Cel mai mare duşman al încrederii în tine eşti tot tu. Dar asta e şi şansa ta.

Dacă
altul ar avea cu adevărat putere asupra ta, nu cred că ai mai reuşi să îţi dezvolţi
încrederea.

Tu singur îţi distrugi încrederea în tine, tot tu singur îţi poţi construi încrederea
în tine.

Hai să îţi explic la ce mă refer.

În mintea ta nu au loc decât GÂNDURILE TALE! Fii atent la ce cuvinte
folosești legate de sine.
Nimeni nu poate să intre în mintea ta în afară de propriile tale gânduri. Aşa că nu
poţi cu adevărat să dai vina pe cineva că ţi-a scăzut încrederea în tine, că te-a
făcut să suferi, că te-a jignit, că te-a umilit, că te-a stresat, etc.
Aceşti oameni doar au acţionat într-un mod care ŢI-A DECLANŞAT anumite
gânduri.
Acele gânduri ALE TALE ţi-au declanşat stări emoţionale negative şi ai ajuns să
te simţi rău.
Toată această procedură este aşa de rapidă şi de inconştientă, încât tu ai ajuns la
concluzia greşităcă CELĂLALT te face să te simţi rău.
Dar de la ce face cineva până la ce simți tu e cale lungă.
Altfel spus, tu trebuie să nu îl laşi pe celălalt să te influenţeze și să preiei în
gândurile tale mesajul de la el ca să te poată influenţa.

… Şi aici intervine dialogul tău intern!

Prin dialogul tău intern tu repeți exact ceea ce eşti deja obişnuit. Dacă eşti
obişnuit să te învinovăţeşti sau să îţi găseşti greşeli, exact asta o să repeţi în
mintea ta. Dacă eşti obişnuit să îţi vezi calităţile şi să vezi părţile bune ale
situaţiilor, exact asta o să repeţi în minte.
EXERCIȚIU : Vocea ta interioară poate să îţi fie prieten sau duşman!
Stai 2 minute cu ochii închişi şi relaxat, cu spatele pe spătarul scaunului sau
întins pe pat. Lasă gândurile să plece sau să stea în mintea ta, aşa cum vor ele.
Pur şi simplu pentru două minute DOAR trăieşte.
Nu face nimic altceva decât bucură-te că exişti. Savurează faptul că respiri,
savurează faptul că îţi poţi mişca degetele, savurează faptul că simţi emoţii,
savurează faptul că gândeşti.

Apoi doar ascultă dialogul tău interior. Observă ce voce vorbeşte în acest
moment. E o voce prietenoasă sau e o voce duşmănoasă?

Pe ce ton îţi vorbeşte? E un ton care îţi dă putere sau un ton care te sabotează?

Fă acest exerciţiu în diferite momente ale zilei, în diferite situaţii. Caută să

identifici mai multe voci care vorbesc în interiorul tău.
Vezi care voce e mai puternică, vezi ce mesaje foloseşte mai des. Ea este cea care îţi
dezvoltă personalitatea dacă o laşi.
Ce ai de făcut?

În momentul în care ai identificat una sau mai multe voci (tonuri) negative, care
te sabotează, care te critică (îţi spun că nu eşti destul de bun, de slab, de frumos,
de bogat, de deştept etc.), atunci primul pas este să nu mai hrăneşti acea voce.
Metodă: de fiecare dată când acea voce începe să îţi repete ceva în minte, doar fii
atent, observă cum încearcă să te manipuleze să crezi ce spune ea.
Pe moment, poate te gândeşti: „Oare are dreptate?”, dar dacă o să o observi cu
calm şi relaxare, o să înceapă să fie din ce în ce mai firavă.

Aşa cum spionii şi sabotorii acţionează doar când nu sunt observaţi, tot aşa
şi această voce negativă a ta are puterea să te manipuleze doar dacă nu o observi.
Dacă o urmăreşti şi îi ştii scopurile şi şmecheriile, o să vezi că va renunţa să te
mai manipuleze să crezi în ceea ce îţi repetă ea.

