METODE

ALTERNATIVE
DE EPURARE A
APELOR UZATE
ORêENEªTI

Printre obiectivele Directivei

Cadru a Apei 2000/60/CE
(transpusã prin legea 310/2004)
formulate în art. 1, se precizeazã
necesitatea adoptãrii unui cadru
pentru "(c) asigurarea unei
protecþii sporite ºi a îmbunãtãþirii
mediului acvatic, în special prin
mãsuri specifice de reducere
progresivã a evacuãrilor, emisiilor
ºi pierderilor de
substanþe prioritare ºi prin
stoparea sau eliminarea treptatã
a evacuãrilor, emisiilor ºi
pierderilor de substanþe prioritar
periculoase;
(d) asigurarea reducerii treptate a
poluãrii apelor subterane ºi
prevenirea poluãrii ulterioare a
acesteia".

Obiectivul Directivei 91/676/CEE

privind protecþia apelor subterane
împotriva poluãrii cu nitraþi
proveniþi din surse agricole,
conform art. 1 este de: "- a reduce
poluarea apelor provocatã sau
indusã de nitraþii proveniþi din
surse agricole" ºi de "- a preveni
orice nouã poluarea de acest tip".

UNIUNEA EUROPEANÃ
proiect finanþat prin PHARE
 Câteva definiþii, conform
HGR 188/2002 (care trans-
pune Directiva UE privind
apa uzatã 91/271/CEE, cu
nuanþarea prin sinonime a
unor termeni):
Ape uzate orãºeneºti:
ape uzate menajere sau
amestec de ape uzate
menajere cu ape industriale
ºi/sau ape meteorice
Ape uzate menajere: ape
uzate provenite din gospo-
dãrii ºi servicii, care rezultã
de regulã din metabolismul
uman ºi din activitãþile
menajere
Ape uzate industriale: orice
fel de ape uzate ce se eva-
cueazã din incintele în care
se desfãºoarã activitãþi in-
dustriale ºi/sau comerciale,
altele decât apele uzate
menajere ºi apele meteorice
Locuitor echivalent (le):
încãrcarea organicã biodeg-
radabilã având un consum
biochimic de oxigen la 5 zile
- CBO5 - de 60 g O2/zi;
Defi- niþia porneºte de la
faptul
cã, prin metabolism ºi acti-
vitãþile menajere un om pro-
duce zilnic aceastã cantitate
de materii organice polua-
toare. Termenul "echivalent"
se referã la echivalarea
gradului de poluare a
industriilor care produc ape
uzate compatibile cu apele
uzate menajere cu un numãr
corespunzãtor de locuitori,
pe baza acestui indicator.
De ce este importantã epurarea
apelor uzate ?
Fãrã apã viaþa nu este posibilã pe Pãmânt, iar fãrã apã
curatã nu este posibilã nici viaþa omului. Din resursa
globalã de apã a Pãmântului, resursele de apã dulce
reprezintã doar cca. 2,4 %, din care disponibile pentru
utilizare sunt doar
cca. 13 %. Viaþa umanã se bazeazã pe apa dulce potabilã.
Pentru susþinerea vieþii, un om are nevoie anual de cca. 1
3 3
m de apã potabilã, pentru necesitãþile personale 100 m ºi
alte 3
1000 m pentru producerea alimentelor necesare
consumului anual, iar pentru protecþia resurselor de apã
este nevoie de 3
alte cel puþin 900 m anual de persoanã. Rezultã cã, pentru
susþinerea unei dezvoltãri durabile, resursele de apã trebuie
gospodãrite astfel încât, sã se poatã asigura o capacitate de
3
cel puþin 2000 m /an.locuitor.
În prezent cca. 1,2 miliarde de oameni duc lipsa apei, 3
miliarde de oameni nu dispun de apã potabilã curatã, iar 3-4
milioane de oameni - majoritatea copii - mor anual din cauze
datorate lipsei de apã sau de bolile hidrice, cum sunt
dizenteria, febra tifoidã ºi holera. La copii nou-nãscuþi,
nitriþi, provoacã cianoza. Compuºii nitriþilor cu proteinele pot
provoca cancer, iar amoniul poate provoca de exemplu
encefalopatia hepaticã, tulburãri de concentrare, obosealã.
Trebuie ºtiut cã, nitraþii, ºi amoniul din apã nu dispar prin
fierbere.
Conform datelor guvernamentale, în România 98 % din
populaþia urbanã ºi doar 33 % din populaþia ruralã (!) este
racordatã la sistemele centrale publice de alimentare cu
apã. Conform aceloraºi date, 90 % din populaþia urbanã ºi
doar 10 % din populaþia ruralã (!) este racordatã la reþelele
publice de canalizare. La nivelul þãrii, 31 % din apele uzate
(orãºeneºti ºi industriale) se evacueazã fãrã epurare, 41 %
sunt insuficient epurate ºi doar 25 % sunt epurate
corespunzãtor. Efectul de poluare a apelor uzate neepurate
sau insuficient epurate asupra apelor de suprafaþã se
manifestã în principal prin conþinutul de materii în
suspensie, de materii organice, în sãruri nutritive, amoniu ºi
în microorganisme patogene. De exemplu, sãrurile nutritive
de azot ºi fosfor provoacã eutrofizarea apelor de suprafaþã,
cu efect de consumare a oxigenului dizolvat necesar pentru
susþinerea vieþii acvatice. Amoniul este deosebit de toxic
pentru vietãþile acvatice. Apele uzate neepurate sau
insuficient epurate polueazã apele subterane printre altele
cu nitraþi, amoniu ºi bacteriologic. Din cele prezentate
rezultã cã, epurarea apelor uzate orãºeneºti (ºi nu numai)
este o cerinþã esenþialã a dezvoltãrii civilizaþiei umane.
Fiind o necesitate cu implicaþii sociale ºi ecologice
deosebite, reglementarea unitarã ºi asigurarea generalã a
infrastructurii necesare reprezintã o prioritate.
Necesitatea epurãrii corespunzãtoare a apelor uzate se
impune deci din motive ecologice, dar este ºi o
obligaþie asumatã de þara noastrã prin procesul de
aderare la UE.
www.focusec
o .r o
 Metode de epurare a apelor uzate orãºeneºti
De la început se impune o precizare bizar de banalã, dar foarte importantã: nu
se poate epura, decât apa uzatã colectatã. Din acest motiv pe lângã
epurare, colectarea apelor uzate reprezintã cealaltã componentã inseparabilã a
activitãþii de canalizare. De aceea, colectarea apelor uzate meritã câteva cuvinte.
Colectarea apelor uzate se realizeazã prin instalaþii interioare ºi reþele exterioare
subterane, dupã caz de incintã - racord - reþea localã / reþea publicã. Colectarea
apelor uzate prin reþele de canalizare publicã devine economicã în general de la
o densitate a populaþiei de peste 35 locuitori/ha.

