Tesutul conunctiv dervia din mezoderm, sau mezoectoderm la nivelul reg cefalice.

Functi eprincipala: de suport/sustinere. Altul e rolul trofic (vascularizat, si va hrani structurile adiacente,
precum si cele avasculare). Rolul metabolic (adipos prin lipogeneza, lipide ce stagneaza in jur de 30 zile,
dupca care sunt inlocuite). Rolul in aparare/imunitate (fde tip celular sau umoral, asigurate de celulele
mobile provenite din sange, prin diapedeza prin peretele capilar in tesutul conjuctiv unde isi vor exercita
rolul). Rolul in cicatrizare/vindecarea plagilor (prin celulele salele active care secreta fibre de colagen, s
pt matrice...)

Alcaturire: celule conjunctive, fibre conjucntive si substanta fundamentala, ultimele 2 formeaza matricea
conjunctiva extracelulara.

Matricea conjucntiva: formate din elemente secretate local inc are se fixeaza factori de crestere si
homroni, reprezentand un asnamblu de semnale,f ara de care cle conj nu ar putea realiza
deplasare/miscare/profliferare, diferentiere, determinismul formei celulare. ( nu e o masa inerta!!!). E
secretata local de cel conjunctive rezidente/propriu-zise ale tesutului cinjunctiv, matricea reinnoindu-se
odata la 30 de zile.. Compizitia ch depinde de gradul de maturare, statusul metabolic precum si tipul de
celula.
E alcatuita din proteine fibroase (din structura fibreloc conj=colagen deci fibra de colagen si fibra
reticulara, elastina deci firba elasitca, precum si proteinele structulare de adezivitate, si anume niste
glicoproteine, deci fibronectina, din jonctiuni focale, laminina, enasceina, condronectina etc.)
Moleculele glucidice sunt reprezentate de glicozoaminoglicani (nu formeaza leg covalente cu proteinele)
si proteoglicani. Au marime destul de importnanta, incaracre negative datorita radicalilor sulfati, care
atrag numerosi cationi pozitive, de ex Na, care e hidroscopic, atrage apa. Deci rolul lor e de a atrage apa
si ionii in tesutul conjucncitv =presiunea de turgescenta (asigurarea ei prin acest fenomen)=rezistenta la
compresiune. Matricea extracel=gel poros puternic hidratat, data de moleculele glucidice.

PROTEINELE FIBROASE (si anume colagenul)

25% din totalul prot struct, si 6% ding reuttatea corpului, fara de care organismul se dezagrega, fiind
intalnit in toate structurile. Se cunosc cca 25 de tipuri de colagen, clasificTE DUOA COMPROTAMENTUL
LOR FATA DE MATRICE in colagen fibrilar (polm in fibrile si apoi in fibre de colagen, fiind tipuri de
colagen care formeaza fibre omogene, dar si unii care formeaza heterogene) , afibrilar (de tip 4 ,6,7,8,
deoarece la capetele lor prezinta domenii globulare, deci nu poate polimeriza sa formeze fibrile, deci fie
se aseaza periodic la fibre de colagen, fie formeaza retele bidimensiionale, in cazul celui de tip 4 in
laminele bazale)

Colagenul fibrilar: 25000 DA, forma uni badtonas, grosime 1,5nm, luungime 300nm. Are forma uni triplu
helix in portiunea centrala, formate din lanturi alfa, la ambele capete raman spiralizate doar in jurul
axului propriu, dar ammanand paralele intre ele.Fiecare lant are in jur de 1050 de aa, la fiecare 3 aa
repetandu-se glicina (y,glicina,x), cu y=hidroxiprolina, x=prolina (12%) sau hidroxilizina (10%). Mai sunt
pana la 49 de reziduri de aa, care le diferentieaza, precum si fragmente glizozaharidice (galactoza si
glicozil galactoza). Deci colagenul e o glicoproteina, nu o proteina pura! Lantrile alfa 1 si 2 sunt
codificate de cromozomii 7 si 17 (7-alfa 2 si 17-alfa 1).

Colagenuld e tip 1: 3 lanturi alfa1 sau 2 alfa 1 si unul alfa 2. (alfa 1 din colagenul 1 difera de alfa 1 din alt
colagen) T conj piele, os tendon, ligamente, dentina, sclera, fasci si capsulele organelor., ce amai larga
raspandire, promovand rezisntenta la tensiune si intindere.
Colagenul de tip 2, format din 3 alfa 1, in toate tesuturile cartilaginoase: hialin , elastic si sustin
rezistenta la deformare.

