FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de studii: CERCETAREA, PROIECTAREA ȘI TESTAREA

SISTEMELOR BIOTEHNICE

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Agricultura de precizie si securitatea

alimentară

Coordonator ştiinţific
Prof.Dr.Ing Pirna Ion

Masterand
Rotaru Marius

Bucureşti
2016
Cuprins
1.Introducere ................................................................................................................................................ 2
2.Clasificarea sistemelor inteligente ............................................................................................................. 3
Bibliografie: ................................................................................................................................................. 19

1
1.Introducere
Cerinţe vitale de hrană şi de adăpost ale vietăţilor pământului, iar în cazul omului şi de
îmbrăcăminte sunt satisfăcute, în cea mai mare parte, de natură. Din cauza creşterii numerice
accelerate şi a emancipării populaţiei umane şi implicit a cerinţelor acesteia, mai ales de hrană,
natura este tot mai neputincioasă. În aceste condiţii, omul a fost nevoit să-şi producă singur cea
mai mare parte din alimente, precum şi materialele necesare pentru construcţii şi îmbrăcăminte
printr-o serie de activităţi care au stimulat productivitatea principalelor componente naturale ale
agriculturii: solul, clima, plantele şi animalele.
Ca urmare a a goanei după profit, agricultura s-a îndepărtat tot mai mult de natură, concomitent cu
dezvoltarea creaţiilor umane - mecanizarea, chimizarea, irigarea şi, mai nou, ingineria genetică.
În acest context, suferinţele naturii sunt tot mai multe şi mai accentuate şi se vor răsfrânge, mai
devreme sau mai târziu, asupra omului prin intensificarea fenomenelor distructive – inundaţii,
alunecări de teren, avalanşe, scădere a fertilităţii naturale a solurilor, poluare, deşertificare etc,
precum şi prin explozia bolilor ce afectează sistemul imunitar vegetal, animal şi uman.
Aceste fenomene au condus, pe de o parte, la creşterea eforturilor de protecţie a mediului
înconjurător, iar pe de altă parte, la apariţia şi dezvoltarea conceptului şi activităţilor practice de
agricultură ecologică.
Agricultura este o ramură importantă a oricărei economii naţionale cu funcţii dintre cele mai
diverse: biologice, sursă principală de activitate economică şi de utilizare a forţei de muncă, factor
ecologic de protecţie a mediului ambiant şi de luptă împotriva deşertificării în multe zone ale
Terrei, un mod de viaţă, o tradiţie tehnică şi culturală şi, nu în ultimul rând, agricultura este o
civilizaţie.
În România, agricultura continuă să deţină un statut deosebit de important, deşi parcurge cel mai
profund proces de restructurare de proprietate şi sistem de exploatare. A rămas una din ramurile
prioritare ale producţiei materiale, cu atât mai mult cu cât progresul economic şi social al lumii
contemporane se află într-o strânsă corelaţie cu nivelul realizărilor din agricultură şi nu poate fi
conceput în afara dezvoltării puternice a acestei ramuri de producţie.[ . Mihail Dumitru, 2000 -
Cod de bune practici, Editura Vox]

Agricultura de precizie se referă doar la utilizarea tehnologiilor avansate pentru realizarea

unor lucrari agricole. De aceea ea nu poate caracteriza ansamblul format de un sistem agricol de
sine stătător. Agricultura de precizie reprezintă un subsistem mai ales al sistemelor de agricultură

2
durabilă şi ecologică, dar şi pentru sistemul de agricultură intensivă. Astfel datorită folosirii
informaţiei şi a tehnologiei în gestionarea recoltelor se poate realiza:
-monitorizarea lucrărilor pe fiecare parcela;
-ghidare sau autoghidare;
- precizie https://ro.scribd.com/doc/268300342/Mediul-Si-Sistemele-de-Agricultura)
Agricultura de precizie cuprinde un set de tehnologii care combină senzori, sisteme de informare,
maşini îmbunătăţite şi management pentru a îmbunătăţi producţia.
Pentru a asigura aprovizionarea cu alimente pentru viitor sunt necesare cantităţi adecvate şi de
calitate a produselor agricole.În plus abilitatea de a urmări produsele alimentare din producţii prin
procesare, depozitare şi vânzarea cu amănuntul oferă posibilitatea de a răspunde la schimbarea
condiţiilor de piată, de a asigura elemente pentru o nutriţie corectă şi sănătoasă.
Agricultura de precizie sau gestionarea bazată pe informaţie din sistemele de producţie agricolă a
apărut la mijlocul anilor 1980 ca o modalitate de a aplica tratamentul correct la locul potrivit în
momentul potrivit. .[P.C Robert,Plant Soil 247,143(2001)

