Proiect al activității educative

Data: 28.09. 2018

Participanți: Elevii clasei a IV-a însoțiți de bunicuțe;
Locul desfășurării: Sala de clasă
Subiectul:„Bunica- școala de balade și povești”
Obiective:
 Formarea atitudinilor şi comportamentului responsabil pentru un stil de viaţă de calitate.
 Identificarea imaginii proprii despre rolul şi importanţa bunicilor în viaţa personală;
 Interiorizarea unui sistem valoric afectiv propriu creat în baza conceptului de familie, rude.

Tipul activităţii: serbare

Forma: frontal
Timp de realizare: 60 min.
Strategii didactice:
Metode și procedee: declamaţia, interpretarea pieselor muzicale, dialogul virtual, dramatizarea, discursul de felicitare.
Mijloace de învăţământ:
 Mijloace de învăţământ obiectuale – plante decorative pentru amenajarea sălii, baloane, scaune
pentru bunici, cadouri.
 Mijloace de învăţământ – imagistice –postere cu imaginea bunicilor; imagini Power Point
 MTI – casetofon, CD-uri muzicale, lap-tope, proiector
Bibliografia:
 Curriculum pentru ora dirigenţiei, clasele I -IV, (proiect. IŞE)
 Cuzneţov L., Dimensiuni psihopedagogice şi etice ale parteneriatului educaţional. Chişinău 2002
 Didactica Pro ... , Revistă de teorie şi practică educaţională. Nr. 3 (25) iunie 2004-11-09
 S. Marinescu. R. Dinescu, Invitaţie la educaţie
 Univers Pedagogic. Revista Ministerului Educaţiei nr. 3, 2004
 Designul activităţii
Moment-surpriză: Țurcanu Vlada interpretează piesa muzicală: Copilul şi floarea
Prezentatoarea: (elevă din clasa a IV-a )
- Bunico, bunico, mă auzi? Sunt eu Mădălina, nepoţica ta!
Bunico, eu vreau să-ţi spun un secret: azi este o mare sărbătoare! Copii, ajutaţi-mă!
Prezentatoarea: E ziua...
Copiiii: bunicilor!
Prezentatoarea:
- Bunico, ştii , la şcoală e bine sunt mulţi copii, am prieteni, învăţăm nu numai să vorbim corect, ci şi să prietenim, învăţăm să
dansăm, să modelăm, să cântăm. De-aceea, eu şi cu colegii de clasă vom interpreta cântecul Cântă!
Cântă!
I. Te-ai trezit, cântă! Vesel eşti, cântă
Scoală-te şi cântă! Ai necazuri, cântă!
Ai mâncat, cântă Când te joci, cântă!
Cântă pe drum! Cântă şi acum!

Refren:
Noi cântăm cu drag Noi sântem voioşi,
Tra-la-la, tra-la-la! Sănătoşi şi voioşi
Vrem să fie muzical Pentru că, da, da, da!
Tra-la-la, la-la! Ştim cu toţi cânta!

II. La oraş, cântă! Cine- i bun cântă!

Şi la ţară, cântă Cântă şi te-ncântă
Sus pe munţi, cântă! Cei cuminţi, cântă
Şi pe litoral! Cât mai muzical!
Prezentatoarea:
-Bunico, ştii colegii mei au învăţat multe la şcoală. Chiar recent am dramatizat la ora de limba română o scenetă despre Bobocel
care a întârziat chiar din prima zi de şcoală. Îl invit pe Andrei Cozaru, care va fi în rolul lui Andrei Boboc şi „Învăţătoarea”-
Melnic Cornelia!
 Sceneta „Gluma”, după Ion Druţă
―Tu, măi Ţică, de unde te-ai luat?
― Am intrat, iaca, pe uşa ceea.
― Şi, odată ce ai intrat, poate ne dai şi buna dimineaţa, poate ne spui şi cum te cheamă, să te scriem aici în catalog…
― Lasă mata, că nu-i chiar numaidecît…
― Dacă altfel nu se poate. Ca să fii şcolar trebuie să te scrii la catalog.
― Apoi, dacă altfel nu se poate, pune şi mata colo un Andrei Bobocel.
― Cum, adică, Bobocel? Că doar tatălui tău i se spune Boboc?
― Lui i se spune Boboc pentru că e mare, iar eu, fiindcă sînt mic, cum altfel să mi se spună?
― Păi, dacă ţi-i numaidecît, te scriem Bobocel. Şi, mă rog, cam pînă în ce clasă ai să fii tu Bobocel şi cînd să te trecem ca
fiind Boboc?
― Apoi, că doar nu degeaba eşti pusă învăţătoare. Ai să vezi şi mata cum voi merge eu cu învăţătura, cu creşterea, cu purtarea,
şi cînd vei socoti că, gata, e de ajuns, mă ştergi de Bobocel şi mă scrii de Boboc.

