Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
pag.
PAGINǍ DE GARDĂ .................................................................................Error! Bookmark not defined.
1. SCOP ..................................................................................................................................................... 3
2. DOMENIU DE APLICARE ................................................................................................................. 3
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTǍRI ............................................................................................................ 3
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ......................................................................................................... 4
5. GENERALITǍŢI .................................................................................................................................. 5
6. DESCĂRCĂTOARE CU ZnO .............................................................................................................. 6
7. DESCĂRCĂTOARE CU REZISTENŢĂ VARIABILĂ Şl ECLATOARE (DRV) ........................... 17
8. DESCĂRCĂTOARE CU COARNE (DC) ......................................................................................... 38
ANEXE:
ANEXA1: MODEL DE ÎNTOCMIRE A REGISTRULUI DE URMĂRIRE A DESCĂRCĂTOARELOR
CU ZnO Şl A CELOR CU ECLATOARE (DRV) .................................................................. 44
ANEXA2: UTILIZAREA LCM ................................................................................................................ 46
ANEXA3: MĂSURAREA COMPONENTEI REZISTIVE A CURENTULUI CU AJUTORUL UNUI
OSCILOSCOP DIGITAL CU MEMORIE.............................................................................. 48
ANEXA4: MĂSURAREA ARMONICII TREI DIN CURENTUL PERMANENT CU APARATUL
ABLEITERDIAG .................................................................................................................... 50
ANEXA5: NUMĂRUL MAXIM ADMISIBIL DE FUNCŢIONĂRI ANUALE ALE DRV .................. 52
ANEXA6: CARACTERISTICILE DESCĂRCĂTOARELOR CU ZnO .................................................. 53
1. SCOP
1.1. Instrucţiunea stabileşte modul de montare, exploatare şi încercare a mijloacelor de protecţie
împotriva supratensiunilor, în speţă, a descărcătoarelor destinate instalaţiilor de 6 – 750kV.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Instrucţiunea se adreseazǎ personalului tehnic din unităţile de exploatare, în vederea executării
lucrărilor:
recepţia şi montajul descărcătoarelor;
programarea şi executarea lucrărilor de încercare a descărcătoarelor.
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTǍRI
3.1. Definiţii
Tensiunea nominală (UN) – valoarea efectivă, maximă a tensiunii de frecvenţă industrială între
bornele descărcătorului, pentru care descărcătorul este prevăzut să funcţioneze corect la supratensiuni
temporare, în conformitate cu cerinţele încercării la funcţionare (această tensiune este un parametru de
referinţă şi trebuie să fie suportată minimum 10s).
Tensiunea de regim permanent (tensiunea de funcţionare continuă) (UC) – valoarea efectivă
admisă a tensiunii de frecvenţă industrială care poate fi aplicată timp nelimitat între bornele
descărcătorului.
Curentul permanent al descărcătorului (curentul de conductivitate) – curentul care trece prin
descărcător când acesta este supus tensiunii de regim permanent.
Tensiunea de stingere (UST) – valoarea efectivă a tensiunii de frecvenţă industrială care se aplică
descărcătorului la încercarea la funcţionare şi la care acesta trebuie să întrerupă curentul de însoţire, fără
reamorsări.
Tensiunea de amorsare (UA) – valoarea tensiunii (atât impuls de tensiune de trăsnet cât şi impuls
de tensiune de comutaţie sau tensiune de frecvenţă industrială) care aplicată descărcătorului în condiţii
specificate, provoacă amorsarea eclatoarelor de fiecare dată.
Curentul de conductivitate (IC) – valoarea curentului care trece prin rezistenţele de şuntare (şi
condensatoare, dacă este cazul) la aplicarea unei tensiuni date, inferioară sau cel mult egală cu tensiunea
de stingere a descărcătorului.
Curentul de însoţire (IÎ) – curentul care parcurge descărcătorul după trecerea curentului de
descărcare, datorită tensiunii de frecvenţă industrială a reţelei.
3.2. Prescurtări
descărcător cu ZnO: descărcător cu oxid de zinc (fără eclatoare, alcătuit în principal numai din
pastile de oxid de zinc);
DRV: descărcător cu rezistenţă variabilă (carbură de siliciu) şi eclatoare;
DC: descărcător cu coarne;
LCM: Leakage Current Monitor – aparat pentru măsurarea curentului de conductivitate;
u.r.: unităţi relative ale tensiunii de fază, raportată la tensiunea nominală a descărcătorului.
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
4.1. Revizia instrucţiunii se bazează, în principal, pe următoarele documentaţii:
5. GENERALITǍŢI
5.1. Aparatele de protecţie la supratensiuni trebuie să îndeplinească două funcţiuni:
limitarea valorii supratensiunilor, care pot să apară între calea de curent şi pământ, prin punerea
temporară a liniei la pământ printr-o impedanţă mică;
întreruperea automată a legăturii linie – pământ, imediat ce valoarea supratensiunii nu mai este
periculoasă pentru instalaţie.
Aparatele care îndeplinesc numai prima funcţie, poartă
denumirea de eclatoare, iar cele care îndeplinesc ambele
funcţii sunt descărcătoarele.
Protecţia împotriva supratensiunilor a instalaţiilor electrice se
realizează cu paratrăsnete, conductoare de protecţie,
descărcătoare cu ZnO fără eclatoare, descărcătoare cu
rezistenţă variabilă cu eclatoare şi descărcătoare cu coarne.
5.2. Mijloacele de protecţie împotriva supratensiunilor se
clasifică în următoarele categorii:
5.2.1. Mijloace de protecţie împotriva loviturilor directe de
trăsnet:
paratrăsnetul vertical;
paratrăsnetul orizontal (conductorul de protecţie
sau conductorul de gardă).
5.2.2. Mijloace de protecţie împotriva undelor de
supratensiune propagate pe linie:
descărcător cu ZnO fără eclatoare;
descărcător cu rezistenţă variabilă şi eclatoare,
(DRV);
descărcător cu coarne (intervalul de protecţie sau
eclatorul de protecţie), (DC).
