Dosarul nr.

2-572/18

HOTĂRÎRE

În numele Legii

02 aprilie 2018 mun. Chișinău

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Instanța compusă din:

Președintele ședinței, judecătorul Petru XXXXXXXXX

Grefier Gabriela Marandiuc

examinând în ședință publică pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX” împotriva Procuraturii
Anticorupție cu privire la scoaterea bunurilor imobile de sub sechestru,

și la cererea de chemare în judecată depusă de către persoana juridică nerezidentă SRL

„INTERNATIONAL APEX MEDIA LTD” împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la scoaterea
bunurilor imobile de sub sechestru –

a constatat:

La data de 28 februarie 2018, persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX LTD” a

depus în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cererea de chemare în judecată împotriva
Procuraturii Anticorupție cu privire la anularea ordonanțelor de punere a bunurilor imobile sub
sechestru, cu dispunerea scoaterii de sub sechestru penal a bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii a relevat că, în baza Ordonanțelor de punere a bunurilor sub sechestru,
emise în cadrul cauzei penale nr. 2017978006 de către procurorul Procuraturii Anticorupție -
Alexandru Gaina la data de 11 ianuarie 2018, autorizată prin încheierea și mandatul judecătoresc
din 12 ianuarie 2018, emise de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani în dosarul nr. 11-105/2018,
precum și a ordonanței din 01 februarie 2018, bunurile imobile cu numerele cadastrale 0100413.556,
0100113.648, 0100114.236, 0100417.841, 0100424.633, 0100416.300, 0100105.326, 0100416.301
și 0100101.1054 au fost puse sub sechestru penal în vederea reparării unui pretins prejudiciu cauzat
prin infracțiune de către persoanele vizate în cadrul cauzei penale nominalizate și instrumentate.

Relevă că, în temeiul contractului din 15 ianuarie 2018 încheiat cu compania nerezidentă
Fuerte Group LP, autentificat de către notarul T. Ungureanu, compania nerezidentă XXXXXXXXX a
cumpărat loturile de teren cu numere cadastrale: 0100413.556, 0100113.648, 0100114.236,
0100417.841, 0100424.633, 0100416.300, 0100101.1054, 0100105.326 și 0100416.301, la prețul de
6 000 000 lei, plata fiind efectuată prin transfer bancar la contul vânzătorului, fapt confirmat prin
ordinul de plată nr. 1 din 16 ianuarie 2018.

La încheierea contractului, vânzătorul a prezentat notarului atât certificatele fiscale cu

privire la lipsa datoriilor față de buget pentru bunurile imobile vândute, cât și extrasele din Registru
bunurilor imobile, aferente loturile de teren menționate, eliberate la data de 15 ianuarie 2018, prin
care se atestă lipsa oricăror grevări asupra acestor bunuri imobile.

După încheierea contractului și executarea obligației de plată a prețului, l-a prezentat

autorităților fiscale ale Republicii Moldova în ordinea stabilită ca obligatorie pentru nerezidenții
dobânditori ai obiectelor impuse cu sarcini fiscale, conform art. 164 din Codul fiscal, iar drept
urmare a fost luată la evidență fiscală, cu atribuirea statutului de reprezentanță permanentă în
Republica Moldova și a codului fiscal, la data de 16 ianuarie 2018 fiind emis Certificatul de atribuire
a codului fiscal nr. 44488022, seria SFR, nr. 007644.

La primirea certificatului de atribuire a codului fiscal, a depus la Agenția Servicii Publice SCT
Chișinău, cerere de înregistrare a dreptului de proprietate dobândit în baza contractului de
vânzare-cumpărare nr. 216 din 15 ianuarie 2018, însă a primit refuz pe motivul aplicării sechestrului
pe bunurile imobile cumpărate.

Pentru a afla cauza aplicării sechestrului, la data de 22 ianuarie 2018 a depus cererea nr.
0100/18/9155 de eliberare din dosarul cadastral a copiei actului de aplicare a măsurii asiguratorii.

Astfel, la data de 23 ianuarie 2018 a primit copia mandatului judecătoresc din 12 ianuarie
2018 emis de către judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, de comun cu
extrasul din ordonanța de punere a bunurilor sub sechestru emisă de către procurorul în
Procuratura Anticorupție - XXXXXXXXX la 11 ianuarie 2018.

Contactând reprezentantul vânzătorului XXXXXXXXX Group LP - Kurenkov Vadim cu privire

la cele constatate, ultimul a comunicat că nu cunoaște nimic despre existența cărorva sechestre
penale, precum și că nici el personal, nici agentul său împuternicit legal cu drept de reprezentare a
companiei XXXXXXXXX LP în Republica Moldova, nu au fost în cunoștință de cauză despre
sechestrul penal aplicat, nefiind anunțați în careva mod asupra acestei chestiuni de către organele
de urmărire penală a Republicii Moldova, dar nici atrași în careva procese penale.

Ulterior a mai aflat despre existența unei ale ordonanțe, deja din data de 01 februarie 2018,
de punere a bunurilor sub sechestru.

Urmare a celor constatate, la data de 06 februarie 2018 s-a adresat organului emitent cu
cerere de anulare a Ordonanțelor din 11 ianuarie 2018 și din 01 februarie 2018 de punere a
bunurilor sub sechestru în cauza penală nr. 2017978006, însă prin răspunsul Procuraturii
Anticorupție nr. 1758 din 19 februarie 2018 cererea a fost respinsă.

Temei de drept au fost invocate prevederile art. 209 alin. (2) din Codul de procedură penală și
art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Solicită persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX LTD” anularea în parte a

ordonanțelor din 11 ianuarie 2018 și 01 februarie 2018 de punere sub sechestru a bunurilor imobile,
cu dispunerea scoaterii de sub sechestru a bunurilor imobile numere cadastrale 0100413.556,
0100113.648, 0100114.236, 0100417.841, 0100424.633, 0100416.300, 0100105.326, 0100416.301
și 0100101.1054.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 martie 2018, în temeiul art. 169
alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a fost refuzat în primirea cererii de chemare în judecată
în partea anulării ordonanțelor din 11 ianuarie 2018 și 01 februarie 2018 de punere a bunurilor sub
sechestru, acțiunea fiind primită pe rol în vederea examinării solicitării de scoatere de sub sechestru
a bunurilor imobile (f. d. 39-40).