Colagneul de tip 3, e alfa 1, formand stroma conjucntiva la maj org parenchimatoase a uterului, ficat
spina rinichi, plaman, muschi neted, endoneurium, vase de sange si pielea fetala. Prezinta un rol
structural si de elastricitate. Prezinta fibre subtiri, cu rol de ezistenta

Clagenul de tip 4, al membranelor bazale, formeaza retele bidimensiunale, din 3 lanturi alfa 1 sau alfa 2,
la baza t epit, si a endoteliului, glomerulii, ro de suport...

Colagen tip 5, 2 alfa 1 si un alfa 2, la lamina bazala a cel musc netede si scheletale, a cel gilae.. cu rol de
suport si alte roluri importante.]

Cel producatoare de colagen:

- fibroblastele, cel atcive ale t conjunctiv
- mezenchimale,care dau nastere cle fixe
- miofibroblasteb(fibroblaste ale aparatului de contractie)
- cel perineuronale, in care se incld si cel gliale sau si alte tipuri de celule
- cementoblastele, cel ale cementuluo, la niv radacinii dentare,
- odontoblastele, care tapeteaza cav bulbara si secreta dentina
- osteoblastele, cel tinere osoase
- cartilaginoase, ci doar condroblastele, cel care vor sintetiza colaen de tip 2
- unele cel musculare entede, fenotip secretor in peretii vaselor de sange
- cel epiteliare
- adipocite, t conj mai speciale
- cel schwann
- toate celulele gliale, indiferent daca sunt din glia centrala sau periferica.

Etapele sintezei colagenului:

Etapa intracelulara:
1) Cel tr sa iis procure prolina si lizina, aa esentiali, provenind din alimentatie
2) Transcriptie si traducere, la niv nucleului cu ajutorul ADN-ului, fomrand-use molec de ARNm,
copiand informatia de pe cr 7 si 17, orice dinainte de alfa 1 si alfa 2 fiind denmit lant
preprocolagenic, care se va atasa robozomilor liberi, fiind proteina de export, unde incepe
sinteza lantului polipeptidic (la niv RE). Fiecar lant alfa 1 preprocolagenic are in jur de 500 00 de
Da, avand fibre de extensie la ambele capete, fie amino, fie carboxi. Prezinta peptida de semnal
(grup de aa extra, fara de care nus e va spiraliza)la capatul amino.
3) Modificari post translationale: scindarea peptidei semnal cu ajutorul unor peptidaze in RE. Apoi
hidroxilarea veziculelor de prolina si lizina, hidroxilare care presupunem przenta unor enzime:
prolin hidroxilaza, si lizin hidroilaza, hidroxilare car ein afar de aceste 2 enzime mai are nevoie de
vitamina C, fe, si alfacetoglutarat. In urma hdiroxilarii se vor forma 3 prolia/hidroxiprolina (?), 4
hidroxiprolina, si 4 hidroxilizina. Glicozilarea, efecutata tot in RE, cu ajutorul glicozil transferaza
si galactozil transferaza, doar la 4 hidroxilizina.
4) Spiralizarea, fiecare lant in jurul axului propriu, si apoi cele 3 lanturi in zona lor centrala. Intre
lanutri se formeaza leg bisuflurice, covalente, petidice, iar cu ajutorul macroveziculelor golgiene
va fi transportat si apoi expulzat, cu ajutorul dineinei
5) Exocitoza, si se temrina faza itnraceluara
Etapa extracelulara:
Cu ajutorul uno procolagen peptidaze, pocolagenul e trasnformat in tropocolagen sau colagen.
Tropocolagenula atcar de liziloxidaza, oxidat la molec de hidroxilizina, se formeaza aldehidele reactive,
intre care se fomreaza puntile covalente de legatura, atat intracelulare cat si extra. Polimerizarea se va
forma de regula in jurul incizurilor/prelungirile celuleor. In ruma polimerizarii rezulta fibrila, putand avea
diametru intre 20(in t tinere) si 300 (in t adulte) de nm. Oputem vedea la ME striata, putand fi
confundata cu fibra musculara. Prezinta un disc clar(0,4D) mai ingurs is unul intunecat mai lat (0,6D).
Intre molec dintr-un sir se formeaza gap-uri, care face parte din bandarea caratceristica, dand discul
intunecat, unde se acumuleaza tetraoxidul de osmiu, fiind de fapt distanta dintre molecule, care sunt
insiruite. Gap-ul se suprapune o data la fiecare al 5-lea rand. Defazajul se pastreaza la toate sirurile.

