Bibliografie selectiva

1. Snak, Oscar – Managementul serviciilor in turism, Academia Roana de Management,

Bucuresti, 1994
2. Snak, O. -Marketingul turismului, Acadcemia Romana de Management
3. G., Stan, S. V: Milcu, M. -Economia turismului, Editura Speranta, 2000
4. Stanciulescu, Tehnica operatiunilor din turism, Edutura ALL
5. Stanciulescu, Grabriela Managementul agentiei de turism Ed ASE, 2000
6. Stanciulescu, G. Lupu, N., Tigu, G. – Disctionar poliglot explicativ de termeni utilizati
in tuirsm, Ed ALL Educational
7. Mohan, Gh, Ardelean, A., Ecologia si protectia mediului, Ed Scaiul, Bucuresti, 1994
8. Frazzei, Florian – Pledoarie pentru munte (Manual pentru turismului de munte) ed
Medicala Bucuresti
9. ANGTR (Asociatia Nationala a Ghizilor din Turism -Romania) ,Cartea ghidului din
turism , Ed Dealul Melcilor, Brasov, 1997
10. Lupu, N. -Hotelul- Economic si management, Ed ALL, Bucuresti, 1998
11. Cristureanu, C. -Economia si politica turismului international, Ed Abeona, Bucuresti,
1992
12. Stanciulescu, G., -Managementul operatiunilor de turism, Ed ALL beck, Bucuresti,
2002
13. Burdus, E -Fundamentele managementului, Ed Economica
14. Catoiu, L., teodorescu I – Comportamentul consumatorului. Teorie si practica, Editura
economica, Bucuresti 2001
15. **Dictionar de ergonomie, Ed CERTI, Craiova , 1997
16. Stanton, N., Comunicarea, Ed Stiinta si tehnica, Bucuresti, 1995
17. Hotel management and operations, edited by Denney G. Rutherford, second edition,
John Wiley &Sons Inc., USA, 1995
18. Knowles, T., Hospitality Management, New York, 1998

I. Ghidul de turism- consideratii generale

Acesta este aceea persoana care insoteste indivizi sau grupuri de persoane in excursii
pe diferite trasee turistice sau in alte locatii turistice (muzee, galerii de arta, cladiri publice sau
industriale), monitorizeaza activitatile turistilor pe parcursul calatoriei si le ofera diverse
informatii cu caracter economic, isotric, cultural și de alta natura privind localitatile si
punctele de atractie vizitate.
Indiferent de tipologia ghidului de turism sarcinile principale prevazute in fisa postului
sunt urmatoarele:
- Insoteste indivizi/ grupuri de persoane in excursii sau trasee turistice
- Asigura transportul, cazarea, servitul mesei, asistenta medicala pentru turistii pe
care ii coordoneaza
- Asigura respectarea programului turistic si incadrarea in termenele stabilite
- Monitorizeaza activitatile vizitatorilor pentru a se asigura ca acestia respecta
regulile locului sau turului respectiv, dar si masurile de siguranta impuse

1
 - Se documenteaza si ofera turistilor informatii actualizate cu caracter economic,
istoric, cultural sau etnografic
- Distribuie brosuri, prezinta materiale audio-vizuale si explica operatiile si
procesele care au loc in locatiile vizitate
- Ofera informatii despre viata animalelor salbatice si despre regulamentele
relevante, referitoare la sezonul de vanatoare sau pescuit
- Rezolva problemele care apar in timpul excursiei (furturi, imbolnaviri, pierderea
documentelor de calatorie, defectiuni tehnice ale mejloacelor de transport)
- Se ocupa de siguranta fizica a grupului prin activititati de oferire a primimului
ajutor si difectionarea indivizilor spre iesirile de urgenta
- Verifica conditiile de mediu, abilitatile si capacitatile clientilor pentru a planifica
itinerarile excursilor, instructajul si comentariile necesare
- Stabileste rute si locuri de vizitat pe baza cunostintelor despre diferite zone
specifice
- Vorbeste limbi strainte de circulatie internationala pentru a putea comunica cu
vizitatorii straini
- Identifica si medieaza eventualele conflicte cepot aparea in cadrul grupului de
turisti sau intre acestia si alte persoane
- Periodic participa la cursuri de specializare si perfectionare astfel sa fie la curent
cu cele mai noi metode de manageriere a unui demers turistic

