f i

f
I

<0

Va
* . Ramadan şi A. Frrmi
în • A rami * de Mohire
P R O G R A M I L U S T R A T A L S P E C T A C O L E L O R

S E M I C E N T E N A R U L A.P. C E H O V

i n această piesă se desfăşoară toate Cehov ne dezvăluie în * T r e i surori

temele, motivele şi problemele prind- cauzele acestei neîmplin iţ i a visuhi >.
pale ale operd l u t Ce)wv, ele sînt despre u n viitoi m a i t t u n pe
y core-l
însă dezvoltate într-un ţel nou, o nouă nutresc personagiii? piesei*, înir-o soci'
atitudine din partea a u t o r u l u i , într-un tate ca aceea i u con trăiau cele trei
nou colorit, cu tendinţa de a da răs­ surori, j e r i d r e a n« pu tea j i reati-
punsuri noi l a întrebările din trecut z a t & . l n t r - o asemeneu societate, în
şi de a pune aceste întrebări într-un care f e r i d r e a u n u ui n u st puiet realiza
chip nou. S-ar putea spune că A . P . decît cu preţul suferinţei t r i o r mulţi,
Cehov caută să-fi privească e r o i i si cele trei suran t i u put^uu ft f e r i c i t e ,
cete suferite de ei, cu ochii u n u i om tocnmx fiindcă r i t ft~ur fi putut accept*,
nou, a i u n u i om * cinstit şi sever » o astfel d< f e r i c i t e , i n societatea cart
a cărei naştere el o întrezărea. se bazează p* exploatarm o m u l u i d*
Aspiraţia pentru o viaţă m a i hună către ottt, n u M (toat> M > rna i bine
constituie u n u l din motivele principal*' decît cu condiţm ru a Un so trăiască
care se resfrînge în cuprinsul întregii prost, si vei mmM bm* trăieşti tocmai
sale opere. D a r acestei probleme Cehov acela cart esti n u n râu >< n u n neomenos.
îi dă în piesa « T r e i surori » u n răs­ Acest adevâi apun eu o neobişnuita
puns nou, m u l t m a i l a r g şi m a i semni­ limpezime i n piesa l u t < ehoi. tiameni*
ficativ. buni. cinstiţi suflet* st*, suferă, se
Cele trei surori şi m a i ales Irina, pierd, în timp ce personagnle neome­
cea m a i tînără dintre ele, doresc o noasa-, r e U , meschine, ca SaUişa şt
altă viaţă, u n viitor mai luminos, Protopopov, triumfă. I n faţa răutăţii
m a i fericit. Aşa după cum spune Natuşei, care se strecoară în casa lor
E r m i l o v « tema aşteptării f e r i d r i i des­ şi care luptă cu toate mijloacele pentru
chide piesa». D a r , pe măsură ce a deveni «stăpâna casei », cele trd
acţiunea se va dezvolta, aşteptarea surori sînt neajutorate, pentru că însăşi
aceasta, va f i desminţită, frumuseţea structura societăţii burgheze asigura
sufletească a celor trd surori se va t r i u m f u l oamenilor de categoria Naiaşd.
întuneca, speranţele pe care şi le Sensul egoist pe care-l capătă f e r i ­
făuriseră se vor dovedi false. drea o m u l u i în societatea burgheză
este puternic r e l i e f a t în # T r e i n u r o r i * tînd, fără luptă — credinţa naivă că
şi (jlorki a exprimat limpede acest totul se va schimba datorită unor
adevări * Cehov, ca n i m e n i altul, amănunte fără importanţă, eum ar
i n t r - o formă orbitor de citiră, dezvăluie f i de pildă plecarea în a l t oraş.
contradicţia dintre aspiraţia mnului S u f l e t u l bun şi cinstit al lrinei
de a f i m a i bun şi tendinţele i u i de a apare în f i n a l în toată frumuseţea l u i .
trăi m a i bine; în societatea capitalistă, Suferinţa a m a t u r i z a t - o , i - a curăţat
aceste tendinţe sînt incompatibile». sufletul de speranţele înşelătoare şi
D a r n e f e r i c i r e a celor trei surori m a i naive. Puterea ei de viaţă n u a scăzut,
a r e şi o altă cauză, pe care Cehov o dimpotrivă a sporit. E a a înţeles că
dezvăluie cu tot atîta c l a r i t a t e . Ha acel viitor f e r i c i t n u poate fi r e a l i z a t
constă în slăbiciunile pe care le m a n i - aşteptînd, a înţeles acum munca în
jestă, atît cele trei surori, eît şi cele­ adevăratul ei sensi * V a veni timpul
l a l t e personagii ale piesei. Cele trei cînd vom afla cu toţii tîlcul acestor
surori visează o viaţă m a i bună, dar suferinţe, cînd se vor dezvălui toate
n u ştiu calea care duce spre o astfel tainele. . . pînă atunci trebuie să
de viaţă; Verşinin vorbeşte despre un trăim. . . să m u n c i m ! V o i învăţa
viitor fericit, dar el se pierde în me­ copiii.. . toată viaţa mea o voi dărui
ditaţii vagi, sterile, lipsite de înţele­ celor ce au nevoie de ea ».
gerea realităţii prezentului, lipsite de I n u l t i m u l act, se dezvăluie credinţa
voinţa de a l u p t a . împotriva răului. l u i Cehov în viitor, în acel viitor apro­

* piat care va aduce

frumoasă şi dreaptă, o viaţă în
oamenilor o viaţă
care
Dezvăluirea acestor slăbiciuni ale ei îşi vor putea r e a l i z a f e r i c i r e a , — n u
i n t e l e t t u i l i l o r de t i p u l l u i Verşinin, p r i n suferinţa celorlalţi, ci p r i n l u p t a
slăbiciuni care aparţin majorităţii pentru o viaţă m a i bună, pentru toţi.
intelectualilor de atunci, este o altă Scrisă în u l t i m i i a n i a i ^vieţii sate,
temă foarte importantă a piesei. Ea piesa « T r e i surori » este de o m a r e
a devenit o preocupare permanentă însemnătate pentru înţelegerea întregii
în opera l u i Cehov, începînd cu a n u l concepţii a l u i (*ehw. • T r e i surori »
1895. ca şi * L i v a d a cu vişini » m i i poves­
Această atitudine de protest i m potriva t i r e a * M i r e a s a t, deschide o nouă
teoriei liberalo-narodnice a « evoluţiei » perioadă în dezvoltarea creaţiei ceho-
treptate, teorie care îndemna ta pasi- inene. Hotărîtoare f>entru această nouă
vilate, fa meditaţii sterile în genul perioadă în riaţa s c r i i t o r u l u i , a fost
celor în care se complace Verşinin, atmosfera arîntnlui prerevoluţionar care
s-a accentuat m u l t la Cehov, în a n i i cuprinsese întreaga Rusie. Cehov, în
eare au precedat furtuna revoluţio­ a n i i cînd a scris piesa * T r e i surori »,
nară. Aşa după cum spune Ermilorz e r a pătruns de sentimentul puternic al
n p r o f r i e r i i unor transformări revolu­
* Siciodată pînă atunci el n u n
ţionare, decisive în viaţa p a t r i e i sale.
condamnat cu atîta asprime aşteptarea y

pasivă a u n u i viitor m a i b u n , lipsa f'n contemporan al l u i i ehm\

ae voinţă, destinarea dintre cuvînt şi S. Elpatievschi. evocă precis şi lim¬
faptă, — păcatele caracteristice ale i n ­ pede în a m i n t i r i l e sale, starea de
telectualităţii burgheze *. spirit a s c r i i t o r u l u i din această ultimă
i / a r ideia esenţială a problemei care perioadă a vieţii sale.
t-a preocupat pe Cehov în u T r e i surori* • T a l a z u l furtunos care se ridică
se conturează cu multă forţă în f i n a l u l în Rusia l - a r i d i c a t şi l - a tîrît după
•piesei. / . el şi pe Cehov. Cehov, care e r a u n
C u toate deziluziile pe care le-au pesimist sau, în orice caz, u n sceptic,
avut, surorile n - a u ţrierdut tot. L o r avea acum o credinţă. El nu mai
le-a rămas, întreagă. încrederea în c redea, aşa c n m o spunea u unele
viaţă, în viitor. E l e n u au pierdut personagii din operele sale, că va fi
decît ceeace e r a falsi speranţa că f e r i ­ o viaţă m a i bună peste 2 0 0 de a n i ,
ci r e a se poate r e a l i za r i sin d. aş tep- ei, dimpotrivă, ră această viată j r n -
 moaşă se apropiase pe deplin de R u s i a , 2 5 — 3 0 de a n i \ a munci fiecare om!
că totul se va t r a n s f o r m a în Rusia Fiecare!» •
într-un mod luminos, nou, fericit. .. A l i n t u l revoluţionar a l clasei, munci­
E l se transformase complet — se toare schimba din ce în ce m a i m u l t
înviorase, avea alte gesturi şi modu­ întreaga înfăţişare a vieţii ruseşti şi
laţii în glas. . . » Cehov, cu simţul său ascuţit a l o g l i n ­
Acest puternic sentiment al apro­ d i r i i vieţii poporului pe care l - a m a n i ­
p i e r i i transformărilor hotărîtoare pe festat în întreaga sa operă, îşi dădea
care avea să le înfăptuiască Marea acum seama că în viaţa p a t r i e i sale
Revoluţie din Octombrie, este exprimat intrase o forţă nouă, jorţa poporului.
de Cehov cu multă forţă în « T r e i Această nouă perspectivă determi­
S u r o r i *>, p r i n cuvintele l u i Tuzenbachî nată de atmosfera avîntului prerevo­
« Iată că se apropie de noi puhoiul, luţionar, se reflectă în întreaga tema­
se pregăteşte v i j e l i a cea m a r e şi bine­ tică a piesei* « T r e i surori». Toate
făcătoare. V i n e , e aproape. I n curînd problemele p r i n c i p a l e ale acestei- opere
va da năvală peste noi, măturînd toată sînt tratate de Cehov într-un aspect
l u m e a , nepăsarea, toate prejudecă­ cu totul nou, aşa după cum arată
ţile faţă de muncă, toată plictiseala si E r m i l o v , în studiul său despre « Trei
putreziciunea. V o i munci, - dar peste surori ».