Acesta o să fie primul tău moment de adevărată libertate! Din acel moment, o să
înţelegi că nimic din ce fac oamenii nu îţi poate modifica ţie starea interioară.

Aşa că orice ar zice sau ar face altcineva pentru tine e egal. Asta se numeşte putere
interioară!
Secretul numărul 5 – Standardele altora
Cel mai mare cadou pe care ţi-l poţi face în anul acesta este să nu mai doreşti să
mulţumeşti pe alţii înainte de a te mulţumi pe tine.

Tot timpul pui farfuriile frumoase pentru musafiri, iar tu mănânci din farfurii de
plastic!

Am primit un e-mail de curând în care am fost întrebat ce cred despre fidelitatea

faţă de partener. Şi nu am putut să nu mă gândesc la fidelitatea faţă de propria
persoană.

Cred că cel mai mare consum de energie este când încercăm să facem pe plac altora
ca să le câştigăm aprecierea.
Suntem nişte cumpărători de aprecieri şi laude. Oferim în
schimb timpul şi energia noastră ca să facem pe plac oamenilor de la care vrem
apreciere.
Greşeala cu standardele este că nici măcar nu foloseşti standardele tale, ci ale
altora.

Îţi spun unul dintre standardele după care mă conduceam eu şi eram foarte
nefericit.
Aveam în minte ideea că alţi oameni conduc câte 5-7 firme şi că eu nu pot să fac
asta. Mă ambiţionam să îmi conduc propria firmă şi era groaznic să trebuiască să
spun fiecăruia ce are de făcut. Nu mi se potrivea modul ăsta de lucru.

Dar aveam în minte ideea că „alţii pot să conducă 7 firme şi nu se plâng ca mine”.

Acest standard pe care îl foloseam era clar din exterior şi avea asupra mea efectul
unei avalanşe, mă termina nervos. Eram veşnic pe fugă, nervos, nu puteam să
dorm, nu reuşeam să mă liniştesc nici în concediu. Îmi propusesem să ating ceva
ce nu mă reprezenta.
Mă ghidăm după un standard care era să mă ucidă. Ţi-am mai povestit de
accidentul meu de maşină din cauza că munceam prea mult, tocmai ca să urmez
acel standard şi să fac pe plac oamenilor din jurul meu.

Acum însă nu îmi mai pasă să le fac pe plac altora. Sunt mult mai egoist decât
înainte şi în acelaşi timp pot să ofer mai mult decât înainte. Prima dată mă
gândesc la mine, apoi la alţii. Dar acel puţin pe care îl ofer altora se pare că are
valoare.

Când îţi alegi propriile standarde, te opreşti din a te compara cu alţii. Ştii cum am
scăpat eu de comparaţia cu „cei care au 7 firme şi se descurcă”? Într-o zi m-am
întrebat: „Ok, ăştia au atâtea firme şi sunt bogaţi, dar oare sunt fericiţi?”.
Din acel moment acest standard nu a mai avut putere asupra mea. Mi-am zis că
nu asta îmi doresc, că mă mulţumesc să fiu fericit în modul meu decât nefericit în
modul altora.

Nu mai accepta standardele şi dorințele altora pentru tine. Nimeni nu ştie mai bine
decât tine ce te face fericit. Simte-te liber să îţi doreşti fericirea.
Dacă simţi că te-ai sacrificat, că ai făcut compromisuri pentru ceva, să ştii că o să
„scoți ochii” celui care te-a pus să te sacrifici şi o să apară conflicte, mai devreme
sau mai târziu.
De fiecare dată când vrei să faci pe plac altora în detrimentul tău, îţi scade cu
puţin stima de sine şi puterea interioară.

De fiecare dată când tinzi spre standardele puse de alţii în viaţa ta, îţi scade
respectul de sine pentru că tu consideri că standardele tale nu sunt importante, ci
doar ale altora.

Află în ce crezi tu cu adevărat, ce este important pentru tine, ce te face pe tine

fericit şi începe să îţi creezi propriile standarde.
Secretul numărul 6 – imaginea de sine exterioară
Acest secret este unul pe care eu îl folosesc destul de puţin, spre supărarea soţiei
mele. Dar îi simt efectele din plin.