La data de 19 februarie 2018, persoana juridică nerezidentă SRL „XXXXXXXXX” a depus în

adresa sediului Buiucani al Judecătoriei Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva
Procuraturii Anticorupție cu privire la ridicarea sechestrului de pe bunurile imobile (f. d. 58-63).

În susținerea acțiunii a relevat că, la data de 15 ianuarie 2018 a încheiat cu compania Heroic
Global LP contractul prin care a procurat bunurile imobile numere cadastral 0100426.212 și
0100414010, actul juridic fiind autentificat de către notarul public Izdebschi Natalia.

Potrivit pct. 3 din contract, prețul bunurilor imobile procurate a fost stabilit de comun acord
la suma de 1 600 000 lei, iar în temeiul ordinului de plată nr. 01 din 18 ianuarie 2018, eliberat de BC
VictoriaBank SA, filiala nr. 17 Chișinău, se confirmă că a achitat integral companiei Heroic Global LP
prețul contractului în mărimea sumei de 1 600 000 lei.

Reține că, potrivit pct. 5 din contract, vânzătorul a declarat și garantat că bunurile imobile
înstrăinate se transmit fără vicii tehnice sau de natură juridică, sunt libere de orice drepturi reale și
servitute apărute în temeiul contratelor sau legii. N-a fost propusă încheierea și nu s-au încheiat
contracte cu alte persoane, inclusiv contract de arendă, n-a fost gajat în temeiul legii sau acordurilor,
nu se află sub arest, sechestru și alte interdicții ale dreptului de folosință și administrare, nu
formează obiectul unor litigii în instanța de judecată și nu sunt persoane terțe care ar fi avut dreptul
preferențial asupra imobilelor, inclusiv n-a fost înregistrat un drept inexistent, faptele sus-expuse
fiind confirmate și prin Extrasele din Registrul bunurilor imobile eliberate de Instituția Publică
Agenția Servicii Publice „Serviciul cadastral teritorial Chișinău” cu nr. 0100/18/5229 și nr.
0100/18/5228.

La data de 22 ianuarie 2018, după încheierea contractului menționat s-a adresat cu o cerere
către Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău al Agenției Servicii Publice, prin care a solicitat
înregistrarea dreptului de proprietate.

La cererea menționată a primit refuz pe motiv că, în privința bunurilor procurate a fost
aplicat sechestru conform mandatului judecătoresc emis în baza încheierii Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 12 ianuarie 2018, în dosarul nr. 11-105/2018.

Astfel, la data de 24 ianuarie 2018 s-a adresat cu cerere către judecătorul de instrucție,
solicitând eliberarea unei copii a încheierii privind autorizarea aplicării sechestrului pe bunurile
imobile numere cadastrale 0100426.212 și 01004140101.

Prin răspunsul din 02 februarie 2018 i-a fost adus la cunoștință faptul că, încheierea solicitată
nu poate fi dată publicității și prin urmare nu poate fi eliberată, fiindu-i explicat dreptul de a depune
o cerere către organul de urmărire penală în modul stabilit de Lege.

La aceeași dată s-a adresat cu cerere către procurorul Procuraturii Anticorupție -

XXXXXXXXX, prin care a solicitat ridicarea sechestrului de pe bunurile imobile procurate în temeiul
contractului de vânzare-cumpărare.

Prin ordonanța procurorului șef al Procuraturii Anticorupție din 14 februarie 2018, a fost
respinsă cererea avocatului Ion Lunca în interesele companiei XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD privind
ridicarea sechestrului de pe terenurile numere cadastrale 0100426.212 și 0100414010, ca fiind
neîntemeiată.

Consideră că, prin încheierea judecătorului de instrucție privind autorizarea aplicării

sechestrului pe bunurile imobile litigante, au fost admise carențe care aduc atingeri grave
intereselor companiei și nu au nicio legătură cu cauza penală nr. 2017978006, fiind evident și faptul
că acțiunile de urmărire penală întreprinse sunt abuzive și neproporționale cu scopul urmărit,
autorizarea privind aplicarea sechestrului implicând o imixtiune directă în exercitarea dreptului de
proprietate.

Reieșind din conținutul ordonanței de aplicare a sechestrului în baza căreia organul de

urmărire penală a solicitat autorizarea acțiunii de urmărire penală, nu rezultă faptul că ar fi indicată
legătura infracțională dintre bunurile imobile numere cadastrale 0100426.212 și 0100414010 cu
pretinsele acțiuni infracționale, iar autorizarea aplicării sechestrului pe bunurile imobile menționate
a fost admisă în baza unor solicitări nefondate, care conțin o formulare vagă și fără luarea unor
măsuri speciale pentru asigurarea evitării admiterii unor ingerințe în exercitarea dreptului de
proprietate, fiind vădit disproporționată în raport cu garanțiile procesual penale prevăzute de lege.

În contextul celor relatate reiterează că, companiei International XXXXXXXXX XXXXXXXXX

LTD i se îngrădește flagrant posibilitatea de a-și înregistra dreptul de proprietate în Registrul
bunurilor imobile, iar din acest considerent suferă prejudicii, or bunurile imobile au fost dobândite în
drept de proprietate, într-o procedură legală, prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare și
achitarea integrală a costului terenurilor enunțate.

Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită admiterea cererii de

chemare în judecată și scoaterea de sub sechestru a bunurilor imobile numere cadastrale
0100426.212 și 0100414010.

La data de 19 martie 2018, în adresa secretariatului instanței a fost înregistrată cererea de

conexare a cauzei civile nr. 12-2-15312-09032018, la cauza civilă nr. 12-2-15563-12032018 din
motivul existenței legăturii directe între pretențiile acestor pricini, fiind contestat sechestrul penal
aplicat în baza unuia și același titlu al pârâtului, și anume ordonanța din 11 ianuarie 2018 de punere
a bunurilor sub sechestru, emisă în cauza penală nr. 2017978006 (f. d. 93).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr. 2-470/18 din 20 martie 2018, s-a
transmis judecătorului Petru Harmaniuc pricina civilă nr. 2-470/18 la cererea de chemare în
judecată a XXXXXXXXX împotriva Procuraturii Anticorupție pentru soluționarea posibilității de
conexare și examinare în aceeași procedură, cu privire la ridicarea sechestrului (f.d. 95-96).