5.3 Descărcătoarele cu coarne se utilizează ca mijloace de protecţie împotriva undelor de
supratensiune care se propagă pe/de pe liniile electrice aeriene.
SCE ITI-3.2.RE-I 71-2012
Cod:
INSTRUCŢIUNE TEHNICǍ INTERNǍ
SCE ITI-3.2.RE-71-2012
Montarea, exploatarea şi încercarea Ed. 0, Act. 0
descărcătoarelor Pagina: 6 / 55
6. DESCĂRCĂTOARE CU ZnO
6.1. Descrierea descărcătoarelor cu ZnO
Tabelul 6.1
Zona Tensiunea nominală (kV) 6 10 20 (35) (60) 110 220 400 750
între descărcătoare, între descărcătoare şi elementele sub tensiune 100 130 200 320 550 1000 2000 - -
între descărcătoare şi elementele legate la pământ 90 120 180 290 500 900 1800
Staţii interioare
între descărcătoare şi peretele de protecţie plin 120 150 210 320 530 930 1850
între descărcătoare si îngrădirea din plasă (h = 1,8m) 190 220 280 390 600 1000 1900
între descărcătoare şi îngrădirea din plasă, tablă plină sau balustradă
840 870 930 1050 1250 1630 2550 - -
(1,2m ≤ h ≤ 1,8m)
înălţimea faţă de sol a flanşei inferioare care nu necesită îngrădire 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 - -
între descărcătoare, între descărcătoare şi elementele sub tensiune 220 330 440 700 1000 2000 3400 6000
între descărcătoare şi elementele legate la pământ 200 300 400 650 900 1800 3100 4900
Staţii exterioare
între descărcătoare şi peretele de protecţie plin 230 330 430 680 930 1830 3130 4900
între descărcătoare şi îngrădirea din plasă (h = 2m) 300 400 500 750 1000 1900 3200 4900
între descărcătoare şi îngrădire sau balustradă 950 1050 1150 1400 1650 2550 3850 5550
înălţimea faţă de sol a flanşei inferioare care nu necesită îngrădire - 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500
Tabelul 6.2
Forţa maximă orizontală admisă poate fi calculată împărţind momentul de rupere la distanţa dintre baza
descărcătorului şi centrul forţei, dar nu va depăşi forţa maximă la borna de linie.
Eforturile maxime admise la bornă pentru descărcătoarele POLIM-D (fabricaţie ABB) sunt:
momentul de încovoiere: 250 Nm;
momentul de torsiune: 50 Nm.
Eforturile maxime admise la bornă pentru descărcătoarele HDA (fabricaţie RAYCHEM) sunt:
momentul de încovoiere: 200 Nm;
momentul de torsiune: 58 Nm.
6.2.2.8. Descărcătoarele de medie tensiune pot fi montate şi prin suspendare, cu ajutorul unor piese
metalice livrate de fabricant şi în condiţiile impuse de acesta.
6.2.2.9. Lungimea maximă a conductorului flexibil de racordare a descărcătorului trebuie astfel aleasă,
încât distanţele în aer între conductor şi elementele legate la pământ sau între conductoarele a două faze
diferite care se pot apropia sub acţiunea vântului să respecte valorile distanţelor minime din tabelul 6.1,
majorate cu distanţa a:
a f sin
Pentru determinarea forţei unitare datorate vântului, viteza acestuia se adoptă egală cu 60% din
valoarea maximă luată în considerare la calculul mecanic al conductoarelor flexibile, conform PE 101.
La determinarea distanţelor minime se va considera că acţiunea vântului asupra conductoarelor se
manifestă în cazul a două faze vecine, în sensul apropierii unei singure faze, cealaltă rămânând nedeviată.
6.2.2.10. Descărcătoarele destinate reţelelor de 110 – 750kV trebuie să fie prevăzute obligatoriu cu
contoare de înregistrare a numărului de funcţionări pe fiecare fază. Pentru conectarea contorului,
descărcătorul va fi montat pe un suport izolat faţă de masă.
Contoarele se montează în serie pe legătura spre pământ a descărcătoarelor, conform prospectelor
furnizorilor Legătura între flanşa inferioară a descărcătorului şi contorul de înregistrare a numărului de
funcţionări se va realiza cu un conductor izolat
Pentru asigurarea posibilităţii efectuării de măsurători sub tensiune, contoarele se vor conecta la
minimum 40 cm sub flanşa inferioară a descârcătorului.
Descărcătoarele destinate reţelelor de 110 – 750kV se vor echipa cu contoare livrate de furnizorul
descărcătoarelor şi cu anexele furnizate de acesta pentru măsurători sub tensiune, în vederea determinării
stării de funcţionare a descărcătorului.
6.2.2.12. Toate elementele unei coloane poartă aceeaşi serie. La montarea descărcătoarelor formate din
mai multe elemente, se vor respecta cu stricteţe ordinea şi poziţia acestora indicate pe plăcuţa de
identificare şi în instrucţiunile de montaj ale furnizorilor. Este interzisă montarea în aceeaşi coloană a
unor elemente cu serii diferite.
6.2.2.14. În cazul în care distanţele minime de izolare în aer între faze sau faţă de obiectele înconjurătoare
nu pot fi respectate, va fi consultat producătorul/furnizorul.
6.2.4. Utilajele, sculele, dispozitivele şi mijloacele de producţie pentru asigurarea securităţii muncii
6.2.4.1. La montarea şi revizia descărcătoarelor se vor folosi următoarele scule şi dispozitive:
autotelescop sau Platformă Ridicătoare cu Braţ articulat;
automacara;
chei fixe diferite,
fierăstrău pentru metal,
pensulă pentru vopsit;
metru sau ruletă metalică,
daltă,
cleşte patent;
dispozitiv pentru verificarea verticalităţii (fir cu plumb, etc);
scară de urcat pe stâlp.
