ELECTROCARDIOGRAMA

INTERPRETARE
 INTERPRETAREA ELECTROCARDIOGRAMEI
1. Calibrarea corectă
2. Ritmul cardiac – regularitate; origine
3. Frecvența cardiacă – ciclu atrial; ciclu ventricular
4. Orientarea vectorială a complexului QRS (axa electrică a
inimii)
5. Caracterizare unde, segmente, intervale
6. Interpretarea morfologică
• Hipertrofia miocardică
• Tulburări de ritm (aritmii)
• Tulburări de conducere
• Ischemia și infarctul miocardic
• Altele
Ritmul cardiac -
regularitate

Ritm regulat:
Interval RR constant

Ritm neregulat

 aritmie periodică

 aritmie absolută
Originea D II
ritmului

Ritm sinusal
• Fiecare complex QRS este precedat de o
undă P; aVR

• Toate undele P au aceeași morfologie;

• Intervalul PP este constant; V2

Excepție: aritmie sinusală respiratorie.

• Unda P este pozitivă în D II și aVF, negativă

în aVR și bifazică în V1.
Ritm atrial inferior
Dextrocardie
 Frecvența cardiacă

• Ritm regulat:

• FC= 1500/Int RR (mm)

• Metoda rapidă.

• Rigle de calcul

• Ritm neregulat:
• Determinarea frecvenței cardiace medii.
 Frecvența cardiacă

• Frecvența cardiacă
nomală: 60 – 100 bpm;
• Tahicardie: >100 bpm;
• Bradicardie: <60 bpm.
 Axa electrică a inimii

• Orientarea vectorială a
complexului QRS
Normal: +30⁰ +60⁰
• 3 metode de
detrminare:
 Metoda exactă
 Metoda cadranelor
 Metoda complexelor
echidifazice
Axa electrică – metoda exactă
 Axa electrică – metoda cadranelor
DI aVF
Axa electrică – metoda complexelor
echidifazice
• Identificați o derivație în care
complexul QRS este
echidifazic;
• Axa electrică a inimii este
perpendiculară pe axul
derivației respective;
• Analizați morfologia
complexului QRS în derivația
perpendiculară pe cea în care
complexul QRS este
echidifazic; dacă complexul
QRS este predominant +,
atunci axul electric este
orientat către polul considerat
pozitiv al derivației respective.
 Dilatarea atrială

Dilatarea atrială stângă

Unda P mitrală

Unda P:
 Durată prelungită (> 0.12 sec);

 Aspect bifid în II;

 Aspect bifazic în V1, cu deflexiune

negativă de amplitudine mare și
durată prelungită.
 Dilatarea atrială

Dilatarea atrială dreaptă

Unda P pulmonară

Unda P:
 Durată normală;

 Amplitudine mare (≥ 0.25 mV);

 + în D II;

 bifazică în V1, componentă

pozitivă de amplitudine crescută.
Dilatarea atrială
Exerciții
Exerciții
 Hipertrofia ventriculară

Hipertrofia ventriculară stângă

 Criteriul de voltaj:
Indicele Sokolow-Lyon:
S V1+ R V5 >35 mm.

 Deviație axială stângă.

 Durată: poate fi prelungită.
 Tulburări secundare de repolarizare:
subdenivelare de segment ST, unde T negative în
V4-V6, D I, aVL; modificări reciproce în V1-V3.
 Hipertrofia ventriculară

 Hipertrofie ventriculară dreaptă

 Criteriu de voltaj:
Indicele Sokolow-Lyon:
R V1+ S V5 >10.5 mm;
R/S >1 în V1.