Scenă din actul t din itiesa . Ţrei surori . d* A. • Cehov

 4 * Â
TEATRUl
RATIONAL
PIESA IN 3
D E C. T R E N IOV
SALA TRADUCERE DE
L U D M I L A BUCŞAN
S T U D I O
ţii T R A I AN N I T E S C L'

cu
 HISTRIBl'ŢU
Leaguşev, d i r e c t o r u l l i c e u l u i — M i h a i B e r e c h e t ; A d a m o v , i n s p e c t o r u l l i c e u l u i
de băieţi — J e n tea Constant ineseu; Sardanapalenco, profesor — I o n Mânu;
C i u g u n o v , profesor — C. K e f a l a P r a t z a ; B r a g h i n , profesor — Virgil Popov ici;
Părintele M i r o n , p r o f e s o r d e r e l i g i e — Armând R a d i a n ; H r e a s c i o v , p e d a g o g —
L H e n t e r ; Prozorovscaia, directoarea liceului de fete — Elena G a t a c t i o n , A r i a n a
O l t e a n u ; Ca r a s e v a , pedagogă l a l i c e u l d e f e t e C r i s t i n a B u g e a n u ; . J u g o v , preşe­
d i n t e l e t r i b u n a l u l u i — Şerban H o l b a n ; V i c t o r , f i u l l u i . e l e v - l g o r B a r d u ; C e r -
nicichiit. funcţionar — M i r c e a C o n s t a n t i n e s e u ; Olga, fiica l u i . elevă — E l e n a
Sereda. E v a Patraşeanu; I r i n a . elevă — T i n a
l o n e s c u . V i c t o r i a G h e o r g n J u ; V o r o n i n a , spălă­
toreasă - G a b y T e o d o r e s c u . Z o e ttherasimat:
Pavel, fiul * * i . el»»v — C B i a m a n d i . Stamale
Popesc»: D n s e a . e l e v a — S t e l a Moga. Bidona
Popescu: George, elev — Matei trheorghiu;
i Bnţenco, e l e v - < \ ««iiira, M . < o j a n ; Pîjov,
e l e v - I i l e I I iese 11, B e m . N l e u l e s e u ; Artiuhov,
m u n c i t o r — <<r. N a t r a c e v N c b i ; U n e l e v d i n c l a s e l e
0 1
i n f e r i o a r e — V l r g i l T e o d o r e s c u , Şerhan C o m t t a n -
t i n e s c u ; U n c o m i s a r d e poliţii' - I . K e c e a n u ;
l ' n p a z n i c — (î. l o n a s c u .
Regia: Iulian NecHuleseu-VIrgil Sacerdoteanu.
Decoruri si c o s t u m e : M . T o f a n .
Mtrcea Constantinesen

Jenicâ
Ion Mânu
Constantine**-*
t'+isUnu fhifpanu <#/ tutu? ,\ mjmtvski

Ariana Dlteanu Uabneta Teodorem a

 A u început pregătirile t u t u r o r f o r ­
maţiilor F i l a r m o n i c i i d e S t a t în v e ­
d e r e a D e c a d e i manifestărilor c u l t u r a l e
în c i n s t e a c e l e i d e a X - a aniversării
a eliberării p a t r i e i , cît şi p e n t r u
v i i t o a r e a s t a g i u n e muzicală.
O r c h e s t r a simfonică repetă s u b
conducerea d i r i j o r u l u i George Geor-
g e s c u şi C o n s t a n t i n S i l v e s t r i , maeş­
t r i i emeriţi a i a r t e i d i n R . P . R . , c o r u l
s u b îndrumarea l u i D . D . B o t e z ,
a r t i s t e m e r i t a l R . P . R . , şi V a s i l e
P i n t e a , o r c h e s t r a d e muzică populară
« B a r b u Lăutarii », s u b c o n d u c e r e a l u i
N i c u Stănescu şi I o n e l Budişteanu.
Soliştii V a l e n t i n G h e o r g h i u , Ştefan
Gheorghiu, R a d u Aiduleseu, IonVoicu,
artişti emeriţi a i R . P . R . , C o r a e J
Gheorghiu, Lidia Cristian, Alex¬
andru Demetriad. M a r i a Cardaş,
J o s e t t e Hîrsu, M a g d a N i c o l a u , V a s i l e
J i a n i i , V l a d i m i r O r l o v * . a . îşi p r e ­
gătesc n o i r e c i t a l u r i .
Această multilaterală a c t i v i t a t e a
F i l a r m o n i c i i de S t a t este r e z u l t a t u l
p o l i t i c i i d e p r o m o v a r e şi s p r i j i n i r e a
t u t u r o r t a l e n t e l o r reale, este e x e m p l u l
viu a l grijii permanente pentru
r i d i c a r e a creaţiei m u z i c a l e o r i g i n a l e ,
p e n t r u înflorirea a r t e i naţionale.
Combinatul F i l a r m o n i c i i de Stat,
realizarea r e g i m u l u i nostru democrat
p o p u l a r e s t e astăzi o instituţie m o d e l ,
u n f o c a r d e cultură artistică în rîndul
maselor de a u d i t o r i .

Lidia Cristian

Maria Cardas
• V i i t o a r e a s t a g i u n e se a n u n ţ i b o ­
gată în lucrări romîneşti d e muzică
de cameră, lucrări c a r e v o r f i p r e z e n ­
t a t e în primă audiţie şi a n u m e :
Mendelsohn (Cvintet de coarde). V a ­
l e n t i n G h e o r g h i u (Sonată p e n t r u
p i a n ) , Z e n o V a n cea ( C v a r t e t de c o a r d e
n r . 3 ) , S i g i s m u n d Toduţă (Sonată
pentru flaut).
• C o r u l F i l a r m o n i c i i v a p r e z e n t a în
v i i t o a r e a s t a g i u n e lucrări d e C i p r i a n
Porumbescu, I . Castaldi, Ivanovici,
Scheletti, Flondor, C. Silvestri, M .
Jora, G . Simonis, Baciu, P . Vlaicu- Alexandru Detnetriad
l e s c u , Derieţeanu, B a z a v a n , I . Dumî- Corneliu Oheorgh
trescu, L u n g u , Runcu, V . Ciuleanu,
ş.a. D i n t r e c o r u r i l e d e a u t o r i i străini,
cităm lucrări d e C e a i c o v s c h i , U a d o v ,
Kovali, Novicov, Taneev, Egorov,
Ulinca, Kodaly, Dvorack, Snk, E r i k a ,
Debussy, Lotti, Rameau, Bazin,
Wagner, Grieg, Glnck, Aristoff, Kara-
s t o i a n o v . W i k o w i c z , ş.a.
S p r e a p o p u l a r i z a viaţa şi o p e r a
u n o r m a r i c o m p o z i t o r i r o m i m şi
străini, se v o r o r g a n i z a o s e r i e d e
medalioane muzicale: George Enescu,
G e o r g e ijfeefănescu, C e a i c o v s c h i , F a u ­
re, Ka eh m a n i n o v , S c h u b e r t , S c h u ­
mann, Haendel, Bach, Haydn,
B r a h m s , M e n d e l s o f a n - B a r t o l d y . Muzică
maghiară, c l a s i c i ruşi, muzică p o l o ­
neză, muzică cehoslovacă, e t c .
• T r a n s c r i e r e a întregului r e p e r t o r i u
şi i n t r o d u c e r e a u n o r prelucrări d e
muzică populară d e c o m p o z i t o r i
romîni c o n t e m p o r a n i , formează p r i n ­
c i p a l e l e preocupări a l e o r c h e s t r e i d e
muzică populară i B a r b u Lăutaru ->
i n v i i t o a r e a s t a g i u n e muzicală.
 i

IRULLUI CEHOV
Sfîrşitul s e c o l u l u i a l X I X - l e a în Piesele l u i Cehov, p i e s e în c a r e
R u s i a . . . Boernaşi d e odinoară şi u n «nu s e întîmplă n i m i c » sînt t o t atît
anumit f e l de intelectualitate... d e p a s i o n a n t a c a şi viaţa c e l o r d i n
Cenuşiul vieţii d e f i e ­ jurul nostru. Cehov
c a r e z i , tendinţe s p r e Articolul acesta constituie uv i n t r o d u c e p u b l i c u l în
n o u şi totodată legă­ fragment din prefaţa la volumul
i n t i m i ta t ea p e r s o n a -
de teatru a l marelui dramaturg
t u r i puternice cu tre­ jelui sale, p e n t r u ca
realist rns A . P . Cehov, apărut
cutul... Mocirla şi sol i d a r i t a tea dintre
recent în Franţa în traducerea
pîcla morală a a c e s t e i scriitoarei progresiste Elsa Triolet. o a m e n i să f i e cit m a i
vieţi s i strigătele d e mare. Cn ajutorull u i
disperi; c a r e s e înnămo­ a j u n g e m să pătrundem aşa d e adînc
«V
li uaţi, sacrificaţi. în viaţa a l t o r a , încît aceştia încetează
*1
«parveniţi • şi să m a i f i e «alţii», d e v i n n o i înşine
ittU nu a cu stoicism. şi a s t f e l începem să trăim d r a m e l e l o r .
ca s - o învingă s a u p u r şi s i m p l u d i n I n a s t a constă g e n i a l i t a t e a l u i C e h o v .
spirit de s a c r i f i c i u . . . Intelectuali în a s t a şi în d i a l o g u r i l e a c e l e a atît
—
W M *ît»^ "* Ar ^«r»^Wp

ar m o i d e plictiseală şi d e l e n e şi de s i m p l e în c a r e personajele nu
h u d ca nişte o r b i , s e strâ- vorbesc, c i s i m t .
r- irăseascâ u n rost vieţii. Importanţa o p e r e i t u i C e h o v , fru­
*»ar c a r e muncă? C e h a o s , museţea şi s e n s u l a r t e i s a l e rezidă
*;tră<"are! Şi d o a r d i n cînd în în f e l u l în c a r e d e s t i n e l e m o d e s t e se

u g e r c a r e a r a t a , c a o săgeată, transformă în p e i s a j e i s t o r i c e şi în

viitorului sau cuvinte pro- proprietatea pe c a r e o a u c u v i n t e l e

ia ; i t e d u c pe d r u m u l — n u de a e x p r i m a sentimente —
ce s I d c i d e a se p r e f a c e în s e n t i m e n t e .