Importanta economica a turismului

Dupa scoala elvetiana de turism, turismul este considerat un ansamblu de relatii si
fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor atata timp
cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa
oarecare. Turismul este considerat o ramura de baza a economiei nationale cu functii
complexe ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care
calatoresc pe o perioada mai mica de un an, si al caror motiv principal este altul decat
exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat. Atat volumul cat si
complexitatea oferita de serviciile turistice au permis dezvoltarea industriei turismului ceea ce
justifica tratarea fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei nationale respectiv ca
o ramura a sectorului tertiar.
Turismul intern presupune activitatea turistica practicata in interiorul unui stat. Acesta se
refera atat la turismul intern practicat de rezidentii unei tari care viziteaza propia lor tara dar si
turismul receptor care include vizitele non-rezidentilor in tara respectiva.
Turismul national grupeaza turismului intern al unei tari dar si turismul emitator care se
refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari.
Turismul international este format din turismul receptor si turimul emitator, in ansamblu.
Vizitatorul este orice persoana care calatoreste spre un loc, altul decat mediu sau obisnuit,
pentru mai putin de 12 luni, scopul calatoriei fiind altul decat exercitarea unei activitati
remunerate. Acestia se impart in:
- Turistii – vizitatori al caror sejur include cel putin o innoptare intr-o alta localitate
decat cea de resendinta fara a presta o activitate lucrativa remunerata la destinatie.

2
 - Excursionistii – vizitatori care se deplaseaza in scopuri tuirstice pentru mai putin
de 24 ore fara a include o innoptare
Motivatia in turism in ansamblu este exprimata prin scopul principal al vizetelor (distindere
si vacante) care implica recreere, divertisment, activitati sportive sau evenimente culturale,
afaceri si alte intruniri prefosionale, conferinte, congrese, sau alte scopuri (studii,
documentare, tratamente balneomedicale, turism de tranzit).
Produsul turistic poate fi definit ca un complex de bunuri si servicii concentrate intr-o
activitate specifica ce sunt oferite consumului turistic sub forma unui pachet care implica
atractii turistice fie ca e vorba de atractii turistice, evenimente si manifestari si accesibilitate la
locul de vacanta precum si dotarile de infrastructura generala sau turistica.
Pentru ca un produs turistic sa fie viabil pe piata, trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii de baza dintre care: sa fie competitiv, sa ofere posibilitati de diversificare, sa denote o
strategie sortimentala evolutiva, sa poata fi adaptat in orice moment cererii manifestate de
turisti, sa fie motivat.
Activitatea de turism se materializeaza in servicii care ofera spre consum modalitati si
produse pentru care s-a manifestat o cerere activa. Volumul si complexitatea ofertei de
servicii turistice au determinat dezvoltarea industriei turismului ceea ce justifica considerarea
fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei nationale, ca o componenta de baza a
sectorului tertiar.
Serviciile turistice dupa motivatia calatorieisunt grupate in 2 categorii:
1. Servicii de baza -activitati de transport, cazare, alimentatie
2. Servicii suplimentare – asistenta turistica, informare, tipuri de inchirieri
Pachetul de servicii turisticeeste astfel o combinatie prestabilita a cel putin 2 dintre aceste
servicii cu conditia ca durata neintrerupta a acestora sa depaseasca 24h sau sa cuprinda cel
putin o innoptare, respectiv transport, cazare sau alte servicii de alimentatie, tratament si
agrement.
Aranjamentul turistic reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul
deplasarii unei persoane sau grup in scopuri turistice pe baza unui program prestabilit, oferit
de o firma specializata sau pe baza unui program cerut de client. Din punct de vedere al
modului de alcaturire al pretului aranjamenele turistice sunt forfetare, adica oferite si vandute
la un pret global. Notiunea de forfetar reprezinta o clauza intr-un contract prin care pretul unui
produs turistic este fixat intr-un interval invariabil.
Pe piata turismului mondial exista mai multe tipuri de aranjamente turistice cum ar fi :
1. Aranjamente charter – presupune combinatia dintre un zbor dus-intors pe o cursa
charter si un serviciu de cazare. Acestea se comercializeaza doar sub forma unui
pachet de servicii la un pret global.
2. Aranjamentul IT( inclusive tour) -presupune un pachet complet de servicii turistice de
cazare si masa si transport si agrement, pachet vandut obligatoriu la un pret forfetar
3. Aranjamente fly&drive – combinatie intre un zbor cu avionul si continuarea calatoriei
cu un mijloc rutier
4. Aranjament turistic fly&cruise –zbor programat sau inchiriat combinat cu o croaziera

