Sunteți pe pagina 1din 46

ANGINA PECTORALA

MOTTO:

´Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste intreaga societate. Sanatatea nu este totul,
dar fara sanatate totul este nimic.´

Schopenhauer ´

´In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe´

Nicolae Iorga
CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Angina pectorala reprezinta aproximativ 50% din bolile


aparatului cardio-vascular . Aceasta in cele nai multe cazurieste
prezenta la persoanele de sex masculin.
Cauzele favorizante sunt: Diabetul zaharat , bolile aparatului
digestiv si Hipertensiunea arteriala .
Ca si cauza determinanta avem Ateroscleroza coronariana ,
aceasta producand ingustarea lumenului arterial.
In aceste cazuri persoanele care depun efort mare la locul de
munca vor fi indrumate catre alte manopere unde nu il solicita in
mod excesiv.
In sfera familiala sau sociala persoanele privesc bolnavul altfel,
cu unele retineri ajutandu-l de multe ori in mod excesiv la unele
munci fie ele casnice sau de alt ordin.

-1-
CAPITOLUL II

Scopul si motivatia

'Invatam pentru viata, nu pentru scoala'

( SENECA )

Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un


ritm ametitor si solicitant trebuie sa invatam cum sa ne pastram
sanatatea, dar mai ales cum sareactionam in caz de imbolnavire.
Chiar daca ne conducem in viata dupa un motto ca acesta:

« E preferabil sa te epuizezi decat sa ruginesti »

( DAVID J. SCHAWARTZ - Puterea magica a


gandului ), trebuie sa stim si ce riscuri impune abordarea unui astfel
stil de viata.

Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare


ocupa unele dintre primele locuri printre cauzele de mortalitate din
tara noastra. Este stiut ca hipertensivii reprezinta 10% din populatia
generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in
populatia de 55-60 de ani numarul lor creste la 50-60%.

Cum stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar


astazi este foarte crescut pentru intreaga populatie, am vrut ca
abordand acest subiect sa invat cat mai multe despre aceasta
afectiune si despre importanta unei vieti echilibrate; mai ales sa le
pot transmite si celorlalti aceste informatii, in special celor
predispusi sa faca HTA.
-2-
CAPITOLUL I

INTRODUCERE

CAPITOLUL II

SCOPUL SI MOTIVATIA

CAPITOLUL III

III.1 ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

III.2 CORDUL

III.3 FIZIOLOGIA SI REVOLUTIA CARDIACA

CAPITOLUL IV

DATE DIN LITERATURA MEDICALA PRIVIND ANGINA PECTORALA

IV.1 DEFINITIE
IV.2 PATOLOGIE
IV.3 FIZIOPATOLOGIE
IV.4 SIMPTOMATOLOGIE
IV.5 FORME CLINICE
IV.6 INVESTIGATII
IV.7 EXAMINARI PARACLINICE
IV.8 DIAGNOSTIC
IV.9 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
IV.10 TRATAMENT

CAPITOLUL V

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU ANGINA PECTORALA

V.1 PROCESUL DE NURSING


V.2 TEHNICI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR
V.3 EDUCATIE SANITARA
V.4 STUDIU DE CAZ

ANEXE

BIBLIOGRAFIE -3-
CAPITOLUL III

III.1 ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima este organul central al aparatului cardiovasciular.Ea se gaseste


situata in mediastin si are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con
turtit, culcat pe diafragma. Este invelita intr-un sac fibro-seros numit pericard.
Greutatea inimii este de 250-300 gr, iar volumul este asemanator pumnului
drept.

Avand forma unui con turtit, inima prezinta din punct de vedere al
configuratiei externe o baza , un varf , doua fete si doua margini.

Baza inimii (basic cardis) este alcatuia din atriul stang si doar pe o mica
intindere de catre atriul drept. Aici se afla orificiile venelor si arterelor mari.
Baza inimii vine in raport cu esofagul vena azigos si cu canalul toracic.

Varful inimii (apex cordis) se afla in partea opusa bazei; este


reprezentat in totalitate de miocardul ventricului stang.

Fetele inimii sunt; una anterioara sau sternocostala(facies sterncostalis),


convexa, care vine in raport cu peretele anterior al toracelui si cu plamanii; si
alta inferioara sau diafragm pe care sta culcata. Pe aceste fete se observa
urmatoarele santuri;

-pe fata anterioara; santul longitudinal anterior(santul


interventricular anterior)intins de varful inimii pana la artera pulmonara si
care marcheaza la exterior, limita intre ventriculul drept si cel stang; si un
al doilea sant, transversal, numit santul atrioventricular sau coroana, care
marcheaza limita dintre atrii si ventricule. Deasupra santului coronar,
fata sternocostala este reprezentata de aorta si trunchiul arterei pulmonare
care au pe margini atriile si prelungirile lor auriculele;

-pe fata diafragmatica se observa santul longitudinal inferior(sau


posterior) care desparte intre ele ventriculele, si un al doilea sant -santul coronar
sau atrio-ventricular -continuarea celui de pe fata sternocostala. Marginile
inimii sunt in numar de doua; una dreapta, mai ascutita, care vine in raport cu
diafragmul siuna stanga, rotunjita , care vine in raport cu plamanul stang.
Structura inimii:

Peretele inimii este format din trei straturi; endocardul, stratul intern,
miocardul, stratul mijlociu si epicardul,stratul extern.

Endocardul este o membrana lucioasa, transparenta, care captuseste


toate cavitatile inimii continuandu-se cu intima arterelor si venelor.
Are terminatii nervoase si vase limfatice, dar nu sangvine hranindu-se prin
inhibitie.

Miocardul reprezentat de muschiul cardiac. Ca


particularitati mentionam faptul ca fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt
dinspre circular, iar cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie oblic-
spiralata, formand spre varf vartejul inimii. Musculatura atriilor nu se continua
cu cea din peretii ventriculelor.

Musculatura inimii se insera pe formatiuni fibroase care constitue


scheletul fibros al inimii format din patru inele fibroase, doua formatiuni
numite trigoane(drept si stang) si partea membrenoasa a septului
interventricular.

Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta
muschi papilari trabecule carnoase de care se prind, prin cordaje, valvele
atrioventriculare.

In masa muschiului cardiac se afla aparatul de conducere (sistemul


excitoconductor) distribuit astfel in inima adultului; in peretele atriului drept,
intre cele doua vene cave se afla nodulul sinoatri- al (Keit-Flack), iar in partea
interioara a septului interatrial, langa tricus-pida si deasupra trigonului fibros
drept,se afla nodulul atrioventricula(Aschoff-Tawara).

De la nivelul nodului atrioventricular pleaca fasciculul Hiss, care coboara


in interiorul septului interventricular si se imparte in doua ramuri se ramifica
sub endocard, formand reteaua Purkinje, la nivelul tesutului nodal ia nastere
stimuli contractili care sunt condusi la miocard (de unde denumi-rea acestui
tesut aparat aparat de conducere).

Epicardul este foita viscerala a pericardului seros si acopera complet


exteriorul inimii.

Cavitatile inimii:

Atriile se caracterizeaza prin capacitate mai mica decat a


ventriculelor, sub forma cuboidala, peretii mai subtiri si prezinta cate o
prelungire numita urechiuse. In atriul drept se deschid vena cava superioara (in
peretele superior) si vena cava inferioara (in peretele inferior). In atriul stang
se deschid, in peretele posterior , cele patru vene pulmonare.

Ventriculele sunt caracterizate prin capacitate mai mare decat cea a


atriilor, forma piramidala, grosime mult mai mare a peretilor si prezenta
muschilor capilari si a trabeculelor carnoase care dau suprafetei interioare a
ventriculului un aspect neregulat. Din ventriculul drept pleaca trunchiul arterei
pulmonare a carei origine poarta numele de con arterial.Orificiul trunchiului
arterei pulmonare este prevazut cu trei valvule semilunare sau sigmoide, de
forma unor cuiburi de randunica. Din ventricului stang pleaca artera aorta a
carui orificiu este prevazut cu trei valvule semilunare sau
sigmoide.

Vascularizatia si inervatia inimii:

Inima este irigata de cele doua artere coronare (stanga si dreapta), cu originea
in aorta ascendenta.

Coronara stanga dupa un traiect scurt, se imparte in doua ramuri:

-artera interventriculara anterioara;

- artera circumflexa, care strabate santul coronar stang.

