Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

CATEDRA DE ELECTROTEHNICA

PROIECT
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

COORDONATOR: STUDENT:
ING. CHIVER OLIVIAN SIPOS ALEX
ANUL –III- EE
UNBM PROIECT pag. 1

UNBM PROIECT pag. 2


Cuprins :

1. Tema proiectului, generalitati ................................................................................. 2


2. Capitolul I : - Calculul Tema proiectului
circuitului magnetic al transformatorului.......................... 4
I.1. - Calculul sectiunii coloanei si jugului ..................................................... 4
I.2.Sa- Dimensiunile
se proiecteze un transformator
ferestrei trifazat în ulei, cu înfasurari din Cu , cu6circuitul
transformatorului................................................
magnetic realizat
3. Capitolul II : -din tabla înfasurarilor
Calculul laminata latransformatorului
rece cu cristale orientate, cu cifra de8 pierderi
..........................................
p10/50 = 0,45 II.1.
W/kg- ,Stabilirea
cu urmatoarele
numaruluidate de de spire.................................................................
proiectare : 8
II.2. - Sectiunile si dimensiunile conductoarelor............................................. 9
Puterea
1.II.3. nominala înfasurarilor
- Dimensiunile : SN = 40 kVA si ale ferestrei transformatorului................ 11
2. Tensiunea
3. Capitolul înalta pierderilor
III : - Calculul : Uî = 6 kV si curentului de functionare în gol................. 14
Tensiunea
3.III.1. joasaîn :înfasurari
- Pierderile Uj = 0,4sikV masele conductoarelor................................. 14
Frecventa
4.III.2. : în fier fsi =curentul
- Pierderile 50 Hz de functionare în gol................................ 16
5. Conexiunea
4. Capitolul :
IV : - Tensiunea deYz n–5
scurtcircuit............................................................... 18
6. Tensiunea
5. Capitolul de s.c. : Usc =de4functionare
V : - Caracteristicile % ...................................................... 20
Tensiunea
7.V.1. de reglaj externe.........................................................................
- Caracteristicile : Ur = ± 5 % 20
Pierderile
8.V.2. în Fe : randamentului..............................................................
- Caracteristicile Po = 200 W 23
9. Pierderile
6. Capitolul în Cu : solicitarilor
VI : - Verificarea PCu = 1 kW mecanice.................................................. 26
10. Curentul
VI.1. de mersînfasurarilor
- Verificarea în gol : Io = 3la% actiunea fortelor electrodinamice............ 26
11. Cifra
VI.2. de pierderi
- Calculul P10\50al=schelei
mecanic 0,45 W\k metalice...................................................
g 28
7. Capitolul VII : - Calculul termic al transformatorului............................................. 30
Generalitati
VII.1. :
- Calculul termic al înfasurarilor racite în ulei..................................... 30
VII.2. - Calculul termic al miezului racit în ulei.............................................32
Transformatorul
VII.3. - Calculul electric este un
caderii de aparat static cu
temperatura douaperetele
dintre sau maicuvei multecu înfasurari , cuplate
ulei si aerul din
magnetic , cu ajutorul caruia...............................................................................................
exterior se shimba valorile marimilor electrice ale puterii in curent33 alternativ
(tensiunea siVII.4.
curentul) , frecventa ramânând
- Determinarea aceeasi. înfasurarilor si uleiului , fata de
supratemperaturilor
Functionarea
temperatura transformatorului
mediului ambiant, are lapentru
baza fenomenul
transformatoarele de inductie electromagnetica.
în ulei......... 36
Pentru realizarea
VII.5. - Influenta factorilor externi asupra încalzirii transformatoarelor...... 37un miez
unui cuplaj magnetic cît mai strâns , înfasurarile sunt asezate pe
feromagnetic.
8. BibliografieLa ..............................................................................................................
frecvente mai mari de 10 kHz transformatorul se realizeaza fara 38 miez
feromagnetic.
9. Schema transformatorului proiectat
Transformatoarele de puteri mici (S N < 1 kVA) au, de regula ,racire naturala în aer si
se numesc transformatoare uscate. Cele de puteri mai mari au racire în ulei , desi în ultimul timp
s-au construit si transformatoare uscate cu puteri de pana la 1600 kVA.
Cele mai importante elemente constructive ale transformatoarelor sunt :
- miezul feromagnetic;
- înfasurarile;
- schela;
- constructia metalica;
- accesoriile.
Miezul feromagnetic , denumit si miez magnetic , reprezinta calea de închidere a
fluxului magnetic principal al transformatorului , flux produs de solenatia de magnetizare a
înfasurarii primare care se alimenteaza de la o tensiune alternativa.
UNBM PROIECT pag. 3
Înfasurarile reprezinta una din partile cele mai importante ale unui transformator.
Înfasurarile trebuie sa asigure transformatorului o rigiditate dielectrica suficienta , precum si
stabilitate dinamica si termica mare , astfel încât sa garanteze buna functionare a acestuia si la
supratensiunile care apar în exploatare.
Constructia metalica se executa numai pentru transformatoarele cu racire în ulei, si se
refera la cuva , capac si conservator.
Cuvele cu pereti din tabla ondulata sunt utilizate la transformatoarele în ulei cu puteri
de la 20 kVA la 1600 kVA , în limitele posibilitatilor de cedare catre mediul ambiant a
pierderilor din transformator , având o rezistenta relativ mica la cresterea presiunii interioare .
Din acest motiv , uscarea sub vid a transformatorului în cuva din tabla ondulata nu este
posibila.
Cele mai importante acesorii ale transformatorului sunt :
- izolatoarele de trecere ;
- releul de gaze ;
- supapa de siguranta ;
- indicatoarele de temperatura ;
- comutatorul de reglare a tensiunii ;
- filtrul de aer ;
Izolatoarele transformatoarelor servesc la trecerea conductoarelor electrice prin
capacul cuvei , permitând legarea intrarilor sau iesirilor înfasurarilor cu reteaua electrica. În
afara transformatoarelor cu iesire prin cablu.
Releul de gaze este unul din aparatele cele mai raspândite în practica pentru protectia
transformatoarelor . Orice neajunsuri în functionarea unui transformator dau nastere unor
centre locale de temperatura ridicata , provocând în locul respectiv descompunerea uleiului
care este însotita de eliminarea unor gaze ca produse ale descompunerii. Releul de gaze este
montat pe conducta de legatura dintre capacul cuvei si conservator . În cazul defectelor
importante cantitatea de gaze crescând , în momentul evacuarii lor de catre conservator sau
când viteza de trecere a uleiului spre releu depaseste o anumita limita , releul comanda
deconectarea transformatorului atât pe partea de joasa tensiune , cât si pe partea de înalta
tensiune.
Supapa de siguranta care mai este numita si teava de evacuare , asigura cuva
transformatorului contra exploziilor (ca urmare a unor presiuni interioare excesive) si contra
defectarilor care produc o degajare brusca si în cantitate mare de gaze.
Comutatorul de reglare a tensiunii are rolul de a modifica numarul de spire aflate în
circuit , ceea ce înseamna modificarea tensiunii secundare, când reglarea tensiunii se face în
starea deconectata de la retea a transformatorului.
Filtrul de aer montat pe conducta de legatura dintre conservator si mediul ambiant ,
izolând uleiul de influenta atmosferei (a umiditatii, a impuritatilor). În etapa actuala , ca
absorbant al umiditatii se foloseste silicagelul , care în stare uscata are culoarea albastra , iar
sub influenta umiditatii capata culoarea rosie. Caracteristicile higroscopice ale silicagelului pot
fi regenerate , încalzindu-l la o temperatura de 400 - 500° C.
UNBM PROIECT pag. 4

Capitolul I . Calculul circuitului magnetic al transformatorului

Circuitul magnetic este construit din coloane pe care se aseaza înfasurarile


transformatorului si din juguri , prin care se închide fluxul magnetic al coloanelor. Constructiv ,
formele sectiunilor coloanei si jugului pot fi dreptunghiulare sau în trepte.
Numarul de trepte si dimensiunile fiecarei trepte corelate si cu cele ale jugului,
constituie pentru fiecare fabrica elemente normalizate cu scopul tipizarii cât mai mult a
proceselor tehnologice de fabricatie.

