Partidul Popular European

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Partidul Popular European este un partid de centru-
dreapta european, unul din cel mai mari partide
Partidul Popular European
transnaționale reprezentate în ParlamentulUE. PPE a fost
fondat în 1976 de către partide occidentale creștin-
democrate, dar mai târziu a primit și partide europene
conservatoare sau alte formațiuni politice de centru-
dreapta.

PPE este cel mai influent partid european. Este cel mai
mare partid din Parlamentul European din 1999, din
Consiliul European din 2002 și este de departe cel mai
mare partid în cadrul prezentei Comisii Europene. Președinte Joseph Daul
Președintele Consiliului European și
președintele Fondat 8 iulie 1976
Comisiei Europene aparțin PPE. De asemenea, mulți Membri 73
dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene au fost
Sediu Rue du Commerce/Handelsstraat 10,
membri ai partidelor care au format mai târziu PPE. În Bruxelles,
afara UE, partidul deține majoritatea în Adunarea
Ideologie Creștin-democrație
Parlamentară a Consiliului Europei.
politică Liberalism conservator
Poziție politică Centru-dreapta
Afiliație Internaționala Centrist-Democrată,
Cuprins internațională Uniunea Internațională a Democraților
Afiliație
Istorie europeană
Platformă și manifest Grup Grupul Partidului Popular European
Manifest politic și platformă europarlamentar
Manifestul PPE
Culori Albastru
Structura Galben
Organizația
Președinția Site web www.epp.eu
Adunarea Politică Vezi și Politica Uniunii Europene
Congresul
Partide politice
Activități
Alegeri
Summit
Reuniuni ministeriale
Modifică text
Alte activități

În instituțiile europene
Consiliul European
Comisia Europeană
Parlamentul European
Legislațiile naționale
În afara UE
PPE în statele non-UE
PPE în cadrul Consiliului Europei
PPE în cadrul OSCE
 PPE în NATO
PPE și Statele Unite
Rețele globale
Centrul pentru Studii Europene
Asociații PPE
Mici și Mijlocii Antreprenorii Europa (IMM-
uri Europa)
Studenții Democrați Europeni (EDS)
Uniunea Cetățenilor Seniori Europeni
(ESCU)
Uniunea Europeană a Muncitorilor Creștin
Democrați (EUCDW)
Uniunea Europeană a Întreprinzătorilor Mici
și Mijlocii (SME Union)
Organizația Femeilor din Partidul Popular
European (PPE Femei)
Organizația de Tineret a Partidului Popular
European (YEPP)
Membri
Partide membre cu drepturi depline
Membri asociați
Membri observatori
Note

Istorie
Conform site-ului său, PPE este "familia politică de centru-dreapta, ale cărei rădăcini sunt adânc ancorate în istoria și civilizația
continentului european și care a fost inițiatoarea proiectului european de la bun început."

PPE a fost fondat la data de 8 iulie 1976, în Luxemburg, sub inițiativa lui Jean Seitlinger și a primului ministru belgian de la acea
vreme, Leo Tindemans, care a și devenit primul președinte al Partidului.

Trebuie remarcat însă faptul că de-a lungul timpului au existat mai multe asociații politice de centru-dreapta, care se pot considera
predecesorii PPE, precum „Nouvelles Equipes Internationales” în 1946 sau 1948 și continuând cu Uniunea Europenă a Creștin-
Democraților fondată în 1965, cu toate că se consideră că predecesorul PPE ar fi fost Secretariatul Internațional al Partidelor
Democratice de Inspirație Creștină fondat în 1925.

O mișcare importantă a apărut la sfârșitul anilor 90, când politicianul finlandez Sauli Niinistö a negociat fuziunea Uniunii Democrate
Europene (EDU), al cărei președinte era la vremea respectivă, cu PPE. În octombrie 2002, EDU și-a încetat activitatea, după ce a fost
integrată în mod oficial în PPE printr-un eveniment special la Estoril, în Portugalia. În semn de recunoaștere a eforturilor sale,
Niinistö a fost ales în același an președinte de onoare al PPE.

În acești 37 de ani, PPE a avut cinci președinți:

Leo Tindemans (1976–1985)

Piet Bukman (1985–1987)
Jacques Santer (1987–1990)
Wilfried Martens (1990–2013)
Joseph Daul (2013-)
 De la stânga spre dreapta: Tindemans, Bukman și Santer;
foști președinți ai PPE

Platformă și manifest

Manifest politic și platformă

În timpul Congresului de la București în 2012 , Partidul Popular European și-a actualizat platforma sa politică după 20 de ani (
Congresul PPE de la Atena , 1992 ) și a aprobat un manifest politic în care se rezumă principalele valorile și politici.