^'••'•'-'••TWto*
 ir

.4. /*. t'ekov vihnd artist Hor T e a t r u l u i de A r t a , ţtiem * Ptavâi uşal

C o n t e m p o r a n i i l u i C e h o v reproşau fond variantele aceloraşi personaje:

d r a m a t u r g u l u i l i p s a u n u i «punct d e o m u l c a r e şi-a r a t a t viaţa şi c a r e se
vedere».—Astăzi, datorită l u i , c u ­ revoltă prea tîrziu, «parvenitul».
noaştem în toate amănuntele s u ­ e g o i s t inconştient, îndrăgit d e
fletul oamenilor de atunci, viaţa şi d e f e m e i , replica sa feminină.
epocii, vedem Rusia de odinoară actriţa s a u f e m e i a de lume,
împotmolită în n e n o r o c i r e a şi m i z e r i a două vîrstc, încă strălucitoare; f a t a
e i morală. t.inără, nu numai farmecul
Eroii teatrului l u i Cehov sînt în «domnişoarelor - l i t e r a t u r i i r u s e de
pînă a t u n c i , d a r c a r e . naivă şi p e r s e ­ Cînd p r i v i m evoluînd a c e s t e p e r ­
verentă, p a r e să c a u t e şi să f i găsit s o n a j e , asistăm l a o şcoală a vieţii,
l u m i n a u n u i v i i t o r i m a g i n a r ; urmează care n e lasă să vedem categorii
apoi medicul de ţară, personaj s o c i a l e şi p r o b l e m e i s t o r i c e şi să n e
constant în p i e s e l e l u i C e h o v . chiar dăm s e a m a că p i e s e l e a c e s t e a «unde
dacă o m u l p e c a r e îl reprezintă e s t e n u se întîmplă n i m i c + c o n s t i t u i e o

de f i e c a r e dată a l t u l şi i n s t i t u t o r u l u l u i t o a r e mărturie socială şi umană.

c u situaţia l u i modestă şi c u m a r e a Şi a c e a s t a n u e întîmplător, c i t o c m a i

sa a m a b i l i t a t e ; p e urmă sînt d r a g o s ­ c e e a ce a v r u t C e h o v . D e a l t f e l A . N .

t e a şi p a s i u n e a , c a r e , în c e r c u l a c e s t a Tihonov relatmd despre o convor­

v i c i o s , a t i n g intensităţi m o r t a l e . D a r bire pe care a a v u t - o c u A n t o n Pav-

m a i ales este convingerea, prezentă l o v i c i , repetă c u v i n t e l e a c e s t u i a : «îmi

şi exprimată p r e t u t i n d e n i , că p e s t e s p u i că a i plîns asistînd l a p i e s e l e

existenţa a s t a d e moluşte l a c a r e mele. N u l e - a m scris c u scopul acesta.

sînt reduşi o a m e n i i , se v a s u p r a p u n e Urmăream c u t o t u l a l t c e v a . Vroiam

şt se v a clădi o viaţă c u t o t u l nouă, numai să s p u n cinstit oamenilor:

c a r e v a a v e a u n conţinut şi u n s e n s . * Uitaţi-vă l a v o i c e p r o s t trăiţi!»

Există în o p e r a l u i C e h o v u n f e l Cînd v o r înţelege a c e a s t a îşi v o r

d e duioşie lipsită d e s e n t i m e n t a l i s m , făuri c n siguranţă cu totul altă

u n f e l d e rnilă discretă p e n t r u «omul viaţă, m u l t m a i bună. E u n - a m s - o

o a r e c a r e », şi o ură p e n t r u « v u l g a r i ­ mai apuc, d a r ştiu că aşa se v a

t a t e * în viaţă şi în artă, c a r e p r o i e c ­ întîmplă. Şi pînă cînd v a v e n i v o i

tează a s u p r a e p o c i i l u i o lumină n e i e r ­ spune mereu: «Nn vreţi să înţele­

tătoare. P e n t r u că n u t r e b u i e să n e geţi cît d e p r o s t trăiţi şi ce lipsită d e

înşelăm, m o d e s t i a p i e s e l o r l u i C e h o v conţinut e viaţa voastră?»

n u e decît aparentă, pînă s i c e l e m a i A . P . C e h o v n - a a p u c a t viaţa a

u m i l e personaje a l e l u i şi f e l u l l o r cărei presimţire e r a atît d e pregnantă
de a f i a u u n sens t o a r t e adînc. în o p e r a s a şi în a p r o p i e r e a căreia
S o a r t a fiecăreia d i n t r e e i c e s t e o l o v i ­ c r e d e a c u atîta tărie. Iată însă că
tură, c a r e face, să v i b r e z e — n u nişte e a a v e n i t şi d e p e c u l m i l e e i , d r a m a
coarde izolate—ci t o t corpul imensei personajelor cehoviene apare m a i
Rusii. l i m p e d e , m a i concludentă.
 ^(svw&ufo v*M&Xcdk RADIO
ţ
I n v e d e r e a stimulării creaţiei o r i g i n a l e , direcţia m u z i c a l a R a d i o a încheiat o
s e r i e d e c o n t r a c t e c u următorii c o m p o z i t o r i : A l f r e d M e n d e l s o h n , ( p e n t r u p o e m u l
s i m f o n i c * E l i b e r a r e a »). C o n s t a n t i n P a l a d e ( p e n t r u o r a t o r i u l « Griviţa luptă­
t o a r e »), C o n s t a n t i n B o b e s c u ( p e n t r u c o n c e r t u l p e n t r u vioară şi orchestră),
E m a n o i l E l e n e s c u , (Burlescă p e n t r u p i a n şi orchestră) şi I o n D u m i u e s c u , ( S i m ­
fonia I I ) .

S p r e a p o p u l a r i z a «naica d i n o p e r e t a , s - a u făcut o s e r i e d e imprimări n o i .

D i n t r e o p e r e t e l e înregistrate în u l t i m u l t i m p menţionăm o s e r i e d e u v e r t u r i , a r i i ,
d u e t e , e t c . , d i n «Culegătorii d e stele» d e F l o r i n Comişel, * Lăsaţi-mă să cînt
d e G h e r a s e D e n d r i n o , « A m o r u l mascat», « C a p r i c i u a n t i c » şi * O p e r e t a » d e I o n
H a i t u l a r y - D a r c l e e . « V o e v o d u l Ţiganilor » d e I . S t r a u s s , « D r a g o s t e d e ţigan •
d e F r . L e h a r «Contesa Mariţa » d e E . R a i m a n n ». « Vînză t o r u l d e păsări» d e
/ S e l l e r , «Floarea d i n Siraz» d e L e o F a l l , * Frasquitta» d e L e h a r , «Baiadera »
d e K a l m a n n , « P a g a n i n i », «Ţara surâsului», « Cînd c i u t a ciocîrlia » d e L e h a r ,
«Liliacul», « S i n g e v i e n e z » d e I . S t r a u s s , «Rose Mărie» d e F r i m e l , «Nunta
J a n e t t e i » d e V . Masse., « Pisicuţele » d e H u g o F e l i x , * E v a » d e L e h a r .«Clopo­
t e l e d i n C o r n e v i l i e » d e P J a n q u e t t e şi « B o c a c t o » d e S u p p 6 . Soliştii c a r i şi-au d a t
c o n c u r s u l s u n t : C o r n e l i a G a v r i l e s c u , I o n D a c i a n , M i h a i l Ştir be y . artişti emeriţi
a i R . P . R . , I o l a n d a Mărculescu, P u i c a A l e x a n d r e ; n i , L i l i Duşescu, A l e x . Bădu-
l e s c u , N e l a D i m i t r i u , F l o r i n D o r i a n , M a g d a l a n c u l e s c u . I o n e l Ţăranu, V i o r e
Chicideanu, L i a Turovschi, Gabriel Gheorghiu, Lucia Roic s a

Cu prilejul celui de a l
I I 1-lea c o n c u r s p e ţară a l Că­
m i n e l o r C u l t u r a l e , echipe spe­
c i a l e d e înregistrări s - a u d e ­
p l a s a t p e t e r e n în r e g i u n e a
Timişoara, S t a l i n . C l u j , e t c .
S - a u descoperit astfel o serie
de e l e m e n t e t a l e n t a t e c u v o c i
radiofonice, cari vor f i i n v i t a t e
Hă facă şi a l t e imprimări c u
f iliaţiile r a d i o u l u i .
A c e s t e imprimări s - a u făcut
sub conducerea l u i C-tin B o ­
b e s c u , G h e r a s e D e n d r i n o şi
L i v i u Cavassi.

F l o r i c a D u m i t r i it
 ckikun
ÎRIE I N 5 A C T E D E WI1.IAM
SHAKESPEARE

TRADCt E R E DE TOPtROEANU

MUZICA: F E L I X M E N D E L S O H N
BARTHOLDY

DISTRIBUŢIA

Teseu. durele Atenei N. M a -

v r o d i n ; E g e u . tatăl H e r n i e i — P a u l
T E A T R U L Sava; Usander — Puiu Hulubel; De­
M U N I C I P A L metrius — Mireea Kaşta; Kilostrat,
orîndui t o r u l serbărilor Mireea
B l o k ; (Juince, a r m u r i e r Aurel T u n
soiu; Bottom, ţesător Benedict
Baaija; Flute, cîrpaci de foaie
Petrieâ V a s M e s c n ; S t a r v e l i n g , c r o i t o r

2
—Ban Bamian; Snout, dulgher —
6 . lorgulescu; Snug, timplar — E.
Kcisenauer; H i p p o l y t a , regina ama­
zoanelor - (ieta Tudorache; Hermia,
fiica l u i Egeu — Viorica Rafael;
Helena — Beatrice Biega; Oberon —
regele zînelor — O e t a v i a n Cotescu;
T i t a n i a , r e g i n a zînelor - B o i n a M a -
vrodin; Puck - Adrian (ieorgfucu;
P r i m a zînă — E l i s a h e t a R a i c u ; F l o a ­
rea mazării — J e n f Tănăsescu ; F u n i ­
g e l — >1 e l a n i a L c r n l n g K a y o n ; Muştar
— Jeaninne Eleltereseu.
 4
niSTRlBtTIX

ţ urmare)

