T conj lax:

prorpiu zis: prototip de t conjunctiv: are toate cele 3 componente. Cel sunt toate categoriile de celule
(fixe si mobile), toate cele 3 fibre (colag, elstice si inca ceva) si toate tipurile de comp. extracel.
formeaza mucoasele, formata dintr-un epiteliu si un corion (lamina propria), in dermul papilar (limita
dintre epiderm si derm, limita realizata dupa o linie ondulata, in tunica externa a tubului digestiv, in
adventicea vaselor de sg, in tructura endotenonului, endotenineu, endomisium si perimisium,
endonervului si peronervului, in hipoderm, paniculii adiposi, in canalele cavers, in structura ovaruluu
(stroma conjunctiva, in special in medulara), la niv testiculului

Celulele: fixe propriu zise (fibrolbaste, fibrocite is miofibroblaste), cat si celule mobile
(polimorfonucelarele, limfocitele T, limfocitele B care se transf in plasmocite, macrofage, mastocite, si
melanocite in functie de localziare). Prin aceste cel se secreta si se sintet matricea, imnuitatea celulara
si tisulara, repararea.

Fibre: reticluare, colagen si elastice (toate tipurile). Fibrele de colagen formeza unghiuri ascutite, nu se
anastomozeaza, fibrele elastice sunt mai subtiri, ramificate si anastomozate, iar cele de reticulina cele
mai subtiri. Ochiurile sunt pline de substanta fundamentala, care in general nu se coloreaza, fiind
extrasa in etapele de preparare ale preparatului microscopic permanent de glucozo amino glicani

Matricea: glicoz amino glicani (mari de acid hialurinoic, ce asigura o hidratare, presiunea e turgescenta
) si proteo glicani (cei cu molecule mici ce org fibrilele de colagen, sau cei ce au miezul proteic in
membrana celulara, cu domeniul extra ce elagaa 3- molec de glicoz amino glicani.

Vase mai mici si mai mari (vapilare dar si arteriole si venule)

Bogat inervat, uneori si cu terinatii nervoase libre, dar si corpusculii capsulati (derm papilar de ex).,
fibre fazo motorii (fibre simaptice post gg, fomrand plexurile vasculare)

Varietati:
a) areolar : predomina subst fundamentala, iar ochiurile formate sunt f largi/mari, gasit in epiplon
b) spinocelular, in care predomina componenta celulara si anume fibroblastele, care se dispun in
vartejuri in jurul formatiunilor reticulare, fibrele conj sunt reprezentate de fibre reticulare.
c) lamelar: redomina fibrele, dispuse paralel in bandelete, iar acestea dispuse iarasi paralel, fibre de
colagen predomina, gasit in fascia superficiala si profunda a mischiului, dincolo de epimisium.

T conj dens semiordonat (fibros), prt ca predomina componenta fibrilara, dens pt ca spatiile sunt f mici
si semiordonat pt ca fibrele de colagen fomr fascicule, iar fibreled e colagen sunt paralele in fascicule,
dar fasciulele se dispun in toate directiile. Se gasesc si fibre elastice (1/5, colagen 4/5), dpsiunere
asemanatoare unei pasle. Spatiile pline de substanta fundamentala.

Celulele reprezentate de fibroblaste, dar si cel mobile din sange, care intervin in aparare
(polimorfonucleare, monocite, macrfoage, mastocite)

Vascularizatie bogata, acelasi tip de vase

Inervatie asemanatoare, doar ca putem avea toate categoriile de corpusculi nervosi, tnl, dar si fibrele
care asigura inerv vaselor de sg)
In dermul reticular, in submucoasa organelor cavitare, organele parenchimatoase(capsula lor),
duramater, axul limbii (fibromuscular), colul uterin (ax fibromuscular 75% t conj dens, si 25% muscular
neted, pt a se dilata sct colagenaza), asigura rezistenta la tractiune.