I.1. Calculul sectiunilor coloanei si jugului

- Sectiunea transversala neta de fier a coloanei de determina , orientativ cu relatia :

S1 13 ,33 ⋅10 3
⋅ = ( 4 ÷ 6) ⋅10 −4 = ( 4 ÷ 6) ⋅10 −4 0,2666 ⋅10 3 = (4 ÷ 6) ⋅10 −4 ⋅16 ,32
Sc = Ct f 50
= (65 ,28 ÷ 97 ,92 )[ cm 2 ]

unde puterea aparenta pe o coloana, avand în vedere ca transformatorul va avea trei


coloane si înfasurarile concentrice , este :
SN 40 ⋅10 3
S1= 3
= = 13,33 ⋅10 3 [VA]
3
în care :
f – frecventa tensiunii de alimentare , în Hz
Ct = (4 - 6) · 10 −4 -- constanta de calcul
S1 – puterea aparenta a transformatorului pe o coloana , în VA

- Diametrul coloanei , considerând ca sectiunea coloanei este în trepte rezulta :

4 ⋅ Sc 4 ⋅ (65 ,28 ÷ 97 ,92 ) ⋅10 −4 (261 ,12 ÷ 391 ,68 ) ⋅10 −4


Dc =
km ⋅ π
=
0,86 ⋅ 3,14
=
2,7
= (9,83 ÷12 ,04 ) ⋅10 −2 [m]

unde :
km = kg · kFe = 0,91·0,95 = 0,86 iar
kg = 0,92 din tabelul 1 , pentru un diametru al coloanei Dc estimat orientativ între 10 si
18 cm .
De asemenea din acelasi tabel , rezulta orientativ un numar de trepte pentru coloana ntr
= 6 , strângerea miezului coloanei pentru asemenea diametre se face, în mod obisnit , prin
lipire cu lac.
Îmbinarea dintre tolele coloanelor si jugurilor se face prin întretesere , sub un unghi de
45°.
UNBM PROIECT pag. 5

Tabelul 1. Miez strâns cu înfasurarea, prin lipire cu lac si fara canale de racire

Dc [cm] <8 8 9 10 ÷ 18 20 ÷ 30 32 ÷ 40

ntr 3 4 5 6 7–8 9 – 11

kg 0,851 0,877 0,915 0,915 – 0,92 0,918 – 0,925 0,915 – 0,925

În cazul de fata se stabileste :


Dc = 12 cm = 120 mm,

cu urmatoarele latimi ale treptelor :


a1 = 0,96·12 = 11,52 cm
a2 = 0,885·12 = 10,62 cm
a3 = 0,775·12 = 9,3 cm
a4 = 0,631·12 = 7,57 cm
a5 = 0,465·12 = 5,58 cm
a6 = 0,28·12 = 3,36 cm
Din constructia grafica la scara a sectiunii coloanei rezulta urmatoarele grosimi ale treptelor :

UNBM PROIECT pag. 6


UNBM PROIECT pag. 7

- Latimea ferestrei (valoare orientativa) se determina cu relatia :

T = M – Dc = 24 – 12 = 12 cm

în care , distanta dintre coloane , este :

M = α · Dc = 2·12 = 24 cm unde s-a considerat α = 2

- Lungimea medie a jugului magnetic , pentru fazele marginale , rezulta din relatia :

Lj ≈ 2M + 0,9Dc = 2·24 + 0,9·12 = 58,8 cm

Verificarea prealabila (pentru aceste dimensiuni orientative ale miezului) a pierderilor


la functionarea în gol , se face conform relatiei :
1, 3

P0 ≈ Pfe = kp · p 10 50 · 
f 
 ·(Bc²·GFec + Bj²· GFej) =
 50 
P0 ≈ 1,07·0,45·1·(2,56·38,62 + 2,25·93,56) = 148,96 W ≈ 149 W

unde :
- inductia magnetica în jug :
Φ Bc ⋅ Sc Bc 1,6
Bj = = = = = 1,5 T
Sj Sj βj 1,05
- masa neta a fierului :
- pentru coloane :
GFec = 3·Sc·Lc· γ Fe = 3·99·17·7,65· 10 −3 = 38,62 kg

- pentru juguri :
GFej = 2·Sj·Lj· γ Fe = 2·104·58,8·7,65· 10 −3 = 93,56 kg

Daca pentru kp se ia valoarea rezultata din practica de fabricatie , considerând


kp = 1,25 , atunci rezulta :

P0 = 1,25·0,45·309,37 = 174,02 ≈ 174 W

Valoare apropiata de cea impusa prin tema , ceea ce înseamna ca dimensionarea


miezului , pâna în aceasta etapa , este bine facuta.

UNBM PROIECT pag. 8


UNBM PROIECT pag. 9

UNBM PROIECT pag. 10


k ′∆u % 5
Dwi = wi = 100 ·986 ≈ 49 spire
100
- în înfasurarea de joasa tensiune :
si numarul total :
SN 40 ⋅10 3
Ij ≈ = = 49,93 A ≈ 50 A
wiT = mw⋅iU+ Dw3i ⋅=267
986 + 49 = 1035 spire
jf

unde pentru ambele înfasurari U 1N, numarul


6000 de faze este acelasi , adica mi = mj = m = 3 .
Ei ≈ Uif = 3 = 3 = 3468,2 V ≈ 3468 V
Sectiunile orientative ale conductoarelor :
Valorile definitive ale fluxului magnetic si inductiilor magnetice
- pentru înfasurarea de înalta tensiune :
- fluxul magnetic util (maxim) :
Ii 3,8
Swi = J = 2,5 =1,52 mm 2 ,
Ei 3468
≈ 1,58· 10 −2 Wb
i

Φ= =
4,44 ⋅ f ⋅ ωi 4,44 ⋅ 50 ⋅ 986
- pentru înfasurarea de joasa tensiune :
- inductia magnetica în coloana :
Ij 50
Swj = J = 2,7 = 18,5 −2
mm 2 ,
Φ 1,58 ⋅10
j

Bc = = −4 =1,59 T
S 99 ⋅ 10
unde, s-a considerat ca înfasurarile nu au aceleasi conditii de racire , deoarece
c

înfasurarea de înalta tensiune fiind mai subtire se raceste mai bine , iar cea de joasa tensiune fiind
mai groasa si- cuinductia
izolatiimagnetica în jug
între straturi (se: ia înfasurare stratificata), se raceste mai greu. Deci Ji si Jj
nu sunt egale.
Φ 1,58 ⋅10 −2
Ji si Jj – sunt densitatile
Bj = de=curent din =înfasurarea
1,51 T primara respectiv secundara , în A/mm² .
Sj 104 ⋅10 −4
Astfel pentru înfasurarea înalta tensiune se alege coductor rotund (vezi Anexa 1) care de
regula este izolat cu email tereftalic (ET) pentru cele din Al. Iar pentru înfasurarea de joasa
- tensiunea
tensiune se alege electromotoare
conductor profilat (vezi într-o spira2): care este izolat cu email tereftalic (tip PET)
Anexa
sau email tereftalic peste careEse i
izoleaza
3468
cu hartie (de la 2 la 5 straturi 1/2 sau 1/3 suprapus) .
Se stabilesc din e1 anexe = 986 =3,51
= ω urmatoarele
i
V/spira :
dimensiuni

- pentru înfasurarea
II.2. Sectiuniledesiînalta tensiuneconductoarelor
dimensiunile
d1 = Φ 1,40 mm => Swi= 1,53 mm 2 (grosimea izolatiei 0,08 mm)
Curentii nominali ai transformatorului , sunt :
- pentru înfasurare de joasa tensiune se vor utiliza 2 fire în paralel ,
a x b = (3,15x3,15)
- în înfasurarea mm 2 => Swj=2x9,37 mm 2 =18,74 mm 2 cu grasimea
de înalta tensiune :
izolatiei egala cu 0,21 mm
SN 40 ⋅10 3
Ii ≈ m ⋅U
Grosimile izolatiilor s-au=stabilit = 3,8 A
3 ⋅ 3468 conform STAS 6163-76 (anexa 3 , tabelele 3-I si 3-III).
if
UNBM PROIECT pag. 11

UNBM Rezulta astfel urmatoarele dimensiuni


PROIECT ale conductoarelor izolate : pag. 12
- pentru înfasurarea de înalta tensiune

- înfasuraread de
′ = joasa tensiune , va fi de tip cilindric , cele doua conductoare în paralel
1,48 mm
sunt suprapuse radial . Între straturi se prevede un canal de racire aja = 3 mm.
Bobinaînfasurarea
- pentru de înalta tensiune
de joasa se deapana direct peste cea de joasa tensiune , rezultând
tensiune
astfel o înfasurare monolit.
a ′xb ′ = (3,36x3,36) mm 2

Valorile definitive (recalculate) ale densitatilor de curent :

Ii 3,8
Ji = = =2,48 A/ mm 2
Sωi 1,53

Ij 50
Jj = = =2,66 A/ mm 2
Sωj 18 ,74

II.3. Dimensiunile înfasurarilor si ale ferestrei transformatorului


Figura 3. Înfasurare cilindrica cu conductoarele în paralel suprapuse radial
Tipul si dimensiunile înfasurarilor
Înaltimea bobinelor , valoarea orientativa, de determina cu relatia :
- înfasurarea de înalta tensiune va fi de tip stratificata , cu conductor rotund . Bobina va
avea un canal axial de racire în partea interioara (la o distanta cuprinsa între 1/3 si 2/5 din numarul
HB = Lc - 2·sim = 17 – 2 · 2,5 = 12 cm
total de straturi) cu latimea aia = 5 mm.