6.2.5.2. Montarea şi demontarea descărcătoarelor se vor face numai cu întreruperea tensiunii şi pe bază
de autorizaţie de lucru.
6.2.5.3. Nu este permisă conectarea la reţea a descărcătoarelor, dacă nu este realizată legătura la pământ.
6.2.5.4. La citirea contoarelor sau la verificări profilactice sub tensiune nu se va depăşi cu nici un obiect
flanşa de bază a descărcătoarelor.
6.3.1.1. Înainte de preluarea în exploatare, pentru fiecare descărcător se trec datele tehnice în registrul de
descărcătoare, întocmit conform modelului din anexa 1.
6.3.1.3. Se vor respecta, de asemenea, toate prevederile PE 126 referitoare la preluarea în exploatare a
descărcătoarelor.
6.3.2.1. Controlul exterior vizual al descărcătoarelor din staţiile cu personal permanent se face de către
personalul turei de servire operativă, odată cu controlul efectuat în staţie.
6.3.2.2. La controlul descărcătoarelor se vor avea în vedere următoarele:
starea carcasei (dacă este integră sau prezintă deteriorări);
starea cimentului de armare a flanşelor la carcasa din porţelan;
existenţa urmelor de arc electric pe carcasă, soclu sau flanşe;
starea conductoarelor de legare la ÎT şi la pământ.
6.3.2.3. Personalul din staţie va citi şi va consemna indexul contoarelor în registrul întocmit conform
anexei 1.
6.4.1.2. La verificarea sub tensiune se poate măsura componenta rezistivă sau componenta de armonică
trei a curentului permanent al descărcătorului la tensiunea pe fază.
Se vor nota în registru: valorile măsurate, tensiunea pe fază în momentul măsurării curentului şi
temperatura mediului ambiant.
Este de preferat ca, în zilele foarte calde din vară, măsurarea să se facă până la ora 10:00 am.,
pentru ca temperatura descărcătorului să nu fie afectată de radiaţia solară.
La verificarea în laborator, încercările se pot efectua oricând, prin aplicarea pe descărcător a unei
tensiuni corespunzătoare tensiunii de fază a reţelei.
6.4.1.4. În laborator, componenta rezistivă se poate măsura cu ajutorul unui osciloscop digital cu
memorie, dotat cu cursor de măsurare şi afişare pe ecran a valorilor determinate.
Valoarea componentei rezistive a curentului este valoarea instantanee a curentului când
tensiunea a atins valoarea maximă (anexa 3). Precizia este suficientă pentru măsurări comparative.
6.4.1.5. Măsurarea sub tensiune a componentei rezistive a curentului cu ajutorul aparatului LCM se poate
efectua fără întreruperea circuitului de legare la pământ a descărcătorului.
6.4.1.6. Conectarea şi deconectarea LCM la contor sau la transformatorul special de curent aflat în
dotarea aparatului se fac, în ordinea indicată de documentaţia LCM, de către un executant echipat cu
mănuşi, cizme electroizolante şi cască de protecţie.
6.4.1.7. Curentul rezistiv maxim recomandat la +20°C pentru diferitele tipuri de descărcătoare cu ZnO
produse de ABB este prezentat în figura 6.1, iar factorul de corecţie cu temperatura în figura 6.2
Valorile admise pentru un anumit nivel de tensiune, rezultate din figura 6.1, sunt multiplicate cu
factorul de corecţie corespunzător temperaturii ambiante rezultat din figura 6.2 (anexa 2).
Curentul rezistiv raportat la 50µA
10
5
9
8
7 4
5
3
4
2
3
1
2
1
0,6 0,65 0,7 0,75 0,8
Nivelul de tensiune raportat la tensiunea nominala
Valorile curentului rezistiv din figura 6.1 sunt exprimate în unităţi relative raportate la 50 µA, iar
tensiunea este exprimată în unităţi relative raportate la tensiunea nominală a descărcătorului.
6.4.1.8. Măsurarea componentei de armonică trei a curentului permanent la descărcătoarele tip SB,
destinate reţelelor de 110 – 400kV, se efectuează cu aparatul ABLEITERDIAG, furnizat de firma
TRIDELTA, fabricantul descărcătoarelor, prin intermediul transformatorului special de curent montat pe
legătura spre pământ a descărcătorului, deasupra contorului, în conformitate cu indicaţiile din
documentaţia furnizorului (anexa 4).
Factorul de corectie
1,6
1,4
1,2
1,0
0,8
0,6
0,4
-10 0 10 20 30 40
Temperatura ambianta (oC)
Figura 6.2: Factorul de corecţie cu temperatura mediului ambiant
6.4.1.9. O valoare crescută a componentei rezistive poate indica, în exploatare, o deteriorare sau o
îmbătrânire a descărcătorului, dar se poate datora şi unei funcţionări sau unei supratensiuni temporare,
imediat anterioare măsurării şi care a încălzit coloana de rezistenţe. Pentru edificare este necesară
repetarea încercării la un interval de minimum o oră sau verificarea în laborator.
Valorile măsurate nu trebuie să depăşească valorile maxime admisibile prezentate în figura 6.1,
corectate cu factorul de multiplicare corespunzător din figura 6.2 (anexa 2).
Formaţia de lucru pentru măsurarea sub tensiune, conform experienţei ICEMENERG, este compusă din:
SCE ITI-3.2.RE-I 71-2012
Cod:
INSTRUCŢIUNE TEHNICǍ INTERNǍ
SCE ITI-3.2.RE-I 71-2012
Montarea, exploatarea şi încercarea Ed. 0, Act. 0
descărcătoarelor Pagina: 16 / 55
1 inginer,
2 electricieni (grad IV, II).