Principalii factori care servesc agricultura de precizie sunt creşterea gradului de variaţie a solului
combinat cu apariţia tehnologiilor cum ar fi sistemele de navigaţie globală prin satelit, sistemele
de informaţii geografice şi microcalculatoare. J.V.Stafford,in(4) pp 19-56]

2.Clasificarea sistemelor inteligente

Componentele agriculturii de precizie
 Modele de simulare, sisteme suport pentru decizie (DSS) şi sistemul informatic geografic
(GIS);
 Teledetecţia şi sistemul de poziţionare globală (GPS);
 Hărţi de producţie şi aplicarea de precizie a produselor chimice.
Sisteme tehnice inteligente utilizate in agricultura de precizie
În ultimii ani, fermierii agricoli au obţinut acces la tehnologii noi, prin utilizarea Sistemelor de
Poziţionare Globală (GPS-Global Pozitioning System) şi Sistemelor de Suport al Deciziilor, care
anterior erau un monopol al arsenalului militar, în prezent sunt tehnologii informatizate noi în
lumea modernă civilă.
Senzori pentru masurari automate

3
Oamenii de știință și producătorii de echipamente încearcă să modifice metodele de laborator
existente si sa dezvolte tehnici de măsurare indirecte care ar putea permite rapid cartografierea
solului.
Senzorii pot fi:
 Electromagnetici;
 Optici
 Mecanici
 Electrochimici
 Acustici

 Senzorii electromagnetici folosesc circuite electrice pentru a măsura capacitatea

particulelor de sol de a conduce sau acumula sarcină electrică.
Atunci când se utilizează acesti senzori, solul devine parte a unui circuit electromagnetic iar
modificarea condițiilor locale afectează imediat semnalul înregistrat de un logger de date.
Proprietățile electromagnetice ale solului sunt influențate in mare parte de textura solului ,
salinitate , materie organică și de umiditate.În unele cazuri alte proprietăţi ale solului cum ar fi
concentraţia de nitraţi sau pH-ul pot fi determinate cu aces tip de senzori.
 Senzorii optici folosesc reflexia luminii pentru a caracteriza un anumit tip de sol.
Vehiculele bazate pe senzori optici folosesc acelasi principiu tehnic ca şi în cazul teledetecţiei.
Senzorii optice au fost dezvoltaţi pentru a efectua cartografieri ale solului la diferite adâncimi.
 Senzorii mecanici pot fi folositi pentru a estima rezistenţa mecanică a solului(relevantă
uneori în cazul compactării).Acești senzori folosesc un mecanism care pătrunde sau taie solul și
înregistrează forța măsurată de tranductoarele sau celulele de sarcină.
 Senzorii electrochimici oferă cele mai importante informaţii despre concentraţia de
nutrienti din sol şi pH în cadrul agriculturii de precizie. .(Arslan,S and T.S.Colvin.2002.Grain yield
mapping:yield sensing,yield reconstruction and errors.Precision agriculture
Din punct de vedere al modului de măsurare:
- Senzori de contact
- Senzori de distanţă
Din punct de vedere al ţintei de măsurare:
- Senzori pentru monitorizarea stării culturilor
- Senzori de climă
- Senzori pentru monitorizarea solului