UN(înf) Uinc JT fata de miez Înf. fata Între JT si IT Între IT si IT ( între


(kV) (kV) de jug bobinele de IT vecine)
amj gmj sjc sjm,sim,s4 aji gji aii gii sc
1 5 0.3 - 0.3 - 2 - - - - -
0.4
3 16 0.6 0.3 0.8 2 0.6 0.3 0.6 - 1
6 22 0.6 0.3 1 2.2 0.8 0.3 0.7 - 1.2
10 28 0.6 0.3 1 2.5 0.8 0.3 0.8 0.3 1.5
20 50 0.8 0.4 2 3 1.2 0.4 1 0.4 2
35 80 1.4 0.6 4 6 1.8 0.6 1.6 0.5 4.5
60 140 1.8 0.8 8.5 11.5 3.4 0.8 18.0 0.8 9
110 185 2.0 1.0 12 15 4.0 1.0 23.0 1 12.5

TabelulFigura
2. Izolatia tip a transformatoarelor
2. înfasurare în ulei
stratificata depanata pe, cilindru
cu coloane
si cu, canal
în cm axial de racire interior

Din tabelul 2 pentru UiN = 0,6 kV si UjN = 400 V , s-au stabilit , urmatoarele distante
de izolare :
sim = 2,5 cm ; amj = 0,4 cm ; aji = 0,8 cm ; aii = 0,8 cm
UNBM PROIECT pag. 13

UNBM Numarul de spire pe un strat :


PROIECT pag. 14
- pentru înfasurarea de joasa tensiune este ,
ωiT
H B − nt ⋅ hs76
wsjnsj== ωhs ⋅=kg18 ≈= 40,672 ⋅1,01 = 17,68 ≈ 18 spire
12
sj

în care :
hs = 2· b ′ = 2 · 3,36 = 6,72 mm = 0,672 cm
; înfasurarea de înalta tensiune , folosind grosimea a ′ a conductorului
- pentru
kg = 1,01
profilat , în locul
nt = lui d ′ fiind numai doua conductoare suprapuse radial , se face o singura
0 , deoarece
transpozitie , dupa primul strat .
Înaltimea d ′ +aia+(n
ai = ns· bobinei des-2) ·dstensiune
joasa = 12·1,4+5+(12-2)·0,24
rezulta, astfel cu=relatia
24,2 mm: = 2,42 cm

Latimea
HBjferestrei transformatorului
= (wsj+1)h , conform
s· hg + nt·hs = 19 · 0,672 ·relatiei este : ≈ 13 cm
1,01 = ,12,89

T =- 2pentru
(amj+aînfasurarea
j+aji+ai)+aiide
= înalta
2·(0,4+2,98+0,8+2,42)+0,8=14 cmpe un strat , rezulta din
tensiune , numarul de spire
relatia urmatoare, considerând dimensiunile conductorului profilat.

Capitolul III. Calculul


HB −1 pierderilor
=
12 si curentului de functionare în gol
−1 = 85,71 – 1 ≈ 85 spire/strat
wsi = d′ 0,148
În timpul functionarii în transformator se produc pierderi în înfasurari datorita
rezistentei electricede, cât
iar numarul si în :miez , datorita curentilor turbionari si fenomenului de histerezis ,
straturi
ca urmare a variatiei în timp cu frecventa f , a fluxului magnetic.
ωiT 1035
nsi = ω = 85 =12,17 straturi ≈ 12 straturi
III.1. Pierderile
si
in infasurari si masele conductoarelor

Tensiunea între
Rezistentele straturi : pe faza , având conductoare din Cu si clasa de izolatie A
înfasurarilor
pentru :
Us =
- înfasurarea de2·w si·etensiune
joasa : ≈ 595 V
1 = 2·85·3,5

pentru care rezulta o grosime


ωj ⋅ lmedja izolatiei dintre
76 ⋅ 0,49straturi ds = 2 x 0,12 = 0,24 mm izolatia
R j = ρ Al 75° = 0,037· = 0,037 W
ω
depasind capetele bobinei ci 1 mm în fiecare parte.
S j 18 , 74

în care : Grosimea înfasurarilor :


lmed j =p · Dm2 =înfasurarea
- pentru 3,14 ·(Dc +de2ajoasa
mj +atensiune
j) = 3,14(12+2
cu diz ·0,4+2,98)
=0: = 49,54 cm = 0,49 m
Dm2aj==Dncsj+· a2a
s+mj n+a
a ·a =15,78
j ja+(ns-nacm
-1) ·diz = 4 ·6,72 + 1·3 = 29,88 mm = 2,98 cm
iar :
iar : as= 2 · a ′ =2 ·3,36=6,72 , este grosimea stratului
nρa Al 75° =0,037
– numarul deWmm²/m
canale axiale, pentru clasa de
de latime aja izolatie A , la care t = 75 ° C

- înfasurarea de înalta tensiune având conductoare din Al :

ωi ⋅ lmedi 1035 ⋅ 0,71


Ri = ρ Al 75 Sωi = 0,037
1,52
= 17 ,88 W
UNBM PROIECT pag. 15

în care :
UNBM PROIECT pag. 16
lmed i = p · Dmi = 3,14 · 22,78 = 71,52 cm = 0,71 m
Dmi = Dc + 2(amj+aj+aji)+ai = 12 + 2 ·(0,4+2,98+0,8) + 2,42 = 22,78 cm
Densitatile de suprafata ale pierderilor în înfasurari :
iar : - pentru înfasurarea de joasa tensiune este :
ρ Al 75° = 0,037 Wmm²/m
Pωj 547 ,5
qj = c ⋅ sωj = 3 ⋅ 0,206 = 886 W/m²
Pierderile în înfasurari
unde : - pentru joasa tensiune
swj = 0,8·3,14·(Dij+2·Dm2+Dej)·HBj = 0,8·3,14·(12,8+31,56+18,76)·13 = 0,2060 m²
Dij = DPc +
ω2·a mj = 12 + 2·0,4 = 12,8 cm (diametrul interior al înfasurarii de joasa tensiune)
j = m·krj·Rj·Ij ² = 3·1,0003·0,073·2500 = 547,5 W
Dej = Dii + 2·aj = 12,8+2·2,98 = 18,76 cm (diametrul exterior al înfasurarii de joasa tensiune)
unde:
krj – factorul de majorare a pierderilor în curent alternativ , fata de cele în curent continuu
- pentru înfasurarea 2 de înalta tensiune este :
 f 
kr = 1+ 1,73· α p²·  ρ ⋅10 4  · a 4 ·(ms – 0,2) =1 + 1,73·0,59·0,01·0,01·3,8 = 1,0003
Pωi  ,5
774
qi = = = 894 ,34 W/m²
în care : c ⋅ sωi 3 ⋅ 0,2888
a=b=3,36 mm - dimensiunile conductorului de joasa tensiune
α p =:kR· b ⋅ n = 0,85 ⋅ 0,33 ⋅ 36 = 0,77
unde
HBj 13
swi = pa[0,8·(D ii+2· D ′ mi)+Dei]·HBi = 3,14·[0,8·(20,36+43,96)+25,2]·12 = 0,2888 m²
j + ai + aji 2,98 + 2,98 + 0,8
=1 −– 2,42 = 20,36 (diametrul
kDRii==1-Dmi π– ⋅aHi Bj= 22,78 =1 − 0,15 = interior
0,85 - coeficientul luide
al înfasurarii Rogowski
înalta tensiune)
3,14 ⋅13
D ′ mi =sj=
n=2·w Dii2·18
+ 2·=36 n ′s ⋅ conductoare
a ′ + aia = 20,36pe +înaltimea
2·4·0,14+ 0,5 = 21,98 , este diametrul mediu al canalului
bobinei
de racire , care se prevede
ms – numarul de conductoare spre interiorul grosimii
pe grosimea înfasurarii de înalta tensiune la circa 1/3 din a i ,
bobinei
adica dupa n ′s = 6 straturi din cele 18 câte are înfasurarea.
1
n′s = ⋅12- =
pentru
4 înalta tensiune
3
Dei = Dmi + ai = 22,78 + 2,42 = 25,2 – este diametrul exterior al înfasurarii de înalta tensiune.
P ω i = m·k
Aceasta suprafata ·Ri·Ii² =în
esterispalata 3 ·întregime
1,0001 ·17,88 ·14,14
de uleiul de = 747,5 W
racire.
unde :
2
 f 
kri = 1+ 0,8· α r²·electrice
Pierderile  
4 
totale
· d 4 ·m:s² = 1+0,8 ·0,69 ·0,01 ·0,3 · 10 −3 ·144 = 1,0001
 ρ ⋅ 10 
în care : PkN = Pwj + Pwi = 547,5 + 774,5 =1322 W
n= wsi = 85 conductoare pe înaltimea bobinei
ms = nsi = 12 conductoate pe grosimea bobinei
α r = kR·ind ⋅fier
III.2. Pierderile n
= si
0,14 ⋅ 85
curentul
0,81 ⋅ de=functionare
0,831 in gol
HBi 12
aj + ai + aji 2,98 + 2,42 + 0,8
kR =Masa
1- neta a Fe =
: 1− = 0,84
π ⋅ HBi 3,14 ⋅12
- pentru coloane
d = 1,40 cm
GFec = 3·Sc·Lc γ Fe · = 3·99·17·7,65· 10 −3 =38,62 kg