3
 5. Aranjamentul rail&route – combinatie specifica turismului semi-organizat constand
intr-o calatorie cu trenul si un autoturism inchiriat
6. Aranjament de tip croaziera – transportul cu vaporul pe ocean/mare/fluviu dotat cu
spatii de cazare si restauratie, facilitati de agrement dar si alte servicii turistice
complementare
7. Aranjamente la sol -servicii oferite turistilor strict pe plan local fie transferuri,
inchirieri de masini, tur de oras, excursii la locurile de interes turistic, rezervarea si
procurarea biletelor la diferite spectacole. Pentru turistii automobilisti se ofera
urmatoarele tipuri de produse sau servicii:
- cupoane pentru hotel/camping in baza carora se obtin servicii de cazare la tarife
confidentiale, fara o rezervare prealabila,
- pachete de servicii de baza
- rent a car – inchirieri auto, turistul poate opta pentru un traseu cu limita de km,
atunci cand isi petrece vacanta la o destinatie fixa sau fara limita de km cand
calatoreste in cadrul unui circuit.
International, turismul este considerat ca unui dintre cele mai importante si dinamice sectoare
economice, cu o evolutie continua ascendenta demonstrata de o serie de indicatori a caror
valoare evidentieaza si importanta sa in cadrul economiei mondiale.
- Reprezinta una dintre primele industrii mondiale cu o cifra de afaceri de preste
4.000 miliarde $
- Volumul incasarilor de 12% din cheltuielile populatiei globale
- Antreneaza 6,5% din masa salariala mondiala
- Constituie cel mai important investitor de capital cu peste 425 mld USD
- Este contribuabil bugetar major cu o sarcina fiscala de peste 300 mld USD
- Este a doua intrustrie dezvoltata la nivel mondial dupa industria petrolului
- Participa cu peste 6% la volumul schimburilor economice internationale
Topul destinatiilor turistice la nivel mondial dupa organizatia mondiala a turismului este
1. Franta -Paris
2. Spania
3. SUA
4. Italia
5. UK
6. China
7. Canada
8. Mexic
9. Brazilia
10. Japonia
Previziunile OMT in domeniul circulatiei turistice pentru intervalul 2020-2025 sunt :
1. China
2. Franta
3. Spania
4. SUA

4
 II. Tipuri si forme de turism
Formele de turism reflecta in ansamblu structura mediului sau procesarea fenomenului
turistic si in functie de anumite criterii exista diferite clasificari astfel:
Dupa locul de provienineta al turistilor:
- Turism national
- Turism international
Dupa gradul de mobilitate sau durata calatoriei:
- Turism de sejur
- Turism de tranzit
- Turism de circuit
Dupa sezon :
- Turism de vara
- Turism de iarna
- Turism ocazional
Dupa mijloacele de transport:
- Drumetia – excursii pe jos
- Alpinismul
- Pescuit
- Vanatoare
- Turism rutier – autoturism/ autocar
- Turism feroviar, naval, aerian
- Turism combinat -avionul si autoturismul/ avionul si vaporul
Dupa motivatii si preferinta principala:
- Turism de agrement
- Turism cultural
- Turism de odhina
- Balnear
- Sportiv
- Tehnico-stiintific
- Afaceri si congrese
- Studii
- Religios de tip pelerinaj
- De cumparaturi
- Rural si agroturism
- De litoral
- De statiuni montane
Dupa varsta:
- Turism pentru tineret
- Turism pentru populatia activa