Metodele de epurare pot fi (din punct de vedere al scopului acestui material):

1) convenþionale
C 2) alternative
oo
rd
on Metodele convenþionale de epurare utilizeazã tehnologii artificiale bazate
at
or
în exclusivitate pe echipamente mecanice, fiind deci energointensive. Din
ge acest motiv, tehnologiile artificiale se mai numesc ºi intensive. Aceste
ne tehnologii se potrivesc cel mai bine aglomerãrilor umane cu densitatea
ral mare a populaþiei (orientativ peste 100 locuitori/ha), la care lungimea specificã
:
Ha a reþelei publice de canalizare exprimatã în km reþea/locuitor este micã, precum
jd ºi marii industrii, unde valoarea terenului este foarte mare.
u
Zo
ltá Metodele alternative de epurare se bazeazã preponderent pe utilizarea
n; proceselor de epurare ce se desfãºoarã în naturã. Ele necesitã însã suprafeþe
El
ab
de teren mult mai mari în raport cu cele convenþionale, motiv pentru care se
or mai numesc ºi extensive. De aceea, utilizarea acestor soluþii este favorizatã în
ar zonele rurale, unde terenurile sunt mai ieftine, precum ºi în zone izolate.
e
de
sp Deºi nu este o metodã de bazinul de
ec
ial epurare,
ita colectare reprezintã totuºi o soluþie corespunzãtoare
te: în multe situaþii pentru îndepãrtarea apelor uzate.
Ke
le
m
en
Ár
pá
d;
Gr Cele mai importante metode de epurare alternativã
afi
cã
se prezintã prin scheme de principiu, în continuare:
ºi
te
hn
or Fosã septicã
cu 2 (3) compartimente

Puþ de infiltrare
Dren de infiltrare

Filtru de nisip vertical

Epurare prin metoda spaþ iului radicular S= 5...10 mp/le

orizontal

Epurare prin metoda spaþ iului radicular vertical S= 2 mp/le

Epurare în iazuri de stabilizare (lagune) S= 10...15 mp/le

Pentru asigurarea unei eficienþe de epurare ridicate, se pot folosi (trebuie folosite)
metode combinate (hibride), cum ar fi de exemplu:
- fosã septicã - puþ de infiltrare / dren de infiltrare
- fosã septicã - filtru de nisip vertical
- fosã septicã - sistem cu spaþiu radicular vertical / orizontal
- decantor vertical (IMHOFF) - sistem cu spaþiu radicular vertical / orizontal
- decantor vertical (IMHOFF) - sistem cu spaþiu radicular vertical - sistem
cu spaþiu radicular orizontal
- decantor vertical (IMHOFF) - sistem cu spaþiu radicular vertical - sistem
cu spaþiu radicular orizontal - iaz (lagunã)
- iazuri (lagune) de stabilizare de diferite tipuri, în serie

Programul Phare 2003 Consolidarea Societãþii Civile în România

Editat de: Asociaþia FOCUS ECO CENTER Tg.Mureº, februarie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii
Europene.