4
Agricultura de precizie utilizează sisteme interactive, care includ, teledetecţia,sisteme de calcul,
date digitale cartografice, software şi aplicaţii din domeniileSIG/GIS, date şi informaţii
agrometeorologie, pedologie, agrochimie, fitotehniceetc., receptori GPS montaţi pe echipamente
agricole.
Componenta spaţială, a oferit elemente care vin de la sateliţii de poziţionare GPS şi GLONASS şi
care oferă localizarea cu precizie a senzorilor amplasaţi peechipamentele agricole, precum şi de la
sateliţii de teledetecţie, care oferăsuportul imagistic potrivit pentru a analiza multispectrală a
fazelor fenologice(fenofazele) legate de evoluţia plantelor aflate în cultură.
Sistemul AGRI4CAST a fost dezvoltat şi rulează în scopul de a asigura în timputil previziunile
legate de producție ale culturilor, la nivel european. Acestsistem este capabil să monitorizeze
evoluția culturilor anuale (cereale, planteoleaginoase, culturi proteice, sfeclă de zahăr, cartofi,
pășuni, orez) incluzând șiefectele pe termen scurt ale fenomenelor meteorologice asupra
producțiilor, culturilor și poate oferi previziuni anuale de producțiilor culturilor agricole europene.
GCSM
Grupul de Coordonare pentru Sateliții Meteorologici (GCSM), are ca principale obiective ale
activităților de coordonare sprijinul pentru monitorizarea meteorologică operaționale și
de prognoză, precum și de monitorizare a climei , ca răspuns la cerințele formulate de Organizația
Mondială de Meteorologie, de programele sale, precum și la cerințele altor programe susținute în
comun de către OMM și alte agenții internaționale.
Tehnologia GPS utilizată în agricultură ajută la maximizarea productivității, la un control mai bun
asupra costurilor cu inputurile (erbicide, produse fitosanitare, îngrășăminte chimice, semințe,
combustibil etc.) și la optimizarea profitului. Cu sistemele GPS nu mai este nevoie de jaloane
pentru a marca direcțiile pe teren, iar acest lucru determină scăderea cheltuielilor cu forța de
muncă. Operațiile de aplicare a substanțelor chimice se fac în mod precis, eliminându-se astfel
erorile de suprapunere. Acest lucru se traduce printr-o economie de combustibil și inputuri,
deoarece rândurile sunt paralele, indiferent de forma acestora (drepte, curbate, rotunde etc.). Prin
utilizarea sistemelor de ghidare prin satelit se obține nu doar o economie de inputuri, ci și de timp.
Sistemul de Poziţionare Globală (SPG), în engleză „Global Positioning Sistem”(GPS) este
un sistem de radionavigaţie globală, de tip satelitar (reţea de 24 de sateliţi geostaţionari), în regim
gratuit, care oferă date extrem de precise pentru localizarea oricărui punct de pe planetă, pe orice
vreme, cu o rezoluţie cuprinsă între 0,2 şi 5 metri.
În studiul meu de caz am observat într-un câmp experimental- pilot de lângă Chişinău, de 80 d ha
cum s-a executat o cartare topografică cu echipamentul GPS de tip GEO Explorer II, asociat cu un
receptor de mare sensibilitate tip AgGPS 214, care a mărit rezoluţia la ordinul centimetrilor
(echipamente produse în SUA).
Utilizarea tehnologiei GPS în agricultură include controlul aplicării preparatelor chimice,
localizare ivirii dăunătorilor şi bolilor specifice, supravegherea îngrijirii culturilor şi controlul
evoluţiei plantaţiilor, măsurarea recoltei potenţiale şi a altor factori vegetal-evolutivi, necesari în
timp real pentru deciziile oportune de management.

5
O importanţă deosebită este că aceste operaţii se fac fără efort fizic, pe calculator, cu nu singur
operator, într-un timp real de ordinul fracţiunilor de secundă. Iată aşa dar şi în agricultură se
înlocuieşte munca fizică cu cea intelectuală, cu reducere de resurse umane până la valoarea unitară,
cu o ergonomie cognitivă de excelenţă şi o productivitate extrem de crescută.