- pentru juguri

GFec = 2 Sj·Lj· γ Fe = 2·104·65·7,65· 10 −3 = 103,42 kg


UNBM PROIECT pag. 17

UNBM PROIECT pag. 18


Pierderile în fier , ale transformatorul care reprezinta si pierderile la functionarea
în gol Pentru
se calculeaza
coloanacudin
relatia : nu se mai ia produsul HjLj .
mijloc
în care : 1, 3
10  f 
- P0Hi≈, HPjfesunt intensitatile
= kp · p 50 ·  câmpului
 magnetic
·(Bc²·G înGcoloana
Fec + Bj²· Fej) = si respectiv în jugul miezului
 50 
magnetic , în A/cm . Valorile lor se iau din anexa 4.
= -1,07·0,45·(2,56·38,62+2,25·103,42)
pentru Bc = 1,59 rezulta Hc = 0,538= A/cm 160 W
- pentru Bj = 1,51 rezulta Hj = 0,600 A/cm
în care- d: i este lungimea întrefierului fictiv a rostului de îmbinare dintre tolele coloanelor si
jugurilor , -în pm10. 50 este cifra de pierderi specifice a materialului tolelor , din care este facut
miezul- magnetic
B i este amplitudinea
. Se ia 0,45 inductiei
W/kg , daca magnetice în face
miezul se întrefierul fictiv
din tabla de îmbinare
silicioasa , în T
laminata la ,rece
carecu
se
determina
cristaledin conditia
orientate si conservarii
grosime de fluxului
0,28 – 0,35 magnetic
mm. .
- kp ~ 1,03 – 1,07
Bi = Bc·cosa=1,59·cos45°=1,113 T
- unde a este unghiul
În practica de îmbinare
fabricatiei al tolelor fata
transformatoarelor de orizontala
s-a constatat ca valorile coeficientului de
majorare a pierderilor în fier , datorita prelucrarilor tolelor prin stantare kp , sunt mai mari ,
Curentul
ajungând pâna la ktotal la –functionarea
p = 1,2 1,25 . în gol a transformatorului (valoare eficace) :

I10 = I +I 1,25= 0,0103 ⋅0,0103


0a
2
0r
2
+0,0685 ⋅0,0685 =0,0692
P0 = 160· 1,07 = 186 W
sau Dimensiunile
valoarea în procente a curentului
definitive nominal
ale miezului absorbit
magnetic suntde
: transformator :
−3
Dc = 12 I 10 6,92 ⋅10
I10 cm
%= IiN ⋅100Lc== 173,8cm ⋅100 = 1,82 % Lj = 65 cm
Sc = 99 cm² T = 15 cm
Sj = 104 cm² M =27 cm

Capitolul IV
Componenta : Tensiunea
activa de scurtcircuit
a curentului de functionare în gol

Componenta activa
PFe a tensiunii
186 de scurtcircuit
I0a = m ⋅U = 3 ⋅ 6000 = 0,0103 A
if

PkN 1322 1322


Uka = ⋅ 100 = ⋅ 100 = = 3,30%
Componenta reactiva
SN a40curentului
⋅ 10 3 de functionare în gol
400

Componenta
Se determina reactiva din legeaa circuituluitensiunii demagnetic
scurtcircuit aplicata pe un contur G corespunzator
liniei mediane a câmpului magnetic util , care parcurge atât coloanele si jugurile magnetice,
2 ⋅ π ⋅ µ 0 ⋅ f ⋅ ω 1 ⋅ I 1 ⋅ lm e d⋅ δ ′ ⋅ kg
cât si intrefierurile fictive de îmbinare
2 ⋅ 3,1 4⋅ 4 ⋅ 3,1 4⋅ 1 0− 7 ⋅ 5 0⋅ 9 8 ⋅63,8 ⋅ 0,6 2⋅ 2,8 ⋅ 1,0 0 9
dintre acestea.
Ukr = ⋅ kr ⋅ 1 0 =0 ⋅ 0.8 4⋅ 1 0 0
e1 ⋅ HB j 3,5 ⋅ 1 3
Bj 1,113
= 1,70 %HC ⋅ LC + Hj ⋅ Lj + nδ ⋅ δi 0,53 ⋅ 17 + 0,60 ⋅ 58,8 + 2 ⋅ ⋅ 0,03 ⋅ 10 −3
I0r = µ0 4 ⋅ 3,14 ⋅ 10 −7
= = 0,0685 A
2 ⋅ ωi 1,41 ⋅ 986
UNBM PROIECT pag. 19

în care :
- d' - latimea echivalenta a canalului de scapari :
aja + aia aj + aia 0,3 + 0,5 2,98 + 2,42
δ ′ = aji + + = 0,8 + + = 2,8
4 3 4 3
- lm - lungimea medie echivalenta a spirelor celor doua înfasurari :
ai + aia + 3 ⋅ (a j + aja)
lm = π[D c + 2 ⋅ amj + aji + ]
2
2,42 + 0,5 + 3 ⋅ (2,98 + 0,3)
= 3.14 ⋅ [12 + 0,8 + 0,8 + = 62 ,73 = 0,62 m
2

În cazul în care cele doua înfasurari ale transformatorului au solenatiile nesimetrice ,


atunci corectarea nesimetriilor se face cu factorul :

x 2 ⋅ HB 0,49 ⋅10 −2 ⋅13


kg = 1+ r ⋅ δ ′ ⋅ kR =1+ = 1 + 0,009 = 1,009
3 ⋅ 2,8 ⋅ 0,84
Hx 1
x= = = 0,07
HBj 13
Hx = HBj – HBi = 1
kr = 0,84

Tensiunea de scurtcircuit :

Ukr = Uka 2 +Ukr 2 = 3,30 2 +1,70 2 = 13 ,78 =3,71 %

Valoare care se încadreaza în abaterile admise de STAS 1703/1-80, care sunt de ± 10%
din tensiunea de scurtcircuit data în datele nominale.
Rezulta deci ca pentru noile dimensiuni ale conductorului înfasurarii de joasa tensiune ,
pentru care au rezultat si alte dimensiuni ale înfasurarilor si ferestrei transformatorului , tensiunea
de scurtcircuit s-a încadrat în limitele admise. Aceste dimensiuni se considera deci definitive,
bineînteles daca ele vor corespunde si la verificarile mecanice si termice.
În figura 5 este reprezentata , la scara , sectiunea transversala prin înfasurarile
transformatorului din care reiese atât modul concret de realizare a izolatiilor pentru distantele
prevazute , cât si forma constructiva cu dimensiunile reale ale înfasurarilor.
Întreaga înfasurare (de joasa tensiune si de înalta tensiune) este realizata din punct de
vedere tehnologic , sub forma de înfasurare monolit , adica înfasurarea de înalta tensiune de
deapana direct peste înfasurarea de joasa tensiune evident cu prevederea penelor 3 si izolatiei 4 .
UNBM PROIECT pag. 20

Capitolul V : Caracteristicile de functionare

La un transformator este indicat a se predetermina prin calcul , caracteristicile de


functionare în sarcina , dintre care mai importante sunt caracteristicile externe si randamentul .