Printre acestea , manifestul subliniază :

Libertatea ca un drept fundamental al omului impreuna cu responsabilitate

Respect pentru tradițiile și asociații

Solidaritate pentru a-i ajuta pe cei nevoiasi , care la rândul său ar trebui să facă , de asemenea, un efort de a
îmbunătăți situația lor

Asigurarea finanțelor publice solide

Menținerea unui mediu sănătos

Subsidiarității

Democrația pluralistă și economia socială de piață

Manifestul descrie , de asemenea, prioritățile PPE pentru UE , inclusiv :

O uniune politică europeană

Alegerea directă a președintelui Comisiei Europene

Finalizarea pieței unice europene

Promovarea familie , pentru a îmbunătăți educația și sănătatea

Consolidarea politicii de imigrație și azil comune și integrarea imigranților

Continuarea extinderii UE , consolidarea ,,European Neighbourhood Policy" și de a oferi cadre speciale în relația
țărilor care nu pot sau nu doresc să adere la UE

Definirea unei adevărate politici energetice comune a UE

Consolidarea partidelor politice europene

Manifestul PPE
Ca element central al campaniei electorale europene din 2009, PPE a aprobat în aprilie la Congresul de la Varșovia "Manifestul
Electoral". Acesta propune:

Crearea de noi locuri de muncă. Continuarea reformelor și investițiilor în educație, educația permanentă și ocuparea
forței de muncă în scopul de a crea oportunități pentru toată lumea.
Protecționismul trebuie îndepărtat. Politicile fiscale și monetare trebuie corelate.
Creșterea transparenței și supervizării piețelor financiare.
Ridicarea Europei la rangul de lider de piață în tehnologia ecologică.
Creșterea procentajului energiei regenerabile la cel puțin 20% din mixul energetic până în anul 2020.
Flexibilitate si ajutor pentru părinții care lucrează. Oferirea unei mai bune îngrijiri a copilului, introducerea unor politici
fiscale în avantajul familiilor și susținerea concediului parental.
Europa ar trebui să găsească o strategie pentru a atrage muncitorii calificați din restul lumii astfel încât economia sa
să devină mai competitivă, mai dinamică și bazată într-o mai mare măsură pe cunoaștere.

Structura

Organizația

Președinția
Președinția este organul executiv al Partidului. Aceasta decide cu privire la liniile politice directoare ale Partidului și prezidează
Adunarea Politică. Președinția este compusă din: președinte, zece vicepreședinți, președinții de onoare, secretarul general și
trezorierul. În plus, președintele Grupului PPE din Parlamentul European, președinții Comisiei, Parlamentului, Consiliului European
și Înaltul Reprezentant (atâta timp cât aceștia aparțin unui partid membru) sunt cu toții în virtutea poziției ocupate, la rândul lor,
vicepreședinți ex officio.

De la Congresul PPE din 2012, în București, și după alegerea lui Joseph Daul
din 12 noiembrie 2013, de către Adunarea politice PPE, președinția este format
din:

Joseph Daul – președinte

Antonio Lopez-Isturiz White– secretar general
Anca Boagiu – vicepreședinte
Michel Barnier - vicepreședinte
Antonio Tajani – vicepreședinte
Peter Hintze – vicepreședinte
Mário David – vicepreședinte
Jacek Saryusz-Wolski – vicepreședinte
Corien Wortmann-Kool – vicepreședinte
Lucinda Creighton – vicepreședinte

Tobias Billström – vicepreședinte

Ingo Friedrich – trezorier
José Manuel Barroso – Ex-officio Vice-President
Herman Van Rompuy – Ex-officio Vice-President
Joseph Daul – Ex-officio Vice-President Președintele PPE Joseph Daul
Leo Tindemans – președinte onorific
Sauli Niinistö - președinte onorific

Adunarea Politică
Adunarea Politică definește pozițiile politice ale Partidului între congrese, decizând cu privire la aplicațiile de admitere, orientările
politice și buget. Adunarea Politică este compusă din delegații desemnați de partidele membre și asociate ale PPE, asociațiile și
grupurile membre.
Adunarea Politică se întrunește de cel puțin trei ori pe an.