Artera coronara dreapta se angajeaza in santul coronar drept si apoi coboara


prin santul interventricular posterior.

Din arterele coronare se desprind ramuri colaterale, care sunt de tip


terminal, irigand anumite teritorii din miocard si neanastomozandu-se cu
ramurile colaterale vecine. Daca una din una numita interventriculara
anterioara, care coboara in santul interventricular anterior,in aceste
colaterale se obstrueaza printr-un spasm prelungit sau printr-un trob
(embolus), teritoriul respective nu mai primeste substante nutritive si oxigen,
se necrozeaza si apare infarctul.

Venele care colecteaza sangele trecut prin capilarele miocardului sunt:

-vena mare a inimii, care urca prin santul interventricular anterior,

-vena mijlocie a inimii, care urca prin santul interventricular posterior,

-vena mica a inimii, care strabate santul coronar drept


Limfa inimii: ajunge in ganglionii traheobronsici si mediastinali dupa ce a
facut statie in ganglionii intermediari. Dintre acestia, unul se gaseste pe fata
anterioara a aortei descendente.Inervatia inimii este asigurata de nervii
cardiaci, proveniti din vag si simpatici. Din vag se desprind nervii cardiaci
(superiori si inferiori), cat si nervii cardiaci toracali. Nervii simpatici sunt
in numar de trei. Cel superior provine din ganglionul cervical superior, cel
mijlociu provine din ganglionul cervical mijlociu, cel inferior din
ganglionul stelat. Nervii cardiaci se impletesc formand plexul cardiac situate
sub crosa aortei.

Pericardul: este un sac fibroseros care contine inima


si radacinile vaselor mari. El este alcatuit din doua foite: una numita
pericardul fibros, de forma unui sac situate la periferie,cu rol protector pentru
inima si alta numita pericardul seros care se gaseste in interior, favorizand
alu-necarea in timpul contractiilor inimii.

Rolul aparatului cardiovascular:

-transporta sange, substante nutritive la organe si tesuturi, transporta produse


de metabolism de la tesuturi la organe catre organele de excretie.

III.2 CORDUL
I nima este un organ cavitar musculos. Este formată din cavităţile inimii şi
peretele inimii. Peretele inimii este format de la interior spre exterior
din endocard, miocard şi epicard.

Endocardul sau tunica internă a inimii căptuşeşte cavităţile inimii. El se


prezintă ca o membrană netedă şi transparentă, formată dintr-un strat de
celule endoteliale, spre interior, şi o pătură de ţesut conjunctiv elastic,
aşezată spre miocard.

Miocardul sau peretele muscular al inimii este partea cea mai groasă a
peretului cardiac şi este format din ţesut muscular: ţesut cardiac şi ţesut
nodal. Contine capilare sangunie, limfatice si nervi.

Epicardul este invelisul extern al inimii ce reprezinta foita viscerala a


pericardului fibros.

Inima este invelită la exterior de pericard alcatuit din doua foiţe:

- pericardul seros → structură asemănătoare cu pleura şi peritoneul şi este


format dintr-o foiţă sau lamă parietală şi o altă viscerală. Foiţa
parietală înveleşte suprafaţa internă a pericardului fibros şi se continuă la
baza inimii cu cea viscerală, care formează stratul extern al peretelui cardiac,
denumit şi epicard.

- pericardul fibros → aşezat la exterior. Are consistenţă fibroasă, este


rezistent şi inextensibil. El formează stratul extern al pericardului şi este legat
de formaţiunile vecine prin ligamente.

Între foiţe există o lamă fină de lichid care facilitează mişcările cordului,
numit lichid pericardic. Cele două foiţe delimitează cavitatea pericardului.
Inima are un perete longitudinal care desparte cavitatea inimii în două părţi:
inima dreaptă şi inima stânga, şi un perete transversal (septul
atrioventricular) care împarte fiecare din cele părţi în două cavităţi: atriu şi
ventricul.

Atriul drept (Ad) comunica cu ventriculul drept (Vd) prin orificiul


atrioventricular drept prevazut cu valvula tricuspida. Atriul stang (As)
comunica cu ventriculul stang (Vs) prin orificiul atrioventricular stang
prevazut cu valvula bicuspida (mitrala).

Atriile sunt separate intre ele prin septul interatrial. La nivelul acestuia, in
viata intrauterina, exista orificiul Botallo, prin care cele doua atrii comunica
intre ele. Dupa nastere, acest orificiu se inchide.

Ventriculele sunt separate intre ele prin septul interventricular. Atriile si


ventriculele sunt separate prin septul atrioventricular.

Atriile sunt cavităţi aproximativ cubice şi se găsesc aşezate la baza inimii. Au


capacitate mai mică decât a ventriculilor, pereţii sunt mai subţiri.

In atriul drept se deschide vena cava inferioara care colecteaza sangele venos
din jumatatea inferioara a corpului. Cand atriul se contracta, sangele trece in
ventriculul drept prin orificiul atrioventricular drept, prevazut
cu valvula tricuspida.

Cuspidele valvei sunt orientate spre ventricul, datorita unor corzi tendinoase,
fixate pe peretele ventricular prin muschii papilari, de forma conica.
Aceste structuri impiedica valvele sa se deschida spre atrii, atunci cand
ventriculele se contracta. Contractiile ventriculare inchid valvula tricuspida si
imping sangele prin trunchiul pulmonar catre arterele pulmonare. La baza
trunchiului pulmonar se afla valvula semilunara pulmonara, care impiedica
sangele sa se intoarca spre ventricul.

In atriul stang se deschid patru vene pulmonare, care aduc sange oxigenat de
la plamani. Prin contractia atriului, sangele trece in ventriculul stang prin
orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida (mitrala). Cand
ventriculul se contracta, valvula se inchide si sangele oxigenat trece prin
valvula semilunara in portiunea ascendenta a aortei.

Ventriculele sunt cele două cavităţi care se afla spre vârful inimii: una
aparţine inimii drepte şi se numeşte ventricul drept, iar cealaltă, inimii stângi
şi se numeşte ventricul stâng. Ventriculele au forma piramidala triunghiulară,
cu bazele spre atrii şi vârfurile spre vârful inimii. Ventriculii constituie cea
mai mare parte a masei musculare cardiace. VS reprezinta 50% din greutatea
totala a inimii. Peretii sai mai grosi se datoreaza presiunii mai mari din
circulatia sistemica, fata de circulatia pulmonara.

Valvele inimii

Valvele au o structura asemanatoare unor clapete care permit sangelui sa


circule intr-o singura directie. Inima are doua tipuri de valve,
atrioventriculare si semilunare. Zgomotele care se aud de la nivelul inimii
sunt facute de inchiderea valvelor cardiace. Sunetul mai infundat este dat de
contractia ventriculelor si inchiderea valvelor atrioventriculare si se
numeste zgomotul sstolic. Zgomotul mai ascutit este dat de inchiderea
valvelor semilunare si se numeste zgomotul diastolic

A. Valvele atrioventriculare sunt structuri subţiri formate din endocard şi


ţesut conjunctiv. Ele sunt localizate între atrii şi ventricule.

a). Valvele aortice → localizate între ventriculul stâng şi aorta ele sunt
structuri asemănătoare unor clapete care permit sângelui să circule într-o
singură direcţie. Are drept funcţie previn refluarea sângelui pompat de
ventriculul stâng spre aorta.

b). Valvele mitrale → localizate între atriul stâng şi ventriculul stâng sunt
structuri asemănătoare unor clapete care permit sângelui să circule într-o
singură direcţie prevenind refluarea sângelui pompat din atriul stâng spre
ventriculul stâng.

B. Valvele semilunare sunt clapete formate din endocard şi ţesut conjunctiv


întărite de fibre care previn că valvele să se inoarca spre interior. Ele au
formă de jumătate de lună, de unde şi numele lor de valve semilunare. Valvele
semilunare sunt localizate între aorta şi ventriculul stâng şi între artera
pulmonară şi ventriculul drept.

a). Valvele pulmonare → localizate între ventriculul drept şi artera


pulmonară ce previn refularea sângelui pompat din ventriculul drept în
artera pulmonară.

b). Valvele tricuspide → localizate între atriul drept şi ventriculul drept şi


împiedica refularea sângelui pompat din atriul drept spre ventriculul drept.