Prin încheierea protocolară din 30 martie 2018, a fost dispusă conexarea pricinii civile nr.
2-470/18 la cererea de chemare în judecată depusă de XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD către
XXXXXXXXX cu privire la ridicarea sechestrului cu pricina civilă nr. 2-575/18 intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de către persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX”
împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la scoaterea bunurilor imobile de sub sechestru (f. d.
169).

În ședința de judecată, reprezentantul persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX

LTD” - Grigoraș Ion nu s-a prezentat, deși a fost înștiințat în mod legal despre ora, data și locul
examinării pricinii, însă prin cererea înregistrată în cancelaria instanței la 30 martie 2018, a solicitat
admiterea integrală a acțiunii, precum și examinarea cauzei în lipsă (f. d. 118).

Reprezentantul International XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD - avocatul Lunca Ion în cadrul

ședinței de judecată a solicitat admiterea integrală a acțiunii pentru motivele de fapt și de drept
indicate în cererea de chemare în judecată.

Atât în ședința de judecată, cât și prin referințele depuse, reprezentantul Procuraturii

Anticorupție - procurorul XXXXXXXXX a solicitat respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate.

Totodată instanța a mai constatat că, în referința depusă reprezentantul Procuraturii

Anticorupție - procurorul Alexandru Gaina a opinat în privința antrenării în proces a Primăriei mun.
Chișinău, însă nu a argumentat temeiurile și necesitatea acestui exercițiu procedural (f. d. 107).

Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată reprezentantul Procuraturii Anticorupție -

procurorul Alexandru Gaina nu a reiterat și argumentat solicitarea menționată, pledând exclusiv în
privința respingerii acțiunilor pe motive de netemeinicie, iar prin prisma principiilor disponibilității,
nemijlocirii și oralității, instanța de judecată a examinat exclusiv solicitările referințelor ce țin de
respingerea acțiunii, or la etapa cererilor și demersurilor reprezentantul Procuraturii Anticorupție -
procurorul Alexandru Gaina nu a reiterat demersul de antrenare în proces a intervenienților,
solicitând doar anexarea referințelor, iar instanța nu a constatat temeiuri de antrenare din oficiu a
Primăriei mun. Chișinău în calitate de intervenient.

Audiind participanții la proces, examinând actele pricinii în raport cu probele administrate și

prevederile legale aplicabile cazului dedus judecății, instanța consideră necesar de a admite integral
cererile de chemare în judecată depuse de către persoana juridică nerezidentă compania „
XXXXXXXXX” și persoana juridică nerezidentă SRL „INTERNATIONAL XXXXXXXXX XXXXXXXXX
LTD”, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea
nu dispune altfel.

Articolele 121 și 130 alin. (1) din același Cod expres prevăd că, instanța judecătorească reține
spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială
concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea
justă a cazului.

Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Circumstanțele de fapt aferente cererii de chemare în judecată depuse de către

persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX LTD” descriu următoarele, iar
instanța oferind apreciere înscrisurilor anexate la materialele dosarului în ședința de judecată a
constatat că, la 15 ianuarie 2018, compania nerezidentă XXXXXXXXX, în calitate de cumpărător, a
încheiat cu compania nerezidentă XXXXXXXXX Group LP, în calitate de vânzător contractul de
vânzare-cumpărare nr. 216, autentificat de către notarul T. Ungureanu, obiect al cumpărării fiind
loturile de teren cu numere cadastrale: 0100413.556, 0100113.648, 0100114.236, 0100417.841,
0100424.633, 0100416.300, 0100101.1054, 0100105.326 și 0100416.301, cu prețul contractual de 6
000 000 lei (f. d. 36-38).

Plata aferentă contractului de vânzare-cumpărare s-a efectuat prin transfer bancar la contul
vânzătorului, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 1 din 16 ianuarie 2018 (f. d. 34).

Prin ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție din 11 ianuarie 2018 s-a dispus
aplicarea sechestrului asupra bunurilor imobile numere cadastrale 0100413.556, 0100113.648,
0100114.236, 0100417.841, 0100424.633, 0100416.300, 0100105.326, 0100416.301, înregistrate
după compania XXXXXXXXX LP, în scopul reparării prejudiciului cauzat în rezultatul acțiunilor
ilegale (f. d. 33).

La data de 12 ianuarie 2018, procurorul Procuraturii Anticorupție - XXXXXXXXX, a înaintat

demers către judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu privire la
autorizarea punerii bunurilor sub sechestru (f. d. 131-136).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 ianuarie 2018, s-a admis
demersul procurorului privind autorizarea aplicării sechestrului asupra bunurilor imobile vizate (f.d.
142-143).

Prin mandatul judecătoresc din aceeași dată, s-a dispus autorizarea aplicării sechestrului
asupra bunurilor imobile numere cadastrale 0100413.556, 0100113.648, 0100114.236, 0100417.841,
0100424.633, 0100416.300, 0100105.326, 0100416.301, în scopul reparării prejudiciului cauzat în
rezultatul acțiunilor ilegale (f. d. 32).

Prin ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție din 01 februarie 2018, s-a dispus
aplicarea sechestrului asupra bunului imobil număr cadastral 0100101.1054, înregistrat după
compania XXXXXXXXX Group LP (f. d. 156-160).

La data de 01 februarie 2018, procurorul Procuraturii Anticorupție - XXXXXXXXX, a înaintat

demers către Judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu privire la
autorizarea aplicării sechestrului asupra bunului imobil nr. cadastral 0100101.1054 (f. d. 151-155).

Prin încheierea și mandatul judecătoresc din 01 februarie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul
Buiucani a admis demersul procurorului, a autorizat și dispus aplicarea sechestrului asupra bunului
imobil număr cadastral 0100101.1054 (f. d. 161-167).

La 06 februarie 2018, persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX LTD” s-a adresat
către organul emitent al sechestrului aplicat pe bunurile menționate, cu cerere de anulare a
Ordonanțelor din 11 ianuarie 2018 și 01 februarie 2018 de punere a bunurilor sub sechestru, în
cauza penală nr. 2017978006 (f. d. 12-17).

Prin ordonanța din 19 februarie 2018, Procuratura Anticorupție a respins ca neîntemeiată

cererea înaintată de către apărătorul Natalia Covaliov în interesele XXXXXXXXX privind anularea
ordonanței de aplicare a sechestrului asupra bunurilor imobile cu numerele cadastrale 0100413.556,
0100113.648, 0100114.236, 0100417.841, 0100424.633, 0100416.300, 0100101.1054, 0100105.326
și 0100416.301 (f. d. 26-31).