V.1. - Caracteristicile externe

U2 ∆U
=1− = f (β )
U 20 100
I
β = 2 - valoarea relativa a sarcinii secundare
I 2N
∆U 2 - caderea de tensiune secundara
β2
∆U [%] = β ⋅ (U ka ⋅ cos ϕ + U kr ⋅ sin ϕ ) + ⋅ (U kr ⋅ cos ϕ − U ka ⋅ sin ϕ ) %
2

200
- pentru b= 0 si cosf2 = 1
02
∆U [%] = 0 ⋅ ( 3,30 ⋅ 1 + 1,70 ⋅ 0) + ⋅ (1,70 ⋅ 1 + 3,30 ⋅ 0) = 0%
2

200
U2
=1−0 =1
U 20
- pentru b= 0,05 si cosf2 = 1
0,05 2
∆U [%] = 0,05 ⋅ ( 3,30 ⋅1 + 1,70 ⋅ 0 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 1 + 3,30 ⋅ 0 ) = 1,65 ⋅10 −1 + 1,25 ⋅ 10 −5 ⋅ 2,89 = 0,165 %
2

200
U2 0,165
=1− = 1 − 0,00165 = 0,998
U 20 100
- pentru b= 0,15 si cosf2 = 1
0,15 2
∆U [%] = 0,15 ⋅ ( 3,30 ⋅1 + 1,70 ⋅ 0 ) + ⋅ (1,70 ⋅1 + 3,30 ⋅ 0 ) = 4,95 ⋅10 −1 + 1,12 ⋅ 10 −4 ⋅ 2,89 = 0,495 %
2

200
U2 0,495
=1− = 1 − 0,00495 = 0,995
U 20 100

- pentru b= 0,25 si cosf2 = 1


0,25 2
∆U [%] = 0,25 ⋅ ( 3,30 ⋅ 1 + 1,70 ⋅ 0 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 1 + 3,30 ⋅ 0) = 8,25 ⋅ 10 −1 + 6,25 ⋅ 10 −4 ⋅ 2,89 = 0,826 %
2

200
U2 0,826
=1− = 1 − 0,00826 = 0,991
U 20 100
UNBM PROIECT pag. 21

- pentru b= 0,5 si cosf2 = 1


0,5 2
∆U [%] = 0,5 ⋅ ( 3,30 ⋅ 1 + 1,70 ⋅ 0) + ⋅ (1,70 ⋅ 1 + 3,30 ⋅ 0 ) = 1,65 + 1,25 ⋅ 10 −3 ⋅ 2,89 = 1,653 %
2

200
U2 1,653
=1− = 1 − 0,0165 = 0,983
U 20 100
- pentru b= 0,75 si cosf2 = 1
0,75 2
∆U [%] = 0,75 ⋅ ( 3,30 ⋅ 1 + 1,70 ⋅ 0 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 1 + 3,30 ⋅ 0 ) = 2,478 %
2

200
U2 2,478
=1− = 1 − 0,0247 = 0,975
U 20 100
- pentru b= 1 si cosf2 = 1
12
∆U [%] = 1 ⋅ ( 3,30 ⋅ 1 + 1,70 ⋅ 0 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 1 + 3,30 ⋅ 0 ) = 3,31%
2

200
U2 3,31
=1− = 1 − 0,0331 = 0,966
U 20 100
- pentru b= 1,25 si cosf2 = 1
1,25 2
∆U [%] = 1,25 ⋅ ( 3,30 ⋅ 1 + 1,70 ⋅ 0) + ⋅ (1,70 ⋅ 1 + 3,30 ⋅ 0 ) = 4,14 %
2

200
U2 4,14
=1− = 1 − 0,0414 = 0,958
U 20 100

- pentru b= 0,05 si cosf2 = 0,7 ind.


0,05 2
∆U [%] = 0,05 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 0,175 %
2

200
U2 0,175
=1− = 1 − 0,00175 = 0,998
U 20 100
- pentru b= 0,15 si cosf2 = 0,7 ind.
0,15 2
∆U [%] = 0,15 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 0,526 %
2

200
U2 0,526
=1− = 1 − 0,00526 = 0,994
U 20 100
- pentru b= 0,2 5 si cosf2 = 0,7 ind.
0,25 2
∆U [%] = 0,25 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 0,878 %
2

200
U2 0,878
=1− = 1 − 0,00878 = 0,991
U 20 100
UNBM PROIECT pag. 22

- pentru b= 0,5 si cosf2 = 0,7 ind.


0,5 2
∆U [%] = 0,5 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 1,765%
2

200
U2 1,765
=1− = 1 − 0,01765 = 0,982
U 20 100
- pentru b= 0,75 si cosf2 = 0,7 ind.
0,75 2
∆U [%] = 0,75 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 2,659 %
2

200
U2 2,659
=1− = 1 − 0,02659 = 0,973
U 20 100
- pentru b= 1 si cosf2 = 0,7 ind.
12
∆U [%] = 1 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 3,561 %
2

200
U2 3,561
=1− = 1 − 0,03561 = 0,964
U 20 100
- pentru b= 1,25 si cosf2 = 0,7 ind.
1,25 2
∆U [%] = 1,25 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 4,470 %
2

200
U2 4,47
=1− = 1 − 0,0447 = 0,955
U 20 100

- pentru b= 0,05 si cosf2 = 0,7 cap.


0,05 2
∆U [%] = 0,05 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 0,175 %
2

200
U2 0,175
=1+ = 1 + 0,00175 = 1,00175
U 20 100
- pentru b= 0,15 si cosf2 = 0,7 cap.
0,15 2
∆U [%] = 0,15 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 0,526 %
2

200
U2 0,526
=1+ = 1 + 0,00526 = 1,00526
U 20 100
- pentru b= 0,25 si cosf2 = 0,7 cap.
0,25 2
∆U [%] = 0,25 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 0,878 %
2

200
U2 0,878
=1+ = 1 + 0,00878 = 1,00878
U 20 100
UNBM PROIECT pag. 23

- pentru b= 0,5 si cosf2 = 0,7 cap.


0,5 2
∆U [%] = 0,5 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 1,765%
2

200
U2 1,765
=1+ = 1 + 0,01765 = 1,01765
U 20 100
- pentru b= 0,75 si cosf2 = 0,7 cap.
0,75 2
∆U [%] = 0,75 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 2,65%
2

200
U2 2,65
=1+ = 1 + 0,0265 = 1,0265
U 20 100
- pentru b= 1 si cosf2 = 0,7 cap.
12
∆U [%] = 1 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 3,56%
2

200
U2 3,56
=1+ = 1 + 0,0356 = 1,0356
U 20 100
- pentru b= 1,25 si cosf2 = 0,7 cap.
1,25 2
∆U [%] = 1,25 ⋅ ( 3,30 ⋅ 0,7 + 1,70 ⋅ 0,7 ) + ⋅ (1,70 ⋅ 0,7 + 3,30 ⋅ 0,7 ) = 4,47%
2

200
U2 4,47
=1+ = 1 + 0,0447 = 1,0447
U 20 100

V.2. - Caracteristicile randamentului

β ⋅ S N ⋅ cosϕ 2
η= ;
β ⋅ S N ⋅ cosϕ 2 + β 2 ⋅ PkN + P0

- pentru b=0 si cosf2 = 1 rezulta h = 0 ;


- pentru b=0,05 si cosf2 = 1
0,05 ⋅ 40 ⋅1
η= = 0,843 %
0,05 ⋅ 40 ⋅1 + 0,05 2 ⋅1,322 +,0186
- pentru b=0,15 si cosf2 = 1
0,15 ⋅ 40 ⋅1
η= = 0,965 %
0,15 ⋅ 40 ⋅ 1 + 0,15 2 ⋅1,322 +,0186
UNBM PROIECT pag. 24

- pentru b=0,25 si cosf2 = 1


0,25 ⋅ 40 ⋅1
η= = 0,974 %
0,25 ⋅ 40 ⋅1 + 0,25 2 ⋅1,322 +,0186
- pentru b=0,5 si cosf2 = 1
0,5 ⋅ 40 ⋅ 1
η= = 0,975 %
0,5 ⋅ 40 ⋅1 + 0,5 2 ⋅ 1,322 +,0186