Eclatoarele simple sunt realizate dintr-o serie de discuri din alamă de formă
specială, separate între ele prin şaibe din mică, carton electrotehnic sau distanţoare
ceramice. Pentru a se putea asigura stingerea curentului de însoţire, intervalul disruptiv
trebuie divizat în cât mai multe intervale parţiale (eclatoare unitare) cu o distanţă între
electrozi de circa 1 mm.
Eclatoarele cu suflaj magnetic sunt eclatoarele la care stingerea curentului de
însoţire este asigurată prin întinderea sau deplasarea arcului electric sub influenţa unui
câmp magnetic, creat fie de magneţi permanenţi, fie de trecerea curentului de însoţire
prin bobine (bobine de suflaj).
Rezistenţele neliniare se realizează dintr-un material semiconductor (de regulă,
carbură de siliciu), sub forma unor discuri montate în serie în coloană.
Rezistenţa neliniară are o caracteristică tensiune-curent neliniară (fig. 7.1), care în
domeniul supratensiunilor are o valoare foarte mică, astfel încât asigură o valoare
coborâtă a tensiunii reziduale în timpul procesului de descărcare;
- În domeniul tensiunii de serviciu are o valoare foarte ridicată, limitând astfel
curentul de însoţire până la o valoare la care poate fi stins de eclatoare.
Repartiţia uniformă a tensiunii de frecvenţă industrială pe eclatoare este
realizată, de regulă, prin rezistenţe de şuntare, uneori utilizându-se şi condensatoare.
Pentru asigurarea condiţiilor stabile de funcţionare, ansamblul de eclatoare,
rezistenţe neliniare, rezistenţe de şuntare etc. este închis etanş într-o carcasă de porţelan
(C). Asamblarea se realizează în condiţiile de umiditate, presiune şi temperatură
controlate în procesul de fabricaţie.
Descărcătoarele de fabricaţie modernă sunt vidate şi apoi umplute cu azot foarte pur sau aer uscat.
7.2.1.1. Descărcătoarele se ambalează în lăzi din lemn sau stelaje paralelipipedice, eliminându-se orice
joc al aparatului în ladă. Lăzile se vor marca cu semnele Fragil! şi Transport numai vertical!, conform
STAS 5055 - Ambalaje. Marcarea încărcăturilor. Prescripţii generale.
7.2.1.2. Transportul descărcătoarelor se va face numai în poziţie verticală, poziţia orizontală fiind admisă
numai în cazul transportului pe mâini.
Lăzile cu descărcătoare trebuie să se lase jos încet, fără şocuri sau lovituri.
7.2.1.3. Descărcătoarele se depozitează numai în poziţie verticală.
7.2.2.1. Descărcătoarele care au flanşa inferioară situată la o înălţime deasupra solului conform valorilor
din tabelul 6.1 nu se vor împrejmui.
7.2.2.2. Descărcătoarele se montează numai în poziţie verti¬cală, pe un postament sau stelaj special, cu
ajutorul şuruburilor.
Descărcătoarele pot fi fixate şi prin suspendare cu o piesă specială fixată la partea inferioară,
numai cu recomandarea fabricii constructoare
În figura 7.3 se prezintă modul de montare a descărcătoarelor de tip VA de MT.
În figura 7.4 se prezintă montarea descărcătoarelor pe stelaj, prin intermediul izolatoarelor,
pentru diferite tipuri de DRV.
Descărcătoarele montate în staţii interioare (şi în unele staţii exterioare până la 35kV inclusiv) se
conectează la instalaţie cu ajutorul barelor rigide din cupru sau aluminiu.
Lungimea maximă a conductorului flexibil de racordare a descărcătorului trebuie astfel aleasă,
încât distanţele în aer între conductor şi elementele legate la pământ sau între conductoarele a două faze
diferite, care se pot apropia sub acţiunea vântului, să respecte valorile din tabelul 6.1, majorate cu distanţa
a, unde:
a f sin
p
arctg
q
Pentru determinarea forţei unitare datorate vântului, viteza acestuia se adoptă egală cu 60% din
valoarea maximă luată în considerare la calculul mecanic al conductoarelor flexibile, conform PE 101.
La determinarea distanţelor minime se va considera că acţiunea vântului asupra conductoarelor
se manifestă în cazul a două faze vecine, în sensul apropierii unei singure faze, cealaltă rămânând
nedeplasată.
Distanţele minime de izolare în aer ale conductoarelor flexibile aflate sub tensiune, faţă de alte
elemente sub tensiune sau legate la pământ, în timpul scurtcircuitelor, trebuie să fie cel puţin egale cu
valorile de mai jos:
20kV: 200 mm
110kV: 450 mm
220kV: 900 mm
400kV: 1550 mm
Lungimea minimă a conductoarelor flexibile de legătură trebuie aleasă astfel, încât valoarea
componentei orizontale a forţei aplicate flanşei superioare a descărcătorului să nu depăşească valorile de
mai jos:
VA – 72,5: 180kgf
VA – 100: 110kgf
RVS – 110: 125kgf
RVS – 20: 30kgf
RVGM – 110M: 50kgf
RVGM – 220M: 50kgf
DRVL – 24: 30kgf
7.2.2.3. Descărcătoarele RVMG – 110M şi RVMG – 220M nu se vor monta în locuri unde pot fi supuse
vibraţiilor.
7.2.2.4. În funcţie de condiţiile locale, descărcătoarele se pot conecta fie direct, fie prin separatoare.
7.2.2.5. Descărcătoarele destinate reţelelor de 110 – 750kV trebuie să fie prevăzute obligatoriu pe fiecare
fază cu dispozitive de înregistrare a numărului de funcţionări, care se montează în serie pe conductorul de
legare la pământ a descărcătorului (pentru aceasta descărcătorul se montează izolat pe izolatoare).