Direcţia d e scenă: H a u n *
Schuschnlg şi O l g a F i l i p .
A r a n j a m e n t e coregrafice —
Anton Romanovttehi. maestru
emerit a) artei d i n R . P . R .
Scenele de balet interpre­
t a t e d e e l e v e l e şcolii m e d i i d e
coregrafie,
Costume : Elvira Postolaehe.
Decoruri: Colectivul anului
V a l I n s t i t u t u l u i de A r t e Plas­
t i c e : M . A r d e l e a n u . R . CapeKiuK.
<*h. Codrea. A . tioremhueh.
A« l i H i n e s f n . G h . >îaiei, D ,
Nemteniui.

i i i
 TEATRUL
MAI 10MÂI
P I E S A ÎS . W W !>E W T O N P t ' K H o V
Spectacol iiisriiis c u P r e m i u l de S t a t
SALA In • Trei S u r o r i * marele scriitor r u s . A n t o n P a v l o v i c 1

COMEDIA C e h o v , înfăţişează t a b l o u ] r e a l a l societăţii b u r g h e z e d i n v r e m e a

sa, s o c i e t a t e c a r e înăbuşea şi s t r i v e a aspiraţiile o m u l u i s p r e u n
v i i t o r l u m i n o s şi f e r i c i t .
O l a t r e i s u r o r i P r o z o r o v . O l g a . M a s a şilrina, e r o i n e l e I u i
C e h o v . n u p o t f i f e r i c i t e în s o c i e t a t e a e x p l o a t a t o a r e , c a r e
f a v o r i z a t r i u m f u l o a m e n i l o r necinstiţi, m e s c h i n i şi răi. I n t i m p ce a c e s t e t i n e r e
f e m e i , înzestrate c u multă frumuseţe şi bogăţie sufletească, s u f e r e a u p e rîud
l o v i t u r i l e vieţii, Nataşa c u m n a t a l o r , f i r e egoistă şi interesată, i z b u t e a să-şi
c r e e z e o viaţă l a c a r e rîvnea e a şi s o c i e t a t e a p e c a r e o r e p r e z e n t a .
C e l e t r e i s u r o r i nu-şi p o t găsi liniştea sufletească decît visînd s o c i e t a t e a v i i t o ­
r u l u i , s o c i e t a t e eliberată d e stăpînirea a t o t ce e s t e p u t r e d şi m e s c h i n .
C e h o v a simţit a p r o p i e r e a a c e s t e i vieţi n o i c a r e a v e a să t r a n s f o r m e faţa l u m i i ,
a simţit a p r o p i e r e a f u r t u n i i , a M a r i i Revoluţii S o c i a l i s t e d i n O c t o m b r i e , p e c a r e
o exprimă u n u l d i n p e r s o n a g i i l e s a l e : « Iată că se a p r o p i e d e n o i p u h o i u l , se pregă-
reşte v i j e l i a c e a m a r e şi binefăcătoare. V i n e . e a p r o a p e . I n curînd v a d a năvală
-este n o i , măturînd t o a t e prejudecăţile tată d e m u n c i t , toată p l i c t i s e a l a şi p u t r e ­
z i c i u n e a »•

Klnra Goiieawt

Aura Buzestu
Maria fiotta
 -V. Hâlţ<Ur<,Ht4 Tunţt Coreu f». A n t o n i u

Marvel Anaheletteu Radu Hrlujam Ian Fmteţteanu

 )> î S T R 1 B U Ţ l A
Andrei Sergheievici Prozorov — C.
\nitmiu, artist a l poporului d i n
R . P . R . , laureat a l P r e m i u l u i de S t a t ;

c1
N a t a l i a I v a n o v n a , l o g o d n i c a şi m a i
a p o i soţia l u i — Tanţi C e t e a ; O l g a —
Aura Buzesen. artista e m e r i t a a
R . P . R . , laureată a P r e m i u l u i d e S t a t ;
Maşa — E l v i r a O o d e a n u , laureată a
P r e m i u l u i de S t a t ; 1 rina — M a r i a
R o t a , laureată a P r e m i u l u i d e S t a t ;
Kulîghin F e o d o r 1 H e i * p r o f e s o r d e
l i c e u , soţul Maşei — I . Vinteşteanu.
a r t i s t e m e r i t a l R . P . R . ; Verşinin
Alexandru Ignatievici, lt-eolonel, co­
m a n d a n t d e b a t e r i e — X . Bălţăţeana,
artist a l poporului din R.P.R., lau­
reat a l P r e m i u l u i de S t a t , E m i l B o t a ;
Tuzenbach Nicolai Lvoviei. baron,
f o n f i t'oeeo şi M i t r m hoft't
locotenent — R a d u Bel i r a n , artist
e m e r i t a l R . P . R . ; Solionîi V a s i l e
Mirrea VonsUtntinetteu i i V, Antonii*
V a s i l i e v i c i , căpitan — A L A l e x a n -
d r e s c u V r a n c e a ; Ceabutîchin I v a n
R o m a n o viei, medic m i l i t a r — Marcel
Angheleseu. artist emerit a l R . P . R . ,
laureat a l P r e m i u l u i de S t a t ; Fedotic
Alexei Petrovici, sublocotenent —
Igon B a r d u ; Rode V l a d i m i r Carlo-
vici, sublocotenent — A . Codareea,
M i n a i Berechet; Ferapont Spirido-
n o v i c i , bătrîn uşier l a prefectură —
M i r e e a C o n s t a n t i n e s c u ; A n f i s a , bă-
t rină doică d e 8 0 a n i - E c a t N i t z u
lescu S a b i g h i a n .
Regia: M . Uhelerter. artist emerit
al K.P.R., laureat a l P r e m i u l u i de
TOat.
D e c o r u r i : A L Bralăşan», l a u r e a t a l
P r e m i u l u i de S t a t .
Costume: Elena Barlo.
Asistent decorator: T r a i a n Nitesm.
 Si-fti? Uni ftiţtil I #//// fttr'Sit
i Trei nurori * I . /\ fVtai
 2)eca mani fes tarilor
aniversari a
I n c i n s t e a M a r e i Sărbători a e l i ­ Teatral Tineretului, l a P a r c u l d e
berării ţării n o a s t r e d e către g l o r i o a ­ cultură şi odihnă « i . V . S t a l i n * şi
s e l e A r m a t e S o v i e t i c e , în c a d r u 1 l a P a r c u l « N . Bălcescu » ; Sînziana
D e c a d e i manifestărilor c u l t u r a l e în şi P e p e l e a , i a r în grădina « F i J i m o n
c i n s t e a c e l e i d e a X - a aniversări a Sîrbu» ( L u x o r ) : S i m e o n A i b a c .
eliberării p a t r i e i , c a r e s e v a d e s ­ T e a t r a l de S t a t d e « p e r e ţ i , l a
făşura între 1 3 — 2 3 A u g u s t , p e s c e n e l e A r e n e l e Libertăţii: Culegătorii d e
d i n p a r c u r i şi sălile d e s p e c t a c o l e d i n s t e l e , N - a f o s t nuntă m a i frumoasă.
Capitală, v o r a v e a l o c următoarele A n a L u g o j a n a şi selecţiuni d i n o p e ­
reprezentaţii: r e t a « Lăsaţi-mă să cînt ».
Opera 4e Stat din Cluj, l a A r e n e l e A n s a m b l u l d e Estradă, l a P a r c u l
ilibertăţii: Năpasta şi Tînăra Gardă, de cultură şi odihnă «I. V . S t a l i n * :
i a r l a T e a t r u l d e O p e r a şi B a l e t a l M i n i a t u r i p e p o r t a t i v şi Fără mă­
R . P . R . : P o v e s t e a ţapului. nuşi, l a P a r c u l d e cultură şi s p o r t
T e a t r u l ne Operă şi Balet al R J P . R . • 2 3 August» — t e a t r a l de vară —
va d a s p e c t a c o l e în s a l a p r o p r i e c u C o n c e r t e d e muzică d i s t r a c t i v a şi
următorul r e p e r t o r i u : D a m a de Pic*. r o m i nea scă. l a P a r c u l « N . Băleeacu » :
M a c u l roşu, R u s a l k a , C i o - C i o - S a n . 4 e Imuzică distractivă, . . .Şi
N o a p t e furtunoasă şi G i a n n i S c h i c h i . Hie f a c e s p o r t , Fără mănuşi, i a r
Teatrul Naţional «L L . Caragiale t, l a g r a d i n a * F i l i m o n Sîrbu» ( L n x o r )
l a A r e n e l e Libertăţii: P e n t r u f e r i c i r e a M i n i a t u r i p e p o r t a t i v şi P r o g r a m d e
p o p o r u l u i , i a r în s a l a ' o m e d i a : Îndră­ cîntece şi d a n s u r i .
gostiţii, M a t e i M i l l o şi M i e l u l t u r b a t . F i l a r m o n i c a de S t a t v a d a c o n c e r t e
Teatral M u n i c i p a l , i i grădina s i m f o n i c e d i r i j a t e d e C . S i l v e s t r i şi
B o e m a : L u m i n a deia U l m i , O a m e n i G . G e o r g e s c u în grădina B o e m a , i n
d e a z i şi D r a g o s t e în z o r i d e z i . s a l a «Comedia» muzică d e cameră
Teatral Arătatei, l a P a r c a i d e şi c v a r t e t , i a r în s a l a C C S . muzică
cultură şi odihnă « I . V . S t a l i n » : d e cameră şi c o n c e r t c o r a l d i r i j a t
F u r t u n i d e primăvară şi Pîrjolul. d e C. B o t e z .
[> în cinstea celei
erării patriei
Orchestra Radio v a d a c o n c e r t e d e
muzică populară şi distractivă l a
P a r c u l d e cultură şi odihnă < I . V .
S t a l i n » şi l a P a r c u l d e cultură şi
s p o r t « 2 3 A u g u s t • — t e a t r u l d e vară.
I . a grădina B o e m a v a d a c o n c e r t e
s i m f o n i c e d i r i j a t e d e E . E > n e s c u şi
Alfred A i e s s a n d r e s c n . i a r în s a l a
C C S . , concert coral.
Orchestra CiaematOffraTifi v a d a
concerte simfonice dirijate d e C . B u -
g e a n u şi E . C o s m a în grădina« F i l i ­
mon Sîrbu » < L n x o r > .
Ansamblul 4e cîntece şi dansuri
CCS., Laureat a l Premiului de
S t a t , v a susţine l a P a r c u l d e c u l ­
t u r ă şi s p o r t • 2 3 A u g u s t » — t e a t r u l
d e vară — u n p r o g r a m d e cîntece şi
a m a un i i .
AnmmMnl de etateee şi dansari
M . F . A . v a d a p r o g r a m e d e cîntece şi
d a n s u r i l a P a r c u l d e c u i * ură şi s p o r t
«23 A u g u s t » i a r p e s t a d i o n u l * D i ­
na m o * v a rin ta f a n f a r a .
Anaamblul de cîntece şl dansari
M.A.I. v a d a c o n c e r t e a l e O r c h e s t r e i
populare, dirijate de V . Predescuja
A r e n e l e Libertăţii, P a r c u l d e cultură
a i s p o r t «23 A u g u s t i şi grădina
« F i l i m o n Sîrbu » ( L u x o r ) şi v a p r e ­
z e n t a u n p r o g r a m d e cîntece şi d a n s u r i
l a grădina « B o e m a » şi P a r c u l «N.
.Bălcescu ».
A n s a m b l u l I . T . M . v a susţine în
sala « Comedia * si P a r c u l de c u l t u r a
şi s p o r t «23 August» — t e a t r u l d e
vară — p r o g r a m e d e cîntece şi d a n ­
sari.
Ansamblul ne cîntece fi dansari
S . P . C v a d a u n p r o g r a m d e cîntece
şi d a n s u r i l a P a r c u l d e cultură şi
odihnă « I . V . S t a l i n » şi p a r c u l «X.
Bălcescu », i a r l a P a r c u l d e cultură
şi s p o r t « 2 3 A u g u s t » - t e a t r u l d e vară
— şi grădina « F i l i m o n Sîrbu »(Luxor)
v a c i n t a O r c h e s t r a Populară dirijată
d e I o n e l Budişteanu.
Ansamblurile de amatori şl ale
Căminelor Culturale v o r nuiţiwr p r o ­
g r a m e c u e c h i p e d e a m a t o r i p e urmă­
t o a r e l e s c e n e : A r e n e l e Libertăţii.
P a r c u l d e cultură şi odihnă « 1 . V .
S t a l i n *, P a r c u l d e cultură şi s p o r t
« 2 3 August» — t e a t r u l d e vară —
« P a r c u l X . Bălcescu *, grădina « F i l i ­
m o n Sîrbu ( L u x o r ) , s a l a C.C.S., p r e ­
c u m şi în s a l a T e a t r u l u i d e Operă ni
Balet a i R . P . R .
ANA LilGOJANA
4