Stratul de ţesut conjunctiv dens, situat între atrii şi ventricule


constituie scheletul fibros al inimii. Fasciculele de fibre miocardice atriale, se
ataşează de fata superioară a acestui schelet fibros, iar fasciculele de fibre
miocardice ventriculare se ataşează de fata inferioară a scheletului fibros.

Întrucât, miocardul atrial este separat structural şi funcţional de miocardul


ventricular şi pentru a transmite potenţialele de acţiune de la atrii către
ventricule, este necesară intervenţia unui ţesut conducător specializat
numit ţesut nodal.

Acest ţesut este format din:

- nodulul sinoatrial situat în peretele atriului drept, în apropierea


orificiului de vărsare avenei cave superioară. Nodul sinoatrial are localizare
subepicardica şi se găseşte în peretele atriului drept, în vecinătatea orificiului
de vărsare al venei cave superioare.La nivelul nodulului sinoatrial se
generează potenţialul electric care determină apariţia sistolei cardiace. La
nivelul acestuia se găsesc atât fibre simpatice, cât şi fibre parasimpatice care
provin din nervul vag (nerv cranian pornit din bulbul rahidian, care inervează
inima, bronhiile, aparatul digestiv şi rinichii). Aceste fibre modulează
activitatea acestui nodul.

- nodulul atrioventricular situat în septul interatrial. Nodulul AV are rolul


de a întârzia imulsul generat de nodulul sino-atrial astfel încât atriile au timp
să-şi golească conţinutul în ventricule înainte ca acestea să se contracte. Este
localizat în partea posterioară a peretelui septal al atriului drept.

- fasciculul atrioventricular (Hiss) situat în septul interventricular;

- reţeaua Purkinje rezulta din ramificaţiile fasciculului Hiss în pereţii


ventriculari. Reprezentat de fibre care conduc excitaţia de la nodulul AV la
ventricule.

Vascularizaţia inimii este asigurată de circulaţia coronară, alcătuită din


vasele ce asigura irigarea inimii:

- 2 artere coronare se desprind din aorta, imediat la ieşirea din ventricul; în


cazul blocării circulaţiei pe una din ramuri, datorită unui cheag de sânge sau
a unui spasm arterial (contracţie bruscă, exagerată a musculaturii), teritoriul
nevascularizat se necrozează şi se produce infarctul miocardic;
- capilare, vene coronare se deschid într-un sinus coronar, iar de aici
sângele trece în atriul drept.

III.3 FIZIOLOGIA SI REVOLUTIA CARDIAC

Fiziologia vaselor, sistemul vascular este alcatuit dintr-un segment


arterial, unul venos si un altul limfatic. Arterele au rolul de a conduce
sangele de la inima spre periferie. Peretii arterelor sunt mai grosi decat ai
venelor si sunt formati dintr-o tunica interna (intima), alcatuita din celule
endoteliale, o tunica medie, formata din fibre musculo elastice dispuse
circular, si o tunica externa, alcatuita din fibre conjunctive si elastice.

Datorita structurii lor elastice, aorta si vasele mari inmagazineaza o parte


din energia dezvoltata de cord in sistola si o restituie in diastola,
transformand undele de sange trimise de cord intermitent intr-o curgere
continua.

Sangele circula in vase in virtutea legilor hidrodinamicii. Pentru a asigura


circulatia, pompa cardiaca trebuie sa invinga rezistenta vasculara, deci sa
functioneze ca o pompa cu presiune. Asadar, pentru circulatie, presiunea este
factorul principal. Ea este rezultatul unui factor central - forta de contractie a
cordului - si a unui factor periferic - rezistenta vasculara.
Circulatia in vene are loc ca o consecinta a circulatiei sangelui in artere si
capilare. Actiunea de pompa a inimii este suficienta pentru a asigura
intoarcerea sangelui.

Revolutia cardiaca: trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in


arborele vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta
deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca (31).

Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia


atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde; contractia
ventriculilor s&u sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde, relaxarea
(repausul) intregii inimi sau diastola generala, care dureaza circa 0,4
secunde. Inima este o pompa aspiratoare-respingatoare, circulatia sangelui
fiind posibila datorita contractiilor ei ritmice.

Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpuldiastolei


atriale, sangele venos din venele cave patrunzand in atriul drept, iar sangele
din venele pulmonare, in cel stang. Patrunderea sangelui destinde peretii
relaxati ai atriilor, pana la o anumita limita, cand incepe contractia atriala,
deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele atrial in ventriculi
Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii
intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare (contractia
ventriculilor). in timpul sistolei ventriculare, datorita presiunii ridicate din
ventriculi, care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta, se inchid
valvele atrio-ventriculare si se deschid valvele sigmoide. Dupa expulzarea
sangelui din ventriculi, peretii acestora se rela-xeaza si incepe diastola
ventriculara, cand, datorita presiunii scazute din ventriculi, se inchid valvele
sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare.

La inceputul diastolei ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre


ventriculi. La sfarsitul diastolei ventriculare, contractia atriala (sistola
atriala) contribuie la varsarea in ventriculi a restului de sange din atrii.
Rezulta ca, in timpul revolutiei cardiace, atriile si ventriculii prezinta sistole
(contractii) si diastole (relaxari) succesive, care se efectueaza in acelasi timp
in cavitatile drepte si cele stangi. Diastola generala, adica relaxarea intregii
inimi, se suprapune pe diastola ventriculara, dar dureaza mai putin decat
aceasta, din cauza sistolei atriale care incepe in ultima perioada a diastolei
ventriculare. La individul normal au loc 70 - 80 de revolutii cardiace/min,
care reprezinta de fapt bataile inimii. Contractiile cardiace sunt sub
dependenta a doua mecanisme reglatoare - unul intracardiac, altul
extracardiac.
Mecanismul intracaidiac este datorat tesutului specific.

Se stie ca proprietatile miocardului sunt:

- automatismul, adica posibilitatea de a-si crea singur stimuli excitatori;

- excitabilitatea, care este dealtfel o proprietate generala a materiei vii;

- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul;

- contractilitatea, proprietatea de a raspunde la excitatie prin contractie.

Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului specific si explica


activitatea ritmica, regulata, a inimii. Frecventa batailor cardiace (70 -
80/min) este realizata de nodul Keith si Flack, denumit si nodul sinusal, care
emite stimuli cu aceasta frecventa. De aceea, ritmul cardiac normal se mai
cheama si ritm sinusal.
Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si para-
simpatic. Simpaticul (adrenalina, efedrina si toate substantele
simpatomimetice) accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste.
CAPITOLUL IV

DATE DIN LITERATURA MEDICALA PRIVIND ANGINA PECTORALA

IV.1 DEFINITIE

Angina pectorala este o durere toracica ce poate iradia


spre gat, maxilarul inferior sau brate, consecinta a unei proaste irigari
a inimii. Angorul este o afectiune cardiovasculara frecventa in
tarile dezvoltate, unde reprezinta una dintre principalele probleme ale
sanatatii publice.

IV.2 PATOLOGIE

Angorul se manifesta in timpul unui efort printr-o senzatie de strangere in


spatele sternului, putand iradia spre gat, maxilarul inferior, spate, brate (mai
ales stangul). Complicatia angorului consta in infarctul de miocard: artera
ingustata se astupa. Infarctul se traduce printr-o criza dureroasa, intensa si
prelungita, cu transpiratii, greturi sau voma si stare de rau (hipotensiune
arteriala); aceasta situatie impune transportarea fara intarziere cu o
ambulanta speciala la un serviciu de urgenta cardiologica.

IV.3 FIZIOPATOLOGIE.

Angina pectorala este expresia unei insuficiciente coronariene acute, datorita


dezechilibrului brusc, aparut la efort, intre nevoile miocardului (mai ales in
O,) si posibilitatile arterelor coronare. In mod normal, circulatia coronariana
se adapteaza necesitatilor miocardului, putand creste la efort de 8 - 10 ori.
Angina pectorala apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice
datorita coronarelor stenozate.