Prezentatoarea:
- Bunico, ştii, Rustam are şi el o bunică, dar sărmănica e departe şi astăzi nu a putut să vină, pentru că are de strâns roada, dar el a
pregătit o poezie tare drăguţă. Deci, să-l ascultăm pe Rustam cu poezia Bunica.

Sunt mic, bunică dragă!

Sunt mic, bunică dragă, Cât ochii îl cuprind
Dar tare te iubesc O floare am cules
Încât întreg pământul Cu drag eu ţi-o întind.
Aş vrea să-ţi dăruiesc. Învaţă-mă ce-i bine
Dar din întreg pământul Fereşte-mă de rău
Iar eu voi creşte mare
Şi bun, de dragul tău .
Prezentatoarea:
- Bunico, am o colegă extraordinară! Mă mândresc cu ea mai ales când recită poezii despre bunica sa. O invit pe Dohotaru
Cleopatra, care ne va recita şi ea o poezie despre bunica.

E ziua ta , bunico!
E ziua ta , bunico!
Te-aştept cu flori pe masă Zile lungi şi voie bună
Şi-un dar micuţ te-aşteaptă Îţi doresc eu mult
Când ai să vii acasă. Şi mă rog de flori să-ţi spună
Am să-ţi sărut obrajii Să mă ierţi, bunică bună
La piept când mă vei ţine Că nu ştiu mai mult.
Şi mâinile ce nu au
Odihnă pentru mine.

Prezentatoarea:
- Bunico, mi-e dor de vară, de cireşul din graădina matale. Doamne, cât îmi e de dor... Am să-ţi cânt un cântec ca să-mi
potolesc dorul...
I. Dacă e vară şi ceru-i senin
Mie-mi e drag la bunica să vin
Să mănânc coacăză cât doresc
Şi s-alerg prin ploaie
Să nu mă satur de mere domneşti
De-ale bunicii frumoase poveşti
Zâmbetul-mi este alăturea
La bunicuţa mea
Vreau la bunica mea!
Refren
Vreau, vreau, la bunica mea
Să mă joc cu surioara mea
S-alergăm amândouă prin livadă
Şi bunicii să ne vadă
Vreau, vreau în vacanţa mare
Să rup eu o rază din soare
S-alerg la bunica mea iubită
Să i-o dăruiesc
Refren
II. Câte verdeaţă şi umbră din plin
Ne dulce-un izvor cristalin
Mere şi prune şi cu cireşi
Soarele ne zâmbeşte
Dacă e vară şi ceru-i senin
Mie-mi e drag la bunica să vin
Aşa bunică cum e a mea
Nu are nimenea.
Prezentatoarea:
- Bunico, întotdeauna mai ajuta să-mi fac lecţiile! Ştii, acum vreau să-ţi propun nişte întrebări hazlii. Nu te deranja, unde nu vei
şti colegii mei de clasă te vor ajuta!

1.Ce diferenţă este între un cal şi o femeie care calcă rufe ?

(calul poartă fierul la copite, iar femeia îl ţine în mână)
2.Care sticle nu pot fi umplute cu apă minerală ?
(cele pline)
3.Care cheie nu deschide nici o broască?
(cheia Sol)
4.Care piele ţipă la multă vreme după ce-a fost jupuită?
(cimpoiul)
5.Ce separă unindu-se?
(foarfecele)
6.Cui îi este teamă cel mai mult?
(fricosului)
7.Care este centrul de la „circumferinţă”?
(litera ”f”)

8.Care este apa cea mai îmbrăcată?

(Marea Mânecii)
9.Ce face cocoşul când împlineşte anul?
(începe să meargă pe-al doilea)
10.Ce-i de mult gata şi-l faci în fiecare zi?
(patul)
11.Cine cu cât se scoală mai de dimineaţă cu atât se culcă mai târziu, zilnic, fără excepţie?
(Soarele)
12.Cum poate lua cineva o aspirină în apă, fără să înghită apa?
(stînd în apă)
13.Ce face vaca la lumina soarelui?
(umbră)
14.Câte măsline sărate aţi putea mânca dimineaţa pe nemâncate?
(numai una, după aceea n-aţi mai fi „pe nemâncate”)

Prezentatoarea:
- Bunico, colegii mei mai au un cântec-surpriză. Ne-am pregătit cu multă seriozitate de el. Aşa că te rog mult să-l asculţi:

Am cules cu bucurie !
Am cules cu bucurie-floare, floricea
Busuioc şi iasomie – floare, floricea
Stânjenei şi albăstrele - floare, floricea
Să le dau bunicii mele - floare, floricea
Dac-aş fi un pic mai mare - floare, floricea
Aş culege flori din soare - floare, floricea
Şi din lună-aş lua mărgele - floare, floricea
Să le dau bunicii mele –floare, floricea.