Se recomandă utilizarea contoarelor de impedanţă mare (tip ASEA, VA, ICEMENERG, etc.),
montate la o distanţă de circa 1,7 m de la sol, conform proiectelor tip elaborate de ISPE. Montarea
contorului la baza descărcătorului sau foarte aproape de aceasta prezintă dezavantajul că nu se poate
aplica metoda de măsurare sub tensiune a curentului de conductivitate, din considerente de securitate a
muncii.
Din motive de securitate a personalului de exploatare, se interzice utilizarea contoarelor la
descărcătoarele destinate reţelelor de 6 – 60kV.
7.2.2.6. Descărcătoarele se vor lega la priza de pământ pe calea cea mai scurtă.
7.2.2.7. Înainte de montare, toate elementele descărcătoarelor se verifică cu atenţie, în mod special se
verifică următoarele aspecte:
a.) suprafaţa carcasei de porţelan nu trebuie să prezinte fisuri, glazură deteriorată sau alte urme de
loviri; se va verifica, în special, dacă nu prezintă fisuri în zona de îmbinare cu flanşele;
b.) suprafaţa cimentului de armare a flanşelor pe carcasa de porţelan trebuie să fie curată, netedă, fără
goluri sau crăpături;
c.) elementele componente ale unei faze trebuie să aibă aceeaşi serie de fabricaţie. Montarea
elementelor cu serii diferite, de acelaşi tip, este admisă numai în caz de necesitate (un element
distrus sau defect ireparabil) şi aceasta numai în condiţiile unor valori foarte apropiate ale
curenţilor de control şi ale tensiunilor de amorsare la frecvenţă industrială, comparativ cu celelalte
elemente ale fazei (±10%). Elementele componente ale unei faze au aceeaşi serie de fabricaţie,
fiecare element component fiind numerotat cu 1,2 etc. Poziţia elementelor pe fază este
următoarea:
elementul nr. 1 se montează la baza descărcătoarelor tip RVMG, VA, RVMK, celelalte
elemente montându-se în ordinea cres¬cătoare a numerotării elementelor;
la descărcătoarele tip XAD, XAF, XAE, XAL se montează la bază elementul cu numărul
cel mai mare, astfel încât elementul numărul 1 se află la partea dinspre linie a
descărcătorului.
d.) suprafaţa flanşei inferioare, care vine în contact cu stelajul sau postamentul suport, trebuie să fie
orizontală şi dreaptă.
7.2.2.8. Descărcătoarele destinate reţelelor de 110 – 750kV vor fi prevăzute, de regulă, cu inele de gardă,
conform indicaţiilor fabricantului. Dimensiunile inelelor de gardă pentru diferite tipuri de descărcătoare
sunt prezentate în tabelul 7.1, în care:
h – înălţimea inelului de gardă;
d – diametrul inelului de gardă.
Tabelul 7.1
7.2.4.1. La montarea şi revizia DRV se vor folosi următoarele utilaje, scule şi dispozitive:
autotelescop sau PRB;
automacara sau dispozitive pentru ridicare (role, scripeţi);
chei fixe diferite;
ferăstrău pentru metal;
pensulă pentru vopsit;
metru de lemn;
daltă;
cleşte patent;
fir cu plumb;
scară de urcat pe stâlp.
7.2.4.2. La montarea şi revizia descărcătoarelor se vor folosi următoarele mijloace de securitate a muncii:
mănuşi electroizolante;
cizme electroizolante,
platformă electroizolantă;
cască de protecţie;
plăcuţe avertizoare;
centură de siguranţă;
set farmaceutic corespunzător formaţiei.
7.2.5.1. La lucrările de montare, demontare şi revizie ale DRV se vor respecta prevederile IPSSM –
001/2007.
7.2.5.2. Montarea şi demontarea DRV amplasate pe stâlpi se vor face numai cu întreruperea totală a
tensiunii, pe baza unei autorizaţii de lucru.
7.2.5.3. Nu este permisă conectarea la reţea a descărcătoarelor, daca nu este realizată legătura la pământ
a acestora.
7.3.1.1. Înainte de preluarea în exploatare, pentru fiecare descărcător se trec datele în registrul de
descărcătoare întocmit conform modelului din anexa 1.
7.3.1.2. Principalele date care se trec în registru sunt:
locul de montare (celula, faza);
tipul descărcătorului;
seria şi anul de fabricare;
indexul contorului de funcţionări la punerea în funcţiune;
rezultatul primei măsurări după punerea în funcţiune.
7.3.1.3. Personalul de exploatare va controla dacă descărcătoarele au fost supuse încercărilor de punere
în funcţiune, conform PE 116.
7.3.1.4. Se vor respecta, de asemenea, toate prevederile PE 126 referitoare la preluarea în exploatare a
descărcătoarelor.
NOTĂ: În cazul avariei unei faze de descărcător din reţelele de 110 – 400kV, indiferent de cauză, fazele
vecine vor fi demontate şi supuse verificărilor complete, apoi se va determina tensiunea de
amorsare la supratensiuni de comutaţie, în vederea luării deciziei de repunere sub tensiune.
7.3.2.3. Personalul din staţie va citi şi va consemna indexul contoarelor în registrul întocmit conform
anexei 1
7.3.2.4. Citirea contoarelor se va efectua cu următoarea periodicitate:
a.) Descărcătoare destinate reţelelor de 220 – 750kV:
dată pe săptămână în cadrul controlului de staţie;
după fiecare furtună sau după descărcări atmosferice;
după comutaţii în staţie.
NOTĂ: În cazul manevrelor complexe în mai multe celule din staţie, citirea se va efectua după
terminarea tuturor manevrelor.
7.4.1.2. Detaliile privind efectuarea încercărilor sunt prezentate în tabelul 7.2 şi în figurile 7.5 – 7.7.
7.4.1.3. Măsurările menţionate în tabelul 7.3 se vor efectua pe descărcătorul montat şi asamblat cu toate
anexele. Dacă acest lucru nu este posibil, încercările se vor efectua pe elementele sale componente.