Congresul
Congresul este organul de decizie cel mai înalt al partidului și este compus
din delegații desemnați de partidele membre și asociate PPE, asociațiile și
grupurile membre.
Președinția PPE
Conform reglementărilor din statutul său, acesta trebuie să se întrunească cel
puțin o dată la trei ani, dar în mod normal, se întrunește și în anii în care au
loc alegeri pentru Parlamentul European (o dată la cinci ani) sau când sunt convocate congrese extraordinare. Acest lucru înseamnă
că de fapt Congresul are loc mai frecvent decât din trei în trei ani.

Congresul alege Președinția PPE (o dată la trei ani), decide cu privire la principalele documente politice și programe electorale și
oferă o platformă pentru șefii de guverne și de partide PPE.

Ultimul congres al PPE a fost Congresul de la Marsilia, din decembrie 201

1.

Activități

Summit
În mod regulat, cu câteva ore înainte de reuniunea Consiliului European, liderii PPE se întâlnesc pentru Summit-ul PPE, în scopul de
a adopta o poziție comună cu privire la Consiliu.

Invitațiile sunt trimise de către Președintele PPE și participanții includ, pe lângă Președinția Partidului, toți președinții și prim-
miniștrii care sunt membri ai Consiliului și aparțin PPE; președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului
European, precum și înaltul reprezentant pentru afaceri externe, dacă aceștia aparțin PPE; prim-miniștrii adjuncți sau alți miniștri în
acele cazuri în care prim-ministrul țării respective nu aparține unui partid membru al PPE (de exemplu, guvernele de coaliție); și, în
cazul în care nici un partid membru al PPE nu face parte din guvern, liderul principalului partid PPE de oppozitie este invitat.

Fotografie de familie la Summitul din 2011.

Reuniuni ministeriale
Urmând modelul Summit-ului PPE, în ultimii ani partidul a organizat regulat reuniuni ministeriale PPE înainte de reuniunile
Consiliului Uniunii Europene, cu miniștri, miniștri adjuncți, secretari de stat și parlamentari europeni abordând subiert relevante
pentru reuniunea Consiliului.

În prezent, PPE organizează în total douăsprezecereuniuni ministeriale, după cum urmează:

Afaceri generale
Afaceri externe
Economie și Finanțe
Afaceri interne
Justiție
Apărare
Ocuparea forței de muncă și protecția socială
Industrie
Agricultură
Energie
Mediu [1]

Alte activități
PPE organizează grupuri de lucru ad hoc pe diferite teme, întâlniri cu membrii săi afiliați din Comisia Europeană și invită, de
asemenea, comisari individuali la summit-urile și la reuniunile ministeriale PPE.

Ca urmare a modificării Regulamentului UE din 2007, care reglementează partidele europene, atât PPE cât și celelalte partide
europene, sunt responsabile pentru organizarea campaniei pan-europene a alegerilor europene care au loc la fiecare cinci ani.
Conform Tratatului de la Lisabona, PPE (la fel ca toate partidele europene) trebuie să prezinte, ca parte a campaniei pentru alegerile
europene, un candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene; PPE a făcut acest lucru încă dinaintea ratificării Tratatului de la
Lisabona, prin sprijinirea luiJosé Manuel Barroso pentru un al doilea mandat, în aprilie 2009.

În instituțiile europene
PPE deține președințiile a două din cele trei instituții principale ale UE: Comisia Europeană condusă de președintele José Manuel
Barroso (PSD) și Consiliul European, condus de Herman Van Rompuy (CD&V) - care a fost nominalizat de PPE ca primul
președinte permanent al Consiliului European.

Consiliul European
PPE deține 12 dintre cei 28 de șefi de stat sau de guvern care participă la Consiliul European. Acestia participa la Summitul PPE ce
pregătește Consiliul European.
 Stat Partid Membru al
Reprezentant Titlu Fotografie
membru politic Consiliului din

