nivelul grupului.........................123
III.5. Instrumente ale cunoaşterii psihologice a copilului preşcolar
III.5.1. Harta psihopedagogică a atitudinilor şi comportamentelor........................124
III.5.2. Probe psihopedagogice de cunoaştere a copilului preşcolar.......................125
III.5.2.1. Probă pentru stabilirea dominanţei manuale, oculare
şi a piciorului (proba lateralităţii).............................................................................125
III.5.2.2. Probă de cunoaştere a volumului vocabularului......................................127
III.6. Instrumente de evaluare/autoevaluare a activităţilor de practică pedagogică
III.6.1. Chestionar privind relaţia cu mentorul.......................................................129
III.6.2. Analiza SWOT a practicii pedagogice........................................................130
Bibliografie.........................................................................................................................134
8
PREFAȚĂ
Performanţa în sistemul de educaţie nu se poate obţine decât în condiţiile unei

profesionalizări adecvate a profesorilor. Astfel, în ultimele decenii, problematica
profesionalizării cadrelor didactice a devenit unul din subiectele de maxim interes în
universităţi şi nu numai. În prezent, se desfăşoară programe care vizează regândirea şi
redefinirea identităţii profesionale a profesorului urmărindu-se direcţii de acţiune în
conformitate cu standardele specifice: formarea competenţelor didactice, promovarea
autoeducaţiei şi a autonomiei în pregătirea didactică, sensibilizarea pentru acceptarea
schimbării în educaţie etc. Dinamica schimbării la nivelul procesului de învăţământ,
diversitatea şi complexitatea contextelor educaţionale, reconfigurarea finalităţilor
educaţionale în funcţie de realitatea socială, politicile educaţionale, reconfigurarea profesiei
didactice conform unor noi exigenţe, susţin reflecţia permanentă asupra formării profesorilor
şi fac ca sistemul de pregătire a lor să se afle într-o continuă transformare. Direcţiile de
evoluţie a acestor transformări sunt sau ar trebui să fie în primul rând o rezultantă a
investigării praxis-ului educaţional, investigare coroborată cu dezvoltările teoretice din
câmpul ştiinţelor educaţiei, relevante din perspectiva optimizării procesului de formare a
profesorilor.
Este esenţial ca sistemul de pregătire să fie adecvat pentru construcţia unei identităţi
profesionale suple a profesorilor, pornindu-se de la premisa că formarea de diferite tipuri –
iniţială, continuă, informală – nu se realizează după modelul simplei acumulări. De aceea, se
acordă o atenţie tot mai mare formării care facilitează în mod semnificativ construcţia unei
identităţi personale şi profesionale a unor profesori competenţi, autonomi şi motivaţi, graţie
construcţiilor personale progresive. Nu trebuie să credem, aşadar, că identitatea profesională
reprezintă o simplă modelare exterioară, care se limitează la configurarea unui statut formal
al profesorului. În realitate, profesorii înşişi sunt adevăraţii autori şi actori ai propriei lor
formări, într-o pregătire iniţială şi continuă auto-asumată. Identitatea lor profesională este o
construcţie personală continuă, reflexivă şi motivată. În universităţi, problematica
profesionalizării studenţilor urmează direcţii de acţiune stabilite în conformitate cu
standardele specifice.
9
Formarea iniţială a cadrelor didactice pentru învăţământul preşcolar vizează

înzestrarea acestora cu competenţele presupuse de profilul profesional. Practica pedagogică
oferă oportunităţi concrete în acest sens. Ea presupune demersuri sistematice de exersare,
reflecţie, experimentare, inovare etc. absolut necesare profesorului pentru realizarea cu
succes a procesului de învăţământ.
Acest ghid vine în întâmpinarea nevoii studenţilor de la specializările Pedagogia
Învăţământului Primar şi Preşcolar, respectiv Pedagogie, de a avea repere clare, coerente şi
sistematice pentru realizarea cu succes a stagiului de practică pedagogică în învăţământul
preşcolar. Astfel, în primul capitol le sunt oferite clarificări referitoare la organizarea practicii
pedagogice, obiectivele urmărite, competenţele vizate pentru formare şi dezvoltare,
responsabilităţile care trebuie să fie asumate, modalităţile de realizare a evaluării. În capitolul
al doilea se oferă o prezentare generală a Curriculum-ului pentru învăţământul preşcolar, a
planului de învăţământ şi a metodologiei de aplicare a acestuia, care vor constitui repere
teoretice utile în desfăşurarea efectivă a activităţilor specifice. În cel de-al treilea capitol sunt
incluse instrumentele de lucru pe parcursul stagiului de practică: grile şi fişe de observare a
unităţii de învăţământ, a mediului educaţional specific colectivului de copii preşcolari,
activităţilor pe domenii experienţiale, fişe de identificare a competenţelor profesionale,
instrumente de cunoaştere psiho-pedagogică a copilului preşcolar, instrumente de
evaluare/autoevaluare a activităţilor de practică pedagogică. Toate acestea îi vor ajuta pe
studenţii practicanţi să se iniţieze organizat, sistematic, planificat într-un proces de o
complexitate deosebită, procesul de învăţământ desfăşurat în grădiniţă.
Prof. Univ. Dr. Habil. Ion Albulescu,

directorul Departamentului de Științele ale Educației,
Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca
10
ARGUMENT
Societatea actuală imprimă ritmuri alerte în domeniul instructiv-formativ, iar aşteptările

concertate sunt din ce în ce mai ridicate faţă de prestaţia cadrelor didactice, ceea ce implică o
dublă responsabilitate: pregătirea în specialitate concomitent cu cea pentru cariera didactică,
dezvoltând parteneriate ghidate de performanţă şi profesionalism. În ceea ce priveşte pregătirea
de specialitate, din punct de vedere teoretic, disciplinele existente în planul de învăţământ
contribuie în mod definitoriu la formarea viitoarelor cadre didactice. Un loc aparte îl ocupă însă
practica pedagogică realizată în unităţile de învăţământ.
Dacă la început, prin intermediul practicii pedagogice studenţii sunt familiarizaţi cu
specificul activităţilor preponderent teoretice, în timpul practicii pedagogice dobândesc abilităţile
necesare formării competenţei didactice. În acest sens, studenţii sunt orientaţi înspre analiza,
selecţia şi organizarea strategiilor didactice, în vederea înţelegerii şi asumării diferitelor roluri
pe care le pot îndeplini în unitatea de învățământ unde se realizează practica pedagogică, cu
scopul de a atinge obiective, care au în centrul atenţiei formarea personalităţii copilului.
Familiarizarea studenţilor practicanţi cu specificul activităţilor didactice se realizează în
semestrele I-IV, prin valorificarea atât a metodelor extensive: analiza documentelor curriculare;
aplicarea unor instrumente de evaluare a aspectelor psihopedagogice cât şi a celor intensive:
observaţia la grupă, studiul de caz, focus–grupul etc., continuând cu activităţile practic-aplicative,
de predare, în semestrul V şi VI.
Scopul conceperii acestui auxiliar derivă din necesitatea explicitării modului de
desfășurare şi evaluare a activităţilor de practică pedagogică, şi valorizarea eficientă a
experienţelor de învăţare prin utilizarea instrumentelor specifice activităţilor didactice.
Avantajele conceperii unui astfel de instrument sunt evidente, utilitatea fiind reliefată de
posibilitatea accesării unui singur grupaj de documente care atestă pregătirea lor practică, nefiind
necesară inserarea a diferite tipuri de instrumente într-un portofoliu final de evaluare. În vederea
îndrumării studenţilor în completarea documentelor componente şi sprijinirea acestora în
pătrunderea conţinuturilor accesate, precum şi în vederea asigurării feedbackului, se recomandă
analiza şi aprecierea de către mentorul de practică pedagogică a Caietului studentului.
11
Capitolul I. Practica pedagogică în învăţământul preşcolar: organizare,

obiective, competenţe, responsabilităţi, evaluare
I.1. Activitate de documentare
Instrumente utilizate în observarea activităților integrate

DOMENIILE EXPERIENȚIALE:
DOMENIUL ESTETIC ȘI • Activitate muzicală

CREATIV (DEC)
• Activitate artistico - plastică
DOMENIUL OM ȘI • Activitate practică

SOCIETATE (DOS)
• Educație pentru societate
• Activitate matematică
DOMENIUL ȘTIINȚE (DȘ) • Activitate de cunoaștere a
mediului
DOMENIUL LIMBĂ ȘI • Activitate de dezvoltare a

COMUNICARE (DLC) limbajului
DOMENIUL PSIHOMOTRIC • Activitate psihomotrică

(DPM)
12
Activitate practică: Din Ghidul de bune practici pentru educație timpurie sau Curriculum
pentru educația timpurile a copiilor de la 3 la 6/7 ani, extrageți definițiile următorilor
termeni.
Termen cheie Definiția
Activități de
dezvoltare
personală
Jocuri și activități
liber alese
Centre de interes
13
Activități pe
domenii
experiențiale
Domeniu
experiențial
Activități opționale
14
Proiect tematic
15
I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice
Practica pedagogică a studenţilor Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,

specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar se va derula pe parcursul
semestrului I, în unităţi de învăţământ preşcolar, în vederea familiarizării cu specificul şi
activităţile acestora.
În acest sens, informaţiile prezentate sunt esenţiale pentru buna organizare şi
derulare a activităţilor de practică pedagogică.
1. Locul de desfăşurare: Grădiniţe cu program normal şi prelungit;
2. Perioada desfăşurării: semestrul I a anului universitar___________,
____octombrie_______ – ____ ianuarie____________.
3. Mod de organizare
La începutul semestrului I, se vor organiza ____ întâlniri între studenţi şi
coordonatorul de practică pedagogică.
Astfel că la aceste întâlniri se va discuta despre:
 importanţa practicii pedagogice în formarea inițială a viitoarelor cadre
didactice;
 modul de organizare a activităţilor viitoare;
 obiectivele prevăzute în fişa disciplinei;
 competenţele vizate în vederea formării acestora pe parcursul semestrului
I;
 bibliografia obligatorie (şi prezentarea unor materiale bibliografice);
 responsabilităţile agenţilor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de practică pedagogică;
 Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi Curriculumul pentru învăţământul
preşcolar din România;
16
 documentele curriculare de planificare şi proiectare a activităţilor din