Îţi explic imediat despre ce e vorba.

Nu am fost niciodată o persoană care să pun accentul pe modul în care mă
îmbrac şi modul în care arăt. Asta e un defect pe care îl am de când mă ştiu.

Când eram tânăr, nu aveam niciodată bani ca să îmi cumpăr haine elegante. Aşa
că foloseam tehnica vulpii şi ziceam că dacă nu ajung la struguri, sigur sunt

acri.
Ziceam că nu e important să fiu îmbrăcat frumos şi elegant. Bineînţeles că am
rămas cu nişte lipsuri de informaţii şi nici acum nu pot să îmi dau seama dacă o
haină este de calitate sau nu. Pentru mine, contează să mă simt comod în ea.

Însă am observat că nu mă simţeam bine zicând că hainele şi aspectul fizic nu

sunt importante. De fapt, mă comparam cu alţii şi mă simţeam rău. Încet-încet,
îmi scădea încrederea în mine.
A trecut ceva vreme până când am înţeles că e important să investesc în imaginea
mea. Imaginea exterioară e o parte din imaginea de sine. O parte mică, dar o parte
care contează şi ea. Dacă eşti la început de drum în dezvoltarea încrederii în tine,
îţi recomand să începi cu această imagine exterioară.
O să vezi că dacă eşti bărbierit, aranjat cât de cât, dacă eşti tuns (am uitat să mă

tund… şi mi-am adus aminte acum ), dacă ai tenul curat, îngrijit, starea ta de
bine şi de încredere în tine o să crească rapid.

Toate aceste mici modificări care nu te costă nimic o să facă diferența între a te
simţi încrezător şi a te simţi anxios şi terorizat de cum arăţi.
Secretul psihologic aici constă în atenția pentru detalii. Nu contează dacă ai cea
mai scumpă cămaşă dacă ea are un nasture rupt. Nu contează dacă ţi-ai făcut

părul la cel mai bun salon dacă ai rujul pe dinţi (am zis ceva şi pentru femei
).
A avea o imagine exterioară bună nu se referă la modă şi la cât de mult costă
hainele şi bijuteriile tale, ci la modul în care te porți şi te respecți pe tine.
Îmi amintesc când am trecut de la tricouri la cămăşi şi sacou. Aveam impresia că
toată lumea se uită la mine şi mă simţeam jenat. Apoi a devenit plăcut.

Îţi recomand să găseşti un mod de a-ţi îmbunătăţi imaginea exterioară tocmai

pentru că este un bun sprijin pentru încrederea în sine.
Nu e suficient să arăţi bine ca să ai încredere în sine, dar e un punct de pornire
care nu trebuie deloc neglijat. Eu l-am neglijat mult timp şi am avut doar de
pierdut.
Îţi mai dau un exemplu legat de pantofi. Există acea vorba care zice că pentru a
vedea cum este cu adevărat un om trebuie să îi priveşti pantofii. De fapt, acest
adevăr se bazează pe un adevăr istoric.
În trecut, aristocraţii şi cei bogaţi erau singurii care mergeau cu trăsurile, iar
oamenii de rând mergeau pe jos. Aceştia din urmă aveau pantofii murdari. A
rămas în conştiinţa noastră acest mecanism de evaluare a unui om, în funcţie de
cât de curaţi sau murdari sunt pantofii săi.

Îmi amintesc că eram în oraş în plină vară şi o domnişoară foarte bine îmbrăcată,
după moda pițipoancelor, era cu nişte pantofi cu tocuri uriaşe în faţa noastră pe
stradă.

Însă ce atrăgea atenţia mai mult era noroiul de pe pantofii ei. Mă întreb cum a

făcut rost de noroi când era secetă în toată perioada aia!

Chiar dacă toţi spun că ceea ce contează nu este exteriorul, ci ceea ce ai în interior,
totuşi prima impresie se formează după cum arată acest exterior, dacă suntem
sinceri cu noi înşine.