Teledetecţia.
Este tehnica de observaţie electronică asupra unui obiect, fără contact fizic. Aceasta constă în
măsurarea şi înregistrarea energiei electromagnetice care se reflectă de la suprafaţa pământului
prin utilizarea senzorilor ataşaţi la avioane sau la sateliţii geostaţionari, cu prelucrarea ulterioară a
datelor cu ajutorul microcalculatoarelor de la sol.
Unii fermieri identificaţi obţin beneficii din datele transmise prin intermediul sateliţilor din reţelele
Landsat şi SPOT, în scopul evidenţierii speciilor de plante şi localizarea condiţiilor de stres, în
spectrul vizibil şi infraroşu.
Pentru teledetecţie, deseori se utilizează spectroradiometre care măsoară cantitatea de energie
radiată de la suprafaţa culturilor, într-o porţiune particulară a spectrului. În acest fel, la modul cel
mai comod se măsoară temperatura de la suprafaţa plantelor, identificându-se porţiunile normale
şi cele patologice, lipsa de apă pentru dezvoltarea normal fiziologică, se execută cu precizie
cartarea daunelor cauzate de insecte. Cu aceiaşi tehnologie se poate controla aplicarea diferenţiată
a pesticidelor în ariile câmpurilor infectate mai puternic, fapt ce reduce cheltuielile şi riscul pentru
insectele utile.
Aceste operaţii avansate cu un timp real foarte scurt, folosind teledetecţia, scutesc fermierul de a
folosi la sol un număr mare de lucrători, în timp îndelungat (care poate depăşi oportunitatea
momentului de intervenţie), cu randament scăzut şi în condiţii istovitoare, total neergonomice.
Sisteme Informaţionale Geografice pentru agricultură (GIS – Geographic Information
System). Milby R. a definit încă din anul 1998 Sistemele Informaţionale Geografice pentru
agricultură (GIS) ca programe de calculator destinate coordonării datelor generate într-o
succesiune de locuri şi timpi pentru a realiza o hartă sedimentată dinamic, cu ajutorul tehnologiilor
informaţionale şi geospaţiale prin satelit.
Deoarece agricultura de precizie, necesită în prezent un nivel ridicat de procesare a informaţiilor
şi a datelor, programele de calculator utilizate, sunt de tipul GIS software. Indiferent de scopul
unui Sistem Informaţional Geografic (GIS- Geographic Information System), la baza lui se află un
sistem comun de coordonate, peste care se sedimentează informaţii periodice. Fiecare tip de
informaţie este salvat şi păstrat în formă de straturi informaţionale dinamice. Unele straturi
informţionale pot fi reprezentate prin date tabelare, care constituie rezultatele unor estimări (de
exemplu, pH-ul evolutiv al solului, a bolilor plantelor, dăunătorilor şi a buruienilor).
Se observ diferenţa între GIS, cu observaţii spaţiale şi bazele de date standard cu înregistrări
laborioase punctuale. Concret am observat la Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor din
Republica Moldova, dinamica numărului de adulţi ai „Viermelui mărului” în capcane cu feromon