Conditiile declansatoare - efort, emotii etc. - impun miocardului un efort supli-


mentar, deci necesitati suplimentare de O2, dar circulatia coronariana cu
leziuni de ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca debitul. Apar astfel o
ischemie miocardica acuta, o insuficienta coronariana acuta, cu acumularea
unor produse de catabolism (acid lactic, piru vie etc.) care excita terminatiile
nervoase locale si produc impulsul dureros (criza de angina)
IV.4 SIMPTOME

Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv, "ca o gheara,
arsura sau sufocare"; si este insotita uneori de anxietate (sentiment de teama,
teama de moarte iminenta), este variabila - de la jena sau disconfort la dureri
atroce. Sediul este reprezentat de regiunea retrosternala mijlocie si inferioara
si de regiunea precordiala, pe care bolnavii o arata cu una sau ambele palme.
Iradiaza in umarul si membrul toracic stang, de-a lungul marginii interne,
pana la ultimele doua degete, uneori catre mana dreapta sau bilateral, spre
gat, mandibule, arcada dentara, omoplat. Iradierile nu sunt obligatorii.
Importante sunt iradierile in regiunea cervicala anterioara si mandibula sau
in ambele membre superioare, durata este de 1 - 3 , rar 10 - 15 , iar frecventa
crizelor este variabila. Durerea apare in anumite conditii: abuz de tutun, crize
tahicardice, efort fizic, de obicei la mers, emotii, mese copioase, frig sau vant
etc. Cedeaza prompt la repaus si la administrarea de Nitroglicerina (1 - 2 rar
3 , test de diferentiere).
Criza dureroasa este insotita uneori de palpitatii, transpiratii, paloare,
lipotimie, lipsa de aer, eructatii.

IV.5 FORME CLINICE

 angorul spontan, adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar


fara un factor declansator, se datoreaza unei crize tahicardice,
hipertensive, unei intricari coronaro-digestive, stari psiho-nevrotice
sau anunta un infarct;
 angorul de decubit, insoteste fenomenele insuficientei acute a
ventriculului stang si apare tot in conditii de crestere a muncii inimii
(contact cu asternutul rece, tahicardii, hipertiroidism etc);
 angorul intricat, cu modalitati atipice de declansare, iradiere, durata,
aspect al durerii, se datoreaza interventiei unei alte afectiuni dureroase
viscerale (litiaza biliara, ulcer, hernie hiatala, spondiloza, periartrita
scapulohumerala);
 angorul cu dureri atipice sau starea de rau anginoasa - prima criza
de angor corespunde frecvent unui infarct miocardic prin tromboza si
trebuie tratata cu 7 -10 zile repaus, analgetice, coronarodilatatoare si
anticoagulante. Accentuarea duratei si frecventei angorului anunta, de
obicei, un infarct miocardic.

Riscurile angnei pectorale sunt


 agravarea fenomenelor care pot conduce la angina instabila
 producerea unui infarct miocardic acut
 stop cardiorespirator

IV.6 INVESTIGATII

Examenul fizic al pacientului cu angină (suspectată) este important pentru


determinarea existenţei hipertensiunii arteriale, valvulopatiilor sau
cardiomiopatiei hipertrofice obstructive. Examenul fizic trebuie să includă
aprecierea indexului de masă corporală (BMI) şi circumferinţa taliei în
vederea evaluării sindromului metabolic, semne de boală vasculară non-
coronariană care poate fi asimptomatică şi alte semne ale unor
comorbidităţi. În timpul sau imediat după un episod de ischemie miocardică
zgomotul trei sau patru pot fi auzite şi suflul de insuficienţă mitrală poate fi
ascultat în timpul ischemiei. Asemenea semne sunt însă nespecifice.
Echivalentul a 100-200 m. 2. Teste de laborator. Investigaţiile de laborator
pot fi împărţite în investigaţii care oferă date legate de posibile cauze ale
ischemiei, investigaţii care furnizează date asupra factorilor de risc
cardiovasculari şi condiţiile asociate şi investigaţiile care pot fi folosite în
stabilirea prognosticului. Unele dintre ele sunt folosite pentru mai mult decât
un singur scop şi pot fi aplicate de rutină tuturor pacienţilor, în timp ce altele
ar trebui rezervate acolo unde datele anamnestice şi/sau clinice indică că
aceste teste sunt necesare.

IV.7 EXAMINARI PARACLINICE

 ELECTROCARDIOGRAMA– este examinarea complementara de baza a


diagnosticului si evaluare a anginei pectorale
 TEHNICA HOLTER – monitorizarea ambulatorie a EKG-ului pe 24h
 ELECTROCARDIOGRAFIA – in Angina pectorala de feort apar 2 tipuri de
modificarin care pot fi detectate:- tulburari ale contractilitatii si
alterari ale performantie ventriculare

TENHICI SPECIALE
 Scintigrafia miocardica
Alte metode imagistice

 Radiografie cardio pulmonara Rx pulmonar


 Tomografie computerizata CT
 Rezonanta magnetica nucleara RMN
 Teste de efort
 Coronarografie
 Examinari de laborator

IV.8 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

1. AFECTIUNI DIGESTIVE: -esfagite


- af. Gastroduodenale
- colica biliara
- colecistita
- pancreatita
2. AFECTIUNI NEUROMUSCULOSCHELETATE;
- Costocondrita
- Bursite
- Periartrite
- Fibromalacie
- Dureri cu caracter toracic
3. AFECTIUNI RESPIRATORII: -pleurita
- pleurezii
- pneumotorax
- mediastinite
- tumori intratoracice
- TEP
4. CONDITII PSIHOGENE: -stare anxioasa
-nevroze obsessive

- depresie

- Hiperventilatie

- atacuri de panica
IV.9 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Este greu de prevăzut evoluţia anginei pectorale, deoarece unii bolnavi pot
face accese de angină pectorală o perioadă de timp, urmată de absenţa
îndelungată a acestora (chiar 40 de ani), în timp ce la alţi bolnavi primul
acces de angor poate fi urmat de instalarea infarctului de miocard.
De asemenea, evoluţia anginei este mai severă la cei cu hipertensiune
arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie etc.

IV.10 TRATAMENT

1. TRATAMENT IGIENO DIETETIC:


-informarea pacientului

Reducerea factorilor de risc cardiovasculari:- FUMATUL –INTERZIS

- HTA tratata corespunzator


- Regim hipolipidic
- Scadere in greutate
- Corectarea valorilor glicemiei dace este
cu DZ
- Modificare stilului de viata
- Exercitii fizice regulate

2. TRATAMENT MEDICAL:
a. NITRATII-se folosesc pt tratamentul accesului anginos si pt
prevenirea acceselor repetate
- Preparate cu actiune imediata
Nitriglicerina SL sau spray sau palsturi,
- Preparate cu actiune retard isosorbit
dinitrat, mononitrat
NTG SL actioneaza rapi in 1-3 min si are ca effect o moderata relaxare a
muschiului neted vascular cu reducera postsarcinii, urmata de o
venodilatatie importanta in periferie cu reducerea umplerii VS si VD, astfel
scad e tensiunea parietala miocardica si consumul de O2
Toleranta la nitrati

Flolisirea preparatelor de nitrati cu actiune prelungita duce la ap


fenomenului de toleranta de aceea in cazul acestiu tip de terapie este
indicat sa variem dozele terapeutice (de ex adm 20mg – 0-10mg sau 1-2-
1)

b. BETA-BLOCANTELE- reduce frecventa cardiaca si


contractilitatea.
-reducera TA sistolice

- reducerea eliberarii de AG liberi

-cresc durata diastolei amelioreaza timpul de


perfuzie coronara

-reduce constrictia coronarelor la effort

Ex de preparate : metoprolol, sotalol, acebutol atenolol

In terapia cu beta-blocanti acestia nu se intrrup brusc pt ca acest lucru


conduce la agravarea anginei cu posibilitatea precipitarii unui IMA

c. BLOCANTELE CANALELOR DE Ca:


-produc relaxarea celulelor musculare vasculare si variabil scaderea
contractilitatii miocardice si a conducerii in NAV

-dilatatie arteriala cu reducerea postsarcinii

Scade frecventa cardiaca (nu si Nifedipina)

-vsd coronariana

Clase de blocante de Ca: Verapamil , Nifedipina si diltiazemul

Eficienta drogurilor se apreciaza prin scadea frecventei, duratei si


intensitatii acceselor anginoase, cresterea pragului ischemic, ameliorarea
ischemiei de efort si de repaus
3. TERAPIA DE REVASCULARIZARE

Indicatii DE REVASCULARIZARE:

- prezenta si severitatea problemelor


obiective de ischemie miocardica
- absenta/prezenta disfunctiei
miocardice
- severitatea bolilor coronariene
Obiectivele revascularizarii:-reducerea/eradicarea simptomelor