NOTĂ: Se recomandă ca verificarea DRV să se efectueze odată cu revizia celulelor în care sunt montate.
Figura 7.8: Schema de măsurare pentru verificarea sub tensiune a stării DRV.
7.4.1.4. În tabelul 7.3 se indică, pentru fiecare tip de DRV, numărul şi tipul elementelor componente ale
unei faze. Valorile obţinute la încercările efectuate pe elemente componente trebuie să se încadreze în
limitele prevăzute pentru clasa de tensiune a tipului de element component.
Tabelul 7.2
Valorile şi
nr. Denumirea Condiţiile de execute a încercării şi
Periodicitatea condiţiile de
crt încercării schema de încercare
control
1. Măsurarea Nu se recomandă efectuarea măsurării la Limitele admise ale
curentului de temperaturi ale mediului ambiant sub 00C. valorilor clienţilor
control de control sunt
1.1 Măsurarea cu La punerea în Măsurarea se execută cu tensiune prezentate în
scoaterea de funcţiune alternativă sau continuă (redresată), în tabelul 7.3.
sub tensiune funcţie de tipul DRV, conform tabelului
O data la trei ani 7.3. Schemele de măsurare sunt prezentate
în figurile 7.5 – 7.6. Carcasa de porţelan se
va curăţa înainte de efectuarea încercării.
Tabelul 7.3
7.4.1.5. Tehnologia de măsurare sub tensiunea de serviciu a curentului de conductivitate constă în:
Legarea cordonului de la borna de pământ a aparatului de măsurare la legătura la pământ a
descărcătorului, în aval de contor (imitator de RVMK-750) Legarea la pământ se va realiza
printr-un contact foarte bun.
Executantul, echipat cu cizme şi mănuşi izolante de IT şi cască, va aplica cu ajutorul unei
ştăngi electroizolante capătul cordonului de măsurare (verificat în prealabil cu atenţie), conectat
la borna de măsurare a aparatului, pe borna de tensiune a contorului, pe legătura dintre DRV şi
contor (la RVMK-750 pe legătura dintre contor şi imitator). Ştanga de măsurare va fi din clasa
6-35 kV.
Se vor nota indicaţia aparatului de măsurare şi valoarea efectivă a tensiunii pe fază a reţelei.
Măsurătorile se vor executa numai pe timp senin şi uscat. Se interzice categoric efectuarea
măsurătorilor pe timp umed (ploaie, ceaţă, lapoviţă. ninsoare), cer noros cu descărcări
atmosferice în zonă (fie ele şi îndepărtate) şi în timpul efectuării de manevre programate.
7.4.1.6. Măsurarea sub tensiune a curentului de control poate înlocui măsurarea cu scoatere de sub
tensiune numai în următoarele condiţii:
pe baza rezultatelor încercării în laborator sau în staţie la sol, descărcătoarele sunt
corespunzătoare pentru punerea sub tensiune;
valoarea curentului măsurat sub tensiune, imediat după montaj, este notată ca valoare de
referinţă împreună cu valoarea tensiunii reţelei, pentru compararea valorilor măsurate ulterior
în exploatare;
numărul anual de funcţionări, urmărit periodic, este conform anexei 5.
Ca exemplu, formaţia de lucru pentru măsurarea sub tensiune, conform experienţei ICEMENERG, este
compusă din:
1 inginer,
2 electricieni (grad IV, II).
8.2.1.1. Înainte de montare se face controlul stării izolatoarelor şi apoi se execută reglarea intervalelor
disruptive cu ajutorul distanţoarelor. Cele două eclatoare şi tija antipasăre trebuie să se monteze în acelaşi
plan vertical.
8.2.1.2. Pe verticală, până la distanţa de 1 m deasupra eclatoarelor, nu trebuie să existe nici un obstacol
care să împiedice dezvoltarea arcului electric.
Fiecare sucursală poate constitui propria formaţie de lucru şi normă de timp.
8.2.3. Utilajele, sculele, dispozitivele şi mijloacele de producţie pentru asigurarea securităţii muncii
8.2.3.1. La montarea, demontarea şi revizia DC se vor folosi următoarele scule şi utilaje:
autotelescop sau Platformă Ridicătoare cu Braţ articulat;
dispozitive de ridicare (role, scripeţi);
chei fixe diferite,
fierăstrău pentru metal,
distanţoare pentru reglarea spaţiului disruptiv,
cleşte patent;
dispozitiv pentru verificarea verticalităţii (fir cu plumb, etc);
scară de urcat pe stâlp.
8.2.4.2. Montarea, demontarea şi revizia DC se vor face numai cu întreruperea totală tensiunii şi pe bază
de autorizaţie de lucru.
8.2.4.3. În zona de lucru se vor lua, obligatoriu, următoarele măsuri tehnice de protecţie a muncii:
SCE ITI-3.2.RE-I 71-2012
Cod:
INSTRUCŢIUNE TEHNICǍ INTERNǍ
SCE ITI-3.2.RE-I 71-2012
Montarea, exploatarea şi încercarea Ed. 0, Act. 0
descărcătoarelor Pagina: 42 / 55
8.2.4.4. Înainte de urcarea pe stâlp, este obligatorie verificarea mijloacelor de securitate a muncii din
dotarea individuală.
8.2.4.5. Nu este permisă conectarea la reţea a DC, dacă nu este realizată legătura la pământ a acestuia.
8.2.4.6. Înainte de folosire, mijloacele de ridicare vor fi verificate amănunţit de către şeful formaţiei de
lucru.
8.3.1.1. La preluarea în exploatare, personalul de exploatare va controla dacă există buletine de încercare
pentru DC şi pentru priza de pământ conform PE 116.
8.3.1.2. La punerea în funcţiune se vor controla:
mărimea spaţiului disruptiv, conform tabelelor 8.1 şi 8.2;
legătura la priza de pământ;
starea izolatoarelor şi clasa de tensiune a acestora;
legaturile electrice.