Nicos
Presedinte DISY 28 februarie 2013
Cyprus Anastasiades

Jyrki Katainen Prim ministru Kokoomus 22 iunie 2011

Finlanda

Angela Merkel Cancelar CDU 22 noiembrie 2005

Germania

Antonis
Prim ministru ND 20 iunie 2012
Grecia Samaras

Enda Kenny Taoiseach Fine Gael 9 martie 2011

Irlanda

Laimdota
Prim ministru Vienotiba 22 ianuarie 2014
Letonia Straujuma

Președinte al Consiliului
Donald Tusk PO 16 noiembrie 2007
Polonia de Miniștri

Pedro Passos Prim ministru PSD 21 iunie 2011

Portugalia Coelho
 Klaus Iohannis Președinte PNL 21 decembrie 2014
România

Mariano Rajoy Președinte al Guvernului PP 21 decembrie 2011

Spania

Fredrik
Ministru de stat Moderaterna 6 octombrie 2006
Suedia Reinfeldt

Viktor Orbán Prim ministru Fidesz 29 mai 2010

Ungaria

PPE deține de asemenea alți șefi de stat sau de guvern care nu iau parte în mod normal la Consiliul European și nici la summit-urile
PPE, deoarece această responsabilitate aparține altor lideri din țările lor sunt de asemenea membri PPE: Rosen Plevneliev (Bulgaria,
GERB), János Ader (Ungaria, Fidesz), Bronisław Komorowski(Polonia, PO), Aníbal Cavaco Silva (Portugalia, PSD), Sauli Niinistö
(Finlanda, KOK).

Comisia Europeană
În cursul campaniei electorale pentru alegerile europene din 2009, PPE l-a renominalizat pe José Manuel Barroso, în cadrul
Congresului de la Varșovia din aprilie 2009, drept candidat pentru realegerea în funcția de președinte a Comisiei. Deoarece PPE a
câștigat alegerile, numirea lui Barroso a fost aprobată de către Consiliul European și acesta a fost ales cu o majoritate absolută în
Parlamentul Europeanpentru un al doilea mandat.

La data de 27 noiembrie 2009, Barroso a prezentat "Comisia Barroso II", care include un total de 13 (din 27) comisari PPE.
 Stat Partid
Comisar Portofoliu Fotografie
membru politic

José Manuel
Președinte PSD
Portugalia Barroso

Vicepreședinte;
Viviane Reding CSV
Luxembourg Justiție, drepturi fundamentale și cetățenie

Italia Vicepreședinte;
Antonio Tajani PdL
Industrie și antreprenoriat

Andris
Letonia Dezvoltare Nici unul
Piebalgs

Franța Michel Barnier Piața internă și servicii UMP

Algirdas
Impozitare și uniune vamală, audit și antifraudă TS-LKD
Lituania Šemeta

Malta Tonio Borg Sănătate PN

Polonia Janusz
Programare financiară și buget PO
Lewandowski
Kristalina Cooperare internațională, ajutor umanitar și reacția Nici unul
Bulgaria Georgieva la situații de criză
 Günther
Energie CDU
Germania Oettinger

Austria Johannes
Politica regională ÖVP
Hahn

Connie
Combaterea schimbărilor climatice DKF
Danemarca Hedegaard

Dacian Cioloș Agricultură și dezvoltare rurală Nici unul

România

Parlamentul European
În Parlamentul European PPE are cel mai mare Grup Parlamentar - Grupul PPE - cu 271 parlamentari europeni prezidat de
europarlamentarul francezJoseph Daul.

La fiecare alegeri europene, candidații aleși pe listele partidelor membre PPE sunt obligați să se alăture Grupului PPE din
Parlamentul European.

În actuala legislatura, PPE este singurul partid european care are un grup parlamentar care corespunde pe deplin.

După ce a prezidat Parlamentul European prin polonezul Jerzy Buzek în prima parte a legislaturii 2009-2014, în a doua parte, Grupul
PPE, deține șapte din cele patrusprezece vice-președinții ai Camerei Europene.

Legislațiile naționale

În afara UE

PPE în statele non-UE

Prin intermediul partidelor asociate și observatoare, PPE deține cinci șefi de stat și de guvern în Europa în țări non-UE, inclusiv
actualul conducător al președinției bosniace formate din trei membri. Ei sunt invitați să participe la summit-urile și reuniunile PPE:

Partid
Stat Reprezentant Titlu În funcție din Fotografie
politic

Serzh
Președinte HHK 9 aprilie 2008
Armenia Sargsyan

Bakir Membrul bosniac al

Bosnia SDA 10 noiembrie 2010
Izetbegović președinției

Nikola VMRO-
Prim ministru 27 august 2006
Macedonia Gruevski DPMNE

Iurie Leancă Prim ministru PLDM 25 aprilie 2013

Moldova

Norway Erna Solberg Prim ministru Høyre 16 octombrie 2013

Partidul are, de asemenea, si alți șefi de stat și de guvern, dar ei nu participă în mod regulat, la reuniuni deoarce alți lideri ai țărilor lor
sunt cei care iau parte. Aceștia sunt prim-ministrul Vjekoslav Bevanda (Bosnia-Herțegovina, HDZ BiH), președintele Gjorge Ivanov
(Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, VMRO-DPMNE), președintele Bujar Nishani (Albania, PD) și președintele Abdullah Gul
(Turcia, AKP). Același lucru este valabil și în cazul lui Doris Leuthard (CVP), membru al Consiliului Federal Elvețian și Italo Righi
(PDCS), unul dintre cei doi Capitani Reggenti dinSan Marino.