Cu referire la circumstanțele de fapt aferente cererii de chemare în judecată depusă

de către persoana juridică nerezidentă SRL „XXXXXXXXX”, în ședința de judecată s-a
constatat că, la data de 15 ianuarie 2018, ultima în calitate de cumpărător a încheiat contractul de
vânzare-cumpărare cu compania Heroic Global LP, în calitate de vânzător, prin care a procurat
bunurile imobile numere cadastrale 0100426.212 și 0100414010, contractul de vânzare-cumpărare
fiind autentificat de către notarul public Izdebschi Natalia (f. d. 71-73).

În conformitate cu pct. 3 din contract, părțile au stabilit de comun acord că, prețul bunurilor
imobile procurate constituie suma de 1 600 000 lei.

Potrivit ordinului de plată nr. 01 din 18 ianuarie 2018 eliberat de BC VictoriaBank SA, filiala
nr. 17 Chișinău, se confirmă faptul că, compania XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD a achitat integral
companiei Heroic Global LP suma de 1 600 000 lei (f. d. 74).
 Prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 11 ianuarie 2018, s-a dispus aplicarea
sechestrului asupra bunurilor imobile numere cadastrale 0100426.212 și 0100414010 înregistrate
după Heroic Global LP (f. d. 33).

La data de 12 ianuarie 2018, procurorul Procuraturii Anticorupție - XXXXXXXXX, a înaintat

demers în instanța de judecată cu privire la autorizarea punerii bunurilor sub sechestru (f.d.
131-136).

Prin încheierea din 12 ianuarie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a admis demersul
procurorului, iar prin mandatul judecătoresc din aceeași dată, s-a autorizat și dispus aplicarea
sechestrului asupra bunurilor imobile numere cadastrale 0100426.212 și 0100414010 (f.d. 142-143;
32).

La data de 02 februarie 2018, persoana juridică nerezidentă SRL „XXXXXXXXX”, în persoana

avocatului Lunca Ion, a depus în adresa Procuraturii Anticorupție cerere de ridicare a sechestrului
de pe bunurile imobile numere cadastrale 0100426.212 și 0100414010 (f. d. 81-82).

Prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 14 februarie 2018, s-a respins ca neîntemeiată
cererea privind anularea ordonanței de aplicare a sechestrului asupra bunurilor imobile numere
cadastrale 0100426.212 și 0100414010 (f. d. 84-86).

La data de 19 februarie 2018 și 28 februarie 2018 au fost depuse actualele cereri de chemare
în judecată (f. d. 4-11; 58-63).

După notarea circumstanțelor de fapt descrise, instanța de judecată constată că, sechestrul
aplicat pe bunurile imobile în litigiu nu se reliefează normelor legale pertinente, nu este în legătură
cauzală cu cauza penală instrumentată de organul de urmărire penală în raport cu buna credință a
reclamanților la procurarea acestor bunuri, iar scopul aplicării sechestrului nu se justifică prin
mijloace legale și probe pertinente.

La adoptarea soluției judecătorești instanța a analizat temeiurile procesuale de înaintare a

acțiunilor, buna credință a reclamanților, garanțiile constituționale aferente protejării dreptului de
proprietate și sarcina probațiunii caracterului ilicit al bunurilor confiscate, precum și garanțiile
internaționale de protecție a dreptului de proprietate.

Temeiurile procesuale de înaintare a acțiunilor în instanța de judecată:

Instanța de judecată reține că, temeiul juridic de înaintare a prezentelor acțiuni rezidă în
prevederile art. 209 alin. (2) din Codul de procedură penală, care prevăd că, alte persoane decât
bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru a bunurilor lor este
efectuată ilegal sau neîntemeiat sunt în drept să ceară organului de urmărire penală sau instanței să
scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au
comunicat persoanei respective despre soluționarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei,
persoana este în drept să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile.
Hotărârea instanței de judecată în privința acțiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub
sechestru poate fi atacată de către procuror în instanța ierarhic superioară cu recurs în termen de
10 zile, însă, după intrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de urmărire penală și
pentru instanța de judecată care judecă cauza penală în cadrul soluționării chestiunii ale cui bunuri
trebuie să fie confiscate sau, după caz, urmărite.
 În contextul normei precitate se evidențiază că, acest text de Lege conferă instanței de drept
comun deplina jurisdicție pentru a verifica caracterul legal al sechestrului penal aplicat asupra
bunurilor persoanelor care consideră că sechestrarea este una ilegală și neîntemeiată.

Or în cauza Chevrol vs. Franța, CtEDO a statuat că exercitarea deplinei jurisdicții de către o
instanță presupune să nu renunțe la niciuna din componentele funcției de a judeca. Aceasta trebuie
să se bucure de plenitudine de jurisdicție, atât în ceea ce privește stabilirea faptelor, cât și în ceea
ce privește aplicarea dreptului. Imposibilitatea de a se pronunța în mod independent asupra
anumitor aspecte cruciale pentru soluționarea litigiului, cu care a fost sesizată, ar putea constitui o
încălcare a art. 6 § 1 din Convenția Europeană.

Reieșind din lucrările dosarului instanța de judecată constată că, atât persoana juridică
nerezidentă compania „XXXXXXXXX LTD”, cât și persoana juridică nerezidentă SRL „XXXXXXXXX
XXXXXXXXX LTD”, la moment nu sunt vizate în cauza penală nr. 2017978006, neavând nicio calitate
procesuală, considerent din care se reține că ultimele întrunesc condițiile de fond la depunerea
acțiunii privind ridicarea sechestrului penal aplicat asupra bunurilor unor persoane terțe, care nu
participă în cauza penală.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă, orice persoană interesată
este în drept să se adreseze în instanța judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra
drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime, iar art. 7 alin. (1) din același
Cod relevă că, instanța judecătorească intentează procesul civil la cererea persoanei care revendică
apărarea unui drept al său încălcat sau contestat, libertății ori a unui interes legitim.