T conj dens ordonat (aponevroza tendon si ligamente). Aponevroza =tendonul muschiului lat.
Aponevroze simpla ( o singura foita conj, in care gasim benzile de fibre de colagen si beznile dispuse
paralel intre ele, cu spatii f mici) si aponevrose compuse (3-5 foite conj, cu fibrele de colagen dispuse
perpednicular fata de foitele adiacente, cu aspect grilar la microscop)

Cel: fibroblaste asezate intre foite ( ins trcutra lor, aplatizate si intinse, paralel cu fibrele de colagen,
suparpuse peste ele)

Tendon: organul cre asigur ainsertia msuchiului pe os, muschiul lung. Se examineaza sectiunea longit:
premdoina comp fibrilara (bandelete colagen paralele intre ele, cu spaii f mici, subst fundamentala
poatre sa se vada sau nu, cel lui sunt fibroblaste=tenocite si pt ca emit niste prelungiri ca niste
aripioare=aliforme, vzut pe transversala. Organizarea cel in monom bigeminal, cel dispuse in siruri
paralele cu bandeltele de coalgen, asezate2 cate 2, dat de faptul ca cle se divid, si neavand spatiu sa se
depaseze, raman 2 cate 2. Se poate confunda cu sectiunea rpin muschiul neted) si sectiune
transversala ( cel cu forma poligonala, cu prelungiri din celule=aliforma, cel f turtite, organizarea
tendonului in tendoane primare si secudnare, cel amtur fiind cle tertiar, cele primare sunt ivnelite la
periferie de endotenonium care realizeaza impartirea tendonului tertiar in secundare. Mai multe
secundare invelite de epitenonium formeaza cel tertiar. Tend primare de forme si marimi dif, cele
secunddare mai mici la periferia celuit ertiar. La cel primar se pot distinge si spatii intercelulare. Si
tendonul si aponvroza sunt avasculare, iar hranirea se face de la t inconjuratoare, cu vase de snage in
apropierea epitenonului. Epitenonul e tpatetat de un mexoteliu-simplu pavimentos. Intre mezo si
epitenoniu va exista o lamela fina de t conj lax, iar mezo cu t conj lax va forma teaca sinoviala, care se
dedubleaza, formand in jurul dendonului bursa sinoviala, cu lichidul sinovial, cu compoitie bogata in
acid hialuroni, identic cu plasma dpdv electrolitic) Va exista o jonct osteo tendinoasa (depinde unde se
face: diafiza prin fibrele lui sharpey, fibre de colagen strabat periostul diafizei si intra printre osteoane,
iar la diafize prin t conj de alunecare incarcata cu Ca si fosfor, t care face trecerea intre cartilaginos si t
conj dens semiordonat) si una miotendinoasa ( fibrele msuclare terminate in forma digitiforma, la acest
nivel epimisiumul continuat cu epitenonul iar endomisiumul cu endotenonul. De la tendon vom avea
niste fibre de colagen care se leaga direct pe sarcolema, patrunzand in partea decliva/la baza
rpelungirilor digitforme, prin fibronectina legarea. Fiecare prelungire de colagen e legata prin fibrele
reticulare ca doagele unui butoi in jurul prelungirii digitiforme).

T conj elastic: pur, doar in lig glabene ale cefei si lig suspenor ale penisului. In peretele vaselor are intre
40-60 lamele elastice, dispuse paralel intre ele, inglobate intr-o masa de subst funademtnala. Intre
lamele vedem nucleii cel msuculare, fibre msuculare tensionale, netede, cu un capat pe lamela si
celalalt pe peretele vascular.

T conj reticular: in 2 varietati: mieloid sau limfoid ( idn stuctura org limfopoetice), pt ca predomina
fibrele reticulare, si pt ca in structura luis e gaseste un dublu reticlul format din celuekl (citoreticul),
format din cel reticulare, stelate cu prelungiri ce stabilesc jonct gap intre ele, au o citoplasma acidfolia,
si fribroreticul (formad din fibre), care nu se vede, dispus peste citoreticul. Celulele reticulare sunt de 4
tipuri:
a)fibroblastoid se aseamana cu fbroblastele unui t conj moale, in sinteza proteica, produce matricea
bogata in fibre reticulare
b)histioid, histiomacrofagele t, dipsuse in adventicea vaselor de sange in special, fac parte din sistemul
fagocitar mononuclear
celelalte doar la ME sau minuohistochimie
c)interdigitate asemanatoare cu limfocitele T
d)reticulare interdendritice asemanatoare cu limfocitele B