grădiniţă şi se va discuta despre categoriile de activităţi de învăţare;
 prezentarea caracteristicilor dezvoltării copiilor între 3 şi 6 ani, precum şi
vizionării unor activităţi înregistrate şi analiza acestora;
După derularea celor patru întâlniri, fiecare student îşi va desfășura practica
pedagogică la unitatea de învăţământ la care a fost repartizat, pentru studenţii de la studii cu
frecvenţă, iar pentru studenţii înscrişi la Învăţământ la distanţă, după cum urmează:
 la o grădiniţă cu program normal sau prelungit în funcţie de propria alegere.
Înainte de începerea derulării practicii pedagogice este necesar a cere acordul
conducerii instituţiei de învăţământ preşcolar, pentru a primi şi îndruma studenţii
în activitatea practică.
 sub îndrumarea unui cadru didactic mentor care a obţinut cel puţin gradul
didactic II.
Pentru atestarea derulării practicii pedagogice este necesară solicitarea unei
adeverinţe din care să reiasă desfăşurarea practicii pedagogice în acea instituţie, în
perioada de timp menţionată.
I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul preşcolar
Pe parcursul practicii pedagogice din semestrul I, conform Fişei disciplinei, se va

urmări realizarea următoarelor obiective generale şi specifice:
 Formarea abilităților specifice profesorului pentru învățământul primar și
preșcolar prin realizarea de activități practice în cadrul instituțiilor de
aplicație;
 Operarea cu concepte specifice managementului clasei în diferite situații
educaționale specifice învățământului preșcolar/primar.
 Susținerea/asistarea dezvoltării individuale a preșcolarilor/școlarilor
mici/elevilor, a competențelor lor sociale și punerea în practică a regulilor de
17
protejare a sănătății, a siguranței fizice și mentale a fiecărui preșcolar/școlar

mic/ elev, în mod adecvat.
 Observarea și analiza procesului de predare-învățare-evaluare Însușirea de
cunoștințe curriculare/ Însușirea cunoștințelor științifice și de specialitate
necesare în vederea realizării eficiente a activităților de practică pedagogică;
 Cunoașterea caracteristicilor specifice dezvoltării intelectuale, morale, fizice și
socioemoționale ale copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică;
 Identificarea principalelor componente ale planificării și proiectării
activităților din învățământul primar și preșcolar;
 Formarea abilităților de identificare a principalelor componente a procesului
instructiv-educativ, prin observarea activităților specifice învățământului
primar și preșcolar;
 Formarea competenței de comunicare și interrelaționare în vederea cooperării
eficiente cu agenții educaționali;
 Identificarea resurselor educaționale necesare în diferite contexte specifice
învățământului preșcolar/primar, prin: cooperarea cu mentorii, participarea
activă la elaborarea și implementarea activităților de învățare și integrare
socială.
I.4. Competenţe specifice urmărite prin intermediul practicii pedagogice
Prin intermediul activităţilor practicii pedagogice din semestrul I, conform Fişei

disciplinei, se va avea în vedere formarea următoarelor competenţe specifice:
• Proiectarea unor programe de instruire sau educaționale adaptate
pentru diverse niveluri de vârstă/pregătire și diverse grupuri țintă;
• Utilizarea, interpretarea, prelucrarea și aplicarea cunoștințelor de
specialitate, psiho-pedagogice și metodologice în cadrul întregului demers didactic de
proiectare a activităților instructiv-educative și a materialelor didactice;
18
• Realizarea activităților specifice procesului instructiv-educativ din

învățământul primar și preșcolar;
• Transpunerea în practică a cunoștințelor privind etapele metodologice
de realizare a activităților specifice procesului instructiv-educativ din învățământul
preșcolar și primar;
• Utilizarea cunoștințelor de specialitate, psiho-pedagogice și
metodologice în realizarea activităților instructiv-educative din învățământul
preșcolar și primar;
• Aplicarea principiilor și metodelor didactice specifice activităților /
disciplinelor predate care să asigure progresul preșcolarilor / școlarilor mici;
• Evaluarea eficacității strategiilor utilizate și a impactului lor asupra
școlarilor mici/preșcolarilor prin raportare la standarde și obiective enunțate în
documentele curriculare;
• Realizarea activităților instructiv-educative care să respecte și să
ilustreze principiile și metodologiile specifice didacticilor aplicate în învățământul
preșcolar;
• Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională,
fundamentate pe opţiuni valorice explicite, specifice specialistului în ştiinţele
educaţiei;
• Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare,
specifice desfăşurării proiectelor şi programelor din domeniul ştiinţelor educaţiei.
I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică
Coordonatorul de practică pedagogică, persoana desemnată de facultate pentru a

realiza coordonarea, îndrumarea şi evaluarea activităţilor practice a studenţilor va avea
următoarele responsabilităţi:
1. Să monitorizeze şi să îndrume desfăşurarea activităţilor de practică pedagogică.
2. Să se asigure de buna desfăşurare a practicii pedagogice.
19
3. Să acorde sprijin studenţilor cu privire la completarea documentelor din

portofoliul de practică pedagogică.
4. Să evalueze şi să noteze obiectiv conţinutul caietului de practică pedagogică.
I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică
În vederea desfăşurării în bune condiţii a stagiului de practică pedagogică, este

necesar ca mentorul:
1. Să îi prezinte pe student preșcolarilor.
2. Să faciliteze studenţilor cunoaşterea copiilor din grupă, în vederea stabilirii
unor relaţii de comunicare şi cooperare eficiente.
3. Să prezinte studenţilor documentele curriculare specifice învăţământului
preşcolar şi să îndrume studenţii în completarea portofoliului de practică
pedagogică (planificare, proiectare, program zilnic ş.a.).
4. Să stabilească regulile pe care studentul trebuie să le respecte în cadrul
activității de practică pedagogică.
5. Să prezinte informaţiile necesare completării caietului de practică pedagogică,
iar după caz să ofere explicaţii suplimentare.
6. Să orienteze studentul în realizarea unor materiale didactice necesare în
viitoarea activitate profesională.
7. Să evalueze activitatea studentului practicant prin acordarea unui calificativ.
I.7. Responsabilităţile studentului practicant
Responsabilităţile studentului practicant derivă din următoarele atribuţii:

1. Să participe la toate activităţile desfăşurate în perioada de practică pedagogică.
2. Să respecte programul practicii pedagogice şi al grupei la care îşi
desfăşoară stagiul de practică, precum şi normele propuse de către profesorul
mentor.
20
3. Să completeze caietul de practică pedagogică conform cerinţelor formulate.

4. Să participe la analiza activităţilor observate.
5. Să adopte o atitudine potrivită rolului şi statutului cadrului didactic (ţinută,
limbaj, comportament).
De asemenea, se impune respectarea unor reguli stricte referitoare la desfăşurarea
activităţilor de practică pedagogică:
1. Studentul trebuie să păstreze confidenţialitatea tuturor discuţiilor,
evenimentelor şi datelor privitoare la practica pedagogică.
2. Telefoanele mobile se vor putea utiliza doar pe parcursul pauzelor.
3. Nu este permisă fotografierea copiilor din grupele la care se desfăşoară
practica.
4. Comportamentul studentului practicant se recomandă a fi un exemplu pentru
copii.
I.8. Criterii de evaluare a activităţilor de practică pedagogică
Stagiul semestrial de practică pedagogică va fi evaluat conform următoarelor

criterii:
a) 50% din notă va fi reprezentat de conţinutul caietului de practică
pedagogică.
b) 15% din notă va fi reprezentat de aprecierea realizată de către cadrul
didactic mentor, atât la nivelul notării acesteia la finalul caietului, cât şi al
comunicării directe sau online dintre acesta şi coordonatorul practicii
pedagogice.
c) 35% din notă va fi reprezentat de evaluarea sumativă în cadrul colocviului.
21
Capitolul II. Documente ce reglementează activitatea instructiv-educativă

în grădiniţă
II. 1. Documente curriculare
II.1.1. Curriculumul pentru învăţământul preşcolar din România.

Prezentare generală
Curriculumul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul

proceselor educaţionale şi al experienţelor de învăţare şi formare directe şi indirecte
oferite educaţilor şi trăite de aceştia în contexte formale, neformale şi chiar informale.
(Bocoş, 2008, p. 21).
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar, adoptat în anul 2008 în România
are în vedere abordarea integrată a conţinuturilor, cu scopul asigurării continuităţii
cunoaşterii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular. În acest sens, prin intermediul acestui
tip de curriculum preşcolarii sunt angrenaţi în activităţi care fac parte din mai multe
domenii experienţiale, fiind posibilă astfel descoperirea şi înţelegerea lumii în care
trăiesc, dar şi a propriei persoane, în relaţie cu lumea înconjurătoare. De asemenea, noul
curriculum permite abordarea diferenţiată şi individualizată a conţinuturilor pentru copiii
de aceeaşi vârstă, asigurând progresul fiecăruia în ritmul propriu.
În structura curriculumului regăsim următoarele componente: finalităţile
(obiectivele cadru şi de referinţă), conţinuturile, timpul de instruire şi sugestii privind
strategiile de instruire şi de evaluare pe cele două niveluri de vârstă.
22
II.1.2. Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a acestuia
Planul de învăţământ este un document oficial, obligatoriu la nivel

naţional, aprobat prin ordin al ministrului care cuprinde categoriile de
activităţi didactice, succesiunea acestora şi distribuţia lor săptămânală pe categorii de
activităţi didactice şi nivel de vârstă, numărul maxim şi minim al extinderilor, precum şi
activităţi opţionale. (Păişi Lăzărescu, Ezechil, 2015, p.120).
Conform Curriculumului pentru învăţământul preşcolar, planul de învăţământ
corespunzător acestui stadiu este următorul:
Intervalul de Categorii de activităţi de Nr. de Nr. ore/tură, din

vârstă învăţare activităţi/săptămână norma cadrului
didactic,
dedicate
categoriilor de
activităţi din
ON* OP/OS*
planul de
învăţământ
37 – 60 luni Activităţi pe domenii 7 +7 2h x 5 zile = 10h
(3,1 – 5 ani) experienţiale (integrate sau
pe discipline)
Jocuri si activităţi didactice 10 +5 1,5h x 5 zile =
alese 7,5h
Activităţi de dezvoltare 5 + 10 1,5h x 5 zile =
personală 7,5h
TOTAL 22 + 22 25 h
61 – 84 luni Activităţi pe domenii 10 + 10 3h x 5 zile = 15h
(5,1 – 6 ani) experienţiale (integrate sau
pe discipline)
Jocuri si activităţi didactice 10 +5 1h x 5 zile = 5h
alese
Activităţi de dezvoltare 6 + 11 1h x 5 zile = 5h
personală
TOTAL 26 + 26 25 h
Notă: * Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit
(OP) şi săptămânal (OS).(Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 2009, p.18-22)
23
Programul zilnic de activitate al grupei din grădinițele cu program prelungit
ACTIVITĂŢILE ZILEI
Activităţi pe
Orarul Jocuri si domenii
activităţilor activităţi experienţiale Activităţi de dezvoltare personală
didactice alese (integrate sau
pe discipline)
Rutină: Primirea copiilor, discuţii cu
8.00 – 8.30
părinţii despre starea generală a copiilor;
Rutină: Gimnastică de înviorare,
8.30 – 9.00 deprinderi de igienă personală, micul
dejun
Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15-20
min.), (salutul, prezenţa, calendarul,
mesajul, etc.)
Activităţi pe
Jocuri şi Rutină şi tranziţie: Pregătirea
domenii
activităţi activităţilor (distribuirea materialelor,
9.00 – 11.00 experienţiale
didactice necesităţi individuale, pauze dinamice,
(integrate sau
la alegere deprinderi de ordine şi disciplină,
pe discipline)
deprinderi de igienă personală,
deprinderi de autoservire, exerciţii de
grupare şi regrupare)
Activitate opţională (prima activitate
Jocuri şi
de acest tip la nivel II)
11.00 – 13.30 activităţi
Rutină şi tranziţie: În aer liber!
recreative
(deprinderi de igienă individuală şi
colectivă, deprinderi de ordine şi
24
disciplină, deprinderi de autoservire)