3
Sit

CLUJ
A Stat OPERETA IN 3 ACTE U E L1L1ANA D E L E S C l , KKAS'MA SKVhK
ŞI V I O R E L COSMA
MUZICA D E G H E R A S E D E N D R I N O

OftotâSL I a o c t o m b r i e 1 9 5 3 , a n a v u t l o c o s c r i e d e manifestări a r t i s t i c e c u

V
p r i l e j u l împlinirii a 1 0 0 d e a n i d e l a naşterea c o m p o z i t o r u l u i C i p r i a n
P o r u m b e s c u . D i n dorinţa d e a p r e z e n t a p u b l i c u l u i u n m o m e n t i m p o r ­
t a n t d i n viaţa c l a s i c u l u i n o s t r u , s - a născut i d e i a u n e i o p e r e t e . A u t o r i i
l i b r e t u l u i a u a l e s e p o c a Braşovului—şi a n u m e , r e p r e z e n t a r e a o p e r e t e i «Crai
N o u » - s o c o t i n d - o c e a m a i semnificativă- C i p r i a n P o r u m b e s c u a t i n s e s e a t u n c i
m a t u r i t a t e a s a c r e a t o a r e ( p e s t e u n a n v a m u r i ) , s e o r i e n t a s e hotărît în s p r e f o l c l o r
şi c o m p u s e s e c e a m a i reprezentativă l u c r a r e d i n c a r i e r a s a : o p e r e t a «Crai N o u ».
S u b i e c t u l , p e s c u r t , e s t e următorul: i a -casa p r o f e s o r u l u i s a s d i n Braşov, A d a l ­
b e r t R o t h , a r e l o c o recepţie în c i n s t e a t r i m i s u l u i curţii i m p e r i a l e d e l a V i e n a ,
C o n t e l e d e L i c h t e n b e r g . Intrucît f i i c a l u i R o t h . M a r f a , e s t e actriţă, a u f o s t i n v i ­
taţi toţi artiştii t e a t r u l u i g e r m a n şi romîn d i n l o c a l i t a t e . U n e v e n i m e n t i m p o r t a n t
îi c o n s t i t u i e prezenţa c o m p o z i t o r u l u i E d u a r d S t r a u s s , v e n i t să d i r i j e z e o premieră
l a t e a t r a l g e r m a n d i n Braşov şi să a s i s t e l a p r i m a reprezentaţie a o p e r e t e i « C r a i
N o u » a b u n u l u i său p r i e t e n C i p r i a n P o r u m b e s c u . D a r L i c h t e n b e r g a căutat să
înăsprească a t m o s f e r a p r i n acţiuni şovine. A u z i n d d e o operetă « c u ţărani » c u
« muzică populară « neartistică », L i c h t e n b e r g i n t e r z i c e s p e c t a c o l u l o p e r e t e i
* C r a i n o u »într-un m o d f o a r t e s u b t i l ; reţine s a l a t e a t r u l u i s u b p r e t e x t u l că în z i u a
p r e m i e r e i urmează să aibă l o c şedinţa d e c o n s t i t u i r e a societăţii • K u l t u r u n d
Muzik», i m p u n e M a r t e i , i n t e r p r e t a principală a o p e r e t e i l u i P o r u m b e s c u să j o a c e
în s p e c t a c o l u l o r g a n i z a t d e e l , i a r r e s t u l u i d e artişti, o r c h e s t r e i , p i c t o r i l o r d e c o ­
r a t o r i , e t c . , l e găseşte u n r o l d e f r u n t e în a c e s t s p e c t a c o l f e s t i v . D a r C i p r i a n P o r u m ­
b e s c u -mm. s e l a t a i n t i m i d a t , apelează l a artiştii a m a t o r i - diletanţii braşoveni,
l a f a n f a r a şi s a l a l i c e u l u i , şi dă p r e m i e r a , c a r e se bucură d e m a r e s u c c e s . M a r t a,
«are îl i u b e a p e C i p r i a n refuză să-i d e a c o n c u r s u l l u i L i c h t e n b e r g , dînd p e s t e c a p
s p e c t a c o l u l o r g a n i z a t d e « K u l t u r u n d M u z i k ».
T r i n m f u l I u i C i p r i a n P o r u m b e s c u . demască acţiunea d e învrăjbire a naţiona­
lităţilor c o n l o c u i t o a r e pusă l a c a l e d e L i c h t e n b e r g .
Distribuţia c u p r i n d e p e I o n D a c i a n ( C i p r i a n P o r u m b e s c u ) şi V i r g i n i c a
R o r n a n o v s r h i ( S u t a n a ) , artişti emeriţi a i R . P . R . , p e V . C h i c i d e a n u , I o n e l N .
Ţăranu ( E d . S t r a u s s ) , G e o r g e G T o n e r , B e n e V e r e a < L i e h t e n b e r g ) M . W a u v r i n a .
A g n i a B o g o s l a v a ( R o z a ) , P u i c a A l e x a n d r e s c u , L i d i a R o m a n , C e l a Tănăsescu
t M a r t a ) , S i l l y P o p e s c u , .Lia T u r o v s c b i ( B e r t a ) , M i n a i P e t c u l e s c u ( C i p r i a n P o r u m ­
b e s c u ) , B i m b o Mărculescu, G . H a s g a n (Năstasi), E l i s a b e t a Henţia, F e d o r a G a m -
b e r t o . M i o a r a A d a m ( S n z a n a ) , Iordănescu B r u n o , N a e S i m i o n e s c u ( H a n s ) , T o n i
Buiacici ( M a r t i n ) , N e t u Martneseu < F a u l ) , D i t t a P a v e l , Denis Vrancea (Lizi> etc.
Direcţia d e scenă: Nicuşor C o n s t a n t i n e s c u ; D e c o r u r i ; N . L e b a s ; Direcţia
muzicală: G h e r a s e D e n d r i n o ; C o s t u m e : E l e n a A g a p i e ; M a e s t r u d e c o r : A l e x .
Roşranu; Maestră d e b a l e t : E L P e n e s c n L i c i u ,
1 N A

I
I $5
 fârfra don coa^,
C O M E D I E MUZICALA Î X T R - U \ VT
de V . A U E C S A N O R I

Mireea Dumitru M U Z I C A de V. I U S C K A N U

DISTRIBUŢIA
Căminarul firigore Pîleiu—Nlki
RăduleMU; Comisul, N i cu, fiul
său — M o a r a A l c a l a y . M i r e e a D u ­
m i t r a ; C u c o a n a Z a m f i r a , văduvă
r nw j
\ istoria Medeen — Victoria Medeea. Sevasta P a n a i -
t e s e n ; M a r s i l i o ! iţa fiicî. e i —
T a m a r a Buclaeeanu; H e r Krantz
Birman IMnu Macedonsrhi:
K e o n i I (vărul Marghiotiţci) — I o n
Aurel Manolesru; Ioana, ţigănea
—Ileana Pufulete Cedareea; U n
fecior — Moscu Alcalay, Mireea
Dumitru.
Direcţia d e scenă — G e t a tior

tviky Hâdules' U
jan: Decoruri şi costume: F*
B u m l t r i u şi N . T e o d o r a .
COMEDIE MUZICALA I N _ Î ACTE
D E V . AÎ.ECSANDKl
MUZICA d c A . F L EC H T E N M A C H E R
şi V. n t o C E A N U