- pentru b=0,75 si cosf2 = 1


0,75 ⋅ 40 ⋅1
η= = 0,970 %
0,75 ⋅ 40 ⋅1 + 0,75 2 ⋅1,322 +,0186

- pentru b=1 si cosf2 = 1


1 ⋅ 40 ⋅1
η= = 0,963 %
1 ⋅ 40 ⋅ 1 + 12 ⋅ 1,322 +,0186

- pentru b=1,25 si cosf2 = 1


1,25 ⋅ 40 ⋅1
η= = 0,956 %
1,25 ⋅ 40 ⋅1 + 1,25 2 ⋅1,322 +,0186

- pentru b=0,05 si cosf2 = 0,7


0,05 ⋅ 40 ⋅ 0,7
η= = 0,886 %
0,05 ⋅ 40 ⋅ 0,7 + 0,05 2 ⋅ 1,322 +,0186
- pentru b=0,15 si cosf2 = 0,7
0,15 ⋅ 40 ⋅ 0,7
η= = 0,952 %
0,15 ⋅ 40 ⋅ 0,7 + 0,15 2 ⋅ 1,322 +,0186
- pentru b=0,25 si cosf2 = 0,7
0,25 ⋅ 40 ⋅ 0,7
η= = 0,964 %
0,25 ⋅ 40 ⋅ 0,7 + 0,25 2 ⋅ 1,322 +,0186
- pentru b=0,5 si cosf2 = 0,7
0,5 ⋅ 40 ⋅ 0,7
η= = 0,964 %
0,5 ⋅ 40 ⋅ 0,7 + 0,5 2 ⋅1,322 +,0186
- pentru b=0,75 si cosf2 = 0,7
0,75 ⋅ 40 ⋅ 0,7
η= = 0,958 %
0,75 ⋅ 40 ⋅ 0,7 + 0,75 2 ⋅1,322 +,0186
- pentru b=1 si cosf2 = 0,7
1 ⋅ 40 ⋅ 0,7
η= = 0,949 %
1 ⋅ 40 ⋅ 0,7 + 12 ⋅ 1,322 +,0186
UNBM PROIECT pag. 25

- pentru b=1,25 si cosf2 = 0,7


1,25 ⋅ 40 ⋅ 0,7
η= = 0,939 %
1,25 ⋅ 40 ⋅ 0,7 + 1,25 2 ⋅1,322 +,0186

b=I2/I2N 0,05 0,15 0,25 0,5 0,75 1 1,25


cosf2 = 1 0,998 0,995 0,991 0,983 0,975 0,966 0,958
U 2 cosf2 = 0,7 ind 0,998 0,994 0,991 0,982 0,973 0,964 0,955
U 20
cosf2 = 0,7 cap 1,0017 1,0052 1,0087 1,0176 1,0265 1,0356 1,0447
5 6 8 5
cosf2 = 1 0,843 0,965 0,974 0,975 0,970 0,963 0,956
cosf2 = 0,7 0,886 0,952 0,964 0,964 0,958 0,949 0,939

1.06
1.04
1.02
U2/U20

1
0.98
0.96
0.94
0.92
0.9
0.00 0.05 0.15 0.25 0.50 0.75 1.00 1.25

1.2

1.0

0.8

0.6

0.4

0.2

0.0
0.00 0.05 0.15 0.25 0.50 0.75 1.00 1.25
UNBM PROIECT pag. 26

UNBM PROIECT pag. 27


Capitolul VI : Verificarea solicitarilor mecanice

Valoare care de
Din punct estevedere
mai mica decât ,limitele
mecanic admise
elementele (s = 22 – ale
componente 30 MPa) pentru înfasurare
transformatorului sunt
din aluminiu
solicitate în primul rând de forte electrodinamice care apar în cazul scurtcircuitelor si în al doilea
rând atât de fortele necesare strângerii miezului , cât si de greutatea partii decuvabile (ansamblu
miez bobinat si - eforturile unitare
capacul cuvei de compresiune
cu toate accesoriile dintre
pe el).conductoarele infasurarii
- joasa tensiune
VI.1. - Verificarea înfasurarilor la actiunea fortelor electrodinamice
F0 12 ⋅10 3
σaj = = = 0,91 MPa
lmedj ⋅ aj 0,49 ⋅ 26 ,8
Deoarece cele doua înfasurari de joasa tensiune si cea de înalta tensiune au cam aceleasi
unde :
înaltimi , iar spirele de reglaj a tensiunii sunt repartizate pe întreaga înaltime a înfasurarii de înalta
a ′ j = aj –, arezulta
tensiune ja = 29,8ca– în
3 =functionarea
26,8 grosimea neta a înfasurariinudeapar
transformatorului joasanesimetrii
tensiune axiale importante ale
solenatiilor , care sa- înalta
conduca tensiune
la forte electrodinamice axiale periculoase.
De aceea , înfasurarile se vor 3verifica numai la actiunea fortelor electrodinamice radiale
si la actiunea forteiσaiinterioare F 0 F0 . 12 ⋅10
= = = 0,88 MPa
lmedi ⋅ a ′i 0,71 ⋅19 ,2
unde : -curentul de soc
a ′ i = ai – aia = 24,2 – 5 = 19,2 grosimea neta a înfasurarii de înalta tensiune
100 2 INi 100 ⋅ 2 ⋅ 2,3
Ikm = kA = 1,25· 3,64
= 180,52 A
Uk
unde : Pentru ca înfasurarea interioara (de joasa tensiune) sa fie supusa la solicitarea de
compresiunekApura adica
= 1,2 – 1,3sapentru
nu apara
SN < solicitarea
10 kVA estela coeficientul
încovoiere de
pe marire
distantaa curentului
dintre doua pene
datorita
consecutive
componentei, aperiodice
trebuie ca .numarul de pene Zp , de consolidare a înfasurarii intrerioare de miezul
feromagnetic (pe circumferinta acestuia) sa îndeplineasca conditia :
 1,75 ⋅ Fr  Djm  
2
 1,75 ⋅ 99 ⋅ 10 3  157 ,8  
2

Zp -min
forta
= 2radiala
⋅ 1+  ⋅   = 2 ⋅ 1 +  ⋅   =
 E ⋅ ωj ⋅ Sωj  2 ⋅ a    0,99 ⋅ 10 ⋅ 36 ⋅ 18,74  2 ⋅ 3,36  
5

= (ω ⋅ I ) 2 ⋅ l
Fr3,1
= µdistantoare
0
i

2⋅H
km medi ⋅ kR
= 4 ⋅ 3,14 ⋅10 −7
(986 ⋅180 ,5) 2 ⋅ 0,71 ⋅ 0,84
2 ⋅ 0,12
≅ 99 · 10 3 N
în care : B

- Djm este diametrul mediu al înfasurarii de joasa tensiune , în mm ;


- a este-dimensiunea
forta interioara careaactioneaza
radiala în directia
conductorului axialaSasupra
de sectiune fiecarei înfasurari
wj , exprimate în mm respectiv în
mm²
δ′ 2,8 al materialului
- E este modulul
F0 = de elasticitate
⋅ Fr = ⋅ 99 ⋅ 10 3 ≅ 12 · 10
conductor
3
N
⋅ H5B MPa 2 ⋅ 12
EAl = 0,99 ⋅210
- efortul unitar
Eforturile unitarelalaîntindere în înfasurarea
compresiune exterioara
datorate fortelor de înalta
axiale tensiune
, îndreptate catre juguri :
Fr 99 ⋅1033
σr = 99 ⋅10
σc = 2 ⋅ π ⋅ ωi ⋅ Sωi = 2 ⋅ 3,14 ⋅ 986 ⋅1,53 ==23,67
10,44MPa
MPa
Fr =
2 ⋅ π ⋅ ωj ⋅ Sωj 2 ⋅ 3,14 ⋅ 36 ⋅18 ,5
UNBM PROIECT pag. 28

UNBM PROIECT pag. 29


VI.2. - Calculul mecanic al schelei metalice

Prin schela se întelege ansamblul constructiei care îndeplineste urmatoarele roluri :