Rutină:Masa de prânz (deprinderi
specifice)
Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne
relaxăm! (deprinderi de igienă
13.30 – 15.30
individuală şi colectivă, deprinderi de
ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire)
15.30 – 16.00 Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
Rutină şi tranziţie:
Jocuri de Activităţi Din nou la joacă! (deprinderi de igienă
dezvoltare recuperatorii individuală şi colectivă, deprinderi de
16.00 – 17.30 a aptitudinilor pe domenii de ordine şi disciplină, deprinderi de
individuale experienţiale autoservire)
Activitate opţională (singura activitate de
acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)
Programul zilnic de activitate al grupei din grădinițele cu program normal
ACTIVITĂŢILE ZILEI
Activităţi pe
Orarul Jocuri si domenii
activităţilor activităţi experienţiale Activităţi de dezvoltare personală
didactice alese (integrate sau
pe discipline)
Jocuri şi
Rutină: Primirea copiilor, discuţii cu
activităţi
8.00 – 9.00
didactice părinţii despre starea generală a copiilor;
la alegere
Activităţi pe Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15-20
domenii
9.00 – 11.30 experienţiale min.), (salutul, prezența, calendarul,
(integrate sau mesajul, etc.)
pe discipline)
25
Rutină şi tranziţie: Pregătirea activităţilor

(distribuirea materialelor, necesităţi
individuale, pauze dinamice, deprinderi de
ordine şi disciplină, deprinderi de igienă
personală, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de autoservire,
exerciţii de grupare şi regrupare)
Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
Activitate opţională (singura de acest tip la
nivel I şi ambele – în zile diferite – la nivel
Jocuri şi II)
11.00 –
activităţi Rutină şi tranziţie: În aer liber!
13.00
recreative
(deprinderi de igienă individuală şi
colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină,
deprinderi de autoservire)
Rutină: Plecarea copiilor acasă
13.00
(deprinderi specifice)
La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă

activităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a
educatoarei).
În acelaşi document, se fac referiri la Metodologia de aplicare a planului de
învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani:
1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în
vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare
din viaţa copilului.
2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 72 luni), care apar în planul de
învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării
realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie
a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu.
26
3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile oferite de rutina zilnică,

interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare,
special create.
4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat,
sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul
atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea acestora necesită
coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-
învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor
şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă.
În desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a
luării deciziei, pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de
învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau
individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a activităţilor
liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare utilizate
putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu
material individual, experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea,
convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace,
specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor.
5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt:
Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline),
Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală.
a) Activităţile pe domenii experienţiale (ADE) sunt activităţile integrate sau pe
discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele
mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele
copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de
activităţi/discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (vezi disciplinele/domeniile de
învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale respective). Astfel,
considerăm că se pot desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână, indiferent
de nivelul de vârstă al copiilor. Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine
stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi
27
matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică,

activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi
integrate (în care pot fi integrate doar domenii experienţiale, un domeniu experienţial şi
activități liber alese sau cunoştinţele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate
armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi
jocurile şi activităţile alese, iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara
acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi
(etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic
având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.
b) Jocurile şi activităţile didactice alese (ALA) sunt cele pe care copiii le aleg şi îi
ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii
fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a
limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual.
Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit
sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa,
înainte de începerea activităţilor instructiv-educative, în etapa a III-a – în intervalul de
după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor
acasă şi, după caz, etapa a IV-a – după activităţile de învăţare de după amiază.
Totodată, în unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente componente în cadrul
activităţii integrate. Dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă,
educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca,
Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea
acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de
vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate
cuprinde toate centrele sau cel puţin trei dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte
zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de
învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic
în zonele/centrele/colţurile deschise vor fi atent alese, în strânsă corelare cu tema
săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a
activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi
28
amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi
dotările existente.
c) Activităţile de dezvoltare personală (ADP) includ rutinele, tranziţiile şi activităţile
din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal),
inclusiv activităţile opţionale.
Rutinele sunt activităţile reper după care se derulează întreaga activitate a zilei.
Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia.
Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă,
micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de
după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale
aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul
va cădea, printre altele (Salutul, Calendarul naturii, Prezenţa, Împărtășirea, Activitatea de
grup și Noutatea zilei), pe:
- Autocunoaştere;
- Dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
- Managementul învăţării prin joc;
- Dezvoltarea empatiei;
- Luarea deciziilor;
- Medierea conflictelor.
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de
rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la
alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate
variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile
adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi
desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul
dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care
se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu
anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.
Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a
celor de dezvoltare personală şi sunt incluse în programul zilnic al copilului în grădiniţă.
29
Ele sunt alese de către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la începutul
anului şcolar. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un
profesor, care va lucra în echipă cu acestea. Se va desfăşura cel mult un opţional pe
săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru
copiii cu vârste între 61 – 72 luni (5 – 6 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu
maximum 10-15 copii şi au menirea de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a
dezvolta abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. Grupele de copii
participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari.
Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe
domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi
de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile
individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte
activităţi din programul zilei.
6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât
şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare. Aşadar, mijloacele principale de
realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt jocul
şi activităţile didactice de învăţare.
7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/
suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe
pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea
ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nicio legătură cu
momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite
proiecte).
8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care
urmează a se derula cu copiii*. Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte
cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de
mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei
abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi
săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite
30
teme săptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi

şi/sau proiecte transsemestriale.
9. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează
între 15 şi 35 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maxim la
grupa mare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor
din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide
care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.
10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de
program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore),
iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al
copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6 ani). Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt
numai 7 activităţi, integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare, recomandăm
alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie
curriculară) sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).
11. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi
desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului şi obţinerea treptată
a unei autonomii personale, iar pentru grupa de vârstă cuprinsă în intervalul 5-6
ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a
acestuia.
12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)*** stabilit de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după
etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării
grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea
educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al
unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.
13. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un
moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie
fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.).
Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi
31
condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate

copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
14. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate
desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate
metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi, studiul individual,
confecţionarea materialului didactic, conceperea şi realizarea unor fişe de lucru,
participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedagogice, întâlniri
metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi
pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate.
Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de
evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă** şi va fi ilustrată în
portofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării activităţii
metodice zilnice şi în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.
15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra
diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a
activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei,
Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.
În ceea ce priveşte activităţile pe domenii experienţiale, este necesar a prezenta
principalele mijloace de realizare a acestor activităţi cu scopul de a fi utile în etapa de
consemnare a activităţilor didactice independente sau integrate. Astfel că vom expune
aceste mijloace de realizare în funcţie de domeniile experiențiale existente.
Domeniul limbă şi comunicare (DLC)
 Povestirea educatoarei;
 Repovestire;
 Lectura educatoarei;
 Jocul didactic;
 Memorizare;
 Lectură după imagini;
 Convorbire;
 Povestiri create.
32
Domeniul ştiinţe (DŞ)

 Activităţi matematice
 Exerciţii cu material individual;
 Joc didactic;
 Joc logico-matematic;
 Activităţi de cunoaşterea mediului
 Observare;
 Jocuri didactice;
 Povestiri;
 Lectura educatoarei;
 Convorbire.
Domeniul om şi societate (DOS):
 Educaţie pentru societate
 Povestire;
 Memorizare;
 Convorbire;
 Cântece;
 Lectura educatoarei.
 Activităţi practic-gospodăreşti
Domeniul estetic şi creativ (DEC)
 Activităţi artistico-plastice
 Pictură;
 Desen;
 Modelaj.
 Educaţie muzicală
Domeniul psiho-motric (DPM)
 Educaţie fizică
33
II.2. Documente de proiectare
Activităţile de planificare şi proiectare a conţinuturilor la nivel preşcolar presupun

planificarea anuală, planificarea semestrială a proiectelor tematice, planificarea
săptămânală, proiectarea zilnică şi proiectarea activităţii integrate şi/sau independente.
II.2.1. Planificarea calendaristică anuală
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar este documentul care stă la baza

planificării calendaristice anuale, aceasta fiind o proiectare eşalonată, care reprezintă
perspectiva întregului în ceea ce priveşte predarea/învăţarea categoriilor de activităţi şi
presupune asigurarea unei corelaţii optime între planul de învăţământ şi programa
şcolară. Ea se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme
anuale de studiu şi a conţinuturilor ce vor fi asociate acestora. Planificarea conținuturilor
se va face echilibrat respectând nivelul de dezvoltare psihopedagogic al copiilor, în raport
cu temele anuale de studiu. La nivelul 3-5 ani se vor desfășura minim 3 proiecte tematice.
La nivelul 5-6 ani numărul maxim de proiecte tematice poate fi de 7 cu o durată de
maximum 5 săptămâni/proiect, sau un număr mai mare de proiecte tematice de mai mică
amploare, variind între 1-3 săptămâni. Pot fi şi săptămâni cu teme în afara proiectelor
tematice. Pentru aceasta educatoarea proiectează şi realizează, în primele două săptămâni
ale anului şcolar, evaluările iniţiale, pentru fiecare categorie de activitate. Probele de
evaluare se stabilesc prin raportarea la obiectivele finale ale unor capitole abordate în
anul şcolar anterior şi se concretizează în desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau aplicarea
unor teste, fişe de evaluare.
În demersurile de elaborare a planificării calendaristice anuale se vor parcurge
următoarele etape metodice: Stabilirea asocierilor şi a corespondenţelor dintre
obiectivele de referinţă şi conţinuturile prin intermediul cărora se ating acestea.
Împărţirea conţinuturilor instructiv-educative în teme şi subteme. Stabilirea modalităţilor
34
operaţionale de parcurgere a temelor şi detalierea conţinuturilor tematice ale fiecărei

