Sunteți pe pagina 1din 14

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÂRGU


MUREŞ
Facultatea de drept

Brexitul

TÂRGU MUREŞ
2018

1
Cuprins

Cuvinte cheie : Brexit...................................................................................................................... 3


Capitolul 1. Istoric .......................................................................................................................... 3
Capitolul 2. Interesul statului ......................................................................................................... 4
Capitolul 3. Aparatul decizional ..................................................................................................... 6
Capitolul 4. Totul despre Brexit...................................................................................................... 8
Capitolul 5. Avantaje și dezavantaje pentru Anglia ...................................................................... 10
Concluzii ....................................................................................................................................... 12
Bibliografie ................................................................................................................................... 13
Lista imagini ................................................................................................................................. 14

2
Cuvinte cheie : Brexit

Capitolul 1. Istoric

Brexitul este o abrevierea ,,British exit” şi se referă la retragerea Marii Britanii din Uniunea
Europeană. După câştigarea alegerilor din 7 Mai 2015, Partidul Conservator a promis un
referendum in 2017, cu privire la calitatea de membru a Marii Britanii in UE.
Comunitatea Economică Europeană a fost formată în 1957.Regatul Unit (UK), a făcut cererea
de aderare pentru prima dată în 1961, dar acest lucru a fost respins de către Franța. Următoarea
cerere a avut succes și Marea Britanie a devenit membru în 1973. Doi ani mai târziu, un
referendum a validat cu 67% continuarea calității de membru. Integrarea politică a câștigat o mai
mare concentrare atunci când Tratatul de la Maastricht a instituit Uniunea Europeană (UE)
în1993, care a încorporat CEE.

Figure 1

3
Capitolul 2. Interesul statului

Statul a fost interesat de finalizarea brexitului din mai multe motive. Imigraţia este motivul
principal deoarece Marea Britanie nu va reuşi să controleze imigraţia niciodată, dacă nu reuşea
să iasă din Uniunea Europeană, pentru că libera circulaţie le oferea celorlalţi cetăţeni UE dreptul
automat să trăiască în Regat.
Mandatul european de arest este un alt motiv. El permite ca cetăţenii britanici să fie trimişi în
străinătate pentru a fi puşi sub acuzare de alte instanţe străine, adesea pentru infracţiuni minore.
Un al motiv este comerţul deoarece legăturile Marii Britanii cu UE îi subminează relaţiile cu
celelalte pieţe. Ei nu au nici un acord comercial important cu India sau China, de exemplu,
ieşirea din UE permite Marii Britanii să îşi diversifice relaţiile internaţionale.
Ca o caracteristică generală, din punctual meu de vedere si dar si ar unor statistici votanţii
Brexit sunt trecuţi de prima tinereţe şi au o educaţie relativ precară, dar şi venituri sub media
normală. Totuşi, este foarte greu să fie incluşi toţi votanţii Brexit în această categorie, întrucât
din punct de vedere politic, dar şi din punct de vedere socio-economic, motivaţiile lor nu sunt
identice.
O primă categorie aparţine celor care provin din familii şi comunităţi sărace, care trăiesc
din ajutoare sociale la limita subzistenţei, care nu au nici o calificare profesională, nici o speranţă
într-un viitor mai bun, nu-şi pot găsi joburi şi cărora li se pare ne drept să concureze pe piaţa
muncii cu polonezi, lituanieni, români sau bulgari. În mod tradiţional, aceştia sunt visceral
împotriva conservatorilor, pe care îi identifică cu Margaret Thatcher, cea care le-a desfiinţat
locurile de muncă închizându-le minele, şantierele navale etc. Însă nici pe laburişti nu-i mai au la
inimă din momentul in care premierul Tony Blair le-a permis muncitorilor din cele 8 ţări care au
aderat la UE în 2004 să acceadă fără restricţii pe piaţa britanică a muncii; De aceea, simţindu-se
abandonaţi atât de conservatori, cât şi de laburişti, aceştia s-au refugiat în braţele partidului lui
Nigel Farage, care se bazează pe o retorică simplistă, mincinoasă, dar foarte eficientă, ale cărei
motto-uri sunt „ imigranţii fură locurile de munca şi aduc cu ei un mod de viaţă incompatibil cu
valorile britanice tradiţionale” şi „politicienii v-au trădat deschizând graniţele europenilor”.