Sintetizând cele prezentate atât în ordonanța de punere a bunurilor sub sechestru, cât și
referințele prezentate de către reprezentantul Procuraturii Anticorupție și susținute în baza
principiului disponibilității, instanța de judecată reține că, sechestrul penal aplicat asupra bunurilor
imobile numere cadastrale 0100413.556, 0100113.648, 0100114.236, 0100417.841, 0100424.633,
0100416.300, 0100101.1054, 0100105.326 și 0100416.301, procurate de către persoana juridică
nerezidentă compania „XXXXXXXXX”, precum și asupra bunurilor imobile numere cadastrale
0100426.212 și 0100414010, ce au fost procurate de către persoana juridică nerezidentă SRL
„INTERNATIONAL XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD”, au fost aplicate din considerentele că acestea se
pretindeau a constitui obiectul material al infracțiunii de escrocherie cercetate, fiind bunuri
rezultate din infracțiune și care sunt pasibile confiscării speciale, considerent din care este actuală
și oportună menținerea sub sechestru a bunurilor înregistrate după XXXXXXXXX LP și Heroic Global
LP, iar la moment nu sunt circumstanțe certe ce ar demonstra caracterul licit al dobândirii bunurilor
imobile menționate supra de către persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX LTD” și
persoana juridică nerezidentă SRL „XXXXXXXXX”.

Referitor la buna-credință a cumpărătorului persoana juridică nerezidentă compania

„XXXXXXXXX” și persoana juridică nerezidentă SRL „XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD”:

După cum a fost menționat anterior, persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX
LTD” a procurat bunurile imobile numere cadastrale 0100413.556, 0100113.648, 0100114.236,
0100417.841, 0100424.633, 0100416.300, 0100101.1054, 0100105.326 și 0100416.301 de la
vânzătorul XXXXXXXXX Group LP, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie 2018,
autentificat notarial și înregistrat cu nr. 216, de către notarul public Ungureanu Tatiana, la aceeași
dată.
 Similar, persoana juridică nerezidentă SRL „INTERNATIONAL XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD”
a procurat bunurile imobile numere cadastrale 0100426.212 și 0100414010 de la vânzătorul Heroic
Global LP, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie 2018, autentificat de către
notarul public Izbedschi Natalia.

Conform art. 9 alin. (1) din Codul civil, persoanele fizice și juridice participante la raporturile
juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord
cu legea, cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la
proba contrară.

În sensul dat, reprezentantul persoanei juridice nerezidente SRL „XXXXXXXXX” - avocatul

Lunca Ion a declarat în cadrul ședinței de judecată că, la momentul autentificării contractului de
vânzare-cumpărare, notarul a verificat Registrul bunurilor imobile în sensul existenței unor
interdicții privind înstrăinarea acestor bunuri, nefiind depistată nicio interdicție în acest sens.

Totodată, în cererea de chemare în judecată depusă de persoana juridică nerezidentă

compania „XXXXXXXXX” se indică faptul că, la momentul autentificării contractului de
vânzare-cumpărare, notarul a verificat Registrul bunurilor imobile în sensul existenței unor
interdicții privind înstrăinarea acestor bunuri, nefiind depistată nici o interdicție în acest sens.

Afirmațiile persoanei juridice nerezidente compania „XXXXXXXXX LTD” sunt confirmate prin
prevederile pct. 5 din contractul de vânzare-cumpărare autentificat notarial, care stipulează că,
vânzătorul declară și garantează că bunurile imobile înstrăinate, se transmit fără vicii tehnice,
precum și de natură juridică, sunt libere de orice drepturi reale și servitute apărute în temeiul
contratelor sau legii. N-a fost propusă încheierea și nu s-au încheiat contracte cu alte persoane,
inclusiv contractul de arendă, n-a fost gajat în temeiul legii sau acordurilor, nu se află sub arest,
sechestru și alte interdicții ale dreptului de folosință și administrare, nu formează obiectul unor
litigii în instanța de judecată și nu sunt persoane terțe care ar fi avut dreptul preferențial asupra
imobilelor, inclusiv n-a fost înregistrat un drept inexistent.

Faptele sus-expuse sunt confirmate și prin Extrasele din Registrul bunurilor imobile eliberate
de Instituția Publică Agenția Servicii Publice „Serviciul cadastral teritorial Chișinău” cu nr.
0100/18/5223, nr. 0100/18/5219, nr. 100/18/5222, nr. 0100/18/5224, nr. 0100/18/5220, nr.
0100/18/5218, nr. 0100/18/5214, 0100/18/5215, nr. 0100/18/5217 din 15.01.2018.

Cele invocate de către reprezentantul persoanei juridice nerezidente SRL „XXXXXXXXX

XXXXXXXXX LTD”, avocatul Lunca Ion, vis-a-vis de controlul efectuat de către notarul public
Ungureanu Tatiana, se confirmă prin prevederile pct. 5 din contractul de vânzare-cumpărare
autentificat notarial, care stipulează că, vânzătorul declară și garantează că bunurile imobile
înstrăinate, se transmit fără vicii tehnice, precum și de natură juridică, sunt libere de orice drepturi
reale și servitute apărute în temeiul contratelor sau legii. N-a fost propusă încheierea și nu s-au
încheiat contracte cu alte persoane, inclusiv contractul de arendă, n-a fost gajat în temeiul legii sau
acordurilor, nu se află sub arest, sechestru și alte interdicții ale dreptului de folosință și
administrare, nu formează obiectul unor litigii în instanța de judecată și nu sunt persoane terțe care
ar fi avut dreptul preferențial asupra imobilelor, inclusiv n-a fost înregistrat un drept inexistent.
Faptele sus-expuse fiind confirmate și prin Extrasele din Registrul bunurilor imobile eliberate de
Instituția Publică Agenția Servicii Publice “Serviciul cadastral teritorial Chișinău”, la data de
15.01.2018 cu nr. 0100/18/5229 și nr. 0100/18/5228.

În această linie de considerente instanța de judecată menționează că, conform art. 50 al Legii
nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, persoana care desfășoară activitate notarială
autentifică actele juridice pentru care legislația stabilește o formă notarială obligatorie. La dorința
părților pot fi autentificate și alte acte juridice pentru care nu este prevăzută autentificarea notarială
obligatorie.

Persoana care desfășoară activitate notarială are obligația de a explica părților sensul și
importanța proiectului actului juridic și de a verifica conformitatea conținutului lui cu intențiile reale
ale părților și dacă nu este în contradicție cu legislația.

Persoana care desfășoară activitate notarială, va cere părților să prezinte toate documentele
necesare îndeplinirii actului notarial.

Proprietarul bunului este obligat să comunice notarului și celeilalte părți locul aflării bunului
înstrăinat (gajat). Răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării bunului înstrăinat (gajat) sub
interdicție (sechestru, arest, gaj), comunicarea prețului nereal al bunului, altor date eronate sau
prezentarea de documente false (nevalabile) în procesul încheierii actului juridic o poartă partea
vinovată.