teme, în raport cu acele obiective de referinţă care le sunt asociate prin programă.
Verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de cadrul didactic şi oferta
de resurse educaţionale materiale de care poate dispune. Alocarea resurselor de timp
considerate necesare pentru fiecare temă, în concordanţă cu obiectivele de referinţă
vizate.
II.2.2. Planificarea calendaristică semestrială
Proiectarea activităţii semestriale are ca punct de plecare proiectarea anuală şi

rezultă din confruntarea timpului necesar grupei de preşcolari pentru a atinge anumite
conţinuturi şi obiective fixate de către programa şcolară şi respectiv planificarea anuală.
Educatoarea are libertatea de a-şi alege în funcţie de caracteristicile grupei de copii,
nivelul de vârstă particularităţile psihofizice şi individuale ale copiilor, momentul din an,
particularităţile vremii, disponibilitatea copiilor, conţinuturile, ordonarea şi ierarhizarea
acestora; eşalonarea conţinutului pe parcursul semestrului; prefigurarea strategiilor
didactice corespunzătoare fiecărei arii de conţinut; corelarea necesarului de mijloace de
învăţământ cu resursele materiale existente în grădiniţă; identificarea mijloacelor de
învăţământ necesare şi stabilirea strategiilor de evaluare pentru fiecare temă. În această
etapă se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi temele săptămânale în cadrul
temelor anuale.
În cazul proiectării tematice pe baza de proiect tematic se vor avea în vedere
următoarele aspecte:
1. Elaborarea proiectului tematic respectând etapele derulării lui conform Metodei
proiectelor la vârste timpurii.
2. Toate proiectele tematice derulate pe parcursul anului şcolar vor face parte din mapa
grupei, alături de Caietul pentru evidenţa activităţii şi prezenţa educatoarei la grupă şi de
celelalte documente: fişele de observaţii asupra copiilor, evaluarea copiilor, caietul
profesional.
35
3. Proiectarea tematică, reprezintă un demers mult mai elaborat, necesitând o bună

pregătire a cadrului didactic în ceea ce priveşte utilizarea conceptelor şi a conţinuturilor
ştiinţifice, respectiv în vederea ofertării conţinuturilor.
În derularea unui proiect tematic se disting trei etape:
Prima etapă este cea a alegerii subiectului şi a planificării întregului demers didactic
necesar realizării proiectului. În acest moment se stabilesc obiectivele, se analizează resursele
materiale, umane şi de timp disponibile, se aleg conţinuturile, strategiile didactice necesare
asigurării coerenţei în vederea derulării cu succes a proiectului. Tema proiectului tematic
poate fi propusă de copii, de educatoare sau de educatoare împreună cu copiii.
În această primă etapă, cu ajutorul copiilor, se alcătuieşte o hartă cu principalele
elemente de conţinut din cadrul proiectului şi direcţiile principale de dezvoltare, aceasta
rămânând deschisă eventualelor completări. Harta proiectului trebuie afişată în sala de grupă,
astfel încât să poată avea acces la ea atât copiii, cât şi părinţii. Pentru părinţi se va realiza un
afiş, prin care aceştia să fie informaţi despre intenţia copiilor şi a educatoarelor de a discuta
pe tema stabilită în cadrul proiectului fiind menţionate şi materialele necesare. Se
organizează apoi centrul tematic într-un colţ al grupei unde vor fi expuse diferite materiale,
selectate în acord cu tema proiectului, diverse cărţi, reviste pentru copii, atlase, fotografii,
planşe etc.
Etapa a doua, cea de documentare şi investigare, este cea mai importantă etapă şi
constă în investigarea directă, nemijlocită a problematicii propuse. Aceasta se realizează prin
activităţi didactice practice, în care copiii observă, măsoară, compară explorează fac predicţii
se documentează şi sintetizează informaţiile în legătură cu subiectul proiectului.
Activităţile de învăţare pe domenii experienţiale vor fi planificate şi se vor
desfăşura conform reglementărilor din planul de învăţământ. Activităţile integrate
facilitează prin specificul lor şi prin scenariul propus libertatea de exprimare şi acţiune în
cadrul acestor proiecte tematice.
A treia etapă este adăugarea de detalii şi atribuirea unor funcţionalităţi, finalizarea
şi evaluarea proiectului desfăşurat. În portofoliul proiectului această finalizare trebuie să fie
evidenţiată, pentru a exprima măsura în care au fost atinse obiectivele propuse la începutul
acestuia. Finalizarea unui proiect poate îmbrăca diverse forme: un spectacol, o dramatizare, o
36
lucrare colectivă, o machetă, diferite obiecte sau jucării confecţionate individual sau în grup
cărora li se poate da şi o funcţionalitate. Construirea unui proiect educativ care tinde către
atingerea unor scopuri dinainte propuse este imposibilă în absenţa unor cunoştinţe minime cu
caracter psihologic despre dezvoltarea copilului. Astfel, o observare atentă şi permanentă a
manifestărilor copiilor vor fi instrumentele de lucru atât în timpul derulării proiectului
tematic cât şi în ultima fază, aceea a adăugării de detalii şi a atribuirii unor funcţionalităţi
rezultatelor proiectului.
Progresul şi achiziţiile înregistrate pe parcursul derulării proiectului trebuie să fie
vizibile în atitudinile, comportamentele, deprinderile pe care copiii le-au dobândit, în
cunoştinţele nou însuşite, toate fiind reflectate în portofoliul proiectului, etapa de evaluare
fiind una de mare importanţă.
II.2.3. Planificarea săptămânală
Planificarea săptămânală a activităţii didactice este o necesitate obiectivă,

determinată de complexitatea sarcinilor prevăzute în curriculum. Se va avea în vedere
eşalonarea tematicii activităţilor în funcţie de planificarea anuală elaborată la începutul
anului şcolar, de prevederile planului de învăţământ în funcţie de tipul programului
(normal, prelungit, săptămânal) şi nivel de vârstă. De asemenea, se va ţine cont de
corelarea activităţilor în funcţie de formele de realizare, de alegerea tipurilor de activităţi
(de sine stătătoare sau integrate), de modalităţile de integrare a domeniilor de învăţare şi
strategiile didactice folosite. Îmbinarea în mod echilibrat a activităţilor de predare cu cele
de învăţare şi, respectiv cele de consolidare şi evaluare se va face ţinând cont de curba de
efort şi particularităţile grupei de copii. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel
puţin un moment (secvenţă ) de mişcare, iar activităţile distractive trebuie armonios
îmbinate cu cele de învăţare. În esenţă o planificare săptămânală va oferi o imagine clară
asupra temelor şi activităţilor care se vor desfăşura şi a mijloacelor de învăţământ
necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite.
37
Indiferent de modul de desfăşurare a activităţilor (integrate, sub formă de activităţi

tematice/ sau pe discipline) acestea trebuie să aibă în vedere dezvoltarea cognitivă/
intelectuală, afectiv-motivaţională şi psihomotorie a copilului.
II.2.4. Proiectele de activitate didactică
Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care

presupune anticiparea mintală a operaţiilor de planificare, organizare şi desfăşurare a
instruirii în condiţiile cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor implicate în buna desfăşurare
a activităţii. Ea reprezintă un demers personalizat, care presupune elaborarea de
instrumente didactice adaptate de către cadrul didactic la specificul activităţii şi la
caracteristicile grupei de preşcolari, precum şi de concepere flexibilă şi creativă a
activităţilor didactice. Practic, proiectarea didactică la nivel micro presupune gândirea şi
prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de instruire (predare, învăţare, evaluare) şi
autoinstruire (autoînvăţare, autoevaluare), a modului orientativ (şi nu strict riguros) în
care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă. Proiectarea didactică înseamnă
relaţionare şi interrelaţionare între obiectivele operaţionale, strategiile didactice şi de
evaluare şi conţinuturi curriculare, presupunând elaborarea unor instrumente de lucru
utile cadrului didactic şi copilului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative.
Un loc deosebit de important în realizarea proiectării, dar şi a desfăşurării
activităţilor este deţinut de operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Acest proces
reprezintă „o strategie de analiză a finalităţilor procesului de învăţământ, realizată de
cadrul didactic prin intermediul a două acţiuni complementare”:
deducerea obiectivelor concrete din obiectivele generale şi intermediare, incluse în
programele şcolare/universitare;
prezentarea obiectivelor concrete, ca sarcini didactice pe care trebuie să le realizeze
copilul/studentul în timpul unei activităţi (Cristea, 1998).
Miron Ionescu (2001) consideră că operaţionalizarea presupune:
38
- transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiuni, acte, operaţii, direct

observabile, ceea ce presupune o delimitare şi secvenţiere analitică a
obiectivelor, o concretizare a lor;
- un aspect „tehnic”, care rezidă în enunţarea obiectivelor sub forma
comportamentelor observabile şi măsurabile, cu ajutorul verbelor de acţiune.
Cucoş (2005) consideră că operaţionalizarea constă în:
- delimitarea unei secvenţe comportamentale observabilă care poate fi evaluată;
- enunţarea, într-un mod comprehensiv, a respectivei sarcini.
Esenţial pentru operaţionalizare este că se precizează ceea ce va face cel care se educă,
performanţa/competenţa de care va fi capabil acesta după parcurgerea unei anumite secvenţe
a procesului de predare-învăţare. Cadrele didactice trebuie să gândească şi să proiecteze
riguros condiţiile de exersare şi de manifestare a comportamentelor preconizate la copii.
Aceasta reprezintă astfel etapa în care se uneşte intenţia profesorului cu acţiunea copilului.
Procedura de operaţionalizare a lui Mager/Miller presupune stabilirea a trei parametri (
Ionescu&Radu, 2001):
- Specificarea comportamentului final – rezultatul care se aşteaptă de la copil la
finalul activităţii, respectiv verbul acţiune;
- Precizarea condiţiilor – care determină modificările educative preconizate. Se
disting două direcţii: precizarea şi descrierea condiţiilor în care performanţa
va fi formată şi precizarea condiţiilor în care performanţele vor fi evaluate,
prin formule verbale ca: „având acces la….”, „fiind date….”, „pus în situaţia
de …”, „utilizând …”, „cu ajutorul …”, „după …”, „alegând un …”, „pe
baza …”, „ca urmare a…” etc.
- Precizarea criteriilor de evaluare – specificarea nivelului de reuşită minimală,
sau nivelul la care trebuie să se situeze cunoştinţele, deprinderile celor care se
educă: absenţa sau prezenţa unei capacităţi, calităţi, trăsături; timpul de
realizare a unei sarcini; caracteristicile erorilor acceptate; concordanţa sau
non-concordanţa cu un standard; numărul încercărilor admise etc.
Un exemplu de obiectiv operaţional ar fi: (preşcolarii) să denumească cel puţin
două elemente componente ale plantei, ca urmare a observării directe a acesteia.
39
În vederea realizării situaţiilor de învăţare, a organizării activităţilor didactice este