PPE în cadrul Consiliului Europei

Grupul PPE din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei apără libertatea de exprimare și de informare, precum și libertatea de
circulație a ideilor și toleranța religioasă. Acesta promovează principiul autonomiei locale și subsidiarității, precum și apărarea
minorităților naționale, sociale și de altă natură. Grupul PPE/CD este condus de italianul Lucaolontè
V care este membru UDC.

Grupul PPE/CD include și membri din partea unor partide care nu au legătură cu PPE, cum ar fi membrii Uniunii Patriotice
(Liechtenstein), Partidul Cetățenilor Progresivi (Liechtenstein) sau Uniunea Națională și DemocratăMonaco).
(

PPE în cadrul OSCE

„Grupul PPE și a celor cu același mod de gândire" este cel mai activ grup politic din cadrul Organizației pentru Securitate și
Cooperare în Europa (OSCE). Grupul se întâlnește în mod regulat și promovează pozițiile PPE la nivelul procesului decizional.
Membrii Grupului PPE participă, de asemenea, în misiuni OSCE de monitorizare a alegerilor și se angajează în promovarea valorilor
și practicilor democratice.

Grupul este prezidat de Walburga Habsburg Douglas (Suedia), precum și de vicepreședinții: Consiglio Di Nino (Canada), Vilija
Aleknaitė Abramikiene (Lituania), Laura Allegrini (Italia) și George Tsereteli (Georgia).

Acest Grup include și membri ai unor partide care nu au legătură cu PPE, lucru care a condus și la partea din denumirea grupului -„cu
același mod de gândire”. Printre aceștia sunt membri ai Uniunii Patriotice (Liechtenstein), Uniunea pentru Principat (Monaco),
Partidul Conservator (Marea Britanie), Partidul Conservator (Canada) și Partidul Republican (Statele Unite).

PPE în NATO
Conform reglementărilor Partidului, PPE este, de asemenea, prezent în Adunarea Parlamentară a Organizației Tratatului Atlanticului
de Nord (NATO-PA), și formează Grupul „PPE și Membrii Asociați". Acesta este un grup activ politic, condus de politicianul german
Karl Lamers (CDU), care ocupă și funcția de președinte actual al NA
TO-PA.

Acest grup este alcătuit și din membri ai Partidului Conservator din Canada și ai
Partidului Republican din Statele Unite.

PPE și Statele Unite

PPE are relații strânse cu Institutul Republican Internațional (IRI), o
organizație finanțată de guvernul american, special pentru a promova
democrația și democratizarea. PPE și IRI cooperează în cadrul "Inițiativei
Parteneriatului European".

Președintele PPE, Wilfried Martens, l-a sprijinit pe senatorul John McCain,

candidatul republican la președinție, în 2008 la alegerile din Statele Unite
(McCain este, de asemenea, președinte al IRI).
De la stânga spre dreapta: López-Istúriz,
În 2011 Martens și McCain au făcut unele declarații comune de presă în care McCain și Martens
și-au exprimat îngrijorarea asupra stării democrației în Ucraina și a procesului
politic împotriva fostului premierYulia Tymoshenko.

Rețele globale
PPE este aripa europeană a două organizații globale multilaterale de centru-dreapta: Uniunea Democrată Internațională (IDU) și
Internaționala Centrist-Democrată(CDI).

Centrul pentru Studii Europene

Ca urmare a revizuirii din 2008 a regulamentului UE care reglementează partidele politice europene și care a permis crearea de
fundații europene afiliate partidelor europene, PPE a creat în același an fundația sa proprie, Centrul pentru Studii Europene (CES).
CES include ca membri toate comisiile de experți și fundațiile naționale majore afiliate la partidele membre PPE: Fundația Konrad
Adenauer (CDU), Fundația Hanns Seidel (CSU), Fundația pentru Analiză și Studii Sociale (PP), Institutul pentru Democrație
Constantinos Karamanlis (ND), Fundatia Jarl Hjalmarson (MOD), Academia Politică a Partidului Popular Austriac (ÖVP) și altele.
În timpul campaniei electorale pentru alegerile europene din 2009, CES a lansat cu succes un modul de campanie online
"tellbarroso.eu", pentru a sprijini realegerea lui Jose Manuel Barroso, candidat PPE, în funcția de președinte al Comisiei Europene.