6
sexual, supervizate din satelit în 3 puncte ale livezii de meri (latitudinea, longitudinea şi altitudinea
punctelor vizate), pe baza programului BIOCLASS, elaborat în acest institut de prestigiu.
Procesarea şi producerea hărţilor în mod manual este un lucru migălos, foarte costisitor, mai ales
în cazul când este necesar de suprapus diferite tipuri de hărţi, cu diferite scări de rezoluţie într-un
timp cât mai scurt posibil.
Ergonomia cognitivă regăsită şi în acest sistem informatic demonstrează superioritatea acestei
metode moderne, care în condiţiile actuale impuse de o dezvoltare economică durabilă este de
neînlocuit cu metode terestre, manuale, devenite arhaice.
Sisteme de Suport al Deciziilor(DSS). Dezvoltarea agriculturii unei societăţi informaţionale
trebuie să fie aliniată la cerinţele înaltei tehnologii şi la exigenţele unui management pe măsură, în
timp real scurt.
Tehnologiile şi practica agriculturii de precizie oferă un potenţial pentru schimbările în luarea
deciziilor. De exemplu, metodele clasice de determinare a situaţiei fitosanitare necesită un volum
considerabil de mijloace şi resurse umane. Deseori, acestea având un timp real lung, au mai mult
un efect (post-factum) de constatare a faptelor, fără a se putea interveni proactiv la prevenirea
efectelor nedorite.
Metodele informatizate moderne asigură nu doar estimarea precisă a situaţiei fitosanitare, ci şi
determinarea momentului declanşării unor evenimente, efectul cărora nu poate fi observat cu
ochiul liber la primele etape, totodată, permite de a optimiza măsurile de protecţie şi reducere a
numărului de tratamente chimice contra organismelor dăunătoare.
Această complexitate este determinată de creşterea cantităţii şi calităţii informaţiei necesare pentru
luarea deciziilor. Un sistem comprehensiv de suport al deciziilor în majoritatea cazurilor este de
tip sistemexpert, caracterizat ca o entitate de intelect artificial, care asigură prin utilizarea
microprocesorului, stocarea şi prelucrarea informaţiei ştiinţifice, cunoştinţele neformalizate ale
specialiştilor experţi în domeniul dat, pentru rezolvarea de către specialiştii mai puţin
experimentaţi a problemelor ce apar în acest domeniu de activitate. Acest sistem de inteligenţă
artificială constă din două componente fundamentale: baza de cunoştinţe şi automatul de obţinere
a concluziilor logice.
Sistemele expert capătă o utilizare tot mai largă în agricultură, în special pentru fixarea
algoritmului lucrărilor de strictă specialitate, programarea şi îmbunătăţirea calităţii recoltei,
protecţia ştiinţifică a plantelor, prognoza dezvoltării bolilor şi dăunătorilor plantelor şi culturilor
extinse etc.
Am avut posibilitatea la institutul sus arătat să testez un asemenea interlocutor informatizat, ce
folosea un program de calculator de tip EPIC (Erosion Productivity Impact Calculator), care în
mod predilect este folosit pentru prevederea creşterii şi dezvoltării plantelor în condiţii variabile
de mediu şi de schimbări imprevizibile climatice, pe baza achiziţiei automate a datelor din teritoriu,
cu ritmicitate de 30 de minute.

7
Sistemul-expert folosit intensiv şi la întreaga capacitate de stocare electronică a demonstrat
avantajul acestui instrument numeric, cu timp de răspuns aproape instantaneu, faţă de metodele
clasice depăşite ale registrelor cu stocare neergonomică pe hârtie şi cu timpi de consultare
apreciabili de lungi.
Sistem integrat de gestiune a informaţiilor. Pe modelul ERP, de gestiune integrată a
informaţiilor economice din unităţile productive şi în agricultură s-a recurs la integrarea sistemică
a tehnologiilor de prelucrare a informaţiilor provenite de la sateliţi, cu cele achiziţionate şi stocate
la sol, de tip GPS, GIS, DSS şi sistem expert. În acest fel, se asigură integrarea datelor GPS şi de
teledetecţie în Sistemul Informaţional Geografic. În această nouă structură, programele de
calculator prelucrate pe cazuri pot fi rulate la echipamentul inteligent de aplicare dozată a
preparatelor, pentru prelucrarea câmpurilor cu pesticide şi fertilizanţi, doar unde aceste preparate
sunt strict necesare.
Mai recent, sistemul integrat a fost conectat la Internet pentru a se lărgi baza de date-expert cu
competenţa fermierilor cu experienţă din întreaga lume, pentru a se generaliza experienţa legată
de cibernetizarea şi informatizarea intensivă a agriculturii. În acest fel, iese în evidenţă nu numai
avantajul tehnic-operativ ci şi cel ergonomic, deoarece procesele agricole se intelectualizează
pregnant.
Management agricol prin cartare electronică.
Elementele de management specific în agricultură sunt indispensabile în sistemele de gospodărire
durabilă şi în special în agricultura de precizie unde se pune pregnant problema cartării resurselor,
după cum urmează: cartarea variabilităţii solului, cartarea câmpurilor în perioada de vegetaţie, a
factorilor de climă, cartarea dezvoltării organismelor dăunătoare, a buruienilor. Nu mai puţin este
importantă prognoza sistemică a evenimentelor potenţial păgubitoare în culturile agricole, cum ar
fi: avertizarea tratamentelor, determinarea timpului optim de recoltare, estimarea riscurilor şi a
vulnerabilităţii (pentru ecosisteme, eroziunea solului, utilizarea pesticidelor, riscul reducerii
biodiversităţii ş.a.).
Sisteme inteligente cu drone pentru agricultură
Dronele folosite în agricultură sunt ideale în culegerea şi interpretarea în timp real a datelor, fiind
foarte utile în cartografierea, diagnoza şi tratarea culturilor şi solurilor. Sistemul propus este un
sistem inteligent drona georeferenţiată GIS-GPS integrată cu sistem de scanare al solului şi de
telecomunicaţie în timp real cu o bază la sol pentru procesare automată a datelor.
Dronele pentru agricultură reprezintă un sistem informatic complex integrat format din mai multe
module astfel: un sistem geographic, un sistem de teledetecţie, un sistem de modelare, sisteme
suport de decizii şi un sistem vizualizare rezultate. Sistemul a fost dezvoltat pentru a permite
dezvoltarea unei agriculturi moderne şi de precizie.