- momentul
- strângerea încovoietor
jugurilor miezuluicorespunzator fortei dedepresare
magnetic (profiluri a jugurilor
otel sau mai numite: console)
- consolidarea axiala a înfasurarilor (tiranti fixati între console)
- consolidarea Fs ⋅ L 2,39 ⋅10dintre
conexiunilor
4
⋅ 830 înfasurari4 , a celor de la comutatorul de reglaj si de la
My = = = 61,99 ⋅10 N ⋅ mm
izolatoarele de trecere 32 32
unde : - ridicarea întregii parti decuvabile a transformatorului , în cazul în care , datorita masei
mari ,Faceasta
s = ps·hjnu
·L=0,25·115,2·830=2,39 10 4 N
poate fi ridicata de pe ⋅capac.
ps = 0,25 MPa
hj =-115,2 mmde presare a jugurilor , se executa din profil U10 (STAS 564-80) , pentru care
Console
L = 830
modulele mm
de rezistenta la încovoiere se pot lua din STAS 564-80 sau se pot calcula cu relatiile :
- efortul
- dupa axa unitar
x – x :la încovoiere datorita presarii jugului :
My 1 61,99 ⋅10 4
N ⋅ mm 1
σW
y =
x = = ( 3
)
⋅ B ⋅ H − b4 ⋅ h 3 3= = 65 ,52
Wy 6 H 0,946 ⋅10 mm 6 ⋅ 100
(
⋅ 50MPa
⋅ 100 3 <− 44
100⋅ 83MPa)
,5 3 = 4,06 ⋅ 10 4 mm 3

unde :
b = B – d =- 50
efortul
– 6 =unitar
44 la încovoiere dupa axa x – x datorita fortelor electrodinamice de
presare
h =axiala
H – 2t: = 100 - 2·8,26 = 83,5 m
F0⋅L 12 ⋅10 3 ⋅ 830
σy = = = 20 ,44 MPa < 200 MPa
axa12y⋅W
– xy : 12 ⋅ 4,06 ⋅10
4
- dupa

Buloanele 3 de strangere a3 consolelor de presare , se executa din otel rotund de4 F20 3 mm
Wy = 3 ⋅ e 2 ⋅ ( H ⋅ e1 − h ⋅ a + 2 ⋅ t ⋅ e2 ) = 3 ⋅ 34 ,5 ⋅ (100 ⋅15,5 − 83,5 ⋅ 9,5 + 2 ⋅ 8,26 ⋅ 34,5 ) = 0,946 ⋅10 mm
1 3 1 3 3 3

si filetate la capete cu M20.

unde-efortul
pozitia unitar
centrului de masa C este :
în bulon
2 ⋅ B + h ⋅t
2
2 ⋅ 50 2 + 83,5 ⋅ 8,26
e1 = 0,5 ⋅
2⋅B +h
= 0,5 ⋅ = 15 ,5mm
Fs 2 ⋅ 50 G +x83,5
a = e1 – d = 15,5 σ =– 6 =⋅ 9,5
0,187 + 2,5 ⋅ ≤ 100 MPa
Sb mm d 3
e2 care
în = B –: e1 = 50 – 15,5 = 34,5 mm
π ⋅16 ,75 2
Sb = = 220 ,3mm 2 (pentru M20 , diametrul minim la baza filetului este de 16,75
4
mm)
G = (Gschela + Gmiez + Gjug)· g = (Gschela +GFec + GFej + Gwj +Gwi ) =
(40+38,62+103,42+0,90+3,05)·9,81 = 1824 W

Gwj = γAl ⋅ Sωi ⋅ωj ⋅ lmedj = 2,7 ⋅10 −3 ⋅ 0,187 ⋅ 36 ⋅ 49 ,54 = 0,90 kg
Gwi = γAl ⋅ Sωi ⋅ωiT ⋅ lmedi = 2,7 ⋅10 −3 ⋅ 0,0153 ⋅1035 ⋅ 71,52 = 3,05 kg

2,39 ⋅10 4 2006 ⋅ 3


σ = 0,187 ⋅ + 2,5 ⋅ = 22,16 MPa
220 ,3 20 3
UNBM PROIECT pag. 30

UNBM PROIECT pag. 31


Verificarea buloanelor la forta axiala de scurtcircuit :
La înfasurarea de4,6înalta
⋅ Fox tensiune ⋅ 3 tip stratificat , q1 ≠ q2 si , pentru partea bobinei
4,6 ⋅ 12 ⋅ 10,3 de
σ =
exterioara canalului axial , mai = 20,7 MPade< temperatura
= maxima 200 MPa , rezulta conform relatiei :
d 3 groasa ,20 caderea
3

p ⋅ ab VII : - −Calculul
Capitolul
2
1,45 termic
= 5al
,33transformatorului
2
ϑ1 = = 6 ⋅10 2 ⋅ 
C
8 ⋅ λm 8 ⋅ 2,95 ⋅10 −3
Calculul termic al transformatorului se face în functie de modul de racire : cu ulei sau cu
aer în care pentru
(uscat). Pentruconductor rotund electric
transformatorul : trifazat abordat în acest proiect se alege un sistem
de racire k 0 ⋅ J ,⋅ dadica −circulatia
2 2
2,71 ⋅ 2,naturala
5 ⋅ 0,14 a uleiului
2 2
p = NL ⋅10 2 = ⋅10 −2 = 6 ⋅10(N)
−2
W /si
cmmiscarea libera (L) a aerului care
(d′ +δs ) ⋅d′
raceste cuva. ( 0,14 + 0,024 ) ⋅ 0,14

J = 2,5 A/mm² VII.1.


; ko- =Calculul
2,71 ; kptermic
= 3,44al înfasurarilor racite în ulei
Cresterea maxima admisa a temperaturii unei înfasurari în raport cu mediul ambiant este
determinata de  clasad de2izolatie
⋅ δ + δ s  a transformatorului.
−3  0,14 Pentru
0,08transformatoare
+ 0,024  în ulei izolate în
λ = λ ⋅
clasa A , la care +
 2 ⋅ δcaderea  = 1, 46 ⋅ 10 ⋅  +  = 2,95 ⋅ 10 −3

dmedie
′ + d s de temperatura este de 70°, se da în tabelul 3 o repartitie
m i
 +δs  0,08 + 0,024 0,14 + 0,024 
orientativa a acestei caderi de temperatura în doua trepte :înfasurare-ulei qmbu , si ulei-mediul
ambiant q mua .
λ ⋅ λ s ⋅ ( 2 ⋅ δ + δ s ) 1,4 ⋅ 10 ⋅ 1,7 ⋅ 10 ⋅ ( 0,08 + 0,024)
−3 −3
W
λi = = = 1,461 ⋅ 10 −3
λ s ⋅ Mod
2 ⋅ δ +deλ racire
⋅δs −3
1,7 ⋅ 10 qmbu −3
⋅ 0,08 + 1,4 ⋅ 10 ⋅ 0qmua
,024 cm o C
NL 22 – 24 48 – 46
+ ( n′s′ − 1) ⋅ δ s = 9 ⋅ 0,1424
ab = n′s′ ⋅ a ′NS + 8–⋅ 026
,024 = 1,45cm 46 – 44
FS si FA 28 – 30 42 – 40
Caderea medie de temperatura
Tabelul 3. Valoriile medii ale caderilor de temperatura în °C
2 2
ϑ2 = ⋅ϑ1 = ⋅ 5,33 = 3,55  C
3 3
La înfasurarea de joasa tensiune , de tip cilindric , temperatura medie a bobinei se poate
considera egala cu
de cea maxima ,între
si deci :
Caderea temperatura suprafata bobinei si ulei
q1 =joasa
q2 =tensiune
0
- pentru :
Deci caderea de0temperatura în izolatiao , conductoarelor, este :
ϑ4 j = 0,285 ⋅ q j = 0,285 ⋅ 886
,6 0,6
= 16 ,72 C
δ −4 0,0105
j⋅
q3 = qînalta ⋅10 = 894 ⋅ ⋅10 −4 ≈ 0,67  C
- pentru λ1, 2 tensiune : 0,0014

ϑ4 i = 0,285 ⋅ qi0 , 6 = 0,285 ⋅ 894 0 , 6 = 16 ,81o C


unde :
- q este densitatea de suprafata a pierderilor din bobina considerata , în W/m²

UNBM PROIECT pag. 32


Caderea medie de temperatura medie dintre înfasurare si ulei

Caderile medii de temperatura dintre înfasurare si ulei nu trebuie sa se abata mult de la


valorile indicate în tabelul 3. Cresterea caderii de temperatura q mbu peste limitele din tabel si
scaderea corespunzatoare a caderii de temperatura ulei-mediu ambiant , atrage dupa sine o
diminuare a posibilitatii de supraîncarcare a transformatorului si , totodata , o crestere a
suprafetelor de cedare a caldurii catre mediul ambiant.

ϑmbu =ϑ2 +ϑ3 +ϑ4 j = 3,55 + 0,67 +16 ,72 = 20 ,94 o C

VII.2. - Calculul termic al miezului racit în ulei

Calculul termic al miezului feromagnetic se limiteaza la estimarea caderii maxime de


temperatura dintre miez si ulei , q max fu , care are influenta asupra îmbatranirii uleiului si a
izolatiei dintre tole.