Institutul Robert Schuman cu sediul în Budapesta și Fundația Robert Schuman cu sediul în Luxembourg sunt, de asemenea, afiliate
Partidului Popular European.
Asociații PPE
PPE are legaturi cu diverse asociații care se concentrează pe anumite grupuri specifice și care, de multe ori, din proprie inițiativă,
organizează seminarii, forumuri, publicații și alteactivități. Aceste asociații sunt:

Mici și Mijlocii Antreprenorii Europa (IMM-uri Europa)

IMM-uri Europa , este organizația oficială de afaceri al Partidului Popular European și servește ca o rețea de politicieni pro - afaceri
și organizații politice . Obiectivul său principal este de a modela politica UE într-un mod mai prietenos pentru IMM-uri , în strânsă
colaborare cu Cercul IMM-uri a Grupului PPE în Parlamentul European , DG Întreprinderi și organizațiile pro - afaceri din partidele
naționale membre ale PPE . Importanța activității Europa IMM-urilor poate fi văzut în faptul că IMM-urile sunt considerate ca fiind
factorul cheie pentru locuri de muncă durabile , creștere economică și prosperitate .

Prioritatea sa de top este de a reforma cadrul legal pentru IMM-uri în întreaga Europă și pentru a promova și susține interesele
întreprinderilor mici și mijlocii , care - din cauza disponibilitatii de a -și asuma riscuri și responsabilitatea - sunt motorul economiei
europene .

IMM-urilor Europa a fost fondată în mai 2012, de trei membri ai Parlamentului European , Paul Rübig , Nadezhda Neynsky și Bendt
Bendtsen . Acesta va fi în centrul campaniei politice a Partidului Popular European pentru Parlamentul European alegerile în 2014 ,
cu accent clar pe strategii pentru a gestiona și de a depăși criza economică din Europa .

Studenții Democrați Europeni (EDS)

EDS este organizația studențească oficială a PPE. De când a fost fondată în anul 1961, EDS reunește studenți și lideri politici tineri
din toată Europa pentru a promova colaborarea politică.

Deși este o organizație a studenților, pe lângă un interes normal pentru subiecte cum ar fi Procesul de la Bologna, organizația este
conștientă de importanța promovării valorilor precum libertatea, democrația și drepturile omului.

Condusă de Juraj Antal, structura are 40 de organizații membre, reprezentând în prezent aproape 500.000 de studenți de pe tot
continentul; ea este prezentă în 31 de țări, inclusiv în state care nu sunt membre ale UE, cum ar fi Belarus și Geor
gia.

EDS nu este o organizație centralizată, ea este o "organizație de organizații", o rețea a cărei obiectiv general este acela de a aduna
puterea diferiților membri, cu scopul de a oferi tinerilor și studenților o voce puternică.

În fiecare an, organizația găzduiește universități de vară / iarnă și mai multe seminarii. De asemenea, publică în mod regulat revista
"Bullseye" și face campanie, prin diferite forme, în interesul tinerilor
.

Uniunea Cetățenilor Seniori Europeni (ESCU)

Fondată la Madrid în anul 1995 și condusă de membrul CDU Bernhard Worms, ESCU este cea mai mare organizație politică a
cetățenilor seniori din Europa.

ESCU este reprezentată în 26 de state prin 45 de organizații și aproximativ 500.000 de membri și își dedică activitatea promovării
drepturilor cetățenilor seniori europeni și implicării lor în societate. Obiectivele ESCU sunt promovarea rolului oameniilor în vârstă
în societățile europene în curs de îmbătrânire, lupta împotriva discriminării persoanelor în vârstă, sistemele europene de pensii,
seniorii și voluntariatul, relațiile și participarea între generații.