4
In aceste condiţii, nu e greu de înţeles de cea ce astă categorie de votanţi este atât de
înverşunată împotriva imigranţilor şi a Uniunii Europene.
O altă categorie Brexit este cea a conservatorilor radicali. Aceştia sunt votanţii care cred
cu tărie în suveranitatea naţională şi se simt frustraţi că o simpla lege sau o reglementare, poate fi
impusă de la Bruxelles Parlamentului de la Westminster. Totodată, aceştia sunt cetăţeni mai
degrabă în vârstă, care au încă nostalgia măreţiei fostului Imperiu Britanic. Se simt trădaţi de
premierul David Cameron, pe care îl acuză că nu a fost suficient de incisiv în negocierile cu
Uniunea Europeană, că nu a blocat accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii în 2014 şi că,
în dorinţa de a face partidul mai atractiv în rândurile tinerilor, a introdus modificări legislative ne
populare printre bătrânii conservatori, precum legea căsătoriilor homosexuale.
Principalul promotor al Brexitului în Marea Britanie a fost Nigel Farage, fostul lider al
formațiunii britanice UKIP.
Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în
contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor menţinerea în UE,
avertizând chiar cu independenţa. Foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că
eventuala ieşire din UE va pune în pericol unitatea Marii Britanii, care are să afecteze acordul de
pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea pro - independenţă în Scoţia.
În afară de viitoarele contribuţii la bugetul UE după Brexit, Marea Britanie trebuie să
achite obligaţii curente 59,6 miliarde euro la ieşirea din Uniunea Europeană. Suma reprezintă
obligaţii asumate de Marea Britanie în calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii
Europene, inclusiv în demnizaţii sociale precum pensii.

5
Capitolul 3. Aparatul decizional

Republica parlamentară este o republică unde prim-ministrul sau cancelarul este şeful
guvernului, autoritatea executivă în stat, şeful statului având, cu mici excepţii, funcţii simbolice.
Regatul Unit nu are o constituție scrisă propriu-zisă. Ea este formată din mai multe categorii de
norme juridice cuprinse în: dreptul statutar,dreptul jurisprudențial1 dar și obiceiul constituțional.
Regatul Unit al Marii Britanii, mai exact Anglia, Tara Galilor, Scotia si Irlanda de Nord, a optat
pentru o Constituție nescrisă, pentru un mozaic format din legislaţie şi spete ale dreptului comun,
o serie de convenţii istorice, obligaţii ale tratatelor cum ar fi cele observate în legislaţia UE.
Astăzi, numai trei din cele 63 de clauze originare din Magna Carta au rămas active în Anglia şi
Ţara Galilor şi anume dreptul la o justiţie si la o judecată dreaptă, libertatea bisericii şi libertăţile
antice ale oraşului Londra.
Conform teoriei soţilor Hermann , actorii sunt grupuri individuali , grupuri sau coaliţii care pot
acţionat pentru guvern dar care nu au abilitatea de a decide sau puterea de decizie asupra
celorlalţi. Toţi cei care fac parte din aceste grupuri sunt membrii ai unor parţi de politice.
Implementarea Brexitului se dovedește a fi un proces complex și de durată, care a
necesitat o perioadă lungă de analiză și de pregătire în formularea unei strategii și a pașilor
concreți în vedere a transpunerii acesteia, atât din partea factorilor de decizie din Marea Britanie,
cât și a celor din Uniunea Europeană. Brexit-ul va conduce la modificări structurale în ceea ce
privește regimul economic și comercial, cu efecte nu numai economice, dar și sociale, a căror
amplitudine va depinde de soluțiile de colaborare ce vor fi identificate de părțile implicate.
Avândînvederecănegocierilevorvizaaspecteesențialecevordefinimodul de cooperare cu UE pe
probleme de fond ce țin de existența pieței unice, libera circulație a capitalurilor, persoanelor,
bunurilor și serviciilor, vor trebui identificate acele soluții care să aducă beneficii ambelor părți,
într-o lume din ce în ce mai globalizată și cu economii interdependente. În același timp, trebuie
găsită formula corectă, de echilibru, în contextul actual caracterizat de o cerere globală firavă,
creșteri nesemnificative ale comerțului și investițiilor și volatilitate a pieţelor financiare.

1Documente constituţionale ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. București: All Beck,
2003
6
Între timp, efectele economice nu așteaptă deciziile politice, astfel că lira sterlină a scăzut cu
peste 12% față de USD. Tot ca reacție la Brexit, Banca Angliei a luat în august decizia de a
reduce rata dobânzii de referință de la 0,50% la 0,25% cu scopul de a stimula economia locală
Din punct de vedere al schimburilor comerciale, Marea Britanie se situează într-o poziție neutră
în relația cu UE, cu 44% export turiști 53% importuri către/din state terțe în 2015, în timp ce
ponderea exporturilor UE către Marea Britanie reprezintă circa 3% din PIB-ul comunitar.2

Figure 2

2http://www.profit.ro/opinii/brexit-decizie-irevocabila-cu-implementare-in-progress-15551728

7
Capitolul 4. Totul despre Brexit

1. Ce înseamnă Brexit?
Este noţiunea folosită pentru a descrie ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Marea Britanie a aderat la UE la 1 ianuarie 1973 şi este, în prezent, a doua economie şi a treia
cea mai populată ţară dintre statele membre.