Totodată, art. 51 alin. (1) și (2) din aceeași Lege prevede că, contractul de înstrăinare și
contractul de gaj al bunurilor supuse înregistrării se autentifică cu condiția prezentării
documentelor care confirmă dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, a certificatului organului
fiscal teritorial privind lipsa sau existența restanțelor față de buget aferente bunuri lor respective, a
extrasului din registrul gajului despre lipsa gajului acestor bunuri.

Răspunderea pentru comunicarea informației false sau incomplete o poartă persoana care
înstrăinează sau gajează bunurile.

În aceeași linie de considerente, art. 41 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1453 din 08 noiembrie
2002 cu privire la notariat prevede că, notarul refuză efectuarea actului notarial în cazul dacă
acesta este contrar legii sau nu corespunde cerințelor legale.

Dintr-o altă perspectivă, conform art. 497 din Codul civil, înscrierile făcute în registrul
bunurilor imobile se prezumă autentice și complete până la proba contrară.

Conținutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobândit prin act
juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei. Această
dispoziție nu se aplică atunci când s-a notat o contestare asupra autenticității sau atunci când
neautenticitatea era cunoscută dobânditorului.

Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată reprezentantul procuraturii Anticorupție -

XXXXXXXXX a comunicat despre faptul că, deși autorizarea demersului aplicării sechestrului a fost
dispusă la 12 ianuarie 2018, aceasta a fost în zi de vineri, iar aplicarea efectivă a sechestrului penal
asupra bunurilor imobile menționate, prin prezentarea materialelor la organul cadastral, a fost
realizată abia luni, la data de 15 ianuarie 2018.

Conform art. 307 alin. (1) din Codul civil, este considerată posesor de bună-credință persoana
care posedă legitim sau care se poate considera îndreptățită să posede în urma unei examinări
diligente, necesare în raporturile civile, a temeiurilor îndreptățirii sale. Buna-credință este
prezumată.

Având în vedere faptul că, contractele de vânzare-cumpărare au fost autentificate notarial ca

urmare a verificării informației din Registrul bunurilor imobile la data de 15 ianuarie 2018, iar
reprezentantul pârâtului a confirmat că aplicarea efectivă a sechestrului a fost realizată abia la data
de 15 ianuarie 2018, instanța de judecată concluzionează că, aceste circumstanțe luate cumulativ
reprezintă o dovadă incontestabilă a faptului că, la momentul încheierii tranzacțiilor de
vânzare-cumpărare în privința bunurilor imobile vizate, nu exista nicio interdicție aferentă
înstrăinării acestor bunuri, or în cazul depistării unor astfel de interdicții, notarul era obligat să
refuze efectuarea actului notarial, considerent din care se impune și concluzia că, la data încheierii
contractelor de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie 2018, persoana juridică nerezidentă compania „
XXXXXXXXX” și persoana juridică nerezidentă SRL „INTERNATIONAL XXXXXXXXX XXXXXXXXX
LTD” au acționat cu bună-credință.

Referitor la garanțiile constituționale aferente protejării dreptului de proprietate și

sarcina probațiunii caracterului ilicit al bunurilor confiscate:

Conform art. 315 alin. (1) din Codul civil, proprietarul are drept de posesiune, de folosință și
de dispoziție asupra bunului.

Conform art. 316 alin. (1) din același Cod, proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.

Articolul 46 alin. (1)-(4) din Constituția Republicii Moldova expres prevede că, dreptul la
proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii,
cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate
numai în condițiile legii.

Referitor la protecția dreptului de proprietate, instanța de judecată găsește ca fiind

pertinente considerentele Curții Constituționale a Republicii Moldova expuse în Hotărârea nr. 21 din
20 octombrie 2011, unde Curtea a Statuat că, „21. […] prezumția caracterului licit al dobândirii
averii, prevăzută de alineatul (3) al articolului 46 din Constituție, constituie o garanție
constituțională a dreptului de proprietate privată. Prevederea care instituie prezumția caracterului
licit al dobândirii proprietății constituie un element fundamental al articolului 46 din Constituție
care, în ansamblu cu celelalte prevederi ale aceluiași articol, are menirea de a garanta dreptul la
proprietate privată și la protecția acesteia. 23. Această prezumție, asigurând securitatea juridică și
legalitatea proprietății persoanei, presupune responsabilitatea statului, în special a procurorului, de
a prezenta probe care ar demonstra că proprietatea a fost dobândită ilegal. 24. Această prezumție se
întemeiază pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este prezumat licit până la
proba contrarie, impunând, în ceea ce privește averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia
să fie dovedită. Prezumția constituțională atribuie sarcina probei exclusiv organelor statului. [...] 29.
Curtea subliniază totodată că, în mod corespunzător, alin. (4) al articolului 46 din Constituție
prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate
numai în condițiile legii. Astfel fiind, prezumția instituită prin alineatul (3) al articolului 46 din
Constituție nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind
însă celui care invocă acest caracter. În măsura în care partea interesată dovedește dobândirea unor
bunuri de o persoană în mod ilicit, asupra acelor bunuri dobândite ilegal se poate dispune
confiscarea, în condițiile legii. [...] 34. În acest context, Curtea Constituțională consideră că statul
are o poziție dominantă în raport cu individul și deține întreg instrumentariul necesar pentru
desfășurarea acțiunilor de cercetare a caracterului ilicit al dobândirii averii.”.
 Cu referire la efectele considerentelor pe care se bazează hotărârile Curții Constituționale
instanța de judecată reține că, prin Hotărârea nr. 33 din 10 octombrie 2013 Curtea Constituțională a
statuat că, „44. Difuzarea normelor constituționale în ansamblul sistemului juridic se caracterizează
prin impregnarea ramurilor de drept cu normele constituționale. Jurisdicția constituțională este o
consecință a caracterului direct aplicabil al Constituției concretizată în obligativitatea aplicării
actelor Curții Constituționale. […] 46. Curtea reține, conținutul normelor constituționale este cel
definit implicit în jurisprudența instanței de jurisdicție constituțională, care are un caracter
regulator și constituie izvor de drept prin efectele sale. 47. Interpretarea dată dispozițiilor
constituționale comportă caracter oficial și obligatoriu pentru toți subiecții raporturilor juridice.
Hotărârea prin care se interpretează un text constituțional are putere de lege și este obligatorie,
prin considerentele pe care se sprijină, pentru toate organele constituționale ale Republicii Moldova.
Aceasta se aplică direct, fără nici o altă condiție de formă. 48. Scopul oricărei interpretări a
normelor constituționale este de a asigura unitatea și înțelegerea corectă a conținutului și sensului
lor autentic, de a soluționa divergențele juridice și politice apărute în legătură cu perceperea și
aprecierea normelor Legii Supreme. Interpretarea oficială a normelor constituționale este
imperativă. 49. Astfel, indiferent de natura hotărârilor Curții, fie că sunt de interpretare a Legii
Supreme sau de control al constituționalității cadrului normativ subsecvent, ele își produc efectele
pe care Constituția și legea le conferă, în raport cu atribuția exercitată de Curte, forța lor juridică
neputând fi contestată sau confirmată de nimeni.”.