- reducerea/eradicarea ischemiei
- scade posibilitatea aparitiei altor
evenimente coronariene
- prezervarea functiei VS
- creste speranta de viata
-
A. CHIRURGIA DE BY-PASS CORONAR; consta in anastomoza unui
greon venos- de vena safena- intre Ao ascendenta su una sau mai
multe coronare stenotice sub nivelul stenozei

INDICATII: 1. angina care impiedica activitatea zilnica

1. Stenoza ACS peste 50%


2. Stenoza A descendete stg peste 70%
3. Boala trivasculara
4. Stenoze multivasculare de cel putin 50%

CONTRAINDICATII:

1. peste 75 ani

2. fara angina sau ischemie

3. FE<30% sau simptome si semen de IC

4. artere coronare negraftabile

5. necompliana bolnavului.
b. ANGIOPLASTIA TRANSLUMINAL PERCUTANA CORONARA
(ANGIOPLASTA CORONARA)-PTCA

Se foloseste o sonda ghid (care este plasata la nivelul coronarei care trebuie
dilatata) prin lumenul careia se introduce o sonda de dilatare cu balon , care
este plasata la nivelul leziunii care urmeaza sa fie dilatata. Dilatarea este un
success daca diametrul stenozei scade cu cel putin 30%

Stent-rile intracoronare au 3 indicatii majore: 1. tratamentul obstructiei


coronare acute care urmeaza angioplastiei 9pt a mentine patenta vasului)

1. preventia restenozei dupa PTCA


2. tratament initial al stenozei

V. INGRIJIREA BOLNAVILOR CU ANGINA PECTORALA

V.1 PROCESUL DE NURSING

PROCESUL DE INGRIJIRE

Ø PREZENTARE GENERALA- DEFINITIE , CARACTERISTICI, AVANTEJE,


ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN, CUNOSTINTE NECESARE
PENTRU PN, ACTIVITATI DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL
PROCESULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE

Ø ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

Ø PROCESUL DE NUSING IN CARDIOLOGIE

OBIECTIVE EDUCATIONALE :

1. SA DEFINEASCA PROCESUL DE NURSING

2. SA ENUMERE CARACTERISTICILE , AVANTAJELE SI


ACTIVITATILE NECESARE UTILIZARII PN

3. SA DEFINEASCA SI SA DESCRIE FIECARE ETAPA A PROCESULUI


DE NURSING
4. SA DOBANDEASCA ABILITATI DE FORMULARE/ APLICARE AL
UNUI PLAN DE INGRIJIRE IN CARDIOLOGIE

I. PREZENTARE GENERALA

DEFINITIE-caracteristici

PN este un proces organizat si planificat care permite acordare de ingrijiri


individualizate adaptate fiecarui pacient ; un mod de a gandi logic , care
permite interventia constienta , planificata a ingrijirilor , in scopul
protejarii si promovarii sanatatii individului

PN este un proces dinamic , asistenta in fiecare etapa putand obtine noi


date despre pacient

PN este un sistem ciclic – asistenta are responsabilitatea fiecarei etape

PN este transformat in actiune prin utilizarea PLANULUI DE NURSING

PLANUL DE NURSING : este un document scris ce sumarizaza etapele


procesului de nursing si cu ajutorul caruia se transmit fiecarei asistente
date referitoare la pacient si interventiile efectuate

- este un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele


implicate in ingrijirea pacientului ; documentatie referitoare la
interventiile planificate pentru pacient

AVANTAJELE PN

Pentru asistenta medicala

- permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului

- evidentiaza legalitatea actiunilor

- creste profesionalismul

- creste responsabilitatea

- da satisfactia muncii

Pentru pacient

- beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi


- are asigurata continuitatea ingrijirilor-planul fiind accesibil
echipei de sanatate

- determina pacientul sa participe ( planificare participativa) la


ingrijiri si sa se preocupe de obtinerea si mentinerea unei stari bune
de sanatate

ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN in cardiologie

- cunoasterea etapelor procesului de nursing

- abilitati de realizare a unui interviu pentru culegerea datelor

- observarea sistematica a pacientului

- utilizarea comunicarii verbale si nonverbale

- capacitatea de a stabili o relatie terapeutica

- capacitate de organizare si sistematizare a datelor obtinute

- capacitate de decizie

- competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor

- cunoasterea principiilor si tehnicii de baza pentru fiecare interventie


planificata

CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING

- nevoile de baza ale individului ( bio-fiziologice, psihologice, socio-


culturale, spirituale )

- etiologia , cauzalitatea fiecarei probleme

- semnele caracteristice problemelor de sanatate

- factorii de risc pentru problemele potentiale

- valorile normale ale parametrilor de sanatate

- resursele disponibile pentru implementarea activitatilor planificate

- tehnicile de nursing- aparatura, instrumentar , mod de efectuare,


accidente , etc
- criteriile de evaluare

- drepturile pacientului

ACTIVITATILE DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PN

- colectarea informatiilor

- verificarea datelor

- stabilirea profilului pacientului

- interpretarea datelor

- elaborarea diagnosticului de ingrijire

- stabilirea prioritatilor

- stabilirea obiectivelor

- selectarea strategiilor/ activitatilor de nursing

- intocmirea planului de nursing

- acordarea suportului psihic pacientului – empatie

- efectuarea interventiilor autonome si delegate

- aprecierea raspunsului pacientului la interventiile efectuate

- compararea raspunsului cu criteriile de evaluare

- reanalizarea si modificarea planului de nursing

II. ETAPELE PROCECULUI DE NURSIG

5 etape:

a. culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA


b. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)
c. planificarea ingrijirilor( obiective)
d. realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea interventiilor)
e. evaluarea

APRECIEREA
Este prima etapa a PN si consta in colectarea, validarea si organizarea
datelor ;

Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un


serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor
de sanatate; asistentul nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota
date privind pacientul

Scopul : stabilirea unui profil de sanatate al pacientului , profil care va sta


la baza planului de nursing individualizat

DATE INEXACTE SI INCOMPLETE – cauze ;

- nu se culeg date relevante intr-o situatie bine definita

- asistent dezorganizat

- asistent incapabil sa utilizeze tehnici si mijloace de culegere a


datelor

- asistentul neglijeaza obtinerea unor date aditionale pentru


clarificare

- emite ipoteze fara a verifica informatiile

- culege informatii care nu sunt relevante pentru situatia prezenta

A. TIPURI DE DATE CULESE :

- DATE OBIECTIVE- observate de asistent

- DATE SUBIECTIVE- expuse de pacient

- DATE: informatii trecute si actuale

- DATE; viata pacientului, obiceiuri, mediul de viata

B. CATEGORII DE DATE :

1. Date relativ stabile :

- Informatii gerale: nume, varsta, sex, stare civila

- Caracteristici individuale ; rasa, religie, cultura, ocupatie


- Obiceiuri: alimentatie, ritm de viata

- Evenimente legate de sanatate: sarcini, boli anterioare, interventii


chirurgicale , accidente

- Elemente fixice: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze alergii

- Sustinerea pacientului : familie, prieteni

2. Date variabile

- starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie,


apetitu, eliminarea, somnul, miscarea, reactiile alergice, infectii,
oboseala, durere, reactii la tratament etc

- conditii psihosociale: anxietate, stres, confort/inconfort, stare


depresiva, stare de constienta, capacitate de comunicare, grad de
autonomie, acceptarea sau neacceptarea bolii/ rolului

Datele sunt puse la dispozitia intregii echipe de ingrijire si constituie un


instrument de lucru in procesul de ingrijire

C. SURSE DE INFORMATIE

1. Sursa directa / primara : pacientul

2. Surse indirecte/ secundare : familia, anturajul, membrii echipei de


sanatate( medici, asistente, asistente sociale , kinetoterapeuti etc.) ,
dosarul medical ( foaie de observatie, carnet de sanatate) , consultarea
unor date in cazuri specifice ( ex. Hemodializa) , literatura de
specialitate

C. METODE DE CULEGERE A DATELOR

a) INTERVIUL

Reprezinta dialogul, discutia, intre asistent si pacient ; permite


depistarea nevoilor nesatisfacute ale pacientului si diverse
manifestari de dependenta pe care le determina ; este un instrument
de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor

OBIECTIVELE INTERVIULUI :
- OBTINEREA DE INFORMATII referitoare la starea bio-fiziologica,
psihologica, socio-culturala si spirituala a pacientului , reactiile pacientului ,
resursele acestuia

- Inceperea RELATIEI TERAPEUTICEintre asistent si pacient

- Observarea INTERACTIUNII PACIENT/ FAMILIE- PACIENT/ ECHIPA DE


SANATATE

- Observarea EVOLUTIEI pacientului in spital

- Oferirea de INFORMATII pacientului referitoare la interventii,


tratament, examinari, pentru al determina sa participe la stabilirea
obiectivelor , planificarea si efecuarea interventiilor

TIPURI DE INTERVIU :

- Structurat : pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui


pacient Ex: cum va numiti ?; Ce ocupatie aveti?