2. De ce pleacă Marea Britanie din Uniunea Europeană?


Marea Britanie a organizat la 23 iunie 2016 un referendum prin care cetăţenii au fost
întrebaţi dacă vor să rămână Uniunea Europeană. 51,9% au votat pentru ieşirea din UE, 48,1%
au votat să rămână. Prezenţa la vot a fost de aproape 72%.
Politicienii pro-Brexit spun că ieşirea din UE va diminua imigraţia ilegală şi, implicit,
presiunea pe sistemul de ajutoare sociale, că va fi eliminată birocraţia, iar bugetul de stat va fi
mai generos pentru că vor înceta contribuţiile la bugetul european.

3. Când va părăsi Marea Britanie Uniunea Europeană?


Din momentul invocării articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, Marea Britanie are la
dispoziţie doi ani pentru a-şi negocia termenii ieşirii din spaţiul comunitar. În principiu, data
limită ar fi sfârşitul lunii martie 2019, când România va deţine preşedinţia semestrială a Uniunii
Europene.

4. Ce este articolul 50?


Tratatul de la Lisabona, baza constituţională a funcţionării Uniunii Europene, dă
posibilitatea unui stat membru să se retragă din blocul comunitar. Cele cinci paragrafe are
articolului 50 explică pe scurt procedura ce trebuie urmată pentru ieşirea din UE. Articolul 50 nu
a mai fost invocat până acum.

5. Ce se va întâmpla după Brexit cu românii care locuiesc în Marea Britanie ?

8
Cei care au drept de rezidenţă permanentă, drept ce poate fi obţinut după cinci ani de şedere, vor
putea rămâne în Marea Britanie. Statutul celorlalţi va fi definit, cel mai probabil, în timpul
negocierilor pentru Brexit. Conform datelor oficiale, 223.000 de români locuiesc în Marea
Britanie.

6. Ce se va întâmpla după Brexit cu românii care vor dori să muncească în Marea Britanie ?
Guvernul britanic nu a decis deocamdată în ce condiţii va primi muncitori europeni după
ieşirea din Uniunea Europeană. Varianta cea mai probabilă este introducerea unui sistem de
permise de muncă, precum cel aplicat în prezent cetăţenilor extra comunitari.

7. Vom avea nevoie de vize pentru a călători în Marea Britanie după Brexit?
Viitoarea relaţie dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană va fi definită în timpul
negocierilor, dar pare puţin probabil să fie introdus un regim de vize pentru cetăţenii UE care vor
dori să viziteze Regatul Unit.

8. Marea Britanie va putea adera din nou la Uniunea Europeană?


Teoretic, da. Negocierile de aderare vor începe de la zero, iar pentru primirea înapoi în
blocul comunitar va fi nevoie de acordul tuturor celorlalte 27 de state membre. În plus, britanicii
ar putea fi obligaţi să adopte moneda unică europeană şi să adere la spaţiul Schengen, atribute
europene de la care au fost exceptaţi.

9. Ce se întâmplă cu multinaţionalele care au sediul în Marea Britanie?


Unele companii au anunţat deja că-şi mută o parte din operaţiuni în alte capitale
europene. Numai din Londra ar putea dispărea 30.000 de locuri de muncă din sistemul financiar.
De asemenea, două agenţii europene vor fi mutate în alte ţări membre UE după Brexit.

10. Cât contribuie Marea Britanie la Uniunea Europeană? Marea Britanie a contribuit la
bugetul Uniunii Europene cu 18 miliarde de euro în 2015. A primit înapoi 7,5 miliarde de euro
sub formă de fonduri europene. Conform acestor date, Marea Britanie este pe locul trei, după
Germania şi Franţa, în topul ţărilor cu cele mai mari contribuţii la bugetul UE.3

3 http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/brexitul-explicat-10-intrebari-si-raspunsuri-696927
9
Capitolul 5. Avantaje și dezavantaje pentru Anglia

Avantaje pentru Marea Britanie în cazul unui Brexit:


• Economisirea unei contribuții nete anuale la bugetul UE de 8,5 mld. lire. Anul trecut, Marea
Britanie a contribuit cu 13 mld. lire la bugetul UE și a primit în schimb 4,5 mld. lire.
• Flexibilitate a politicilor practicate de Marea Britanie, țara nefiind constrânsă în niciun fel de
UE
• Avantaj pentru firmele mici și mijlocii britanice. Acestea nu depind foarte mult de comerțul cu
Uniunea Europeană, dar în schimb sunt puternic afectat de reglementările impuse de UE.
• Sectorul financiar britanic ar putea să obțină un statut mai puternic la nivel global, urmând să
devină un centru al așa-zisului capitalism hiper-liberal și al piețelor libere – un „Singapore pe
steroizi”
• Imigrația necontrolată din țările mai puțin dezvoltate economic din sudul și estul Europei
reprezintă o povară suplimentară pentru sistemul de sănătate britanic dar și asupra costurilor
directe către plătitorii de taxe. Reducerea acestei imigrații ar reprezenta un avantaj pentru Marea
Britanie.
• Salariile ar putea să crească în Marea Britanie ca urmare a reducerii forței de muncă.