Astfel, prezumția nevinovăției și exigența ca organul de urmărire penală să suporte sarcina

de a dovedi acuzațiile este menționată explicit în articolul 6 § 2 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ține de noțiunea generală de proces
echitabil în sensul articolului 6 § 1 (a se vedea, mutatis mutandis, Saunders v. Marea Britanie din 17
decembrie 1996, § 68).

Având în vedere prevederile constituționale care protejează dreptul de proprietate privată și

instituie prezumția caracterului licit al dobândirii bunurilor, în coroborare cu caracterul obligatoriu
al considerentelor expuse de Curtea Constituțională în ceea ce privește sarcina probațiunii în sensul
demonstrării caracterului ilicit al bunurilor dobândite, instanța de judecată apreciază critic
temeiurile de respingere a cererilor de ridicare a sechestrului invocate de către XXXXXXXXX precum
că, la moment nu sunt circumstanțe certe ce ar demonstra caracterul licit al dobândirii bunurilor
imobile menționate supra de către persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX LTD” și
persoana juridică nerezidentă SRL „XXXXXXXXX”, or atât prevederile imperative ale normelor
procesual penale, cât și constatările Curții Constituționale denotă că, sarcina probațiunii este pusă
pe seama organului de urmărire penală în caz de aplicare a sechestrului, în sensul demonstrării cu
probe pertinente și concludente a caracterului ilicit al bunurilor dobândite.

La caz, companiile reclamante nu sunt vizate în cauza penală nr. 2017978006, nefiindu-le
atribuită nici o calitate procesuală.

Drept urmare, din materialele prezentate la dosar cu certitudine reiese că, la momentul
eliberării extraselor cadastrale din data de 15 ianuarie 2018, nu exista sechestru penal aplicat de
către organul de urmărire penală, considerent din care, aplicarea lui ulterioară nu poate fi opozabilă
cumpărătorilor de bună-credință persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX” și persoana
juridică nerezidentă SRL „INTERNATIONAL XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD”, or la momentul
încheierii tranzacțiilor de vânzare-cumpărare, ultimii nu au cunoscut și nici nu au putut cunoaște
despre existența cărorva interdicții.

Conform art. 508 din Codul civil, drepturile de creanță, faptele sau raporturile juridice
aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terților numai prin notare.
 Sunt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicție judecătorească și ridicarea acestei
măsuri; b) locațiunea și cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani; c) interdicția de înstrăinare sau de
grevare a unui drept înscris; d) antecontractul; e) dreptul de preemțiune născut din actul juridic; f)
intenția de a înstrăina sau de a ipoteca; g) schimbarea rangului ipotecii, poprirea creanței ipotecare
și gajul asupra creanței ipotecare; h) sechestrul, urmărirea imobilului sau a fructelor sale; i)
acțiunea în prestație tabulară și acțiunea în rectificare; j) acțiunea pentru apărarea drepturilor reale
înscrise în registrul bunurilor imobile, acțiunile în desființarea actului juridic pentru nulitate,
rezoluțiune ori alte cauze de ineficacitate, precum și orice alte acțiuni privitoare la drepturi de
creanță, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise; k) alte cazuri prevăzute de
lege.

În sensul dat instanța de judecată menționează că, înregistrarea sechestrului penal ulterior
încheierii contractelor de vânzare-cumpărare care au fost autentificate notarial în baza verificării
informației din Registrul bunurilor imobile, au făcut ca acesta să fie inopozabil cumpărătorilor
persoana juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX LTD” și persoana juridică nerezidentă SRL „
XXXXXXXXX XXXXXXXXX LTD”, nefiind de natură să aducă atingere dreptului de proprietate a celor
din urmă.

Referitor la garanțiile internaționale de protecție a dreptului de proprietate:

Conform art. 12 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească soluționează
pricinile civile în temeiul Constituției Republicii Moldova, al tratatelor internaționale la care
Republica Moldova este parte, al legilor constituționale, organice și ordinare, al hotărârilor
Parlamentului, al actelor normative ale Președintelui Republicii Moldova, al ordonanțelor și
hotărârilor Guvernului, al actelor normative ale ministerelor, ale altor autorități administrative
centrale și ale autorităților administrației publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanța
aplică uzanțele dacă nu contravin ordinii publice și bunelor moravuri.

În sensul dat instanța de judecată reține că, dreptul de proprietate este garantat de articolul
17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În cazul în care
există o ingerință în dreptul de proprietate, aceasta urmează să fie justificată de către stat. Pentru a
putea fi justificată, orice ingerință în exercitarea dreptului de proprietate trebuie să servească unui
scop legitim de utilitate publică sau unui interes general. În același timp, aceasta trebuie să fie
proporțională scopului legitim urmărit, adică să se asigure un just echilibru între protecția dreptului
de proprietate și interesul public.

De asemenea, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale garantează dreptul la un proces echitabil pentru a decide asupra
drepturilor și obligațiilor cu caracter civil sau a temeiniciei oricărei acuzații penale.