5
 - Turism destinat pensionarilor
Dupa momentul si modul de angajare a prestatiilor:
- Turism organizat sau contractual
- Turism neorganizat sau pe cont propriu
- Turism semi organizat de tip mixt
Dupa numarul de persoane participante:
- Turism individual
- Turism in grup
Turismul cultural
Pe plan european se constata o dezvoltare si diversificare extraordinara a turismului
cultural ca urmare a deschiderii politice si economice din statele europei centrale si de est, dar
si datorita adancirii concurentei intre aceste tari cu traditii vechi in aceasta forma de turism.
Calatoriile de cunoastere culturala caracterizate prin dinamism si lipsa de monotonie
vor devansa in timp calatoriile de simplu sejur prin atragerea si fixarea de noi segmente ale
cererii.
Turismul cultural este specific unor tari cu situri naturale sau artificiale si in special cu
situri istorice. Obiectivele turistice din Romania sunt de mare interes cultural, stiintific,
artistic, educativ, multe dintre ele avand un caracter de unicat pe plan european (pestera
Scarisoara). Gradul lor de dispersie pe teritoriu face posibila vizitarea loc prin intermediul
circuitelor turistice fie individual fie in grupuri organizate. In afara unor valori culturale de
exceptie a unui cadrul natural pitoresc, Romania dispune de urmatoarele elemente care pot
deveni factori cheie in dezvoltarea turismului cultural:
1. Reteaua de cai de comunicatii aeriana, rutiera, feroviara sau navala
2. Structurii turistice complexe si diversificate (hotel/han)
3. Gradul relativ redus al poluarii generale inregistrat de-a lungul traseelor turistice
Astfel inlaturarea circulatiei grele din orase si din centrele turistice, generalizarea filtrelor de
plumb la mijloacele de transport vor conduce semnificativ la scaderea gradului de poluare.
4. Un numar mare de monumente culturale din care doar o treime sunt atrase in
circuitul turistic international si national recunoscute deja in multe circuite tuirstice
5. Organizarea unor manifestari culturale sau artistice nationale sau internationale
cum ar fi concursuri de muzica, festivaluri etc
Dezvoltarea turismului cultural in Romania vizeaza urmatoarele repere:
1. Introducerea in circuit a unor programe turistice punandu-se in valoare obiective cu
caracter de unicat national, european sau mondial cum ar fi Cetatile Dacice din
Muntii Orastiei
2. Lansarea unor programe turistice zonale in oras culturale (Sibiu, Brasov)
3. Lansarea unor programe turistice pentru unele etnii din Romania (programe culturale,
excursii tematice, excursii cu privire la manifestari speciale din istoria unor etnii,
4. sejururi in statiuni turistice de odihna, combinate cu diferite programe culturale,