T conj adipos: format din cel adipoase, multicelularitate, rpedomina comp celulara, cu o organizare
epiteloida, cu spatii mici intre ele, subst fund putina, iar fibrele putine, reprezentate de colagen subtiri,
si reticulare, care predomina. Celulele adipoase se organizeaza in lobului sau paniculi adiposi. Separati
de septuri, care pot sa fie de t conj lax sau dens semiordonat, aceste septuri aducand vase de sange si
filet enervoase adrenergice si colinergice. Vasele de sange sunt f numeroase, pt fiecare adipocit 1
capilar, si pt fiecare brun 3 capilare). Cel adipoase dervia din cel mezench, care isi piere rpelungirile in
sapt 5, se incarac cu enzmima makrer alfa .... si se transforma in adipoblast, insa fiecare linie celulara
deriva separat ce elelalte albe pe o lini, brune pe alta linie etc), sub actiunea unor homroni inslin-like si
insulina se formeaza in primii 2 ani formandu-se t adipos(25% la fete si 5% la barbati). La p[ubertatea
se formeaz aun nou nr de cel adipoase, sub actiunea h androgeni si estrogeni, cu o dispozitie diferita la
femei(40%) si barbati(25%).
Cel adipoase se pot umfla pana la de 3 ori volumul lor initial.

Adipocitele albe=uniglobulare, deoarece prezinta o singura picatura. La ME, forma poligonala (in tesut)
si rotunda (izolate). Nucleu e turtit, impins la periferie, unul incarcate cu eucromatina, ncleoli evidenti,
citoplasma putina cantitativ, cu REN f bine rpeprezenttat,complex golgi, mitoondii cu criste tubulare,
ribozomi. Bula lipidica delimitata doar de citoplasma, nu si d eo membrana. Membrana celulara e
dedulbata de o lamina externa, comuna pt mai multe adipocite. Fibrele nervoase sunt in contact cu
lamina fibroreticualra.
forma de depozit a trigliceridelor (nu mai mult de 30 de zile). Poate sa isi sintetizeze de novo acizii
grasi. E numit alb pt ca asta e culaorea lui macroscopica

Adipocite brune=mmultiloculara/spongiocit-pt ca asa e culoarea lor macroscopica. T adipos e asa

macroscopic datorita vascularizatiei mai bogata, exista si un pigment lipocrom in citoplasma si preenta
mitocondriilor cu citocrom C5 responsabil si el de aceasta culoare. Localizare: la nou nascut in 1 an de
viata, laterocervical, retrostrernal, mediastin, retrosimfizal. Au dimensiuni mai mici decat clel albe, 60
de microni, forma ovala sau poligonala. Precinta septuri intre bulele lipidice. La ME se vede nucleul
dispus central, activ, eucromatic, citoplasma formand acele speturi, complex, mitocondrii cu criste
tubulare, REN, la periferie adicpcitul are o lamina externa proprie fiecarui adipocit, fibroreticualra,
traversata de termianrttia nervoasa, meidatorul eliberat in contact cu membrana adipocitului. Fibrele
nervoase sunt doar adrenergice, cand in alb avem din amandoua. Fibrele adrenegice nonadrenalina
cand e frig, se va fixa pe receptoruld emembran,a acitv adenliat ciclaza, amp ciclic, se induce lipoliza in
interiroul adipocitului, se elibereaza acizii grasi care apoi sunt arsi pt energie disipata sub forma de
caldura, la niv ribozomului fiind inhibata ADP sintetaza. Paniculii sunt separati cu ajutorul unor septuri
cu t conj lax sau dens semiordonat.

Coloratia Mallory-colagen albastru din semiordonat, la lax e alb

coloratia Gieson-colagen rosu