 Deviație axială dreaptă: ≥ +110˚;

 Modificări secundare de repolarizare: subdenivelare de

segment ST, unde T negative în V1-V2.
Exerciții
Exerciții
 Aritmii

Extrasistole atriale :
 Origine: atrială, în afara nSA;
 Depolarizare atrială prematură
(interval PP’ < PP interval);
 Morfologie diferită a undelor P
comparativ cu cea a undelor P de
bază;
 Interval PQ variabil.
 Aritmii

Extrasistole ventriculare:
 Origine: ectopică ventriculară;
 Deoplarizare ventriculară prematură;
 Complex QRS larg, cu morfologie diferită
de cea a celorlalte complexe QRS;
 Anomalii ale segmentului ST și undei T.

Extrasistole joncționale
 Aritmii

Fibrilația atrială
 Unde “f” mici, cu frecvență de 400-
600/minut;

 Intervale RR variabile;

 FC: aproximativ 100-180 bpm.

 Aritmii

Flutter atrial:
 Unde F de amplitudine relativ
mare, cu aspect de dinți de
ferăstrău;
 Frecvența undelor F: 250-
350/minut;
 Transmitere ventriculară: de
obicei fixă 1:1/2:1/3:1/4:1…
interval RR constant ;
 Conducerea la ventriculi poate fi
variabilă interval RR
variabil.
Exerciții
Exerciții
 Aritmii

Tahicardie supraventriculară
 Frecvență cardiacă crescută, complexe QRS înguste ( durată <0.12 sec);
 Undele P pot să preceadă complexele QRS, pot să urmeze acestora sau pot
fi ascunse sub QRS.
Exerciții
 Aritmii

Tahicardia ventriculară
 Origin: ventriculară;
 Debut brusc;
 De obicei, intervalul RR este fix;
 Poate fi: monomorfă – complexele
QRS au aceeași morfologie sau
polimorfă – complexele QRS au
morfologie variabilă.
 Frecvența: obișnuit între 140-
250/minute;
 Complexe QRS largi (>0.12 sec),
morfologie anormală;
 Disociație atrio-ventriculară.
Exerciții
 Arrhythmia

Ventricular fibrillation
• Chaotic variations around the iso-electric line; irregular shape and amplitude.
 Aritmii

Torsada vârfurilor
 Aritmie ventriculară, complexe QRS polimorfe; aspect în armonică; favorizată de
prelungirea intervalului QT (primară în sindroamele de QT lung sau secundară –
hipopotasemie, bradicardie importantă).
Exerciții
 Intervalul QT

Intervalul QT:
 Corespunde sistolei electrice
ventriculare;
 Se măsoară de la debutul complexului
QRS până la finalul undei T;
 Durata normală: depinde de frecvența
cardiacă; se consideră normal dacă < ½
din intervalul RR.
 Tulburări de conducere
Blocurile atrio-ventriculare

Blocul atrio-ventricular de gradul I:

 PQ prelungit >0.20 sec;
 Fiecare complex QRS este precedat de o undă P;
 Interval PQ constant.
 Tulburări de conducere
Blocul atrio-ventricular de gradul II

Blocul av Mobitz I 2nd degree Mobitz II av block

 Interval PQ variabil;
 Intervalul PQ se prelungește progresiv
până când o undă P nu mai este condusă.
Localizare: supra/intrahisian.
 Interval PQ constant (atunci când
impulsul electric cu origine atrială
este condus la ventriculi);
 Intermitent, unele impulsuri atriale
nu sunt conduse la ventriculi.
 Location: supra/intra/infrahisian.
 Tulburări de conducere
Blocul atrio-ventricular de gradul 3
• Disociație atrio-ventriculară;
• Dacă undele P sunt prezente, intervalul PQ este variabil;
• Intervale PP constante; intervale RR constante; complexul QRS poate fi îngust
sau larg;
• Intervale PP mai scurte decât intervalele RR;
• Undele P pot fi suprapuse peste complexul QRS;

• Depolarizarea ventriculară: origine ectopică a ritmului ventricular (ritmuri de

scăpare)
 Centri supra/intrahisian centre (complexe QRS înguste, cu durată <0.12 sec; FC
>40 bpm) sau
 Centri infrahisieni (complexe QRS largi >0.12 sec, FC <40 bpm).
Exerciții
Exerciții
Exerciții
Exerciții
Exerciții
Exerciții
 Tulburări de conducere intraventriculare