8.3.1.3. Se vor respecta, de asemenea, toate prevederile PE 126, referitoare la preluarea în exploatare a
descărcătoarelor cu coarne.
Controlul curent se efectuează odată cu controlul instalaţiei în care sunt montate DC.
8.3.3.2. Cu ocazia incidentelor urmate de deteriorarea transformatoarelor din PT protejate cu DC, se vor
verifica prin măsurări:
starea legăturilor la pământ;
rezistenţa de dispersie a prizei de pământ;
mărimea spaţiului disruptiv;
reglarea spaţiului disruptiv conform tabelelor 8.1 şi 8.2.
8.3.3.3. Descărcătoarele cu coame amplasate în zone poluate se vor trata în mod similar cu izolaţia
instalaţiei în care sunt montate.
Tabelul 8.1
Tabelul 8.2
Descărcătoare de IT cu coarne
ANEXA 1
În cazul înlocuirii unui descărcător, modificările se vor înregistra corespunzător în tabelul de mai sus.
4. Pentru fiecare fază de descărcător se va rezerva un număr de pagini, care vor cuprinde:
4.1. Datele privind revizia:
Datele din rubrica „Operaţia efectuată" se vor completa după cum urmează:
curăţarea,
ungerea carcasei,
refacerea acoperirilor de protecţie (dacă există),
încercările profilactice,
înlocuirea fazei (sau, după caz, înlocuirea unor elemente).
Pentru descărcătoarele tip SB, tabelul de evidenţă a rezultatelor măsurătorilor profilactice este următorul:
Temperatura (oC)
crt. încercării numărul montare (µA) descărcă-
elementului Tensiunea Total Armo- torului
de fază
Valoare nica
(kV) trei
vârf
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pe prima pagină se va prezenta tabelul centralizator al descărcătoarelor din staţie, după modelul de
la pct. a.). Pentru fiecare fază se va rezerva un număr de pagini, pe care se vor consemna datele privind
controlul exterior.
Evidenţa descărcătoarelor de 750kV se ţine în registrul unic existent în staţie, după modelul prevăzut în
circulara 3.E-CT3.
NOTĂ:
1. Registrul de la pct. a.). are caracter de model/recomandare în funcţie de organizarea internă se
pot folosi şi alte forme de evidenţă. Este obligatoriu ca toate datele cuprinse la pct. a.). să se regăsească la
nivel de secţie ÎT (centru ÎT).
2. Registrul de la pct. b.). are caracter obligatoriu în fiecare staţie de 110 – 400kV.
ANEXA 2
UTILIZAREA LCM
I 20 1,7 50 85A
Din figura 6.2 rezultă pentru 25°C un factor de corecţie 1,13.
Curentul maxim admis la 65kV şi 25°C este:
72
U 0,75 u.r.
96
Din figura 6.1, curba 1, rezultă curentul rezistiv maxim admis, la o tensiune de 0,75 u.r. şi 20°C,
de 2,1 u.r., raportat la curentul de referinţă de 50 µA.
I 20 2,1 50 105A
Deoarece curentul măsurat (17,5µA) este mai mic decât 118 µA, descărcătorul este corespunzător.
ANEXA 3
u, i vârful tensiunii
Sursa de tensiune trebuie să asigure pe descărcător o tensiune practic sinusoidală, prin filtrare atât
pe primarul, cât şi pe secundarul transformatorului de înaltă tensiune (raportul între valoarea de vârf şi
valoarea efectivă nu trebuie să difere de 2 cu mai mult de 1%).
Semnalul de tensiune se ia de la un divizor rezistiv iar semnalul de curent de pe un şunt rezistiv cu
valoare cunoscută.
O schemă de principiu este prezentată în figura A.3.2.
Se determină cu ajutorul cursorului vârful tensiunii pe unul din canalele osciloscopului şi apoi se
comută pe canalul de măsurare a curentului. Valoarea instantanee măsurată de cursor pe canalul de curent
se împarte la valoarea rezistenţei şuntului şi se află valoarea de vârf a componentei rezistive a curentului.
Eroarea lanţului de măsurare a tensiunii trebuie să fie de maximum 1%, pentru a se obţine o eroare
acceptabilă pentru curentul măsurat.
Se notează valoarea tensiunii aplicate, valoarea de vârf a componentei rezistive a curentului şi
temperatura ambiantă la care s-a efectuat măsurarea.
FR ATR TÎT CF DT
DRV
~
ODM ODM
Rs
Din figura 6.1, curba 1, rezultă că la U = 0,68 u.r., curentul rezistiv maxim admis la 20°C este de
1,7 u.r., raportat la curentul de referinţă de 50 µA.
I 20 1,7 50 85A
Valoarea măsurată fiind de 25µA, este mai mică decât I MAX 96A şi descărcătorul este
considerat corespunzător.
ANEXA 4
Odată cu valorile curentului se vor nota valorile tensiunilor de pe fiecare fază şi temperatura
mediului ambiant.
Tabelul A.4.1
Corecţii ale valorilor măsurate
Parametrul (%)
Variaţii ale temperaturii (°C) Î Î150Hz
– 15 +6 + 15
–5 +2 +5
+5 –2 –5
+ 15 –6 – 15
Variaţii ale tensiunii faţă de măsurătoarea iniţială (%) Î Î150Hz
–5 +4 + 10
+5 –5 – 18
În cazul în care se constată o creştere a valorilor faţă de măsurătorile anterioare, se vor reface
măsurările după 20 – 30 minute, pentru a se evita o interpretare eronată datorată unei funcţionări a
descărcătorului petrecută cu puţin timp înaintea verificării.
ANEXA 5
NOTĂ: Numărul prevăzut între paranteze este orientativ, stabilit pe baza statisticii pe cinci ani,
întocmită de unităţile de exploatare.