8
 Fig.2.1.Drona

Drona inteligenta
Este un sistem de zbor complet automat ghidat prin GPS ce foloseşte un software dedicat, special
programat şi care consideră coordonatele parcelelor. Drona automată are inclus un sistem de
achiziţie a datelor format dintr-un sistem de ghidare GPS şi un sistem de captare a datelor. În acest
timp, la sol, un calculator cu soft special dezvoltat capteaza datele.
Plantele absorb lumina necesară procesului de fotosinteză. Sistemul de colecţie a datelor măsoaraă
lumina reflectată de plante cu scopul de a determina starea plantelor şi modul de acoperire al
solului. Pe baza acestor date se fac estimarile pentru cantitatea de biomasă, necesarul de azot şi
necesarul de apă din sol.
Cartografiere agronomică se realizează pe baza datelor captate, determinându-se variabilitatea
parcelelor de teren. Datele sunt interpretate din punct de vedere agronomic, folosind un model
matematic dezvoltat, rezultând "Harta agronomică". Soft-ul recomandă, pe baza rezultatelor
obţinute, calculul nevoilor de azot şi irigaţii pentru fiecare parcela în parte. Harta agronomică
generată de sistem include: cantitatea de biomasă / cantitatea de azot din sol / cantitatea de apa din
sol.

9
 Fig.2.2.Sistem de achiziţie a datelor

Comparativ cu analize aleatoare de esantioane mici de teren realizate în prezent, soluţia dronelor
agricole stabileşte automat tratamentul care trebuie aplicat prin scanarea parcelelor şi analiza
automată a parcelelor.

a. b.
Fig.2.3 Reprezentarea hărţilor:a.harta spectrală, b.harta agronomică

10
Metoda clasică:
-analize de eşantioane mici;
-metoda distructivă;
-zone aleatoare, reduse, neuniforme
-timp indelungat
Sisteme inteligente cu drone:
-analiza automată nedistructivă la nivel de parcela întreagă;
-zone foarte mari;
-analiza uniforma;
-timp redus
Avantajele folosirii sistemului
Cresterea recoltei anuale: 10-15% dozarea punctuala a parcelelor şi zonelor din parcele, analiza
rapida la nivel de parcela sau la nivel de zonă, procesare automată harta agricolă sistemul drona
nu este influentat de existenta plafonului de nori, măsurătorile se fac la faţa locului, de faţă cu
beneficiarul:360ha/zi scanare la 150m 120ha/zi scanare la 50m.
Aplicaţii:
Acest sistem poate fi folosit cu succes în diagnoza culturilor agricole pentru fermieri:
-tratarea solurilor optim în funcţie de culturi
-cartografierea parcelelor şi a zonelor de interes
-harta modulară pentru fiecare parcela în parte
-harta zonării parcelelor cu nevoile de azot şi apă
-calculul indicelor: NDVI, PRI şi a altora la cerere
-corelări ale tipurilor de teren
-nevoia de apa din sol şi azot pentru fiecare parcela în parte (la nivel de metru patrat)
-estimări culturi
Aplicaţii în cercetare:
-clasificarea şi cartografierea la nivel naţional a solurilor pe parcele/zone
-prognoze pentru procesele sistem sol-planta-mediu înconjurător