Dezavantaje pentru Marea Britanie în cazul unui Brexit:


• Pierderea unor contracte preferențiale de comerț cu statele membre UE, care reprezintă peste
50% din exporturile Marii Britanii.
• Pierderea puterii de a influența reglementările ce țin de comerțul în UE.
• Scăderea PIB cu 2,2% până în 2030 – estimare a Centrului de cercetare german Open Europe
• Marea Britanie ar putea întâmpina dificultăți la negocierile privind contractele bilaterale, având
în vedere că un eventual Brexit ar putea să genereze o atmosferă negativă interstatală
• Investițiile străine directe ar putea să se reducă
• Reducerea producției și a investițiilor în industria auto britanică, având în vedere că mașinile nu
ar mai putea să fie exportate în Uniunea Europeană fără tarife suplimentare.
• Impact negativ pentru sectorul financiar britanic, având în vedere că acesta își pierde statutul de
“poarta către Europa”
• Pierderea imigranților cu studii superioare ar putea reduce competitivitatea Marii Britanii în

10
industriile care se bazau pe aceștia. De asemenea, costurile ar putea să crească în industriile ce
implică multă muncă (labor-intensive jobs).4

The European Council decides to proceed to the second phase of the Brexit
15 Dec 2017
negotiations.

10-11 Dec
44% 45% 11% 1% 1,680 YouGov Online
2017

4-5 Dec 2017 42% 45% 13% 3% 1,638 YouGov Online

7-8 Nov 2017 42% 46% 12% 4% 2,012 YouGov Online

23-24 Oct
43% 45% 12% 2% 1,637 YouGov Online
2017

18-19 Oct
42% 45% 14% 3% 1,648 YouGov Online
2017

10-11 Oct
42% 47% 11% 5% 1,680 YouGov Online
2017

22-24 Sep
44% 45% 11% 1% 1,716 YouGov Online
2017

4 http://www.revistamiscarea.ro/brexit-mai-mult-decat-un-cuvant/
11
Concluzii

Din punctul meu de vedere, britanicii din cauza caracterului lor specific, consecinţă a
faptului că locuind pe o insula şi nu au legături permanente cu restul ţărilor europene, rezultă
obişnuinţa de a gândi independent, şi de a căuta soluţii practice în interiorul ţării.
Gândind independent, fie şi numai ca efect al determinismului geografic, britanicii au
ajuns la o formulare clară a obiectivelor lor, în termenii pragmatismului şi profitului. Pentru a nu
fi echivoc în acest sens, primului-ministru Cameron pe 24 iunie a precizat clar: „suntem o
naţiune a schimburilor comerciale”5. Concret, comerţul înseamnă să schimbi bunuri pentru alte
bunuri; iar schimburile comerciale sau de valori se fac doar când ambele părţi sunt satisfăcute de
contra prestaţii le primite de la cealaltă parte. În absenţa acestui element psihologic, se instalează
dezacordul, care poate ajunge până la recursul la instanţa de judecată. Rezultatul referendumului
dezvăluie că Uniunea Europeană nu a convins în Marea Britanie, care nu a ezitat să voteze
ieşirea dintr-un sistem care nu corespunde valorilor şi conceptului de pragmatism şi eficacitate
acceptat majoritar pe insulă.

5http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21105393-cameron-dat-demisia-nu-cred-bine-fiu-capitanul-care-

duce-tara-noastra-catre-aceasta-directie.htm
12
Bibliografie

1. Documente constituționale ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.


București: Editura All Beck, 2003.
2. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21105393-cameron-dat-demisia-nu-cred-bine-fiu-
capitanul-care-duce-tara-noastra-catre-aceasta-directie.htm
3. http://www.profit.ro/opinii/brexit-decizie-irevocabila-cu-implementare-in-progress-
15551728
4. http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/brexitul-explicat-10-intrebari-si-raspunsuri-696927
5. http://www.revistamiscarea.ro/brexit-mai-mult-decat-un-cuvant/

13
Lista imagini

Figure 1 ........................................................................................................................................... 3
Figure 2 ........................................................................................................................................... 7

14