necesar a delimita terminologic conceptul de metodă de învăţământ şi de a preciza unele
aspecte definitorii ale acestuia. Prin metodă de învăţământ se înţelege o modalitate comună
de acţiune a cadrului didactic şi a copiilor în vederea realizării obiectivelor propuse. Sub
raportul structurării, metoda este un ansamblu organizat de operaţii şi de procedee.
Metodele de învăţământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă
relaţie cu mijloacele de învăţământ şi cu modalităţile de grupare a copiilor. De aceea,
opţiunea pentru o anumită strategie didactică condiţionează utilizarea unor metode de
învăţământ specifice. De modul în care se îmbină metodele, procedeele, mijloacele de
învăţământ şi formele de organizare, depinde reuşita activităților didactice.
Clasificarea metodelor de învăţământ se poate realiza în funcţie de diferite criterii, iar
în ceea ce ne priveşte, am optat pentru clasificarea propusă de profesorul Ioan Cerghit
(2006):
1) metode de comunicare: a) orală: expozitive (explicația, descrierea, povestirea etc.) și
conversative (conversația, problematizarea, discuția colectivă); b) scrisă (lectura explicativă,
munca cu manualul), c) interioară (reflecția personală) d) oral-vizuală;
2. metode de explorare a realităţii: a) metode de explorare nemijlocită (directă) a
realităţii: observarea sistematică şi independentă; experimentul; învăţarea prin cercetarea
documentelor şi vestigiilor istorice; b) metode de explorare mijlocită (indirectă) a realităţii:
metode demonstrative și metode de modelare;
3. metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice): a) metode bazate pe acţiune
reală / autentică): exercițiul; studiul de caz; proiectul sau tema de cercetare; lucrările practice;
b) metode de simulare (bazate pe acţiune fictivă): metoda jocurilor: metoda dramatizărilor;
învăţarea pe simulatoare;
4. metode de raționalizare.
Metodele de învăţământ care se utilizează frecvent în învăţământul preşcolar sunt
următoarele:
Povestirea constă în nararea unor fapte, evenimente, într-o formă expresivă, menită să
declanşeze stări afective la copii.
40
Descrierea urmăreşte evidenţierea părţilor componente sau caracteristicilor unui

obiect sau fenomen, de cele mai multe ori în prezenţa obiectului descris.
Explicaţia constă în clarificarea unui adevăr ştiinţific, pe baza unui şir de
argumentaţii. Obiectul explicaţiei (un concept, un fenomen, un principiu, o lege, o regulă)
este prezentat astfel încât să devină inteligibil pentru copii. La baza prezentării poate sta fie
un demers inductiv (un fapt particular este explicat prin trimitere la general, la lege) fie un
demers deductiv (se pleacă de la un principiu, o lege şi se analizează cauzele, premizele,
consecinţele, aplicaţiile).
Conversaţia este o metodă care valorifică dialogul în vederea realizării obiectivelor
procesului de învăţământ. Aceasta poate lua forma conversaţiei de verificare în care
întrebările sunt de tip reproductiv, vizând cunoştinţe predate şi învăţate şi solicitând cu
prioritate memoria; a conversaţiei euristice, în care întrebările sunt de tip productiv,
solicitând cu prioritate gândirea în prelucrarea şi sistematizarea datelor cunoscute în vederea
unor comparări, interpretări sau exprimări de opinii personale. Se ajunge astfel la cunoştinţe
noi, „descoperite” de copii prin efort personal. Se mai poate întâlni şi sub forma conversaţie
socratică, părintele ei fiind considerat filosoful grec Socrate şi a celei de consolidare, prin
care se urmăreşte repetarea şi sistematizarea cunoştinţelor.
Problematizarea constă în crearea, pe parcursul învăţării, a unor „situaţii-problemă”
şi rezolvarea acestora de către copiii care, pornind de la cunoştinţe anterior însuşite, ajung la
adevăruri noi. Noile cunoştinţe nu mai sunt astfel „predate” gata elaborate, ci sunt obţinute
prin efort propriu. Situaţia-problemă este dată de un conflict care se declanşează între
informaţiile vechi şi cele noi pe care le primeşte copilul şi care par să le contrazică pe
primele. Se creează astfel o stare de curiozitate care declanşează activitatea de cunoaştere şi
de dorinţa de rezolvare a problemei prin formulare de ipoteze, verificarea lor şi desprinderea
unor concluzii.
Observaţia sistematică şi independentă presupune urmărirea, investigarea unor
obiecte sau fenomene în vederea obţinerii de informaţii despre acestea.Ca metodă de
învăţământ, observarea este intenţionată, organizată şi sistematică.
Experimentul constă în provocarea intenţionată a unui fenomen în scopul studierii
lui.
41
Demonstraţia constă în prezentarea, de către cadrul didactic, a unor obiecte sau

fenomene reale sau a unor substitute ale acestora, sau a unor acţiuni, operaţii ce urmează a fi
învăţate şi dirijarea, prin intermediul cuvântului, a perceperii acestora de către copii. În felul
acesta, se dobândesc noi cunoştinţe, se confirmă adevăruri anterior însuşite sau se formează
modelul intern al unei noi acţiuni.
Modelarea face referire la utilizarea modelelor ca sursă pentru dobândirea noilor
cunoştinţe. Modelul didactic este un sistem artificial, construit prin analogie cu cel real
(originar), din care reţine numai trăsăturile esenţiale, semnificative. Modelul constituie o
simplificare sau o schematizare a realului.
Exerciţiul are în vedere executarea conştientă, sistematică şi repetată a unei acţiuni.
În principal, prin această metodă se urmăreşte formarea unor deprinderi, dar şi consolidarea
cunoştinţelor sau stimularea unor capacităţi sau aptitudini.
Metoda lucrărilor practice constă în efectuarea de către copii a unor sarcini cu
caracter aplicativ: de proiectare, de execuţie, de fabricaţie, de reparaţie. Prin această metodă
se formează priceperi şi deprinderi, se dezvoltă strategii de rezolvare a unor probleme
practice şi se consolidează şi sistematizează cunoştinţe.
Jocul didactic reprezintă acea metodă prin care se îmbină eficient jocul cu activitatea
de învățare, elementul distractiv cu cel educativ în scopul îmbogățirii unor cunoștințe sau
formarea unor abilități. În cadrul acestuia este necesar a fi respectate o serie de reguli, prin
derularea unor variante de joc cu conținut potrivit nivelului de vârstă și un scop bine definit.
În prezent, metodele interactive şi cele ale învăţării prin cooperare se bucură de un
real succes. Putem aminti în acest sens: Cercul lui Robin, Mai multe capete la un loc, Linia
valorilor, Mozaicul, Brainstormingul, Metoda RAI, Floarea de lotus etc.
Alegerea din varietatea metodelor de învăţământ, pe cele considerate cele mai
eficiente pentru o anumită activitate didactică, este în exclusivitate rezultatul deciziei
profesorului. În luarea acestei decizii, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele
considerente: obiectivele urmărite, specificul conţinutului ştiinţific, particularităţile
individuale şi de vârstă ale copiilor, materialele didactice de care dispune, timpul disponibil
şi propriile sale competenţe pedagogice şi metodice.
42
În strânsă legătură cu predarea-învăţarea este evaluarea, componentă de bază a

procesului instructiv-educativ. Aceasta se poate fi abordată ca sistem din care fac parte
formele, metodele şi instrumentele de evaluare.
După modul în care se integrează în desfăşurarea procesului
didactic/temporalitatea acțiunii evaluative, evaluarea se clasifică în: evaluare iniţială,
evaluare continuă (formativă) şi evaluarea sumativă sau finală.
Evaluarea iniţială/predictivă se efectuează în contextul unui program de instruire şi
este menită să stabilească nivelul de pregătire al copiilor la începutul unei perioade de
instruire, condiţiile în care aceştia se pot integra în programul stabilit. Ea constituie chiar una
din premisele conceperii programului de instruire.
Cunoaşterea capacităţilor de învăţare ale copiilor, a nivelului de pregătire de la care
pornesc şi a gradului în care stăpânesc cunoştinţele necesare asimilării conţinutului etapei
care urmează, constituie o condiţie hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. Această
relaţie apare pregnant în situaţii în care se începe activitatea cu copii al căror potenţial de
învăţare nu-l cunoaştem, la începutul unui an şcolar, semestru, unitate de învăţare etc.
Evaluarea iniţială se realizează la grădiniță prin observarea comportamentelor și
aplicarea unor probe. Aceste probe redau un diagnostic al pregătirii copiilor şi, totodată,
îndeplinesc o funcţie predictivă, indicând condiţiile în care ei vor putea asimila conţinuturile
noului program de instruire.
Evaluarea continuă este un tip de evaluare care, fiind centrată preponderent, dar nu
exclusiv, pe procesul de învăţare (fără a ignora rezultatele învăţării), sprijină învăţarea
formativă, înregistrând şi corectând prompt disfuncţiile de proces, care i-ar putea diminua
calitatea produsului. O evaluare continuă este posibilă numai în condiţiile unei predări
formative, care să inducă şi să orienteze o învăţare formativă, autogeneratoare de noi
strategii, abordări, tehnici, motivaţii etc.
Evaluarea continuă nu este singurul tip/formă de evaluare centrată pe proces,
evaluarea criterială uzând de criterii şi nivele performanţiale/ standarde de performanţă; de
asemenea, în unele situaţii, şi evaluarea normativă poate considera procesul un potenţial
produs care poate face obiectul evaluării.
43
Evaluarea sumativă/finală se concentrează mai ales asupra elementelor de

permanenţă ale aplicării unor cunoştinţe de bază, ale demonstrării unor abilităţi importante
dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire” (S.N.E.E.)
Formele/tipurile de evaluare se operaţionalizează în metode de evaluare: evaluarea
orală, evaluarea prin probe practice, evaluarea scrisă, respectiv instrumente de evaluare grile
de analiză, grile de observație, fişe de evaluare ș.a. astfel încât să constituie un mod eficient
de a evalua progresul şcolar. Un loc important în vederea realizării evaluării este deținut de
metodele alternative de evaluare: portofoliul, proiectul, autoevaluarea, investigația și
observația sistematică.
În învăţământul preşcolar, Caietul de observaţii asupra copilului preşcolar este un
instrument util cadrului didactic în vederea înregistrării progresului realizat de copil în
activităţile sale.
44
Capitolul III. Portofoliul de practică pedagogică.