Prezentatoarea:
- Bunico, ştii, toate bunicile spun basme nepoţilor. Îţi propun să urmăreşti sceneta despre o bunică şi o nepoţică.
Bunica
Barbu Ştefănescu Delavrancea
– Ei , ce mai vrei ?
– Să spui ...
– A fost odată un împărat mare, mare ...
– Cît de mare ?
– Mare de tot. Şi - şi iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Şi îi părea rău, îi părea rău că nu avea copii...
– Bunico, e rău să nu ai copii?
– Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
– Bunico, dar eu n -am copii şi nu -mi pare rău.
– Spune, bunico, spune .
– Şi aşa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Şi...nu mai putea de părere de rău că nu are copii...Într-o zi veni la el un moş
bătrîn, bătrîn, că - şi târa barba pe jos de bătrân şi de cocoşat ce era . Şi era mic , mic de tot ...
– Cît era de mic ?
– Poate să fi fost , aşa , cam ca tine .
– Va să zică , nu era mic , mic de tot ...
– Era mic , da’ nu aşa mic de tot ...
Prezentatoarea:
- Ei, bunico, ce a fost mai departe îmi vei povesti diseară. Aşa e..?
Acum vreau să te distrez un pic. Alex ştie şi el să fie în rol de bunică. Hai, să vezi!

Are o babuşcă
Doi pui de răţuşcă
Ţuşca alba, ţuşca sură,
Nu mai tac din gură.
Babuşca
Mult le place jocul,
Nu le-ajunge locul
Ţuşca alba, ţuşca sură,
Te ciupesc cu ciocul.

Prezentatoarea:
Bunico, eşti viaţa mea. Şi la bine şi la greu mă însoţeşti. Ştii, Sorina e de 5 ani e cu bunica ei, căci mama e plecată în Italia. Mi-a
povestit ca-ntre prietene că face câteodată nişte şotii. Iată astăzi vine în faţa ei să-şi ceară iertare. Te invit s-o asculţi, şi cred că
fiecare din noi are pentru ce să îngenuncheze în faţa bunicilor.

Te rog, să-mi spui, bunica mea!

I. De ce din ochi, bunica mea
Cum văd îţi curg
lacrimi amare
Dacă eu te-am supărat
În faţa ta îmi cer iertare
Supărată dacă eşti
Că viaţa e atât de grea
Te rog, să-mi spui,
Bunică scumpă
Dacă te pot ajuta?
Refren
Sunt copil şi nu-mi dau seama
Ce necazuri şi ce teamă
Cât ar vrea inima mea
S-o pot, Doamne, ajuta!
Sunt prea mică şi nu-mi dau
seama
Ce necazuri şi ce teamă
Cât ar vrea inima mea
S-o pot, Doamne, ajuta!
II. La piept mă strângi,
Bunica mea
Să-mi încălzeşti inima mea
Cât în lumea-aş căuta
Nu e bună ca a mea
Lângă tine, buna mea
Am învăţat ce e viaţa
Cât voi trăi pe pământ
Bunica e lucru sfânt.
Prezentatoarea:
- Bunico, ţi-a plăcut la noi la şcoală?
Ştii colegii de clasă s-au pregătit mult pentru această serbare. Am reuşit printe ore intense de exerciţii şi probleme, engleză,
franceză, teste, şi sport să confecţionăm un coş cu flori. Aşa că, dragii noştri bunici, primiţi în dar acest modest coş cu flori.
Vezi Anexă: Fişa tehnologică.

Pe parcursul acestui gest elevii cântă cântecul:

Bunica- şcoală de balade şi poveşti
I. Unii termină licee, alţii şcoli superioare
Numai şcoala bunicuţei, mai c-o are fiecare
Ne rugăm bunică, dragă, să nu mai îmbătrâneşti
Tu eşti şcoala noastră-ntreagă, de balade şi poveşti

Refren:
Scumpă şi bună e bunica mea
Nu-i întreaga lume, mai dragă ca ea
Scumpă şi bună e bunica mea
Nu-i întreaga lume, mai dragă ca ea

II. Vocea ta mă însoţeşte, zâmbetul mă încălzeşte

Iar privirea iubitoare, mă ajută să cresc mare
Ne rugăm ca-ntotdeauna, să rămâi aşa cum eşti
Ne rugăm, bunică dragă să nu mai îmbătrâneşti
Să nu mai îmbătrâneşti
Refren
N.B. Pe parcursul întregii ore se vor proiecta imagini Power Point despre bunici, familie, armonie.
La finele serbării elevii vor înmâna bunicilor prezenţi diplome
2018