În sensul Convenției, noțiunea de „bunuri” cuprinde atât bunurile mobile, bunurile imobile,
alte drepturi reale, cât și „speranța legitimă” de a obține un avantaj patrimonial. Totodată, speranța
de a i se recunoaște un drept de proprietate ce nu poate fi exercitat efectiv nu poate fi considerat ca
un „bun” în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, și la fel se întâmplă și în cazul unei
creanțe condiționale care se stinge din cauza neîndeplinirii condiției (a se vedea Prințul Hans-Adam
II de Liechtenstein vs. Germania, nr. 42.527/98, § 82 și 83).
 Aspectul care urmează a fi analizat, în fiecare cauză, este dacă circumstanțele cauzei,
examinate în ansamblu, oferă persoanelor vizate un drept asupra unui interes material protejat de
articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Astfel, aplicabilitatea acestuia suferă o limitare
importantă, Convenția protejând doar dreptul de proprietate asupra unui bun, nu și dreptul de a
obține proprietatea unui bun. Pentru ca prevederile Convenției să fie aplicabile, este absolut necesar
ca drepturile și interesele cu valoare economică să fie actuale.

Instanța de judecată reiterează că, necesitatea asigurării unui echilibru între interesele
individuale și interesul general poate determina limitarea dreptului de proprietate.

În jurisprudența sa anterioară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat că, o măsură

privativă de proprietate trebuie să păstreze un echilibru just între exigențele interesului general al
comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului, să fie convenabilă
pentru realizarea scopului ei legitim și nedisproporționată față de acesta (a se vedea James și alții vs.
Regatul Unit, Hotărârea din 21 februarie 1986).

Având în vedere cele prezentate anterior instanța de judecată reține că, (i) extrasele
cadastrale din 15 ianuarie 2018 eliberate de organul cadastral, care confirmau dreptul de
proprietate înregistrat după vânzătorii Heroic Global LP și XXXXXXXXX LP și lipsa interdicțiilor de
înstrăinare, (ii) autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare de către un notarii publici care au
verificat Registrul bunurilor imobile vis-a-vis de existența interdicțiilor de înstrăinare, (iii)
declarațiile vânzătorilor în raport cu lipsa oricăror vicii de natură juridică, (iv) achitarea efectivă a
prețului pentru bunurile imobile procurate, au constituit, cumulativ, niște circumstanțe obiective
care au dat naștere pentru cumpărătorii-reclamanți persoana juridică nerezidentă compania „
XXXXXXXXX LTD” și persoana juridică nerezidentă SRL „INTERNATIONAL XXXXXXXXX
XXXXXXXXX LTD” la o speranță legitimă că urmează să obțină un avantaj patrimonial și anume,
înregistrarea dreptului de proprietatea asupra bunurilor imobile procurate.

În conformitate cu art. 4 din Codul de procedură civilă, sarcinile procedurii civile constau în
judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a
libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale
autorităților publice și ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale,
de muncă și ale altor raporturi juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în
consolidarea legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

Având în vedere cele menționate instanța de judecată reține că, admiterea ingerinței asupra
dreptului de proprietate a dobânditorilor de bună-credință prin aplicarea unui sechestru penal, în
contextul în care aceștia nu sunt vizați în cauza penală, nefiindu-le atribuită nicio calitate procesuală,
iar la încheierea tranzacțiilor de vânzare-cumpărare ultimii fiind în prezența unor circumstanțe
obiective care le-a permis să deducă caracterul legal al tranzacției încheiate, este contrară
scopurilor procedurii civile – legalității și ordinii de drept, considerent din care instanța de judecată
ajunge la concluzia de a admite în mod integral pretențiile înaintate de către reclamanții persoana
juridică nerezidentă compania „XXXXXXXXX” și persoana juridică nerezidentă SRL „XXXXXXXXX
XXXXXXXXX LTD” privind ridicarea sechestrului aplicat prin ordonanțele organului de urmărire
penală.

La baza concluziei enunțate instanța de judecată a pus și poziția pârâtului în ședința de

judecată, care la întrebare instanței a comunicat faptul că, procurorul nu a contestat în interesele
Statului actele juridice referitoare la terenurile litigante, iar măsuri asiguratorii în vederea
confiscării contravalorii acestor bunuri în cadrul cauzei penale instrumentate nu au fost aplicate, iar
pe bunurile bănuiților au fost aplicate măsuri asiguratorii.
 Cumulul circumstanțelor descrise și convingerea instanței bazată pe aprecierea probelor
administrate au convins în necesitatea admiterii acțiunilor în sensul descris.

În conformitate cu art. 209 din Codul de procedură penală, art. 180 alin. (4), 236, 238-241 și
362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată –

hotărăște:

Cererea de chemare în judecată formulată de către persoana juridică nerezidentă compania

„XXXXXXXXX LTD” împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la scoaterea bunurilor imobile de
sub sechestru, se admite integral.

Bunurile imobile cu numerele cadastrale 0100413.556; 0100113.648; 0100114.236;

0100417.841; 0100424.633; 0100416.300; 0100105.326 și 0100416.301, se scot de sub sechestrul
aplicat prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 11 ianuarie 2018 în cadrul cauzei penale nr.
2017978006, autorizat prin mandatul judecătoresc emis de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la
data de 12 ianuarie 2018 în cadrul dosarului nr. 11-105/2018.

Bunul imobil număr cadastral 0100101.1054, se scoate de sub sechestrul aplicat prin
ordonanța Procuraturii Anticorupție din 01 februarie 2018 în cadrul cauzei penale nr. 2017978006,
autorizat prin mandatul judecătoresc și încheierea judecătorului de instrucție emise de Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani la data de 01 februarie 2018 în cadrul dosarului nr. 11-471/18.

Cererea de chemare în judecată formulată de către persoana juridică nerezidentă SRL „

XXXXXXXXX” împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la scoaterea bunurilor imobile de sub
sechestru, se admite integral.

Bunurile imobile cu numerele cadastrale 0100426.212 și 0100414.010, se scot de sub

sechestrul aplicat prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 11 ianuarie 2018 în cadrul cauzei
penale nr. 2017978006, autorizat prin mandatul judecătoresc emis de Judecătoria Chișinău, sediul
Buiucani la data de 12 ianuarie 2018 în cadrul dosarului nr. 11-105/2018.

Se înștiințează Agenția Servicii Publice despre anularea măsurilor de asigurare aplicate prin
încheierile și mandatele judecătorești emise de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la data de 12
ianuarie 2018 în cadrul dosarului nr. 11-105/2018, precum și la data de 01 februarie 2018 în cadrul
dosarului nr. 11-471/18, în privința terenurilor identificate prin numerele cadastrale respective
indicate în prezenta hotărâre.

Hotărârea este cu drept de apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, prin intermediul instanței emitente.

Președintele ședinței,

Judecătorul Petru
XXXXXXXXX