11
-diagnoza proceselor pedogenetice şi funcţiilor biologice ale solului
-diagnoza tipurilor de culturi în funcţie de tipul de sol
-dezvoltare de modele pedogenetice
Exemple de utilaje în agricultura inteligentă
Un om cu doua tractoare sau sistem de conducere în conexiune Guide Connect “Electronic
Drawbar”
Reprezintă un sistem în care un tractor în câmp urmează în mod automat un alt tractor de
conducere ce se deplasează în fată. Cele doua vehicule comunică prin radio şi sunt coordonate de
către un sistem de înaltă precizie de conducere prin GPS. Mecanizatorul de pe tractorul de
conducere monitorizează ambele vehicule şi are acces deplin la controlul şi funcţionarea
tractorului următor. Deplasarea a doua tractoare în acelaşi timp măreşte foarte mult
productivitatea.

 Presa NON-STOP combinată pentru baloţi rotunzi şi înfoliat cu control ISOBUS

Masinile moderne de balotat realizează productivităţi mari dar procesul este întrerupt pentru
legarea si golirea balotului. Dezvoltarea unei prese Non-Stop permite deplasarea continuă a
agregatului de balotat care leagă şi descarcă balotul format fără a fi necesară oprirea tractorului.
Controlul inteligent a camerei de presare preliminară permite operarea automată. Viteza de
deplasare a tractorului este adaptată prin sistemul ISOBUS, la debitul de material care intră în
presă. Prin utilizarea automatizării se reduce considerabil efortul mecanizatorului şi se diminuează
eroarea umană.
 Cheie electonică inteligentă -Smart Key
Această nouă cheie universală utilizabilă la flote de tractoare sau maşini, care permite
mecanizatorilor să lucreze numai cu utilajele deblocate pentru el.Astfel se poate urmări exact unde,
cât şi cu ce utilaj a lucrat fiecare mecanizator.
 Sistem de reglare antialunecare on-line– pentru tăvălugi
Tăvălugii cu diametre mari pot sa adune în faţa lor sol ridicat ceea ce înrăutăţeşte procesul de lucru
şi conduce la impiedicarea rotirii. Viteza de rotaţie a roţii de pe maşina de semănat este comparată
cu viteza de rotaţie a tăvălugului. Prin integrarea sistemului ASR al tăvălugului într-un sistem TIM
(punerea în aplicare a controlului echipamentelor de pe tractor), măsurarea alunecării poate fi
folosită pentru reglarea ridicatorului hidraulic al tractorului. Greutatea este mutată de la tăvălug
la roţile din spate ale tractorului până când este eliminată alunecarea.
 Maşina de fertilizat cu compensarea vântului
“WindControl” a fost dezvoltat pentru a compensa influenţa vântului la distribuţia îngrăşămintelor
chimice solide prin centrifugare. Obiectivul este acela de a fertiliza uniform , chiar şi în condiţii
de vânt. Maşina de fertilizat este echipată cu o staţie meteo care măsoară parametrii vântului
dominant şi direcţia acestuia în zona discului de distribuţie . Un mecanism de reglare, combinat cu

12
un software de control schimbă viteza de rotaţie şi unghiul de împrăştiere la discurile de distribuţie.
Se ţine cont de asemenea de proprietăţile fizico-mecanice ale materialelor distribuite şi de viteza
lor de plutire. Aceste date sunt stocate în calculatorul de proces , astfel încât este posibil sa se
utilizeze aceste proprietăţi pentru elaborarea unui model de calcul corespunzător. Datele preluate
de către staţia meteo montată pe maşină sunt utilizate pentru a calcula corecţiile necesare în
computerul de proces şi unitatea de distribuţie iar prcesul de împraştiere este reglat corespunzator.
Rezultatul este un model de distribuţie transversala ce rămâne stabil chiar şi sub influenţa vântului.
Acest lucru optimizează procesul de fertilizare şi ajută la prevenirea poluării. Se extinde, de
asemenea, perioada posibilă de aplicare.