Uniunea Europeană a Muncitorilor Creștin Democrați (EUCDW)

EUCDW este organizația muncitorilor din PPE, cu 24 de organizații membre din 18 țări diferite.
Recunoscută ca asociație oficială a muncitorilor din PPE, EUCDW este condusă de Elmar Brok, membru al Parlamentului European,
și are ca scop: să promoveze unificarea politică a unei Europe democratice, promovarea dezvoltării PPE în baza principiilor creștin-
sociale; să reprezinte și să apere interesele muncitorilor în politica europeană, să lucreze pentru realizarea principiilor și politicilor
creștin-sociale în mișcările muncitorești europene; să intensifice cooperarea cu lucrătorii și reprezentanții acestora pentru a realiza pas
cu pas modelul social european. De aceea, în ultimii ani, EUCDW a făcut o mulțime de eforturi în influențarea politicii ocupării forței
de muncă și în apărarea Europei nedivizate în privința justiției sociale.

Uniunea Europeană a Întreprinzătorilor Mici și Mijlocii (SME Union)

Uniunea Întreprinzătorilor Mici și Mijlocii (AMM) a PPE este rețeaua pro-afaceri a politicienilor și organizaților politice creștin-
democrate, conservatoare și neoliberale. Obiectivul său principal este modelarea politicii UE într-un mod mult mai prietenos pentru
întreprinzătorii mici și mijlocii, în strânsă cooperare cu cercul de membri din Grupul PPE din Parlamentul European, din Direcția
Generală Întreprinderi și Industrie și din asociațiile membre ale SME Union din partidele membre PPE. Importanța activității Uniunii
Întreprinzătorilor Mici și Mijlocii poate fi văzută în faptul că aceștia sunt considerați ca fiind factorul cheie pentru dezvoltarea
durabilă de locuri de muncă, creștere economică și prosperitate.

Prioritatea este reformarea cadrului legal pentru IMM-uri din toată Europa și promovarea și susținerea intereselor întreprinderilor
mici și mijlocii, care, datorită dorinței lor de a-și asuma riscuri și responsabilitate, sunt motorul economiei europene.

Uniunea IMM (SME-UNION) este condusă de Nadezhda Neynsky

, deputat în Parlamentul European.

Organizația Femeilor din Partidul Popular European (PPE Femei)

Organizația Femeilor din PPE este recunoscută de PPE ca asociația oficială a femeilor din toate partidele cu gândire politică similară
din Europa. Aceasta are peste 40 de organizații membre din țări ale Uniunii Europene dar și din afara acesteia. Toate organizațiile
membre sunt organizații de femei din partidele politice membre ale PPE.

Organizația Femeilor din PPE, condusă de Doris Pack, este dedicată promovării participării politice a femeilor în toată Europa și
conștientizării unor probleme importante legate de femei.

Organizația de Tineret a Partidului Popular European (YEPP)

Organizația YEPP, condusă de Csaba Dömötör, este organizația oficială de tineret a PPE, auto-guvernată de proprile sale reguli,
program politic și reprezentanți aleși. Membrii YEPP sunt or
ganizațiile naționale de tineret.

Scopul tuturor celor 51 de organizații membre, precum și al organizației YEPP este de a oferi tinerilor un canal prin care să
influențeze dezvoltarea societăților lor, cu mijloace democratice și cu idei de centru-dreapta, creștin democrate și conservatoare. Prin
intermediul organizațiilor sale membre, YEPP reunește între unul și două milioane de tineri din 38 de țări europene. Acest fapt face
ca YEPP să fie cea mai mare organizație de tineret a unui partid politic din Europa.

Membri
În cadrul PPE, există trei tipuri de membri: membri cu drepturi depline, membri asociați și observatori.

Membrii cu drepturi depline sunt toate partidele din statele UE. Acestea au drepturi absolute de a vota în toate organele și pe toate
aspectele; membrii asociați au aceleași drepturi de vot, cu excepția temelor referitoare la structura si politicile UE. Aceștia sunt
partide din țările candidate UE sau din țările AELS (EFT
A).

Pe de altă parte, partidele observatoare pot participa la toate activitățile, congresele și adunările politice PPE, dar nu au nici un drept
de vot.
În cele din urmă, există un statut de membru special, sub titulatura de "membru susținător", care se acordă de către Președinție
persoanelor fizice sau asociațiilor. Deși aceștia nu au drept de vot, ei pot fi invitați de către președinte să participe la ședințele
anumitor organe ale Partidului.

Este important de remarcat faptul că, deși nu aparțin nici unui partid politic în țara lor, comisarii Dacian Cioloș, Kristalina Georgieva
și Andris Piebalgs sunt membri PPE.