Prezentare şi componenţă
Portofoliul este o metodă de evaluare care conţine o colecţie de informaţii referitoare

la rezultatele înregistrate de preşcolar/copil/student pe parcursul unei perioade de învăţare. În
componența acestuia se pot regăsi următoarele produse/instrumente: fişe de evaluare, fişe de
observare, grile de analiză, lucrări scrise, chestionare, teme scrise, referate, înregistrări video
a unor activităţi şcolare şi extraşcolare, autoevaluări etc. În funcţie de nivelul de vârstă şi a
finalităţii acestuia, componenţa portofoliului este variată. Portofoliul studentului practicant
conţine o colecţie de instrumente care atestă pregătirea acestuia ca urmare a desfăşurării
activităţilor de practică pedagogică. În componenţa acestuia se regăsesc următoarele:
chestionar iniţial privind practica pedagogică, instrumente de observare a mediului
educaţional specific grădiniţei, instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor
didactice independente, instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactice
integrate, instrumente ale cunoaşterii psihologice a copilului preşcolar şi instrumente de
evaluare/autoevaluare a activităţilor de practică pedagogică.
Evaluarea portofoliului de practică pedagogică va fi una de tip global, iar aprecierea
prin notă a acestuia este detaliată în subcapitolul Criterii de evaluare a activităţii de practică
pedagogică.
45
III.1. Chestionar iniţial privind practica pedagogică
Răspundeţi cu sinceritate următoarelor cerințe:
1. Care a/au fost motivul/motivele alegerii acestei specializări?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Care sunt calităţile personale care vă pot ajuta în activitatea didactică viitoare?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Enumeraţi puncte slabe ale propriei personalităţi, care pot să fie un impediment în
derularea eficientă a activităţilor la practică pedagogică.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Care sunt aşteptările pe care le aveţi în acest semestru vizavi de desfăşurarea practicii
pedagogice?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
46
5. Care sunt temerile pe care le aveţi la începutul acestor activităţi?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Caracterizaţi printr-un cuvânt statutul cadrului didactic în societatea de astăzi.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. Completaţi următorul tabel, făcând referire la situaţia în care vă aflaţi acum, cea de student
debutant în activităţile de practică pedagogică în învăţământul preşcolar:
Ştiu Aş vrea să ştiu Mă simt Am următoarele Am următoarele

aşteptări temeri
Completări/Observaţii/Recomandări
___________________________________________________________________________
Mulţumim!
47
III.2. Instrumente de observare a mediului educaţional specific grădiniţei
III.2.1. Fişă de observare a unității de învățământ
a. Date de identificare
Denumirea unităţii de învăţământ:
___________________________________________________________________________
Localitatea, judeţul:
___________________________________________________________________________
Adresa:
__________________________________________________________________________
Numărul de telefon:
___________________________________________________________________________
b. Informaţii privind spaţiile şcolare, auxiliare şi administrative
Săli de grupă:___
Laboratoare:____
Săli de sport:____
Spaţii de joacă:_____
Săli de servire a mesei:____
Grupuri sanitare:____
Bucătărie:_____
Spălătorie:_____
Spaţii de depozitare a materialelor didactice:____
Secretariat:_____
Contabilitate:____
Casierie:____
Spaţiu destinat personalului de conducere:_____
Alte spaţii:_________________________________________________________________
c. Informaţii privind resursele umane:
Numele şi prenumele directorului unităţii:_______________________________________
48
Numele şi prenumele mentorului/mentorilor de practică pedagogică:

_______________________________________________________________
Numărul personalului didactic: ______________________________________
Numărul personalului didactic auxiliar:______________________________
Numărul personalului nedidactic: __________________________________
Observaţii:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Data completării: Semnătura directorului unităţii:

Semnătura mentorului/mentorilor:
III.2.2. Fişă de observare a mediului educaţional din sala de grupă
Subliniaţi varianta corectă de răspuns, în funcţie de ceea ce observaţi în sala de grupă la

care vă derulaţi practica pedagogică.
1. Sala este împărţită în zone denumite şi etichetate, în funcţie de diferitele tipuri de activităţi.
DA NU
2. În sala de grupă este amenajat spaţiul pentru centrul tematic.
DA NU
3. Materialele sunt aşezate la vedere, în rafturi plasate la nivelul copilului.
DA NU
4. Materialele existente în sala de grupă sunt potrivite vârstei copiilor.
DA NU
5. Zonele existente în sala de grup sunt:
 zonă liberă şi liniştită, marcată printr-un covor, unde să se poată desfăşura întâlnirile de
grup, activităţile de mişcare şi jocul liber (accesorii utile: calendar, stativ cu planşe mari
de carton sau hârtie pentru mesaje, scaunul povestitorului, tabla etc.);
49
DA NU
 zonă a bibliotecii cu un aranjament atractiv şi confortabil (accesorii utile: rafturi pentru
cărţi, imagini, păpuşi, stativ pentru agăţarea lucrărilor colective, aparatură audio,
calculator sau maşină de scris etc.);
DA NU
 zonă a creativităţii fără covor şi eventual, cu o masă acoperită cu un material plastic
(accesorii utile: cutii sau rafturi pentru depozitarea ustensilelor şi materialelor specifice,
deşeuri de materiale, ziare vechi, dar bine conservate);
DA NU
 zonă cu mese şi scaune pentru activităţile desfăşurate cu grupuri mici de copii;
DA NU
 zonă pentru activităţile de scriere (accesorii utile: masă şi scaune precum şi o gamă largă
de ustensile şi suporturi pentru scris);
DA NU
 zonă pentru joc atribuită jocului liber, construcţiilor sau sociodramei. Unele zone sunt
definite prin conţinut: Cabinetul doctorului, Casa etc. (accesorii utile: truse de joc,
costumaţii, mobilier şi ustensile adaptate diferitelor contexte şi roluri asumate de copii în
jocul lor);
DA NU
 zonă pentru depozitarea materialelor şi jucăriilor care nu sunt de folosinţă curentă (de
obicei încuiată);
DA NU
 zonă pentru expunerea lucrărilor copiilor;
DA NU
 zonă pentru construcţii cu cuburi sau alte materiale de construcţie, plasată într-un loc
îndepărtat de o zonă liniştită.
DA NU
50
III.2.3. Fişă de prezentare a colectivului de preşcolari
Nivelul grupei:_________________
Nivelul de vârstă:________________
Număr de preşcolari înscrişi:________________________
Număr de fete:_________________
Număr de băieţi:________________
Numele şi prenumele copilului Data naşterii Componenţa familiei
*Se vor menționa doar

Nr. crt. inițialele
51
III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactice independente
III.3.1. Activităţi de dezvoltare personală (ADP)

III.3.1.1. Grilă observare – Întâlnirea de dimineaţă (1)
Notaţi în spaţiul dat Agenda zilei în care să precizaţi categoriile de activităţi de învăţare
pe care cadrul didactic mentor le-a proiectat în Caietul pentru evidenţa activităţii şi
prezenţei educatoarei la grupă (*denumirea activității din Planificare)
52
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Întâlnirea de dimineaţă – tema: _______________________________________
Data:
Grupa/ Nivel de vârstă:
Tema anuală:
Tema proiectului tematic:
Subtema proiectului:
Tema zilei:
Obiective urmărite de către educatoare:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Materiale didactice utilizate:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Metode de învăţământ folosite:
___________________________________________________________________________
53
Forma de organizare (individuală, pe grupe, frontală):

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Descrierea activităţii
Momentele Indicatori privind modul de realizare Da Nu Observaţii
activităţii
1. Salutul Salutul se realizează în cerc, de la stânga la dreapta.
Salutul conduce la interacţiune între toţi copiii grupei.
Educatoarea se implică activ în salut.
Sunt folosite apelative conform temei zilei.
Sunt folosite alte tipuri de salut.
Menţionaţi.______________________________
Salutul este însoţit de gesturi.
Copiii manifestă bucurie în timpul salutului.
Copiii se privesc unul pe celălalt când se salută.
2. Prezenţa Prezenţa se realizează după următorul
scenariu:____________________________________
___________________________________________
___________________________________
Sunt specificaţi copiii prezenţi şi cei absenţi.
Se discută despre motivele absentării.
Copilul precizează numărul absenţilor şi cel al
prezenţilor din ziua respectivă.
3.Calendarul Se precizează data: ziua, luna, anotimpul, anul.
naturii Se discută despre ziua în curs.
Se discută despre ziua anterioară şi cea care va urma.
Se prezintă vremea de către copilul de serviciu.
Se prezintă vremea ca urmare a unei discuţii
colective.
4. Împărtăşirea Copiii împărtăşesc evenimente din viaţa lor, iniţiind
cu ceilalţi discuţii cu ceilalţi.
54
(Scaunul Atmosfera este bazată pe cooperare şi colaborare.

povestitorului) Copiii adresează întrebări pe baza informaţiilor
prezentate.
5. Activitatea de Este iniţiat un joc de grup intitulat
grup __________________________________________
cu scopul de a
___________________________________________
___________________________________________
________________________________________
Copiii se implică activ în joc.
Copiii manifestă plăcere şi interes pentru jocul iniţiat.
Există copii care nu participă la activitate.
6. Noutatea zilei Este prezentat elementul surpriză utilizat în vederea
transmiterii temei.
Educatoarea transmite clar şi concis informaţiile
referitoare la activităţile care vor urma.
Aspecte privitoare la activitatea cadrului didactic şi a climatului socio-educaţional creat:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
55
Grilă de observare – Întâlnirea de dimineaţă(2)

Data: _________________
Unitatea de învăţământ: __________________________________
Nivel de vârstă/grupă: ____________________________________
Tema anuală: _______________________________________________________
Denumirea proiectului tematic: _________________________________________
Subtema proiectului: _________________________________________________