Srtlţ, Sicolatt
D I S ; f % î B IT f I A
C o a n a Chiriţa - N e l i N i e o l a u
f j f t e t a n e s r u ; ( i r i g o r e Bîrzoi, soţ n i
e i - C o s t i n C r i s t e i ; C u i iţă, f i u l e i
- C o r n e l V u l p e ; Luluţa. n e p o a t a
e i — B o r i Conţin; L e o n a s , tînâr
KîUff MuşateKcn
ieşan" - C o n s t a n t i n Lungeanu;
C h a r l e s , p r o f e s o r f r a n c e z . Trăiau
B & n c e a n u ; S a f t a , s o r a l u i Bărzoi
— K f t t y M u s a t c s c u ; I o n . fecior
b o i e r e s c - E r n e s t M a f i e i şi A l e .
tandru Vasiliu.
Direcţia d e scenă: H o r i a P o p e
s e u şi L u c i a n ttiurchcscu.
Decoruri: Sanda Musatescu.
Costume: Elena Barlo.
Conducerea muzicală!
Victor loNeeamt.
C. CrisUl

warn

•*

-V. Sever
S-a împlinit u n a n d e l a înfiinţarea
A n s a m b l u l u i d e ( i n t e r e şi d a n s u r i a l
Sfatului Popular a l Capitalei.
S u c c e s e l e c o r u l u i d i r i j a t d e Ştefan
Mureşeanu şi C . Komaşcanu, a l e o r ­
c h e s t r e i d e suflători condusă d e
(ovali, a l e o r c h e s t r e i d e muzică
populară instruită d e I o n e l Bndiş-
t e a n u şi Cţă M i h a i , a l e e c h i p e i d e
i l a n s u r i îndrumată d e N . S e v e r , a n
tăcut c a această formaţie sâ-şi câş­
tige p o p u l a r i t a t e .
Alături d e N . S e v e r o contribuţie
, m port a n t a în r i d i c a r e a e l e m e n t e l o r
recrutate dintre m u n c i t o r i i diferi­
t e l o r întreprinderi d i n Capitală, a n
fCekipa de dansuri naţionale a Sfătuim
-ANSAMBiHJL
S FATU L U I
Ai-GAHTALEf
adus-o C e h i M a t e i , Kugenia Popescu,
Judeţ şi V l a d i m i r B e d e a . c a r e z i d e
zi i - a u a j u t a t p e C i n e l o a n , m u n c i t o r
la T e l e f o a n e , V e n i n I o n , m u n c i t o r
la K a d i o Popular, Vasiloiu A l e x a n ­
d r u şi I o a n a (îhenrghe d e l a f a b r i c a
K i r o v , ( J e o r g e s c u C - t i n şi Barbalâu
M i h a i d e l a u z i n e l e 2 3 A u g u s t să
devină a z i e l e m e n t e d e ba ză a l e
echipei de d a n s u r i .
D i n t r e s u i t e l e p r e z e n t a t e în
f a b r i c i l e şi u z i n e l e C a p i t a l e i , a m i n ­
t i m : «Muncă şi joc» ( p e m e l o d i i s i
d a n s u r i d i n Argeş), - D a n s u r i d e pe
Someş », « D a n s d i n P r a h o v a », «Prima
ieşire l a j o c » ( p e m e l o d i i şi d a n s u r i
d i n Făgăraş), « D a n s r u s * şi • D a n s
m a g h i a r ».
I n c i n s t e a aniversării a 1 0 a n i
dela eliberarea patriei noastre de
către g l o r i o a s e l e A r m a t e S o v i e t i c e ,
a n s a m b l u l v a prezenta suita progra­
matică «28 A u g u s t 1944» şi « D a n s
r u s d i n V o r o n e j ».
Popular al Capitalei
: AT RIIL
IRflSt
F A R S A tN 3 A C T E <4 T A B L O U R I ) D K G H E R Ş E N S O H N
5TAT MUZICA D E N . S C H V A R T Z M A N

Herşalâ O s t r o p o l e i — l a n c u A l p e r t n ; B u n e , p r i o r i - m i l i u i — H e r m a n S i n I p e r ;
Beri, u n c r o i t o r - Herbert W i l d h o r n ; Ţipke, l o g o d n i c a I n i - B e l l a B a c a l u B l a u ;
Kalmăn, u n bogătaş — I s a k H a v i s ; D v o s i e , s e r v i t o a r e a l u i . S e d i G l t i k ; S t a n e v o i ,
poliţaiul orăşelului - Abraşa O o l d i n e r ; Z e i d J , u n cîrciumar - E l i a s B e r e o v i e i ;
Ghenendl, soţia l u i —
Sara Ettinjraer, Hev i l a
P a s t o r ; Balăgulă. căru­
ţaş - W i l l B e k e r ; Pri­
m u l client — Victor T u -
lemfeld; A l 2-lea cli­
ent. — A r y F n h r m a n ;
A l 3-lea c l i e n t — J i o l h
Kchreiner; P r i m a bucă­
tăreasă — Anuţa R i c h e r ;
A 2-a — S o n i a tiurman;
A 3-a. - H e l l e n Weis-
man; Prietenele T i p k e i
—Henny Lewis Rieber,
Nara Weiss, L i a n a M e l -
den; P r i m a invitată —
R u t h Schnncker; A 2-a
Idiea R u h i n s k i ; P r i -
mul invitat illi Kel-
ber; Iulian Schwartz.
Direcţia d e scenă —
B. Lebli; Decoruri —
Adina Reich. Schwartz.

U n vi* si J- Alperin
 V

- •»
 1

D i n dorinţa d e u p o p u l a r i z a n o u a
o r t o g r a f i e s-a născut s p e c t a c o l u l
1 A n s a m b l u l u i d e Estradă * M i ­
n i a t u r i p e p o r t a t i v *.
A u t o r i i t e x t u l u i . Ştefan T i t a .
i A u r e l F e l e a , R a d u Costăchescu
si K J l v R o m a n s-a>u străduit să
prezinte tntr-un m o d cit m a i
a t - a c t i v t o a t e modificările i n ­
t e r v e n i t e în o r t o g r a f i a noastră.

I
 P A R T K A l-Ar •
P r o l o g - T a n t i C o e e a d e l a T e a t r u l Naţional T . L . C a r a g i a l e ; M u l t e d u l c e
şi frumoasă — T i t i B o t e z ; l n t r - o seară, — J e n ! Sănduleseu. A n d r e e a T o e s e u .
NnţI C r e m e n e a n u , O l g a P c t r e s e u ; C în t e c l i r i c — tiM A n g h e l e s e u ; D r e p t u r i l e
f e m e i i — H . N i c o l a i d e , B i d i l o n e s e u . G i o r d a n i , A d r i a n P o p ; T e o r i a cocoşului --
B i d i l o n e s e u ; Jurămîntul — F e d i e A r i e ; S p i c d e grîu — O r c h e s t r a ; D o r m i
P o p e s c u — S i l v i u G u r f t u ; A u t o c r i t i c a formală Nicolaide, ftiordani; Z i u a în­
treagă — A d r i a n P o p ; N o a p t e a întreagă — R . H o d o v a n s c h i ; I n vîrful m u n ­
ţilor—N. Niţescu; T r o p a T r o p a — D o r i n a D r a g b l c i ; Să trăiască ce i u b i m — f i n a l .
_PARTKA Il-A:
U v e r t u r a — O r c h e s t r a ; K o s t o g a n protestează - B a n D e m e t r e s e u , B i d i l o n e s e u
şi N . C i p r i a n d e l a T e a t r u l T i n e r e t u l u i ; A i şă f i i m i n e r c a t a t a — M i c h a e l a
C o t a r u ; Şi l u n i şi marţi şi m i e r c u r i — c v a r t e t ; K o s t o g a n demonstrează - D a n
D e m e s t r e s e u , B i d i l o n e s e u şi C i p r i a n ; V r e a u să a f l e t o a t a l u m e a — L u i g i l o n e s e u ;
L a m e c i — H . N i c o l a i d e , B i d i l o n e s e u , C i p r i a n ; Fotbaliştii p i t i c i — I o a n a M a -
t a c h e ; C o a n a ( P i r i t a se o p u n e — Nataşa A l e x a n d r a d e l a T e a t r u l Naţional
1. L C a r a g i a l e , D a n D e m e t r e s e u , C i p r i a n ; Zboară, ciută ciocârlie — A u r e l i a
F ă t u ; S - a înnoptat în cişmigiu D o r i n a Drăghici şi N . Niţescu; M u l t e d u l c e şi
frumoasă — f i n a l .
M u z i c a : E l l y R o m a n ; D e c o r u r i şi c o s t u m e : M i a S t e r l a d e .