- Semistructurat : condus cu obiective si tinte precise Ex.:


explicati-mi despre suferinta D-voastra legata de oboseala

ETAPELE INTERVIULUI :

1. Inceperea interviului

- asistentul se prezinta ( nume, functia , explica scopul interviului )

- pacientu va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2. Desfasurarea interviului

- asistentul pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor
profila pacientul

- pe parcursul interviului asistentul si pacientul devin pe rand emitator si


receptor este bine sase semnaleze sfarsitul interviului ( „ vom termina in 3
minute , va voi adresa inca 3 intrebari ”)

3. Concluzia interviului

- la sfarsitul interviului asistentul va trage concluziile : „ va multumesc pentru


raspunsurile D-voastra, Am inteles care sunt problemele D-voastra,
Raspunsurile D-voastra ma vor ajuta sa planific ingrijirile , etc „ )
CONDITII PENTRU DESFASURAREA INTERVIULUI

- Momentul : alegerea momentului propice pentru pacient

- respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care


pacientul se simte foarte suferind, are vizitatori

- Durata : asistentul trebuie sa-si planifice un timp suficient pentru a


permite pacientului sa se exprime in ritmul sau;planificarea numarului de
intrebari sau numar de minute

- Locul : asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de :


intimitatea si confortul la care pacientul are dreptul ( salon, cabinet de
consultatii, sala de tratament )

- Strategii de comunicarea eficace :

- LINISTEA

- AUSCULTAREA ATENTA

- Adoptarea unei atitudini de ACCEPTARE , fara manifestari de aprobare


sau dezaprobare , respectand credintele si valorile pacientului

- UTILIZAREA PARAFRAZARII – in scopul validarii informatiilor date de


pacient

- CLARIFICAREA informatiilor prin utilizarea de intrebari secundare

- REZUMAREA informatiilor pentru a primi din partea pacientului


confirmarea exactitatii lor

- Mentinerea CONTACTULUI VIZUAL – expresie senina a fetei, surazatoare

- Pozitia corpului comoda deschisa , limbaj adecvat dovedesc pacientului


dorinta de al asculta si a-i usura suferinta

ABILITATILE ASISTENTULUI DE A FACILITA INTERVIUL

- abilitatea de a pune intrebari adecvate (inchise sau deschise: narativ,


descriptiv, de tp clarificare )

- abilitatea de aconfirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul ,


in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale
- abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face
divagatii ( Vad ca va preocupa mult greutatea dar ati putea sa- mi relatati
mai amanuntit despre somnul D-voastra”)

- abilitatea de a face o sinteza

- abilitatea de a asculta activ :

· repetarea ultimei parti din fraza pacientului

· extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si


raspunzandu-i astfel incat sa demonstreze ca intelege/ traieste ce simte
pacientul ( empatie)

b. OBSERVATIA

Observatia este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii


activitati ; presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de
observatie, continuitate

Este un proces selectiv care determina A VEDEA ceea ce AM INVATAT sa


VEDEM si ceea ce ESTE DE VAZUT .

Este directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ; trebuie sa fie
continua si obiectiva

Observatia cuprinde : starea fizica, mentala, emotionala , microclimatul,


decelarea pericilelor actuale sipotentiala din mediu , factori care influenteaza
starea de sanatate a pacientului

IMPLICAREA SIMTURILOR :

- VEDEREA: fizionomia persoanei, privire, comportament ; semne si


smptome care traduc o nevoie sau o problema de sanatate

- AUZUL : intonatia vocii, gemete, plangeri, zgomote emise de pacient ,


gaze

- ATINGEREA : rol important in examenul fizic , palpare, permitand


determinarea unor detalii: induratie, caldura etc.

- MIROSUL : gradul de curatenie al pacientului, procese patologice


(infectiide palga), halena ( acidoza la un diabetic)
2 forme de observatie :

1. OBSERVATIE INTENTIONATA : planificata si controlata

- presupune stabilirea unor parametrii de observat : evaluarea efectelor


terapeutice ale medicamentelor sau regimului alimentar , problemele
pacientului determina numarul parametrilor alesi pentru a fi observati si
frecventa cu care se face aceasta

2. OBSERVATIA NEINTENTIONATA : utilizata in orice situatie

ELEMENTE DE EVITAT:

- subiectivism

- judecati preconcepute

- superficialitate si rutina

- lipsa de concentrare si continuitate

c. EXAMENUL FIZIC

Examinarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii sale fizice si


mentale ; este un proces de investigatie in vederea formularii interventiilor in
nursing

Tehnici:

- INSPECTIA

- PALPAREA

- PERCUTIA

- AUSCULTATIA

VALIDAREA DATELOR : procesul de confirmare si verificare a veridicitatii


informatiilor obtinute . Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul
sau dupa culegerea datelor. Daca pacientul este incapabil sa coopereze
pentru validare se poate apela la familie, membrii echipei de sanatate

ORGANIZAREA DATELOR : reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa


faciliteze identificarea problemelor actuale si potentiale .
DIAGNOSTICUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE

1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
3. ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING

1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

( CONCEPTUL VIRGINIEI HENDERSON)

ANALIZA - examinarea datelor

- clasificarea datelor : date de independenta

( permit satisfacerea autonoma a nevoilor)

date de dependenta

- stabilirea problemelor de ingrijire

- recunoasterea problemelor si a prioritatilor

- regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi

- regruparea permite identificarea resurselor


individuale
INTERPRETAREA - a explica originea sau cauza problemei de
dependenta

- a defini sursele de dificultate

Organizarea datelor se poate face si dupa alte metode ( Maslow,


Gordon – pe sisteme si aparate : respirator, cardiovascular etc. )

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Asistentul impreuna cu pacientul pot identifica punctele slabe, punctele tari,


oportunitatile si amenintarile ; toate acestea il pot ajuta pe pacient in
procesul de refacere.

Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza


manifestarilor clinice – semne, simptome- reactiile si comportamentul
acestuia
3. ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE

- DEFINITII : o forma simpla precisa care descrie raspunsul persoanei la o


problema de sanatate; o judecata practica bazata pe colectarea si analiza
datelor si serveste la planificarea ingrijirilor

Servesc ca baza pentru a alege interventiile de ingrijire vizand


atingerea rezultatelor pentru care asistentul este responsabil

COMPONENTELE DIAGNOSTICULUI DE NURSING

3 PARTI:

a. Problema de dependenta a persoanei

b. Cauza / etiologia problemei de dependenta

c. Semne si simptome

P- problema : un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a


pacientului fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere
fiziologic, psihologic, socio-cultural si spiritual

Termeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare,


dificultate, deficit, refuz, incapacitate

E- etiologia / cauza : cuprinde factorii cauzali

Factorii pot fi:

1. fizici: intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si extrinseci (


imobilizare in aparat gipsat, pansament compresiv, sonde )

2. psihologici: sentimente, emotii , anxietate, stres,

3. sociali: interactiunea cu familia , colegii de munca, prietenii, somaj,


pensionare

4. cultural-spirituali: insatisfacii in respectarea credintelor si valorilor

5. necunoasterea modului de promovare a starii de sanatate

S –semne de dependenta – semne si simptome – semne

observabile ale incapacitatii de mentinere a sanatatii


( nu respecta regimul igieno-dietetic, nu comunica cu membrii

echipei de sanatate etc. )

4. TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING

- diagnosticul actual : cuprinde problema actuala sau reactiile


pacientului la o probleme si factorii etiologici ; legatura se realizeaza prin
expresia „ legat de „ sau „datorita „ Ex. : anxietate legata de iminenta unei
investigatii sau disconfort legat de durere

- diagnosticul potential: poate fi enuntat pe baza istoricului starii de


sanatate a pacientului, cunoasterea complicatiilor bolii Ex. Potential de
alterare a respiratiei legat de fumatul excesiv

- diagnosticul posibil : pentru a evidentia un raspuns incert al


pacientului sau legati de factori necunoscuti Ex: perturbarea posibila a stimei
de sine din cauza unei dificultati in asumarea rolului de tata sau disfunctii
sexuale

V.3. EDUCATIA PACIENTULUI

Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc în aparitia
si evolutiabolii, despre importanta modificarii stilului de viata: reducerea
factorilor de risc,combaterea stresului, activitatea fizica, interzicerea
fumatului, interzicerea consumului de alcool, controlul hipertensiunii
arteriale, reducerea masei corporale la obezi, tratarea diabetului zaharat.