6
 5. dezvoltarea amenajarilor turistice necesare prin imbunatatirea transporului aerian sau
naval
6. Restaurarea unor obiective turistice de interes national si international introduse in
patrimoniu UNESCO (cetatea Alba Iulia)
Imbunatatirea programelor turistice culturale inseamna diversificarea circuitelor practicate
in prezent si includerea unor zone mai putin cunoscute (Vrancea, Bihor, Oas) dar si inseamna
programe turistice de perspectiva cuprinzand turismul cultural, divertisment sau diferite
programe tematice, elemente folclorice, etnografice precum si vizitarea centrelor de creatie a
mesterilor populari ( Ceramica de Horezu)
Strategia promovarii turismului cultural include:
- Evaluarea calitativa si cantitativa a obiectivelor de patrimoniu cultural national
- Promovarea unor circuite turistice tematice care sa puna in valoare aceste obiective
- Promovarea unor actiuni care sa valorifice principalele manifestari culturale
traditionale
- Amenajarea si diversificarea ofertei de materiale publicitare pentru promovarea
turismului cultural
Promovarea valorilor de exceptie ale tezaurului cultural romanesc reprezinta o sarcina
importanta pentru ministerul culturii si transporturilor dar si pentru toate agentiile de turism.
Tarile dezvoltate din UE cu vechi traditii in turismul cultural au propus o politica de asociere
a initiativelor directorilor de muzee, conducatorilor de activitati culturale cu cele ale
specialistilor din turism. Aceasta politica asigura un parteneriat durabil prin unirea eforturilor
in plan regional si national.
Turismul cultural a fost un factor important pentru integrarea in valorile europene ceea
ce presupune amenajarea si protejarea siturilor cultural artistice, punerea in valoare a unor noi
centre culturale, dezvoltarea de noi itinerare si circuite, incurajarea initiativelor culturale,
dezvoltarea turismului rural, amplificarea turismului in parcuri nationale, punerea in valoare a
vechilor centre istorice.
Turismul cultural are un impact deosebit asupra domeniului social econimic, cultural
si politic. Reusita programelor turistice culturale depinde de profesionalismul tur operatorilor
dar si de un marketing segmentat si specializat. Turismul cultural are potentialul necesar de a
contribui mai mult la dezvoltarea unui stat dar si de a contribui la imbunatatirea imaginii
acelui stat in lume.
Turismul rural
O forma de turism concentrata pe destinatii in spatiul rural care dispun de o structura
functionala de cazare dar si de alte servicii eterogene. Dezvoltarea turismului rural reprezinta
o modalitate de completare a ofertei turistice prin valorificarea spatiului rural a traditiilor
culturale sau a datinilor. Turismul rural imbraca forme diferite de sejur cu o paleta din ce in ce
mai larga de motivatii, fie in vacanta, in week-end sau diferite drumetii.
Turismul rural poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de
gospodaria taraneasca spre consumul persoanelor care pentru o perioada determinata vin in
spatiul rural pentru relaxare, odihna, agrement sau initiere in arta unor mestesuguri.

7
 Agroturismul sau turismul de ferma agroturistica poate fi definit ca o activitate
capabila sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca pregatit si
amejanat pentru primirea de oaspeti sau si pentru consumul unor produse alimentare propriu.
Pensiunile turistice sunt unitati de primire pentru gazduirea si servirea mesei cu o
capacitate de max 10 camere, functionand in gospodaria cetatenilor sau in cladiri
independente care asigura in spatii amenajate cazare turistilor si servicii de pregatire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care asigura o parte a mesei din
productia proprie. Activitatea de turism si cadrul acestora cuprinde servicii de cazare, masa,
agrement, precum si alte servicii pe perioada sejurului.
Tipurile de sate turistice in turismul rural :
- Sate etnografice si folclorice : Sighiel – Sibiu, Vama- Satu Mare
- Sate de creatie artizanala : Tismana- Gorj
- Sate climaterice si peisajistice: Leresti- Arges
- Sate pescaresti si vanatoresti: Murighiol si Crisan din Delta Dunarii
- Sate omiviticole: Recas -Timis
- Sate pastorale: Novaci- Gorj
- Sate destinate practicarii activitatilor de iarna : Fundata- Arges
- Sate destinate practicarii activitatilor nautice: Murighiol- Tulcea
La nivelul Romaniei, exista cateva organizatii de turism rural cele mai importante:
- Asociatia Nationala de turism Rural , Ecologie si Cultura infiintata in 1994 cu 29
de filiale in tara, peste 2000 membri
- Fedaratia Romana de Dezvoltare Montana infiintata in 1991
- Agentia Nationala a Zonei Montane infiintata in 1990
Turismul religios si de pelerinaj
Programele turistice au ca tema vizitarea unor obiective reprezentative cum ar fi
manastirile din Nordul Moldovei sau manastirile din Subcarpatii Olteniei dar si pelerinaj la
biserici acolo unde se gasesc moastele unor sfinti (Iasi, Bucuresti) sau cu ocazia unor
evenimente religioase deosebite, pelerinaj in locuri cu o puternica incarcatura religioasa, sau
refacerea unor trasee parcurse de sfinti sau vizitarea lacasului acestora.
Turismul pentru cumparaturi/ shopping
Forma de turism recenta se intalneste cu ocazia deferitelor sarbatori sau datorita
organizarii unor targuri si expozitii cu vanzare. Desi initial conceptul de cumparaturi era
considerat doar o parte componenta a unui program turistic ca forma complementara de
agrement, datorita amploarei prin promovarea unoe excursii cu aceasta tema, ele au capatat
statutul de forme de turism de sine statatoare.
Un exemplu de program turistic reprezentativ este Piata de Craciun de la Viena cu o durata
de max 5 zile care nu se conformeaza regulilor clasice de desfasurare a unui program,
principala activitate o reprezinta cumparaturile si nu vizitarea unor obiective turistice, acestea
avand un carcarter facultativ sau optional.