Se precizează, pe baza probelor de tip, că orice tip de descărcător în stare bună suportă minimum
20 de funcţionări la curent nominal de descărcare şi tensiunea de stingere.
În condiţii normale de funcţionare a reţelei, numărul aşteptat de funcţionări ale unui descărcător
este de 0,5 – 2 funcţionări/an. În cazul comutaţiilor frecvente în staţie, sunt de aşteptat creşterea
corespunzătoare a numărului de funcţionări ale descărcătoarelor şi deteriorarea în scurt timp a acestora.
Faţă de cele de mai sus, la interpretarea numărului admis de funcţionări anuale se va analiza
frecvenţa comutaţiilor în staţie şi se vor lua măsurile corespunzătoare (reducerea numărului de manevre,
verificarea descărcătoarelor).
În cazul descărcătoarelor VA – 100 cu eclator martor, există un risc sporit de defectare datorat
lipsei controlului direct al numărului de funcţionări. În funcţie de importanţa staţiei, se va decide
acceptarea riscului sau înlocuirea eclatoarelor martor cu contoare tip CDRV, de fabricaţie ICEMENERG.
ANEXA 6
Impuls de
curent de Tensiunea reziduală (kV) Supratensiunile
lungă durată temp. ad.* (kV)
nr. Tipul IN UC UN
crt. descărcătorului (kA) (kV) I(A) undă 8/20 (µs) undă 30/60 (µs)
(kV)
T(µs)
2,5(kA) 5(kA) 10(kA) 20(kA) 250(A) 500(A) 1000(A) 0.1(s) 1(s) 10(s)
1. (D)MO24 5 24 30 150/2000 74,1 78 85,8 95,2 62,4 64,4 67,3 – 31,5 30,2
2. POLIM – D8N 10 8 10 250/2000 24,7 26,1 28 31,8 21,5 22,7 – 11 10,6 10,2
3. POLIM – D12N 10 12 15 250/2000 37 39,1 42 47,7 32,2 33,2 – 16,5 15,9 15,3
4. POLIM – D24N 10 24 30 250/2000 74 78,2 84 95,4 64,3 66,4 – 33 31,8 30,6
5. HDA 09R 10 9 11 500/2000 – 27,9 30 33,6 – 22,2 – 12,7 12 11,3
6. HDA 12R 10 12 15 500/2000 – 37,2 40 44,8 – 29,6 – 17 16,1 15,1
7. HDA 24N 10 24 30 500/2000 – 74,4 80 89,6 – 59,2 – 34 32 30,2
8. HDA 27N 10 27 33 500/2000 – 83,7 90 101 – 66,6 – 38,2 36 34
9. VARISIL HL30 5 24 30 150/2000 – 87 – – – – – 37 35,2 33,7
10. EXLIM R096 10 77 96 550/2000 – 240 256 285 – 199 207 115 110 106
11. EXLIM R108 10 78 108 550/2000 – 270 288 320 – 224 232 129 124 119
12. EXLIM Q108 10 78 108 900/2000 – 246 260 286 – 211 216 131 125 119
13. EXLIM Q192 10 154 192 900/2000 – 436 461 507 – 374 382 234 223 211
14. EXLIM Q198 10 156 198 900/2000 – 450 476 523 – 386 394 242 230 218
15. EXLIM P192 10 154 192 1350/2000 – 418 442 482 – – 386 234 223 211
16. EXLIM P198 10 156 198 1350/2000 – 431 456 497 – – 386 242 230 218
Impuls de
curent de Tensiunea reziduală (kV) Supratensiunile
lungă durată temp. ad.* (kV)
nr. Tipul IN UC UN
crt. descărcătorului (kA) (kV) I(A) undă 8/20 (µs) undă 30/60 (µs)
(kV)
T(µs)
2,5(kA) 5(kA) 10(kA) 20(kA) 250(A) 500(A) 1000(A) 0.1(s) 1(s) 10(s)
17. EXLIM P – B330 10 264 330 1350/2000 – 718 759 829 – – 642 403 383 363
18. EXLIM T – B336 10 267 336 1350/2000 – 731 773 844 – – 654 410 390 370
19. EXLIM T – 624 20 499 624 1900/2000 – 1315 1373 1500 – – 1195 – 711 674
20. PEXLIM U096 10 77 96 500/2000 – 243 260 295 – 204 213 – 112 106
21. PEXLIM R096 10 77 96 550/2000 – 242 257 288 – 204 212 – 112 106
22. PEXLIM Q096 10 77 96 900/2000 – 215 226 249 – 185 191 – 112 105
23. SB 96/10.2 10 77 96 500/2000 – 240 255 281 200 206 215 116 110 105
24. SB 198/10.3 10 158 198 1000/2000 – 451 475 518 380 392 404 242 228 214
* Valorile corespund caracteristicii obţinute după energizarea descărcătoarelor, prin aplicarea unui impuls de curent de 4/10 µs, cu amplitudinea
corespunzătoare tipului, la descărcătoarele de medie tensiune, sau a unui impuls de curent de lungă durată, corespunzător în cazul descărcătoarelor de înaltă
tensiune.
9. PREVEDERI FINALE
7.1. În baza precizǎrilor din prezenta instrucţiune, se vor revizui şi completa instrucţiunile concrete
pentru fiecare ................ din gestiunea unitǎţii de exploatare. Aceste instrucţiuni vor fi elaborate
ţinându-se seama de.............
7.2. Se va instrui întregul personal implicat.
7.3. Instrucţiunea se va difuza la........
7.4. Prezenta instrucţiune intrǎ în vigoare de la data aprobǎrii acesteia şi anuleazǎ valabilitatea
Instrucţiuni 3.2.RE-I 71/2000 – Instrucţiune privind montarea, exploatarea şi încercarea descărcătoarelor..
AVIZAT: INTOCMIT:
Functie Responsabil de lucrare
Prenume NUME Director Tehnic SISE „Electrica Transilvania Sud“
Bradut GUTA