V.4 STUDIU DE CAZ

STUDIU DE CAZ NR.1

Nume F
Prenume D
Vârsta 63 de ani
Data naşterii 23 februarie 1945
Sexul F
Naţionalitate Română
Religie Ortodoxă
Domiciliul legal Cluj-Napoca
Ocupaţia Pensionară
Diagnosticul C.I., A.P. instabilă
Antecedente personale fiziologice Menarha la 14 ani
Antecedente personale patologice 5 sarcini, 3 naşteri şi două avorturi
Antecedente heredo-colaterale Ultima menstruaţie la 49 de ani
H.T.A. esenţială grad III, D.Z. tip II dezechilibrat, coxartroză,
gonartroză, colecistectomie în 2001, insuficienţă cardiacă NYHA II,
varice la nivelul membrelor inferioare, obezitate gradul III
( 160 cm, 92 kg)
Tatăl decedat de AVC, mama : litiază biliară,
D.Z. tip I
Condiţii de viaţă şi locuit Corespunzătoare, fără stres psihic
Medicaţie de fond administrată Furosemid 20 mg/zi
înaintea internării Enap 2 x 10 mg/zi
Metroprolol 2 x 50 mg/zi
Metformin 2 x 850 mg/zi
Diclofenac 3 x 1 /zi
Dulcolax la nevoie

DATE CLINICE :

Boala actuală a debutat insidios în umră cu aproximativ 4 luni, cu dispnee insipiratorie la eforturi
moderate, la care de două luni se asociază durere toracică retrosternală cu caracter de apăsare,
având radiere în umărul stâng, apare progrsiv în funcţie de efort şi uneori la repaus, care cedează
prompt la 2 – 3 minute după administrarea NTG sublingual.

Se internează pentru :

 Durere toracică retrosternală


 Dispnee la efort şi uneori la repaus
 Transpiraţii reci
ANALIZE DE LABORATOR
DENUMIREA ANALIZEI VALORI LA INTERNARE VALORI NORMALE

Uree 45 mg % 20 – 40 mg %
Creatinină 1.3 mg % 0.6 – 1.2 mg %
Trombocite 260.000 m3 150.000 – 400.000 m3
VSH 14/1h 2 – 13/1h, 12 – 17/2h
Glicemie 150 mg % 80 – 120 mg %
Lipide 800 mg % 600 – 800 mg %
Colesterol 250 mg % 180 – 200 mg %
LDH 800 u/l 225 – 450 u/l
TGO 60 u/l 2 – 20 u/l
TGP 25 u/l 2 - 16 u/l
CPK – MB 40 u/l 0 – 25 u/l
APTT 45 ” 40 ”
TQ 18 ” 12 – 14 ”

EXAMEN DE SPECIALITATE :

- EKG de repaus : ST subdenivelat 2 – 3 mm, T negativ, ischemie inferioară D3 şi AVF


- Ecografie : cavitatea cardiacă mărită, FE diminuată, hipokinezie globală
- RX – toracic : cord global mărit
- Ecografie abdominală : ficat de stază, vezică urinară cu pereţi îngroşaţi ( probabil post multiple
infecţii urinare ), restul organelor au aspecte normale ecografic.

CULEGEREA DATELOR PENTRU CELE 14 NEVOI

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

 Pacienta prezintă dispnee, are o frecvenţă respiratorie de 18 resp/min, T.A = 160/90


mmHg, are puls ritmic cu o frecvenţă de 53 p/min, pulsul periferic este mult diminuat,
edeme gambiere şi varice
 Tegumente şi mucoase palide
 Căile respiratorii sunt permeabile
 Respiraţie de tip costal superior

NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA

 Pacienta nu respectă regimul hipocaloric, hiposodat, hipolipidic şi regimul pentru D.Z.


 Consumă aproape zilnic alimente bogate în lipide de origine animală şi dulciuri rafinate
 Cavitate bucală corespunzătoare, dentiţie completă, mucoasa bucală roz, umedă
 Ingeră 1000 – 1500 ml lichide/zi ; G = 90 ; H = 1.60

NEVOIA DE A ELIMINA

 Poliurie; pacienta prezintă un numar de 6 – 7 micţiuni/zi


 Nicturie; pacienta prezintă 3 – 4 micţiuni/noapte
 Constipaţie; pacienta prezintă scaun la 3 zile
 Diureza 1100 – 1200 ml/zi

NEVOIA DE A PĂSTRA TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE

 Este afebrilă
 Având temperatura în limite fiziologice ( 36.5 – 36.7ºC )

NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI DE A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

 Se deplasează cu greutate datorită coxartrozei şi gonartrozei


 La eforturi fizice mari prezintă dureri accentuate
NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

 Insomnie predormiţională
 Se trezeşte frecvent din cauza necesităţii de a urina
 Doarme în medie 4 – 5 ore pe noapte, iar dimineaţa e obosită

NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI A SE DEZBRĂCA

 Prezintă o oarecare dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca singură, dar refuză ajutorul


 Are aspect curat şi îngrijit
 Poartă îmbrăcăminte adecvată condiţiilor de spitalizare

NEVOIA DE A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT

 Părul curat, unghiile tăiate şi îngrijite


 Are aspect ordonat şi îngrijit

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

 Este independentă la nivelul acestei nevoi deoarece are cunoaştere despre sine şi despre
riscurile bolii

NEVOIA DE A COMUNICA

 Comunică adecvat la nivel senzorial, afectiv şi intelectual


 Este prietenoasă, amabilă şi comunică atât cu echipa de îngrijiri, cât şi cu familia

NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

 Merge săptămânal la slujbele bisericeşti

NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII

 Pacienta este pensionară


 Se consideră realizată din punct de vedere familial şi profesional
 Îşi supraveghează nepoţii la lecţii

NEVOIA DE A SE RECREA

 În timpul liber croşetează şi coase goblenuri


 Se uită la televizor şi citeşte ziarul pentru a fi cât mai informată

NEVOIA DE A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI PROTEJEZE SĂNĂTATEA

 Îşi cunoaşte starea de sănătate şi este interesată să înveţe mai multe despre boală
 Nu a fost informată corect despre aspectele igieno-dietetice pe care ar fi trebuit să la aplice

În urma culegerii datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale şi a bilanţului

de independenţă – dependenţă, am stabilit următoarele probleme:

1. Alterarea funcţiei respiratorii manifestată prin dispnee datorită durerii


precordiale.
2. HTA
3. Constipaţie
4. Insomnie predormiţională
5. Alimentare inadecvată prin surplus, şi nerespectarea regimului alimentar.

Problema Intervenţii
Obiective Evaluare
pacientului Autonome Delegate
1. Alterarea - pacienta va avea ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
confortului fizic ameliorată durerea în
datorită durerii, decurs de 15 minute - am asigurat repaus - am măsurat şi T.A. = 160/90
manifestat prin - pacienta va avea o la pat înregistrat funcţiile mmHg,
dispnee datorită respiraţie în limite - am asigurat vitale; T.A, P, R, T P = 53/min,
durerii precordiale fiziologice în decurs pacientei o poziţie - am R = 16 resp/min,
de 2 zile semişezândă administrat T = 37.2ºC
(confortabilă pentru tratamentul (vezi anexa 3)
pacientă) medicamentos la
- am aerisit salonul recomandarea - pacienta a prezentat
medicului; 1 tb de ameliorare a durerii
NTG sublingual toracice, aceasta
- am administrat diminuân -du-se după
oral Metroprolol 2 10 minute de la
x 50 mg/zi, administrarea NTG şi
Enalapril 20 cedând complet după
mg/zi, Furosemid 15 minute
20 mg/zi,
Diclofenac 3x - pacienta prezintă o
1/zi, Aspenter 75 ameliorarea a dispneii
mg 1 tb/zi
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2