Momente ale
Întâlnirii de Aspecte de urmărit Constatări
dimineaţă
Salutul Fiecare copil se adresează celorlalţi,

pe nume utilizând un ton respectuos
și prietenos;
Sunt introduse formule specifice de
salut, cât mai distractive, atrăgătoare
şi mobilizatoare;
Prezenţa Răspunsul copiilor la apelul
educatoarei
Identificarea copiilor absenţi
Aşezarea jetoanelor cu fotografia
copiilor absenţi/prezenţi pe suport
Operarea în catalogul grupei de
către educatoare a copiilor
prezenţi/absenţi
Calendarul
naturii
Prin intermediul unei conversaţii se
stabilește anotimpul, caracteristicile
zilei, iar apoi, un copilul desemnat
alege imaginile adecvate şi le aşează
în dreptul zilei corespunzătoare din
Calendarul naturii
56
Împărtășirea Se schimbă impresii, opinii, păreri

cu ceilalți cu ceilalți;
Copiii își transmit, cu sinceritate,
grijile, problemele, experienţele
proprii, părerile despre un anumit
eveniment, întâmplări la care au fost
martori;
Activitate în Activitățile desfășurate implică
grup acţiune şi mişcare, constituind
experienţe de
comunicare/matematice/științifice/
estetico-creative;
Se exersează unele cântece/jocuri cu
text şi cânt/jocuri muzicale/de
mişcare/distractive;
Respectă nivelul de maturitate al
grupei;
Sunt în concordanţă cu tema
proiectului aflat în derulare.
Noutăţile Sunt prezentate prin mesaje scurte şi
zilei directe, scrise, desenate sau afişate,
astfel încât să fie vizibile pentru toţi
și care să trezească interesul
copiilor.
III.3.2. Jocuri şi activităţi didactice alese (ALA)
III.3.2.1. Grilă de observare a Jocurilor şi activităţilor didactice alese ALA 1 (1)
Notaţi în spaţiul dat Agenda zilei în care să precizaţi categoriile de

activităţi de învăţare pe care cadrul didactic mentor le-a proiectat în Caietul pentru
evidenţa activităţii şi prezenţei educatoarei la grupă.
57
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
ALA 1
Data:
Grupa:
Tema anuală:
Tema zilei:
Obiective operaţionale:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
58

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Forma/formele de organizare:
___________________________________________________________________________
Centrele de interes deschise:
Bibliotecă:_________________________
Artă:________________________________
Joc de rol:_____________________________________
Ştiinţă:_________________________________________
Construcţii:_______________________________________
Joc manipulativ:________________________________________
Nisip şi apă:__________________________________________________-
Descrierea activităţilor
Denumirea centrului Tema activităţii Sarcinile de lucru. Observaţii
Desfăşurarea activităţii
59
Modalităţi de evaluare:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
60
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Grilă de observare a Jocurilor şi activităţilor didactice alese ALA 1 (2)

Data: _________________
Unitatea de învăţământ: _______________________________________________
Nivel de vârstă/grupă: ________________________________________________
Tema anuală: _______________________________________________________
Denumirea proiectului tematic: _________________________________________
Subtema proiectului: _________________________________________________
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Activităţi şi jocuri la libera alegere (ALA)
Categoria
Centre de Denumirea Materialul
de Sarcina didactică
interes activității didactice utilizat
activitate
Bibliotecă
61
Ştiinţă
Activităţi
şi jocuri
la libera
alegere Artă
ALA
Joc de
masă
Joc de rol
62
Construcţii
Nisip şi
apă
Aspectele de urmărit
 Jucării/jocuri/centre de interes se află/nu se află la îndemâna copilului, în câmpul vizual

al acestuia;
 Materialele expuse în sala de grupă au/nu au un sens pentru procesul de învățare în care
este angajat copilul prin joc;
 Materialele expuse sunt/nu sunt așezate la nivelul copilului;
 Materialele expuse sunt/nu sunt vizibile;
 Materialele expuse sunt/nu sunt realizate cu ajutorul sau în prezența copilului.
 Mobilierul este/nu este amplasat corespunzător în geografia clasei pe parcursul

activității; Poziția cadrului didactic în raport cu copiii este/nu este corespunzătoare.
 Materialul didactic folosit încurajează și stimulează sau nu participarea copilului la

activitate;
63
 Materialul didactic folosit este/nu este relevant pentru contextul de învățare creat și
pentru tipul de activitate;
 Materialul didactic folosit este/nu este suficient.
Notă : Se va completa doar pentru centrele de interes în care s-au desfășurat activități
III.2.2. Grilă de observare a Jocurilor și activităților creative (ALA 2)

_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
64
ALA 2
Data:
Grupa:
Tema anuală:
Tema zilei:
Denumirile jocurilor/ Tipurile de jocuri:_________________________ _________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Obiective operaţionale:
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Forma/formele de organizare:
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
65
Descrierea activităţilor
Activitatea educatoarei Activitatea copiilor Regulile jocului/jocurilor Observaţii
66
Modalităţi de evaluare:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
III.3.3. Activităţi pe domenii experienţiale
III.3.3.1. Domeniul limbă şi comunicare

a) Fişă de observare pentru Povestirea educatoarei
2. Notaţi în spaţiul dat Agenda zilei în care să precizaţi categoriile de

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
67
Data:____________________________
Unitatea de învăţământ:_____________________________________
Grupa/Nivelul de vârstă:__________________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema proiectului tematic:_________________________________________________
Subtema proiectului:________________________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
Subiectul activităţii:_____________________________________________________
Mijlocul de realizare:___________________________________________________
Durata activităţii:________________________________________________________
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Strategii didactice:
Metode, tehnici şi procedee de învăţământ:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
68
Mijloace de învăţământ:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Forme de organizare:
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme/tipuri de evaluare:______________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:______________________________________________
Etapele activităţii Activitatea cadrului Activitatea preşcolarilor Observaţii
didactic
1. Moment
organizatoric
69
70
b) Fişă de observare pentru Memorizare

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
71
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme/tipuri de evaluare:____________________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:________________________________
didactic
1. Moment
organizatoric
72
73
74
c) Fişă de observare pentru Joc didactic

_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
75
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme/tipuri de evaluare:______________________________________
Etapele activităţii Activitatea cadrului Acţiunile preşcolarilor Observaţii
didactic
1. Moment
organizatoric
76
77
78
III.3.3.2. Domeniul ştiinţe

a) Fişă de observare pentru Activitate matematică – Joc logico-matematic
Notaţi în spaţiul dat, Agenda zilei, în care să precizaţi categoriile de

_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
79

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme/tipuri de evaluare:__________________________
Metode şi instrumente de evaluare:______________________
80
didactic
1. Moment
organizatoric
81
82
83
b) Fişă de observare pentru Cunoaşterea mediului – Observare

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
___________________________________________________________________________
84

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme/tipuri de evaluare:_________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:_____________________________
85
Etapele activităţii Activitatea cadrului Acţiunile preşcolarilor Observaţii
didactic
1. Moment
organizatoric
86
87
III.3.3.3. Domeniul om şi societate

a) Fişă de observare pentru Activitate practică – Colaj

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Data:____________________________
88
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
89
Sistem de evaluare:
Forme/tipuri de evaluare:__________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:_________________________________
didactic
1. Moment
organizatoric
90
91
92
b) Fişă de observare pentru Educaţie pentru societate – Convorbire

_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
93
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme/tipuri de evaluare:___________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:______________________
94
didactic
1. Moment
organizatoric
95
96
97
98
III.3.3.4. Domeniul estetic şi creativ

a). Fişă de observare pentru Educaţie muzicală (predare cântec/joc cu text şi cânt; repetare
joc cu text şi cânt/cântec)

_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
99

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme/tipuri de evaluare:_______________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:_____________________________
100
didactic
1. Moment
organizatoric
101
102
b). Fişă de observare pentru Activitate artistico-plastică (la alegere: pictură, modelaj, desen)

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
103

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme/tipuri de evaluare:________________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:__________________________
104
didactic
1. Moment
organizatoric
105
106
III.3.3.5. Domeniul psiho-motric

a). Fişă de observare pentru Educaţie fizică
Notaţi în spaţiul dat, Agenda zilei în care să precizaţi categoriile de

Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
107
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme/tipuri de evaluare:___________________________________________
didactic
1. Moment
organizatoric
108
109
III.3.4. Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactice integrate

III.3.4.1. Fişă de observare a activităţii integrate de tipul ALA1 + ADE (inclusiv
Întâlnirea de dimineaţă)
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
Categorii de activităţi de învăţare/subiectul/mijlocul de realizare:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
110
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme/tipuri de evaluare:
__________________________________________________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:______________________________________________
didactic
1. Moment
organizatoric
111
112
113
114
III.3.4.2. Fişă de observare a activităţii integrate de tipul ADE1+ADE2( inclusiv

Întâlnirea de dimineaţă)
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
Categorii de activităţi de învăţare/subiectul/mijlocul de realizare:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O1________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O2________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O3________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O4________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
O5________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
115
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme/tipuri de evaluare:
__________________________________________________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:_____________________________________________
didactic
1. Moment
organizatoric
116
117
118
119
III.4. Instrumente de identificare a competenţelor profesionale ale cadrului

didactic
III.4.1. Fişă de analiză a comportamentului comunicaţional al cadrului didactic
În urma observării uneia dintre activităţile cadrului didactic mentor, completați

grila raportându-vă la indicatorii menționați. De asemenea, specificaţi care au fost
momentele în care aţi identificat în practică indicatorii daţi.
Activitatea. Titlul activităţii__________________________________________
Indicatori Detalieri Observaţii
Utilizarea limbajului de specialitate
Claritatea explicaţiilor
Manifestarea comportamentului empatic
120
Expresivitatea limbajului nonverbal

(mimica, gestica, zâmbetul, privirea)
Folosirea limbajul paraverbal (tonul,

volumul vocii şi ritmul vorbirii)
Claritatea exprimării
Utilizarea creativă şi expresivă a

limbajului oral
Tehnici întrebări-răspunsuri
Utilizarea unor elemente ale comunicării

emoţionale
121
Capacitatea de ascultare activă
Fluiditatea, concizia şi acurateţea

discursului didactic
Captarea şi păstrarea interesului copiilor
122
III.4.2. Fişă de identificare a relaţiilor stabilite la nivelul grupului
Urmăriţi interacţiunile realizate la nivelul grupei în cadrul unei activităţi

integrate şi bifaţi una dintre variantele date, Da sau Nu, în funcţie de ceea ce aţi observat.
MODELUL DE INTERACŢIUNE Indicatori Da Nu
Cadru didactic – întreaga clasă Educatoarea a interacţionat cu

fiecare copil pe parcursul zilei.
Educatoarea a sprijinit fiecare

copil în vederea autoevaluării
şi a evaluării reciproce.
Educatoarea a făcut apel

frecvent la reguli în vederea
sprijinirii autonomiei
copilului.
Copil – copil Educatoarea a facilitat situaţii
de învăţare care să faciliteze
interacţiunea copil – copil.
Educatoarea a sprijinit cel

puţin un copil în a interacţiona
eficient cu colegii lui.
123
III.5. Instrumente ale cunoaşterii psihologice a copilului preşcolar
III.5.1. Harta psihopedagogică a atitudinilor şi comportamentelor ( Lăzărescu, P. Ezechil,

L. 2015, p.77)
Iniţialele numelui şi prenumelui copilului:_________________________
Vârsta:____________________________________________
Completaţi datele personale ale copilului ales în vederea observării, apoi