Dupa, din fibrile se formeaza fibrele, ajuncad la 20 ce microni,c are nu vor fi niciodat izolate, ci vor forma
fasicule:benzi/panglici, cu traseu ondulat de celel mai multe ori in structuri. Nu se ramifica, nu se
anastomozeaza, dar s epot dispune in unghiuri ascutite sau... Se pot colora cu eozina sau structuri
acidofile. Sau cu coloratii tricome Van ghison (rosu), mason (verde), albastru de metilen (albastru).

Fibrele de reticulina sunt cele mai subtiri si nu se coloreaza cu HE.

ELASTINA:

Proteina stcturala, 6% din totalul lor, cu o forma ondulata, fiind o molecula puternic hidrofoba. Contine
glicina 33%, 50-60% desmozina si izodesmozina (aa nepolari), restul fiind 10% prolina, si pana in 1%
lizina, f importanta de polimerizare, in jur de 24-25 de molec.

Se sintetizeaza in aceleasi celule care sintetizeaza colagenul, si in acelasi timp, urmand aceleasi etape. Se
pleaca de la aa consitituenti, se aj la tropoelastina la sf intracelulara, fara hidroxilare, fara glicozilare,
fara sprilalizare. Apoi, sunt atacate de liziloxidza, dezaminand, formandu-se... (vezi la colagen). Se
formeaza plimerii de elastina, asupra carora se actioneaza cu o forta d intindere, mentinndu-se un spatiu
egal intre molecule, in orice stare.

Polimerul e dens la ME, se dispune sub forma ovala cu contur policiclic, in centrul fibrei de elastina, iar la
periferie se observa niste puncte mici. E inconjurat de firbilina si emilina 1, 2 prot care vor forma aceste
fibrile punctate, la periferia fibrei de elastina.

Exista 2 etape premergatoare

Etapa fibrelor oxitalamice: in tesuturile embrionare, putand sa apara in t adulte ()lig alveolodentare, sau
la globul ocular, zonula lui...) Au doar firbrilina si emilina 1

Etapa fibrelor de elaunina. Le gasim in dermul pielii in jurul glandelor sudoripare. Presupun prezents
unor arii de elastina care au forme si marimi dif, care se dispun oarecum anarhic, fara dispozitie neparat
centrala.

Etapa fibrelor elastice, cu forma mentionata initial, dupa aceste etape remergatoare.

Sindromul marfan: rupturi de vase mari, datorata lipsei fibrelor elastice (structura lor deficitara).

Moleculele zaharidice:
Glizoaminoglicani: molec amri, formati din unit zah repetitive: acid uronic, glucuronic sau iduronic, si un
acid : glucozamina, sau galactozamina. Sunt 5 ipuri de glucozaminoglicani: acid hialuronic/hialuronan
(acid glucuronic i nactil gluzocamina), e singurul nesulfatat; dermatansulfatul (acid iduronic si n acetil
galactozamina); heparina (heparan sulfatul, din acid idurionic si n acetil glucozamina, c 3 grupari suflat,
singurul), condroitin suflatul (glucuronic si nacetilgalactozamina) si keratan sulfatul ( galactoza, fara acid
uronic si nacetilglucozamina).

Acidul hialuronic, cel mai mare, de 1 micron. E sintetizata in membrana celulara, elongat si eliberat in
afar celulei, ramamnd in apropierea membranei celulara, intrand in compozitia glicocalixului. Nu va
epimeriza si nu se va sulfata. Nu fomreaza proteoglicani, desi poate sa lege proteoglciani prin legaturi
necovalent ein t cartilaginos. Proteoglicanul are central miezul proteic, iar pe nervura lui sunt
glicozamino glicanii, legati prin segmentuld e legare din xilosa si 2 galactoze ( un trimer), prin
intemrediul serinei din miezul proteic.

Proteoglicanii din cartilaj: miez proteic de car e leaga keratan si condroitin sulfat. N molec s epot lega de
acidul hialuronic, structura care poatre numele de agrecan/agregat de proteoglcian.

La celulele conjucntivale ...

Proteoglcianii initiaza polimerizarea colagenului (care se realizaeza in apropierea membranie)

In membrana cle endoteliale: o prot integrala, pe exodomeniu leaga 8 molec de hparina, care e e
aticoagulant.

a) Glicoprot structulare (de ancorare celulara)

Fibronectina
Tenasceina
Laminina
Entactina
Tromospndinina
Condronectrina
b) Receptorii de membrana (integrine sau non intergine) (?)