- am însoţit pacienta - am administrat - pacienta nu mai


la celelalte examinări tratamentul prescris prezintă durere
paraclinice; ECG, de medic: toracică şi din punct
ecografie Metroprolol 2 x 50 de vedere al
- i-am asigurat mg/zi, Enalapril respiraţiei, aceasta a
pacientei o poziţie 20 mg/zi, ajuns să fie în limitele
confortabilă Furosemid 20 fiziologice T.A=
mg/zi, Diclofenac 130/80 mmHg, P
3 x 1/zi, Aspenter = 70/min, R = 18
75 mg 1 tb/zi resp/min, T=
- am măsurat şi 36.7ºC
înregistrat funcţiile (vezi anexa 3)
vitale şi vegetative;
T.A., P, R, T
2. HTA - pacienta va avea T.A ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
în limitele fiziologice
în decurs de 2 zile - am supravegheat - am măsurat şi - pacienta prezintă o
pacienta înregistrat în FO, scădere treptaă a
- am discutat cu T.A. cât şi celelalte HTA după
pacienta despre funcţii vitale şi administrarea
importanţa regimului vegetative tratamentului;
de viaţă care trebuie - am administrat
să-l urmeze în tratamentul prescris - la 1 oră :
vederea prevenirii de medic TA = 140/90 mmHg,
HTA - am administrat
- am liniştit pacienta oral : - la 2 ore :
în legătură cu Metroprolol 2 x 50 P = 53 /min,
simptomele pe care le mg/zi, Enalapril R = 16 resp/min,
avea sfătuind-o să 20 mg/zi, T = 37.2ºC,
aibă încredere în Furosemid TA = 120/80 mmHg,
actul medical 20 mg/zi, aceasta menţinân-du-
Aspenter se pe tot parcursul
75 mg 1 tb/zi zilei
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2

- am supravegheat - am administrat - pacienta prezintă


pacienta tratamentul prescris TA în limitele
- am ajutat-o, de medic fiziologice
însoţind-o la - am administrat TA = 130/80 mmHg,
examinările oral : P = 70 /min,
paraclinice, Metroprolol R = 18 resp/min,
încurajând-o să aibă 2 x 50 mg/zi, T = 36.7ºC
încredere în ea şi în Enalapril 20
actul medical mg/zi,
Furosemid
20 mg/zi,
Aspenter
75 mg 1 tb/zi
-am măsurat şi
înregistrat în FO,
T.A. cât şi celelalte
funcţii vitale şi
vegetative
3. Constipaţia - pacienta va avea ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
scaun fără dificultate - am supravegheat - am administrat - pacienta continuă să
în decurs de 3 zile pacienta oral la fie constipată şi după
- i-am explicat recomandarea administrarea de
pacientei importanţa medicului 1 Dulcolax
unui regim de viaţă tb/zi/seara Dulcolax
cu evitarea
sedentarismului cât şi
a regimului igieno-
dietetic pe care ar
trebui să-l adopte
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2

- i-am prezentat - am efectuat - pacienta a avut


pacientei o listă cu clismă evacuatorie scaun cu ajutorul
alimentele cele mai cu 1 l apă călduţă şi clismei
recomandate într-o 2 linguriţe de săpun
alimentaţie răzuit
echilibrată şi care - seara am
ajută la prevenirea administrat oral
problemei de pacientei 1 tb
constipaţie Dulcolax
- am învăţat
pacienta tehnici de
depindere : mersul pe
jos cel puţin 30
minute după fiecare
masă principală şi
alte exerciţii fizice
pentru a preveni
constipaţia
ZIUA 3 ZIUA 3 ZIUA 3

- am sfătuit pacienta - seara am mai - tranzitul pacientei a


să facă o plimbare administrat început să reintre în
după fiecare masă, pacientei 1 tb normal, a avt scaun
am supravegheat ca Dulcolax moale şi starea ei s-a
acest lucru să se îmbunătăţit în această
întâmple privinţă
4. Alimentaţie - pacienta va avea ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
inadecvată prin alimentaţie
surplus şi corespunzătoare în - i-am explicat - am asigurat - pacienta a prezentat
nerespectarea decurs de 4 zile pacientei necesitatea pacientei un regim glicemie = 150 mg/%
regimului alimentar respectării unui regim hiposodat,
- i-am oferit pliante hipocaloric şi
cu alimentele permise diabetic
şi interzise - am recoltat
sânge pentru profil
glicemic la 2 zile
- Am administrat
tratamentul pentru
D.Z :
Metformin 2x
850 mg/zi
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2
- am umărit - am asigurat -pacienta a respectat
respectarea regimului pacientei regimul regimul alimentar
verificând dacă hiposodat, recomandat
pacienta mai are hipocaloric, - pacienta a prezentat
alimente în plus faţă hipolipidic şi glicemie = 130 mg%
de regimul care i se diabetic
administrează în - am recoltat
spital sânge pentru
glicemie
- am administrat
tratamentul :
Metformin
2 x 850 mg/zi
ZIUA 3 ZIUA 3 ZIUA 3

- am încurajat - am administrat - pacienta a


pacienta să respecte tratamentul prescris respectat regimul
în continuare regimul Metformin recomandat
alimentar prescris 2 x 850 mg/zi - pacienta este mai
- am umărit încrezătoare în
respectarea regimul prescris şi
regimului este hotărâtă să-l
respecte în continuare
ZIUA 4 ZIUA 4 ZIUA 4

- am umărit - am recoltat sânge - pacienta a prezentat


respectarea regimului pentru controlul glicemia = 110 mg%
- am sfătuit pacienta glicemiei - Pacienta este
să respecte regimul în - am administrat încurajată de
continuare şi după tratamentul prescris rezultatele obţinute şi
externare respectă regimul
5. Insomnie - pacienta nu va mai ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
predormiţională avea insomnie
predormiţională în - am asigurat - am administrat - pacienta a respectat
decurs de 2 zile pacientei condiţii pacientei o cană cu sfaturile şi a adormit
pentru un somn lapte cald înainte de mai repede decât în
liniştit culcare nopţile anterior
- am sfătuit pacienta - am efectuat cu ea internării
să facă o plimbare o scurtă plimbare
scurtă înainte de a se
pune să doarmă, să
asulte o muzică
linistitoare, sau să
lectureze un pasaj
frumos
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2

- am încurajat - am asigurat - pacienta nu a mai


pacienta să încerce pacientei toate avut insomnie
mai multe tehnici de condiţiile pentru a predormiţională
relaxare înainte de a putea avea un somn
adormi (cititul, liniştit
plimbarea, ascultatul - i-am administrat o
unei melodii cană cu lapte cald
relaxante)

EPICRIZA

Numele şi prenumele F.D.


Sex Feminin
Vârsta 63 de ani
Domiciliul Cluj - Napoca
Data internării 15.102010
Data externării 22.10 2010
Diagnostic de externare angină pectorală
Stare la externare ameliorată

Pacienta în vârstă de 63 de ani, cunoscută cu H.T.A. gradul III, insuficienţă cardiacă NYHA II şî
D.Z. tip II dezechilibrat, neuropatie diabetică, se internează de urgenţă cu durere precordială ce
iradiază în umăr, dispnee la eforturi minime şi transpiraţii. Se suspectează angină pectorală

La prezentare : Temperatura : 37.6ºC

Tensiune arterială : 160/90 mmHg

Respiraţia : 16 resp/min

Puls : 53 /min

Se administrează : NTG sublingual

Metroprolol 2 x 50 mg/zi
Enalapril 20 g/zi

Furosemid 20 mg/zi

Diclofenac 3 x 1/zi

Metformin 2 x 850 mg/zi

Pe parcursul internării pacienta este sub tratament cu blocante de canale de calciu,


anticoagulante, antiagregante, antidiabetice, statine, inhibitori ai enzimei de conversie şi diuretice.

Examen de specialitate Eco-cord : cavitate cardiacă mărită, F.E diminuată, hipokinezie globală

Radiografie : cord global mărit

ECG : ischemie cardiacă difuză

Se externează cu recomandările:

1. Regim hiposodat, hipocaloric, hipolipidic


2. Evitarea eforturilor mari
3. Tratament medicamentos cu : Enalapril 2 x 40 mg/zi
Diurex 50 mg/zi

Sortis 20 mg/zi

Cordil 2 x 40 mg/zi

Aspenter 1 tb/zi

NTG la nevoie, în criză

Tratamentul pentru boala metabolică şi aparatul locomotor rămâne nemodificat

4. Revine la control peste o lună