 Monitorizarea functionării duzelor cu senzori

Debitul de lichid prin fiecare duză este înregistrat de senzori montaţi la fiecare corp de duză Acest
tip de monitorizare senzorială are avantaje distincte în comparaţie cu cea convenţională de
monitorizare prin verificări vizuale. Orice duză deteriorată sau colmatată poate fi rapid identificată.
Defectiunile sunt afişate automat şi fără nici o întârziere pe ecran.

 Sincronizarea masinilor de transport cu combinele de recoltat

La recoltarea cerealelor cu combinele, descărcarea în mijloacele de transport este o problema prin
prisma faptului că conducatorul de pe sistemul de transport nu cunoaşte poziţia combinelor,
direcţia lor de deplasare si nici gradul de umplere a buncărelor. Sistemul de optimizare a logisticii
constă într-un sistem de emisie-recepţie între combine şi tractoarele de transport. Conducătorul de
pe tractor vede poziţia prin GPS, direcţia de deplasare şi nivelul de umplere a buncărului la
combina pe un monitor iar combina cea mai plina este preluată prima.
Analizând noutăţile prezentate se poate constata tendinţa tot mai pronunţată de automatizare
computerizată a proceselor şi tehnologiilor din agricultură. Acest fapt aduce foarte multe avantaje,
dar personalul care trebuie sa deservească aceste sisteme trebuie sa fie bine instruit şi calificat.
Clorofil Metru SPAD si HNT

Fig.2.4.Prezentarea dispozitivului Clorofil Metru SPAD si HNT

13
Se foloseşte în monitorizarea creşterii plantelor şi managementul fertilizării cu azot.
Fertilizarea corespunzatoare este esenţială atât pentru sporirea producţiei cât şi pentru calitatea
acesteia.

Avantaje:
- metoda neinvazivă;
- măsurători în timp real;
- masurători pe o varietate mare de specii.
Domenii de utilizare: Cartofi, Orez, Porumb, Bumbac, Grâu.

14
CropScan

Fig.2.5.Prezentarea dispozitivului CropScan

Aplicaţii:
- monitorizarea cresterii plantelor;
- estimarea biomasei culturii;
- estimarea conţinutului biochimic;
- estimarea producţiei agricole;
- estimarea calităţii culturii;
Condiţii de utilizare:
- unghiul de incidenţă al soarelui > 30 grade;
- zona masurată neumbrită;
- înveliş foliar uscat;
- condiţii atmosferice lipsite de vânt.

15
LCi Portable Photosynthesis System

Fig.2.6.Dispozitivul LCi Portable Photosynthesis System

Dispozitiv portabil, neinvaziv pentru determinarea fotosintezei în timp real, prin măsurarea
parametrilor:
- temperatura frunzei;
- presiunea atmosferica;
- radiatia fotosintetica activa;
- rata fotosintetica;
- CO2 substomatal;
Conditii de utilizare:
- învelis foliar uscat;
- zona măsurata neumbrită;
- radiaţia solară perpendiculară pe camera de măsurare;
- menţinerea nemiscată a camerei de măsurare în timpul determinării;
Măsurarea conductivităţii electrice a solului în vederea trasării hărţilor CE prin utilizarea
sistemului GPS, de achiziţie şi prelucrare a datelor
Obiective:

16
• Realizarea unui sistem complex de măsurare în flux continuu a conductivităţii electrice a solului
în vederea trasării hărţilor de electroconductivitate;
• Crearea unui sistem mecanic independent, portabil, suport al dispozitivului electronic de
măsurare a electroconductivităţii;
• Crearea sistemului de achiziţie şi procesare a datelor pentru realizarea hărţilor de
electroconductivitate a solului;
• Elaborarea metodei de măsurare a conductivităţii solului, tehnologia de trasare a hărţilor de
conductivitate electrică, interpretarea agrochimică a rezultatelor şi utilizarea acestora în
managementul de precizie a culturii cartofului.

17
Veris® 3100

Fig.2.7.Dispozitivul Veris® 3100

18
Bibliografie:

19