8
 De la cel de-al doilea razboi mondial pana in prezent, negustoria traditionala adica
micul comert cu bunuri si servicii a fostinclouit la scara larga de comertul cu amanuntul,
considerat a fii o industrie mult mai rentabila. In efortul de a reda centrelor supraaglomerate
ale oraselor atractivitatea de alta data autoritatile si oamenii de afaceri locali au initiat proiecte
costisitoare (parcari supraetajate, supermarcheturi si mall-uri). Similar, construirea unor spatii
comericiale in afara oraselor de tipul supermarcheturilor si hipermarcheturilor reprezinta o
recunoastere a faptului ca populatia doreste ca si cumparaturile pe care le face sa reprezinte o
activitate sociala cat mai placuta. Mall-urile sunt proiectate sa cuprinda spatii generoase cu
plante decorative, cu fantani arteziene, cafenele, baruri, restaurante sau sali de cinema.
Efectele vizuale si culorile stimulative au un efect deosebit asupra vizitatorilor creandu-le o
imagine generala de mediu social sigur, bine condus si organizat. Mall-urile americane
promoveaza diferite teme ca sugereaza aventura oferind diferite facilitati asupra activitatilor
de agrement (piscine, fantani arteziene, targuri si expozitii artizanale).
Cumparaturile sub forma agrementului se orinteaza spre anumite bunuri insa nu spre
cele de consum indelungat. Pentru achizitionarea acestora este necesara o perioada mai mare
de timp, fie pentru luarea deciziilor de cumparare, fie pentru alegerea bunului, fie pentru a
avea disponibila suma necesara cumpararii bunului.
La categoria agrement se au in vedere acele produse care nu sunt de prima necesitate,
respectiv asa zisele chilipiruri cu valoare simbolica si nu utilitara. Astfel se achizitioneaza
cadouri, obiecte specifice zonei vizitate, antichitati, lucrari sau obiecte de arta, produse
gastronimice specifice in special dulcuri sau bauturi fine pentru aceasta turistii avand
posibilitatea sa viziteze reteaua comericiala, magazinele special amenajate pentru turisti,
targurile si expozitiile din perioada sarbatorilor. Daca acest cencept se refera la dimensiuna
fenomeniului si la faptul ca aceast aocupa un spatiu tot mai mare in cadrul unul program
turistic rezulta ca in momentul de fata cumparaturile se constituie ca o forma de turism de sine
statatorae de tip shopping-travel. Acesta poate fi considerata o activitate relaxanta, care nu
presupune un efort intelectual prea mare ci o oarecare rezistenta fizica pentru a face fata
cursei contracronomentru pe strazile comericale sau in lanturile din magazine.
Turismul de studii, profesional si stiintific
Se practica sub forma unor buse de studii sau profesionale, stagii de practica sau de
documentare stiintifica si se adreseaza studentilor, elevilor si specialistilor dintr-un anumit
domeniu fie de invatand fie stintifiic.
Turismul de tranzit
Presupune travesarea unei sau mai mulor tari avand ca destinatie finala tara de vacanta, durata
tranzitului in cadrul excursiei fiind variabil, de la 1-3 zile.