ϑ4 ″ + 1,5 ⋅ ϑ1″ 6,54 + 1,5 ⋅ 6,2


ϑmax fu = ϑ′ ⋅ = 7,48 ⋅ = 5,64 o C
″ ″ 5,33 + 6,54 + 1,5 ⋅ 6,2
ϑ ′ + ϑ + 1,5 ⋅ ϑ
4 1

în care :
- ϑ ′ = ϑ1′ + ϑ4 ′ = 0,95 + 6,6 = 7,55 o C
′ p ⋅ a 2 11,5 ⋅10 −3 ⋅11,5 2
- ϑ1 =
8 ⋅ λl
=
8 ⋅ 0,2
= 0,95 o C
1, 3
 f 
p = p Fe ⋅ γ Fe ⋅ k Fe = k p ⋅ p10 / 50 ⋅   ⋅ Bc2 ⋅ γ Fe ⋅ k Fe = 1,25 ⋅ 0,45 ⋅1 ⋅ 2,56 ⋅ 7,65 ⋅10 −3 ⋅1,05
 50 
−3
p ≅ 11,5 ⋅10 W / cm 3

p ⋅a 11,5 ⋅10 −3 ⋅11,5


- ϑ4′ = = = 6,6 o C
2 ⋅αconv 2 ⋅ 0,01

p ⋅ b 2 11,5 ⋅10 −3 ⋅11,4 2


- ϑ1″ = = = 6,2 o C
8 ⋅ λt 8 ⋅ 0,03
b = 2 ⋅ ∑bi =11,4cm

UNBM PROIECT pag. 33


ϑ4 ″ =ϑ4′ ⋅
b 11,4
= 6,6 ⋅ = 6,54 o C
a 11,5

VII.3. - Calculul caderii de temperatura dintre peretele cuvei cu ulei si aerul din exterior

Pentru calculul caderii de temperatura dintre peretele cuvei si aer qca sunt necesare
stabilirea suprafetelor de cedare a caldurii prin convectie si prin radiatie. Determinarea
acestora nu se poate face decât prin iteratie , pornind de la unele date considerate a fi cât mai
apropiate de realitate .

Figura 4 . Dimensiunile cuvei transformatorului în ulei

Dimensiunile cuvei, pentru transformatoarele în ulei , cu tensiunile nominale ale


înfasurarii de înalta tensiune pâna la 60 kV, se determina , conform figurii 4 cu relatiile :

A = 2·M + Dei + 2·s5 = 2·24 + 25,2 + 2·3 = 79,2 cm


B = Dei + s1 + s2 + d1 + s3 + s4 + d2 ≅ 35,5 cm
Hcv = Lc + 2·Hj + Hje + Hsj = 17,42 + 2·13 + 27 + 2,7 = 73,12 cm

UNBM PROIECT pag. 34


unde :
- valorile distantelor de izolatie s1 , s2, ... , s5 se aleg din tabelul 4 , iar d1 , d2 sunt
dimensiunile conductoarelor de legatura ;
- distanta Hjc de la jug la capacul cuvei se ia în functie de valoarea tensiunii nominale a
înfasurarii de înalta tensiune din tabelul 5.
- Dei este diametrul exterior al înfasurarii de înalta tensiune

Tabelul 4 : Distantele minime de izolatie pentru conductoarele de legatura ale


transformatorului în ulei

UN [kV] Dimensiuni în mm
Di d s sk
6 0 <6 15 20
0 >6 12 17
2 >6 10 15
10 0 <6 23 25
0 >6 18 22
2 >6 10 17
15 0 <6 32 33
0 >6 27 30
2 >6 15 23
20 0 <6 40 38
0 >6 35 37
2 >6 22 30
35 2 ≥10 40 50
4 35 42
6 25 40
60 5 ≥12 40 55
110 20 ≥12 75 170

Tabelul 5 : Distantele minime de la jug ca capacul cuvei , Hjc

U [kV] 6 10 20 35 440

Hjc [mm] 270 300 300 470 500

UNBM PROIECT pag. 35


Din tabelele de mai sus se aleg :
s1 = s2 = 25 mm
s2 = s4 = 20 mm
s5 = 30 mm
d1 = 3 mm (din motive mecanice)
d2 = 10 mm
Hjc = 27 cm pentru U = 0,6 kV
Hsj = 2,7 cm (se ia constructiv)

Caderea de temperatura de la cuva la aer

Se tine seama de variatia temperaturii uleiului si a bobinelor pe verticala , pentru a nu


depasi temperatura de lucru corespunzatoare clasei de izolatie , deoarece temperatura maxima
a uleiului depaseste cu cel putin 10 °C temperatura medie , rezulta relatia de calcul :

ϑca ≤ 55 o − ϑmbu = 55 o − 20 ,94 o = 32 ,06 o C

Aria suprafetei verticale a cuvei

S cv = 2 ⋅ ( A + B ) ⋅ H cv = 2 ⋅ ( 79,2 + 35,5) ⋅ 73,12 = 1,67 ⋅ 10 4 cm 2 = 1,67 m 2

Aria suprafetei de radiatie pentru cuve dreptunghiulare , este :

S r = k ⋅ S cv = 2 ⋅ ( A + B ) ⋅ H cv ⋅ k ⋅ 10 −4 = 1,2 ⋅ 1,67 = 2,004 m 2


în care :
k are valoarea între 1,2 – 1,5 pentru cuvele cu pereti ondulati

Aria suprafetei de convectie :

1,05 ⋅ ( Pk + Po ) 1,05 ⋅ (1322 + 160)


S co = − 1,12 ⋅ S r = − 1,12 ⋅ 2 = 5,63 [m²]
2,59 ⋅ ϑ ca
1, 25
2,59 ⋅ 32,061, 25

Aria preliminara a elementelor de racire

S cr = S co − S cv = 5,63 −1,87 = 3,96 [m²]

UNBM PROIECT pag. 36


Definitivarea caderilor de temperatura din transformator
- caderea de temperatura dintre cuva si aer

 1,05 ⋅ ( Pk + Po )  1,05 ⋅ (1322 + 160) 


0 ,8 0.8

ϑca =   =  = 33o C
 2,8 ⋅ S r + 2,5S co   2,8 ⋅ 2 + 2,5 ⋅ 5,63 

VII.4. - Determinarea supratemperaturilor înfasurarilor si uleiului , fata de


temperatura mediului ambiant, pentru transformatoarele în ulei

Caderea de temperatura între ulei si cuva

1,05 ⋅ ( Po + Pk ) 
0, 6 0, 6
 1.05 ⋅1482 
ϑuc = 0,165 ⋅ k1 ⋅   = 0,165 ⋅1 ⋅   = 4,8 o C
 S co   5,63 

unde k1 = 1 pentru racirea naturala

Caderea medie de temperatura de la ulei la aer , în straturile superioare ale acestuia ,


(qMua < 60° C) , este :

ϑMua = 1,2 ⋅ (ϑuc + ϑca ) = 1,2 ⋅ ( 4,8 + 33 ) = 45,36 o C

Valoare care este mai mica decât 60° C.

Caderea de temperatura de la bobina la aer

ϑba = ϑmbu +ϑuc +ϑca = 20 ,94 + 4,8 + 33 = 58 ,74 o C

iar temperatura bobinei t n , pentru valoarea standardizata a temperaturii mediului


ambiant ta = 40 ° C , este :

tn = qba + ta = 58,74 + 40 = 98,74 ° C < 105 ° C

Deci transformatorul este bine dimensionat .

UNBM PROIECT pag. 37


VII.5. - Influenta factorilor externi asupra încalzirii transformatoarelor

Factorii externi cum ar fi altitudinea locului de montare , vântul , precipitatiile


atmosferice si razele solare , influenteaza temperatura de lucru a transformatoarelor cu racire
naturala .
Singurul factor care are o influenta permanenta este altitudinea locului de montare. Un
transformator cu racire naturala destinat sa functioneze la o altitudine h , pentru a-si pastra
aceeasi temperatura de lucru , va trebui ca pierderile evacuate (Pk +Po) sa fie luate , mai mari ,
cu valoarea în procente.
Vântul , ca si precipitatiile atmosferice de orice natura , au o influenta favorabila asupra
racirii transformatoarelor montate în aer liber . În schimb , razele solare pot conduce la o
crestere suplimentara a temperaturii transformatoarelor cu circa 5 – 10 ° C si chiar mai mult ,
la transformatoarele mici .

UNBM PROIECT pag. 38


BIBLIOGRAFIE

1. Cioc Ion , Vlad Ion


si Calota Gabriel – „ Transformatorul electric „
Editura „ Scrisul Romanesc „ Craiova 1989
2. Micu Emil – „ Masini Electrice „ Editura Universitatii de Nord
Baia Mare 2001
3. Micu Emil – „ Electrotehnica de la A la Z „ Editura Stintifica si
Enciclopedica , Bucuresti 1985