Blocul de ramură dreaptă

 Ritm cu origine atrială (ritm sinusal,
fibrilație atrială, flutter atrial);

 Complexe QRS largi ≥0.12 sec;

 Complexul QRS : morfologie RSR’ în

V1-V2; undă S largă în DI, aVL, V5-V6;

 Tulburări de repolarizare – segment

ST și undă T.
 Tulburări de conducere intraventriculare
Bloc de ramură stângă

 Ritm cu origine atrială (ritm sinusal,

fibrilație atrială, flutter atrial);

 Complex QRS larg ≥0.12 sec;

 Complex QRS : morfologie rS în V1-

V2, unde S largi și adânci; complexe
QRS largi, cu aspect de R bifid în DI,
aVL, V5-V6;

 Tulburări de repolarizare – segment

ST și undă T.
Exerciții
Exerciții
 Boala coronariană ischemică

Ischemia:
• Unde T negative;
• Pseudonormalizarea
undelor T - undele T
negative pe traseele de
bază devin pozitive în
durere;
• Unde T simetrice;
• Unde T ample,
simetrice.
Boală coronariană ischemică
 Boală coronariană ischemică

Leziune subendocardică: Subdenivelarea segmentului ST.

Boala coronariană ischemică
 Boala cornariană ischemică

Infarctul miocardic cu
supradenivelare de
segment ST

IM transmural: subdenivelarea de segment ST

Necroza miocardică: unda Q patologică

durată >0.04 sec; amplitudine >1/4 amplitudinea undei R în aceeași
derivație.
Boala coronariană ischemică – STEMI (infarctul
miocardic cu supradenivelare de segment ST)
 Boala coronariană ischemică - STEMI

Localizarea IMA
Supradenivelarea segmentului ST (“ imagine directă”) în:
 V1-V6: IMA anterior;
 V3-V4: IMA septal;
 V1-V4: IMA antero-septal;
 DI, aVL, V5-V6: IMA lateral;
 D I, aVL: IMA lateral înalt;
 V1-V6, D I, aVL: IMA anterior extins;
 D II, D III, aVF: IMA inferior;

 “Imagine în oglindă” în derivațiile opuse zonei de infarct.

 IMA posterior – imaginea în oglindă pe ECG cu 12 derivații.
Înregistrează ECG cu derivații posterioare și drepte!
Boala coronariană ischemică - IMA
Derivațiile drepte (V3R, V4R) – IMA de VD
Derivațiile posterioare (V8-V9) – IMA posterior
Exerciții
Exerciții
Exerciții
 Alte anomalii ECG

1. Sindroamele de pre-excitație;
2. Diselectrolitemiile –
Hipokaliemia/hiperkaliemia;
3. Ritmurile de cardiostimulare.
 Sindroamele de pre-excitație

 Căi accesorii;
 Interval PQ scurt (<0.12 sec);
 Unda δ wave – depolarizare
ventriculară precoce prin căi
accesorii;
 Anomalii segment ST/undă T;
 Prezența căilor accesorii
favorizează aritmiile și, în unele
cazuri, moartea subită cardiacă.
Sindroamele de pre-excitație
 Hiperkaliemia

• Unde T ample, ascuțite;

• Interval PQ prelungit;

• Unde P aplatizate (pot să

dispară complet);

• Complexe QRS cu durată

prelungită;

• Asistolie în hiperkaliemia
severă.
Hiperkaliemia
 Hipokaliemia

• Unde T aplatizate/negative;

• Subdenivelarea segmentului
ST;

• Interval QT prelungit rval;

• Unde U proeminente;

• Predispune la aritmii
ventriculare.
Hipokaliemia
Hipokaliemia
Ritmurile de cardiostimulare
 Link-uri utile

• www.lifeinthefastlane.com
• www.emedu.org