încercuiţi o cifră din scala de la 1 la 5, care să redea comportamentul definitoriu pentru
acest copil.
1. Psihomotricitate
mişcări îndemânatice 12345 mişcări neîndemânatice
coordonare motorie bună 12345 coordonare motorie deficitară
timp de reacţie scăzut 12345 timp de reacţie crescut
2. Vorbirea şi limbajul
vocabular bogat 12345 vocabular sărac
exprimare coerentă 12345 exprimare necoerentă
conversează spontan 12345 răspunde numai când i se cere
răspunsuri clare 12345 răspunsuri vagi
îşi poate scrie numele 12345 nu îşi poate scrie numele
povesteşte cu uşurinţă o întâmplare 1 2 3 4 5 nu poate povesti o întâmplare
3.Atitudinea faţă de sine şi faţă de alţii

încrezător 12345 neîncrezător
pasiv 12345 agresiv
renunţă uşor 12345 nu renunţă uşor
docil 12345 încăpățânat
124
modest 12345 lăudăros

cinstit 12345 mincinos
îndrăzneţ 12345 timid
4. Comportamentul socio-afectiv
iniţiativă relaţională 12345 lipsă de iniţiativă
acceptat 12345 respins
prietenos 12345 izolat
lider 12345 neimplicat
Observaţii şi comentarii:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
III.5.2. Probe psihopedagogice de cunoaştere a copilului preşcolar

III.5.2.1. Probă pentru stabilirea dominanţei manuale, oculare şi a piciorului (proba
lateralităţii)
Aplicarea probelor de cunoaştere se realizează la copilul pentru care s-a completat
Harta psihopedagogică a atitudinilor şi comportamentelor.
Citiţi cu atenţie modul de desfăşurare a probei, să vă achiziţionaţi/ confecţionaţi

materialele necesare, să aplicaţi proba şi să notaţi ceea ce observaţi/răspunsurile copilului.
a. Dominanţa manuală
Desfăşurare:
I se cere copilului:
 Arată-mi cum ciocăneşti la uşă!
 Arată-mi cum tai cu foarfecele!
 Arată-mi cum îţi piepteni părul!
 Arată-mi cum bei apă cu paharul!
 Arată-mi cum arunci mingea!
125
 Arată-mi cum descui uşa cu cheia!

 Arată-mi cum te speli pe dinţi!
 Arată-mi cum saluţi un prieten!
Materiale necesare: foarfece, pieptene, pahar de plastic, minge, cheie, periuţă de dinţi
Evaluare: Se va nota după fiecare item mâna cu care simulează mişcările (dreapta sau
stânga).
b. Dominanţa oculară
Desfăşurare: I se cere copilului să privească în diferite direcţii ale camerei printr-un orificiu
de 1 centimetru aflat în centrul unui carton de 25/15 centimetri.
Materiale necesare: o coală de carton de dimensiune 25/15 centimetri
Evaluare: Se notează de fiecare dată ochiul cu care priveşte de fiecare dată (dreptul sau
stângul).
c. Dominanţa piciorului
Desfăşurare: I se cere copilului:
 Şutează în această minge!
 Urcă-te cu picioarele pe acest scăunel!
 Sari într-un picior! sau Arată-mi cum stă barza într-un picior!
Materiale necesare: minge, scăunel
Evaluare: Se notează piciorul cu care copilul a efectuat acţiunile cerute.
126
III.5.2.2. Probă de cunoaştere a volumului vocabularului

Material şi desfăşurare:
Se va citi clar şi expresiv o listă de cuvinte. După fiecare cuvânt, i se va cere copilului
să spună ce înseamnă acel cuvânt: Îţi voi spune mai multe cuvinte. Fii atent şi spune-mi ce
înseamnă fiecare dintre ele! De exemplu: Ce este un câine?... Atenţie începem!
Lista de cuvinte:
 Pantof;
 Bicicletă;
 Pălărie;
 Umbrelă;
 Scrisoare;
 Cal;
 Leagăn;
 Căţel;
 Politicos;
 Erou;
 A întâlni;
 Microscop;
 Molie;
 Cui;
 Risc;
 Pacoste;
 Diamant;
 Furculiţă;
 A împinge;
Evaluare:
Se notează fiecare răspuns, se analizează şi apoi se acordă calificativul suficient dacă:
- la 3 ani copilul defineşte 3 noţiuni;
127

- la 6 ani copilul defineşte 8 noţiuni.
128
III.6. Instrumente privind aprecierea/satisfacţia desfăşurării activităţilor de practică

pedagogică/ Instrumente de evaluare/autoevaluare a activităţilor de practică pedagogică
III.6.1. Chestionar privind relaţia cu mentorul
Completaţi chestionarul următor, oferind informaţii reale referitoare la

relaţia pe care aţi avut-o cu mentorul de practică pedagogică. Răspunsurile oferite vor fi
strict confidenţiale, acestea fiind de un real folos în vederea organizării viitoare a
activităţilor de practică pedagogică.
1.Consideri că mentorul ţi-a oferit suficiente informaţii privitoare la activităţile pe care le-ai
observat şi/sau derulat?
__________________________________________________________________________
2. Care au fost subiectele de discuţie cele mai importante, pe care le-aţi abordat după
activităţile de observare?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Ţi-au fost acordate explicaţii la întrebările adresate? Dă un exemplu.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
129
4. Au existat situaţii în care comunicarea a fost deficitară? De ce?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Dacă ar fi să descrii în trei cuvinte relaţia ta cu mentorul de practică pedagogică, care ar fi
acelea?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
III.6.2. Analiza SWOT a practicii pedagogice
Completaţi analiza SWOT cu cel puţin trei informaţii pentru fiecare

aspect urmărit. Răspunsurile oferite vor fi strict confidenţiale, acestea fiind de un real folos
în vederea organizării viitoare a activităţilor de practică pedagogică.
Puncte tari Puncte slabe
130
Oportunităţi Ameninţări
131
132
Fişă de evidenţă a prezenţei studentului la practica pedagogică

Data Grupa Activitatea observată Semnătura
mentorului
133
BIBLIOGRAFIE
Bicajan, E.O. (2014), Aplicaţii ale predării integrate la ciclul achiziţiilor fundamentale,
Rovimed Publisher, Bacău.
Bocoş, M. (2008), Teoria curriculumului. Elemente conceptuale şi metodologice, Editura
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2007), Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia
evaluării, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca.
Bocoş, M., Avram, I, Catalano, H., Someşan, E. (2009), Pedagogia învăţământului
preşcolar. Instrumente didactice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
Cerghit, I (2006), Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi.
Chiş, V. (2014), Fundamentele pedagogiei, Repere tematice pentru studenţi şi profesori,
Editura Eikon, Cluj Napoca
Cristea, S. (1998), Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică,
București
Cucoş, C. (coord.) (2005), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, Editura Polirom, Iaşi.
Ezechil, L., Lăzărescu Păişi, M. (2015), Laborator preşcolar – ghid metodologic, ediţia a V-
a revizuită, Editura Integral, Bucureşti.
Frăsineanu, E. S. (2014), Ghid de practică pedagogică, Editura Sitech, Craiova.
Ionescu, M., Radu, I., (2004), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca
Stan, L. coord. (2016), Educaţia timpurie. Probleme şi soluţii, Editura Polirom, Iaşi.
Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Prezentare şi explicitări, Editura Didactica
Publishing House, Bucureşti.
Revista Învăţământul preşcolar şi primar 1-2/2013, Editura Arlechin, Bucureşti
www.isjmm.ro/siteprescolar/.../4.cerintepentruorganizareaspatiuluieducational.doc
134

Limbă

Caiet Practica Prescolar Tipar

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Practica Prescolar Tipar

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Ediția a II-a revizuită

Tătaru Lolica, Prof. Pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar,

Trifan Irina, Drd. Prof. Pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar,

Coste Monica, Drd. Prof. Pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar,

CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Ediția a II-a revizuită

Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României

ISBN Eikon 978-606-711-676-2

Editor: Vasile George Dâncu

Numele şi prenumele ______________________________________________________

Unitatea/ Instituţia de practică pedagogică______________________________________

Mentor/Îndrumător de practică pedagogică _____________________________________

Date de contact: Tel:_______________________E-mail:___________________________

Prefață de Prof. Univ. Dr. Habil. Ion Albulescu .................................................................................9

III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor

III.3.4.2. Fişă de observare a activităţii integrate de tipul ADE1+ADE2...............115

Performanţa în sistemul de educaţie nu se poate obţine decât în condiţiile unei

Formarea iniţială a cadrelor didactice pentru învăţământul preşcolar vizează

Prof. Univ. Dr. Habil. Ion Albulescu,

Societatea actuală imprimă ritmuri alerte în domeniul instructiv-formativ, iar aşteptările

Capitolul I. Practica pedagogică în învăţământul preşcolar: organizare,

I.1. Activitate de documentare

Instrumente utilizate în observarea activităților integrate

DOMENIUL ESTETIC ȘI • Activitate muzicală

DOMENIUL OM ȘI • Activitate practică

DOMENIUL LIMBĂ ȘI • Activitate de dezvoltare a

DOMENIUL PSIHOMOTRIC • Activitate psihomotrică

Termen cheie Definiția

I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice

Practica pedagogică a studenţilor Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,

 documentele curriculare de planificare şi proiectare a activităţilor din

I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul preşcolar

Pe parcursul practicii pedagogice din semestrul I, conform Fişei disciplinei, se va

protejare a sănătății, a siguranței fizice și mentale a fiecărui preșcolar/școlar

I.4. Competenţe specifice urmărite prin intermediul practicii pedagogice

Prin intermediul activităţilor practicii pedagogice din semestrul I, conform Fişei

• Realizarea activităților specifice procesului instructiv-educativ din

I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică

Coordonatorul de practică pedagogică, persoana desemnată de facultate pentru a

3. Să acorde sprijin studenţilor cu privire la completarea documentelor din

I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică

În vederea desfăşurării în bune condiţii a stagiului de practică pedagogică, este

I.7. Responsabilităţile studentului practicant

Responsabilităţile studentului practicant derivă din următoarele atribuţii:

3. Să completeze caietul de practică pedagogică conform cerinţelor formulate.

I.8. Criterii de evaluare a activităţilor de practică pedagogică

Stagiul semestrial de practică pedagogică va fi evaluat conform următoarelor

Capitolul II. Documente ce reglementează activitatea instructiv-educativă

II. 1. Documente curriculare

II.1.1. Curriculumul pentru învăţământul preşcolar din România.

Curriculumul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul

II.1.2. Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a acestuia

Planul de învăţământ este un document oficial, obligatoriu la nivel

Intervalul de Categorii de activităţi de Nr. de Nr. ore/tură, din

Programul zilnic de activitate al grupei din grădinițele cu program prelungit

Date de contact: Tel:_E-mail:_____