i
 t

A . P. C E H O V j
Gîndindu-te l a s o a r t a l u i A n t o n P a v l o v i c i C e h o v «băiat
dc prăvălie » într-o băcănie d e tîrguşor d e p r o v i n c i e , e l e v m e d i t a - ^
t o r , d i n t r - o f a m i l i e d e o a m e n i săraci, s t u d e n t în medicină şi totodată
furnizor de l e c t u r i distractive p e n t r u mici reviste umoristice, a j u n *
tîrziu s c r i i t o r d e r e n u m e m o n d i a l , t e izbeşte d i n c a p u l l o c u l u i o trăsătură
caracteristică a s o a r t e i l u i : p i e d i c i l e e n o r m e c a r e s - a u p u s în c a l e a u n u i
m a r e t a l e n t . D e a c e e a i s t o r i a vieţii şi creaţiei l u i e s t e istoria»- mmm 4 r m m
a n e v o i o s ducînd d i n izbindă în izbîndă.
A n t o n P a v l o v i c i C e h o v s-a născut l a 3 u i a n u a r i e 186r> ht ora-yrrr T a g s i r r a g .
Tatăl său, P a v e l E g o r o v i c i , f i u l u n u i i o b a g răscumpărat d e p e moşia boerulnî
C e r t k o v e r a u n o m d e s p o t i c , a b s u r d , în s e v e r i t a t e a l u i , care-şi c h i n u i a c o p i i i
( c i n c i băieţi şi o fată), îi bătea, îi o b l i g a să servească în m i c a dugheană p e
c a r e o d e s c h i s e s e şi să cînte în c o r u l b i s e r i c i i , bătrînul avînd o adevărată
m a n i e p e n t r u m u z i c a religioasă. « I n copilăria m e a n - a m a v u t copilărie»
s p u n e a într-o s c r i s o a r e A n t o n P a v l o v i c i . C u t o a t e a c e s t e a , oricît d e p a r a ­
d o x a l a r părea, tatăl l u i C e h o v e r a d o t a t c u multă s e n s i b i l i t a t e artistică,
l u c r u p e c a r e l - a t r a n s m i s şi c o p i i l o r săi.
L a vîrsta d e 8 a n i A n t o n P a v l o v i c i e s t e înscris l a l i c e u l d i n T a g a n r o g ,
învăţătura îl pasionează, d a r condiţiile în c a r e învaţă sînt d i n c e l e m a i g r e l e ,
p r e j u d i c i i n d m u l t p r i n a c e a s t a s t u d i i l e . M i c u l C e h o v e s t e o b l i g a t î n t r u n a să
servească în dugheană, să cînte l a biserică, să i a lecţii d e cizmărie. I n afară
de a s t a f a m i l i a s a e s t e d e s e o r i în lipsă d e b a n i şi A n t o n P a v l o v i c i e s t e n e v o i t
să întrerupă s t u d i i l e t i m p d e săptămîni, b a c h i a r d e l u n i , pînă l a găsirea f o n ­
d u r i l o r n e c e s a r e t a x e l o r şi r e c h i z i t e l o r şcolare.
I n 1 8 7 9 , terminîndu-şi s t u d i i l e l i c e a l e , C e h o v pleacă l a M o s c o v a u n d e se
află d e H a n i f a m i l i a s a . A i c i se înscrie l a f a c u l t a t e a d e medicină, a l e cărei
c u r s u r i l e urmează c u a s i d u i t a t e . C e i c i n c i a n i d e s t u d i i m e d i c a l e , d e f r e c v e n ­
t a r e a c l i n i c i l o r şi d e c o n t a c t c u m e d i c i i şi b o l n a v i i , n u v o r t r e c e n i c i e i fără
a lăsa o amprentă adîncă p e o p e r a s c r i i t o r u l u i d e m a i tîrziu. R o d u l l o r v o r f i
schiţele i E v a d a t u l *, «Chirurgie», «Corpul fără viaţă» şi a l t e l e . D e a l t f e l
a c e a s t a e s t e e p o c a l a c a r e începe a c t i v i t a t e a literară a tînărului C e h o v . S u b
d i v e r s e p s e u d o n i m e . A n t o n P a v l o v i c i publică în d i f e r i t e publicaţii u m o r i s t i c e ,
«Libelula», «Deşteptătorul» şi în s p e c i a l în r e v i s t a «Cioburi», a n e c d o t e
şi s c u r t e p o v e s t i r i .
P r i m e l e s a l e schiţe « M o a r t e a funcţionarului », « C a m e l e o n u l *, « Tristeţea »
ş. a . lasă să se întrevadă v i g o a r e a şi a m p l o a r e a t a l e n t u l u i său. încă d e l a
început e l ştie să c o n t u r e z e în cîteva trăsături, c e e a ce e s t e esenţial, c e e a ce
e s t e t i p i c . I n a n u l 1 8 8 8 C e h o v s c r i e p r i m a l u i m a r e p o v e s t i r e « S t e p a ». Intenţia s a ,
a c e e a d e a zugrăvi laolaltă o m u l şi n a t u r a , îşi găseşte o m a t e r i a l i z a r e a d m i ­
rabilă în această p o v e s t i r e plină d e l i r i s m , d e s e n s i b i l i t a t e artistică, d e simţ
a l c u l o r i l o r şi totodată d e adîncă înţelegere p e n t r u d o r u r i l e , năzuinţele, v i s e l e
şi i d e a l u r i l e o a m e n i l o r p e c a r e întîmplarea îi adună şi-i poartă în l u n g u l şi-n
l a t u l nemărginitelor întinderi.
« S t e p a » marchează în creaţia s c r i i t o r u l u i sfîrşitul e p o t i i d e tinereţe, a e p o c i i
d o m i n a t e d e g e n u l a n e c d o t i c , f a c i l . C e l e cîteva v o d e v i l u r i { * Jubileul», « T r a -
 g e d i a n tară voic»,« U r s u l ») s c r i s e în a n i i 1 8 8 8 şi 1 8 8 9 c o n s t i t u i e o recidivă
fără importanţă. T o n u l p o v e s t i r i l o r s a l e începe să devină t o t m a i s e r i o s ,
m a i g r a v şi m a i t r i s t . « D u e l u l », « P o v e s t i r e a u n u i a n o n i m », * 0 p o v e s t i r e
plicticoasă * sînt p l i n e d e a c c e n t e t r a g i c e , d u r e r o a s e .
L a începutul a n u l u i 1 8 9 0 , C e h o v hotărăşte să p l e c e l a Sa h a l i n , l o c u l u n d e
e r a u trimişi condamnaţii şi deportaţii p o l i t i c i . S p e c t a c o l u l vieţii îngrozitoare
p e c a r e o a m e n i i d e a c o l o , bărbaţi, f e m e i , c o p i i , sînt obligaţi s - o ducă, îl
tulbură a d i n e . I u e l s e revoltă o m u l , cetăţeanul şi s c r i i t o r u l . D a r C e h o v n u e s t e
totuşi u n luptător şi d e a c e e a p r o t e s t u l conştiinţei s a l e a r e o violenţă atenuată.
Sună c a u n v i s : « I n t r - o z i , s c r i e e l , p e m e l a g u r i l e a c e s t e a v o r trăi o a m e n i
c a r e v o r f i m u l t m a i fericiţi decît n o i ».
C u r i n d însă. sănătatea zdruncinată d e l u n g i l e şi d e s e l e p e r i o a d e d e p r i v a ­
ţiuni îl obligă să părăsească S a h a l i n u l , a cărui climă r e c e şi umedă a v e a
o influenţă nefastă a s u p r a b o l i i s a l e d e plămîni.
Întors în R u s i a , C e h o v s e stabileşte l a M e l i h o v o , u n m i c c o n a c în a p r o ­
p i e r e a M o s c o v e i . C e i şase a n i p e c a r e - i p e t r e c e a i c i , sînt a n i d e muncă
intensă şi rodnică. U n a după a l t a a p a r n u v e l e l e « S a l a N r . 6 », « P r o f e s o r u l
d e literatură », « Mujicii», şi a d m i r a b i l a piesă 4 Pescăruşul ». M u n c a literară îl
a b s o a r b e , fără a - 1 r u p e însă d e r e a l i t a t e , fără a - i f a c e să se c / a u s t r e z e în
t u r n u l d e fildeş a l a r t e i s t e r i l e . «Ca m e d i c — notează dînsul, — a m n e v o i e d e
u n s p i t a l şi d e b o l n a v i , e a s c r i i t o r , a m n e v o i e d e o părticică d i n viaţa socială
şi politică. A trăi între p a t r u pereţi, i z o l a t d e natură, d e o a m e n i , d e viaţă,
înseamnă a n u trăi d e loc».
A c e s t a e s t e c r e z u l său. Şi C e h o v înţelege să-i rămînă c r e d i n c i o s c h i a r şi
a t u n c i cînd t u b e r c u l o z a îl obligă să părăsească l o c u i i l e d r a g i a l e R u s i e i c e n ­
t r a l e şi să se stabilească, după o scurtă şedere în s u d u l Franţei, I a Y a l t a ,
la Crimeea (1898).
D e p a r t e d e t e a t r u , d e c e r c u r i l e l i t e r a r e , d e toţi c e i c a r e îi e r a u d r a g i ,
C e h o v continuă să muncească. P r i e t e n i a s a strînsă c u L e v T o l s t o i , K o r o l e n k o
şi G o r k i a d u c e în creaţia sa artistică o v i g o a r e şi u n s u f l u n o u . Alături d e
a u t o r u l « Albatrosului», a l a c e s t e i v i o l e n t e şi a d m i r a b i l e p r e v e s t i r i a f u r t u n i i
- revoluţionare, C e h o v se s i m t e «mai p u t e r n i c , m a i d î r z ş i parcă m a i înţelept»,
după c u m o mărturiseşte e l însuşi. D e a l t f e l , t o t d e n u m e l e l u i G o r k i se leagă
şi a c e l g e s t p u b l i c d e serioasă însemnătate politică a l u i A n t o n P a v l o v i c i :
— p r o t e s t u l împotriva e x c l u d e r i i l u i G o r k i d i n t r e m e m b r i i d e o n o a r e a i A c a ­
d e m i e i , s u b p r e t e x t u l că a c e s t a se află s u b urmărire p e n t r u o acuzaţie p o l i ­
tică. P r o f u n d i n d i g n a t d e această măsură arbitrară C e h o v refuză t i t l u d e
a c a d e m i c i a n d e o n o a r e c e - i e s t e c o n f e r i t în 1 8 9 9 . Această perioadă cuprinsă
I n t r e a n i i 1 8 9 8 şi 1 9 0 4 , c l n d însoţit d e c r e d i n c i o a s a s a soţie O l g a K n i p p e r ,
artistă a T e a t r u l u i d e A r t a d i n M o s c o v a , ( a l cărui f o n d a t o r s p i r i t u a l e r a )
C e h o v pleacă l a B a d e n w e i l e r , p e n t r u a n u se m a i întoarce niciodată, c o n s t i t u i e
a p o g e u l creaţiei s a l e a r t i s t i c e . A t u n c i , a p a r , c a o c o n t i n u a r e a o p e r e i s a l e
f n proză, a d m i r a b i l e l e p i e s e « U n c h i u l V a n i a » ( 1 8 9 9 ) , « T r e i s u r o r i » ( 1 9 0 1 ) ,
« L i v a d a c u vişini » ( 1 9 0 4 ) şi a m p l a s a nuvelă * I n viroagă ».
M o a r t e a s a prematură, survenită în n o a p t e a d e 1 5 I u l i e 1 9 0 4 l - a împie­
d e c a t să trăiască * viaţa a c e i a minunată, plină d e cîntec şi culori» p e c a r e
m a r e a Revoluţie Socialistă a răsădit-o p e pămîntul R u s i e i şi I a c a r e A n t o n
P a v l o v i c i C e h o v ; v i s a s e atît d e m u l t . A m u r i t însă liniştit, ştiind că această
viaţă v a v e n i . « V o m m e r g e să plantăm o nouă livadă, i n f i n i t m a i f r u ­
moasă decît a c e a s t a », c u a c e s t e c u v i n t e se d e s p a r t e r o i i « L i v e z i i c u vişini »
de vechea l o r l u m e .
i