Partide membre cu drepturi depline

Austria

Partidul Popular Austriac(ÖVP)

Belgia

Creștin-Democrat și Flamand (CD&V)

Centrul Umanist Democrat (CDH)
Bulgaria

Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB)

Democrații pentru o Bulgarie Puternică (DSB)
Uniunea Forțelor Democratice (SDS)
Partidul Democrat
Croația

Uniunea Democrată Croată (HDZ)

Partidul Țărănesc Croat (HSS)
Cipru

Gruparea Democrată (DISY)

Republica Cehă

TOP 09
Uniunea Creștină și Democrată – Partidul Popular Cehoslovac (KDU-CSL)
Danemarca

Partidul Popular Conservator (DFK)

Creștin-Democrații (KD)
Estonia

Uniunea Pro Patria și Res Publica (IRL)

Finlanda

Partidul Coaliția Națională (KOK)

Franța

Uniunea pentru o Mișcare Populară(UMP)

Germania

Uniunea Creștin-Democrată
Uniunea Creștin-Socială din Bavaria
Grecia
Noua Democrație (ND)
Irlanda

Fine Gael
Italia

Forța Italia
Nuovo Centrodestra (NCD)
Uniunea Centrului (UdC)
Popolari per l'Italia (PpI)
Unione Democratici per l'Europa (UDEUR)
Letonia

Unitatea
Lituania

Uniunea Patriei - Creștin Democrații Lituanieni (TS-LKD)

Luxemburg

Partidul Popular Creștin Social (CVS)

Malta

Partidul Naționalist (PN)

Olanda

Apelul Creștin Democrat(CDA)

Polonia

Platforma Civică (PO)

Partidul Poporului Polonez (PSL)
Portugalia

Partidul Social Democrat (PSD)

Centrul Democrat și Social - Partidul Popular (CDS-PP)
România

Partidul Național Liberal(PNL)

Uniunea Democrată Maghiară din România(RMDSZ-UDMR)
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat(PNȚCD)
Partidul Mișcarea Populară(PMP)
Slovacia

Uniunea Creștină și Democrată Slovacă - Partidul Democrat (SDKU-DS)

Mișcarea Creștin Democrată (KDH)
Partidul Coaliției Maghiare (MKP-SMK)
Most–Híd
Slovenia

Partidul Democrat Sloven (SDS)

Partidul Popular Sloven (SLS)
Noua Slovenie (N.Si)
Spania

Partidul Popular (PP)

 Uniunea Democrată din Catalonia (UDC)
Suedia

Partidul Moderat (MOD)

Creștin Democratii (KD)
Ungaria

Fidesz - Uniunea Civică Maghiară

Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP)

Membri asociați
Elveția

Partidul Popular Creștin Democrat (CVP)

Macedonia

Organizația Revoluționară Internă Macedoneană - Partidul Democrat pentru Unitate Națională Macedoneană
(VMRO-DPMNE)
Norvegia

Partidul Conservator (Hoyre)

Serbia

Regiunile Unite ale Serbiei

Membri observatori
Albania

Partidul Democrat al Albaniei(PD)

Armenia

Partidul Republican Armean (HHK)

Statul de Drept (OEK)
Partidul „Moștenirea”
Belarus

Frontul Popular Bielorus (BNF)

Partidul Civil Unit din Belarus (AHP)
Bosnia și Herțegovina

Partidul Acțiunii Democrate (SDA)

Uniunea Croată Democrată din Bosnia și Herțegovina (HDZ BiH)
Partidul Progresului Democratic (PDP)
Uniunea Croată Democrată 1990
Finlanda

Creștin Democrații (KD)

Georgia

Mișcarea Națională Unită (UNM)

Italia
 Partidul Popular Sud-tirolez (SVP)
Moldova

Partidul Liberal Democrat din Moldova(PLDM)

Norvegia

Partidul Popular Creștin (KrF)

San Marino

Partidul Creștin Democrat din San Marino (PCDS)

Serbia

Alianța Maghiarilor din Voivodina (VMSZ)

Kosovo

Liga Democrată din Kosovo (LDK)

Ucraina

Uninea Pan-Ucraina "Patria"

Alianța Democrată Ucraineană pentru Reformă (UDAR)
Mișcarea Populară a Ucrainei (Rukh)

Note
1. ^ „EPP website” (http://epp.eu/council.asp?z=5D5A). Accesat în September 2011. Verificați datele pentru: |access-
date= (ajutor)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Popular_European&oldid=12419582

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 20 octombrie 2018, ora 13:51.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.