Şi a c e s t e c u v i n t e , s c r i s e c u atît d e puţin t i m p înainte d e m o a r t e

exprimă m a i m u l t decît o presimţire, e l e exprimă c o n v i n g e r e a s c r i i t o r u l u i în
destinele l u m i n o a s e a l e p a t r i e i sale.
 ORIZONTAL: l . Tatăl * Mincinosului», p r o p r i e t a r u l «Evantaiului* şi naşul
- Bădăranilor» ( 2 . c u v i n t e ) . 2 . E r o i n a d r a m e i «Fericirea furată» d e 1 . F r a n c o .
C u e a n u se p o a t e cîntări t a l e n t u l . A n i m a l a s i a t i c . 3 . G r a d u l l u i C a s s i o . E r a
nelipsită în t r i u n g h i u l t e a t r u l u i b u r g h e z . D a , în l i m b a l u i D a n t e . 4 . E r o i n a d i
p i e s a «Cîinele grădinarului» d e L o p e d e V e g a . N u m e n o r d i c . 5 . E r o u f l a m a n d ,
g l o r i f i c a t într-o piesă d e către G o e t h e . N o t a traducătorului. Spetează. 6 . Dacă
-sînt a l e învăţăturei.. . T o l s t o i şi-a s p u s cuvîntul. D u c e s p a n i o l p e c a r e îl găsim
şi într-o piesă d e S c h i l l e r şi într-una d e G o e t h e . 7 . P r o n u m e m a s c u l i n în l i m b a
rusă. E sfînt şi e l e g i a c în p o e z i a l u i E m i n e s c u . S o c i e t a t e Romînă. 8 . U n înţelept
a l I n i L e a s i n g . C a a n t i c u l S o f o c l e . 9 . P o a t e f i şi a l l u i C o l u m b . E l e m e n t v e s t i ­
m e n t a r r o m a n , n e t e r m i n a t . Eroină d i n B a r b u D e l a v r a n c e a eliptică d e vocală.
l'>. Cîntee e n g l e z . Sîrnion
dela T e a t r u l T i n e r e t u l u i .
70 7* f t
I I . Particulă nobiliară p e
c a r e o p u r t a şi c o a n a Chiriţa*
l i găsim în figuraţia p i e s e l o r
istorice. P o f t i m . 12. C u m
cade u n e o r i cortina l a tea­
t r u . ( V I t e a t r a l începe în
septembrie.
VKRTICAK: l . Autor
spaniol legat de o femeie
invizibilă. P e cel sîrbesc îl
aştepta nerăbdător V l a i c u
Vodă. 2 . ( V a c a r e şi-a p u r ­
t a t d e m i n a tatăl p e pămân­
t u l K l a d e i . Boală d e u r e c h i ,
fără sfîrşit. 3 . / p i t a t e e g i p ­
teană. I m p e r a t i v l a t i n l a
v e r b u l a i u b i . întotdeauna
I

face m u z i c a . 4 . P o l . D r a ­
m a t u r g , p o e t şi r o m a n c i e r f r a n c e z . t>. C u e a se învîrte u n e o r i t u r n a n t a . P r o n u m e
p o s e s i v . 6 . C o l o n i e portugheză p e c a r e o pomeneşte R u y B i a s în m o n o l o g u l său.
T a l e n t a t r o s t i t d e către u n a c t o r c a r e precipită. 7 . Ce părăsise J e a n V a l j e a n . P r o ­
n u m e . M a r e p i c t o r s c e n o g r a f m a g h i a r . 8 . P l a n t e r a u n a u t o r . Iniţialele u n u i
m a r e dramaturgşi h u m o r i s t e n g l e z . 9 . N a t a l e , a n a g r a m a t . P r o n u m e d e m o n s t r a ­
t i v ( f e m . ) . 1 0 . P r i e t e n e l e Mioriţei. P o a t e f i d e . . . s a u l a . . . 1 1 . Şi-1 p u r t a c u ^ d e m -
nit ate C y r a n o . M a r e d r a m a t u r g şi m i c f a r m a c i s t n o r d i c . Negaţie. 1 2 . C o l e a . Într-una
«lin c o m e d i i l e l u t A l e c s a n d r i , Iaşii s u n t î n . . .
C u v i n t e rare: lac,A Hah, Aino.
 I

\J4ai,'
4

vxeadâ proiecte şi Atcraro

de ,aniencyare de parcuri,
padini şi terenuri de sp&rt,
clecmiUard Jforaâ, £ucAd&,
jer£e, x&şu£ete, de.

\ P m t r u m m j J t a r i a âjr proiecte,

Tir10,ic£eftm 3.45.78 şi 3.6792.

Iwdhdte, j e r f r e , , e t c . x w L r e w i i / - v f i /

•5Xata Operei xte Stai nr. 4 ,

ie£efm 449.16.
 • .^;iiki|iiiîiiiiluiii»it|Uiii|iiiMij«iuiii0irirrfiiiuan

FILATELIA
E S T E UN MIJLOC
_ P U T E R N I C DE
E D U C A R E ŞI C U L T U R A L I Z A R E A MASELOR

OGLINDEŞTE MINUNATELE REALIZĂRI

ALE R E G I M U L U I NOSTRU D E DEMOCRAŢIE POPULARA

E S T E UN P R E Ţ I O S A J U T O R A L ŞCOLII

•
DIFUZAREA TIMBRELOR FILATELICE ŞI
ABONAMENTELE F I L A T E L I C E S E F A C PRIN
LIBRĂRII Şl MAGAZINELE D E S P E C I A L I T A T E

ll|l1|HIIIIHtMIIIIHIMIIlllllllllllUIIIIIIUilM*l^

P R O G R A M I L U S T R A T
AL SPECTACOLELOR DIN CAPITALA

E D I T A T D E

CENTRUL D E DIFUZARE A BILETELOR

P E N T R U

SPECTACOLELE ARTISTICE
C. D. B.
REDACŢIA - ADMINISTRAŢIA S t r . A C A D E M I E I Nr. 29 E t . 1
TELEFON 3.11.46
 ÎNTREPRINDEREA DE ALIMENTAŢIE PUBLICA

/
teara pâxcufc
puteţi petece 6a

MtTcuL WMtmrmoR
CALEA DO B O B AM TI Nr.5
MUZICA-DANS
Deschis în fiecare seatâ până k ord 3

5 ^
SORTIMENTE

LUCRAT F MANUAi

( ^ S E L E C Ţ I O N A
DE CE A MAI BUNA
C A L I T A T E

i NU l jîWnaMăi^
 m

A & A I I N ^ U M V E R 5 A L 'V

-11 j

\\=A V— d fc
\

r *l T j f \

IAT.A7IMI I IMIX/FR.SAI VICTORIA

 d e

.Ol;

A s i g u r a r e a de viaţă este
f o r m a cea m a i hună de
PREVEDERE SJ ECONOMIE
Ea nu trebue să lipsească
din n i c i o f a m i l i e .

ASIGURĂRILE DE ST
LA C . R K K K K V I S E T R I M E T A G E N Ţ I L A D O M i n i l l PEN I U L A Î N C H E I A
 DOUA PRONOSTICURI
LA PRONOSPORT
h a i august au fost reluate
j o c u r i l e din campionatul ( a r i i ta
fotbal, sport care de b u c u r a de
J
cea m a i m u r e popularitate* I n
D i n u lanculescu acetas zi 6 - a încheiat u n nou I u l i a n Necşulp^o
concur* </e pronosticuri sportive.
Desigur, mulţi dintre spectatorii dc l a teatru sînt si spectatori
l a m e c i u r i l e de fotbal si chiar participanţi ta concursurilt PRO­
N O S P O R T . P e n t r u aceştia, pentru a c t o r i i sportivi st pentru toii
cei care au îndrăgit sportul, dăm pronostic u n t e noastr* pentru
concursul N r . jg (etapa din i 5 august).
D. 1

I L o c o m o t i v a C l u j — Flacăra Mediaş ) 1
11 L o c o m o t i v a T u r n u S e v e r i n — P r o g r e s u l S i b i u 2 a
111 L o c o m o t i v a A r a d — M i n e r u l L u p e n i . . . . 1
I V L o c o m o t i v a O r a d e a — M e t a l u l Reşiţa 1
V Constructorul A r a d — M e t a l u l Baia M a r e 1
V I Ştiinţa laşi - L o c o m o t i v a Paşcani . 1
V I I F l a m u r a Roşie B u h u s i F l a m u r a Roşie Bacău a
v i n D i n a m o Bacău D i n a m o Bîrlad . . . . 1
I X F l a m u r a Roşie S f . G h e o r g h e - M e t a l u l Bucureşti 1
X Locomotiva Craiova- M e t a l u l Urinele de tractoare X
X I M e t a l u l C i m p i n a — M e t a l u l S t e a g u l roşu 1
X I I D i n a m o Galaţi — M e t a l u l Brăila . 1

M e c i u r i d e rezervă

A. F l a m u r a Roşie B u r d u j e n i - L o c o m o t i v a Iaşi 2
B. M e t a l u l O r a d e a — D i n a m o 6 Bucureşti 1 1
C. Flac&ra M o r e n i — Constructorul Craiova 1 1
O. P r o g r e s u l F . B . Bucureşti — Flacăra Piteşti 1 1
 4 untexeeutafe.de

de Stat
STR. DIONISIE Nr. 10 Tel. 1.55.00

M f c a i i d* C.D.B. C entrul it « b o a r * a M M e U r 4 * ipeciftcofe

Redacţia, Mr. A c a i i a i i i Nr. 29
Tefefo» .VI 1.4*
vinuentenarul lut A .
P. Cehov
liceenii
F i l a r m o n i c a d e S t a l ...
Teatrul l u i Cehov ..
Formaţiile muzicale
Kadio i
V u u l unei nopţi de 1
varfi •

Trei s u r o r i j
Informaţii t e a t r a l e şi
muzicale
Opera de Stat din Cluj \
Lusati-mâ să c t n t .. 1
l ' i a t r u d i n casă .... j
Chiriţa I n p r o v i n c i e . . I
Ansamblul sfatului
popular al Capitalei
fierşalâ O s t r o p o l e r ..
Miniaturi de portativ
Calendar Cehov . |
C u v i n t e Încrucişate.. 1

Coperta I : Scenă din p i

* T r e i surori • 4*'
hor: M a r i a I t o t t a , E l v i r a
tleanu jtiA u r a Buzescu.

Coperta I V : Maria B\
în piesa • Trei surori »
A . P . Cehov . m

P B E T U L IM LUI