9
III. Agrementul – formă de petrecere a timpului liber
Componenta importantă a unei oferte turistice atractive – agrementul – se constituie ca
un element fundamental în satisfacerea nevoilor turiștilor indiferent de motivația
principală de vacanță sau de forma de turism practicată fie că este vorba de un turism de
odihnă, de cură balneară sau de circuit turistic. Mai mult de atât, indiferent de vârstă sau
profilul socio-profesional al turiștilor cererea pentru agrement a vacanței a devenit atât de
mare în ultimul timp încât a căpătat un statut de motivație turistică propriu-zisă. Drept
urmare, diversitatea și originalitatea ofertei de agrement se pot constitui ca și elemente
hotărâtoare în atragerea fluxurilor turistice, dar și o bază de apreciere a unei stațiuni de
odihnă sau balneoclimaterice, a unei cabane turistice sau a unui circuit turistic cultural.
Etimologic cuvântul ”agrement”, preluat din limba franceză, are semnificația de
”plăcere” și ”distracție”. În felul acesta, distracția și divertismentul pot fi considerate într-
un sens mai larg ca fiind noțiuni sinonime cu ”agrementul”. De asemenea, termenul de
”recreere”, folosit în literatura de specialitate engleză și americană, are semnificația într-
un sens larg de ”distracție”. Recreerea este definită într-un studiu al O.M.T-ului ca fiind
acea parte a timpului liber din cadrul unei vacanțe destinată să îl distreze pe turist. Se
constată astfel că principala dimensiune a conceptului de agrement este distracția și
plăcerea, iar de aici orice activitate turistică sau preocupare turistică capabilă să-l distreze
pe turist se încadrează în această sferă a conceptului.
Pentru o înțelegere cât mai aprofundată este necesar ca agrementul să fie considerat în
relație cu 2 factori importanți: timpul liber și turismul. Una dintre cele 3 funcții de bază
ale timpului liber stabilite de Școala de Sociologie din Franța este distracția,
divertismentul și recreerea alături de odihnă și dezvoltarea personalității umane, iar
primele două funcții ale acestuia nu reprezintă altceva decât modalități de refacere fizică și
psihică a organismului după efectuarea orelor de muncă, precum și o șansă de întregire a
culturii, de lărgire a orizontului cunoașterii, de achiziționare și aprofundare de noi valori
inclusiv de natură culturală. Agrementul capătă astfel un rol deosebit de important în
cadrul activităților de timp liber, pe măsură ce simpla odihnă pasivă nu mai este capabilă
să asigure individului recuperarea necesară după oboseala muncii depuse. Noile forme de
odihnă activă ce se impun a fi oferite în cadrul stațiunilor turistice ca urmare a mutațiilor
intervenite în structura profesiilor și a locurilor de muncă, a diminuării eforturilor fizice și
a creșterii încordării nervoase și a stresului conduc în final la o mărire a ponderii
activităților de agrement în totalul preocupărilor din timpul liber.
Această complementaritate a timpului liber cu munca determină o anumită relație între
totalitatea activităților de agrement practicate de un anumit individ și categoria sa socio-
profesională, vârsta sau specificul locului de muncă. Așadar, munca împreună cu unii
factori demografici – vârsta și sexul – reprezintă aspecte importante care trebuie avute în
vedere atunci când se stabilește implementarea de noi forme de agrement sau extinderea
formelor deja existente. O activitate de agrement ce constituie o mare atractivitate pentru
unele categorii de turiști poate fi total indiferentă sau chiar respinsă de alți turiști, mai ales
în situația în care aceștia provin dintr-o altă țară, au o altă confesiune sau alte tradiții.
Independent de aceste considerente legătura agrementului cu turismul este
indisolubilă. Dacă se acceptă definiția agrementului dată de O.M.T. atunci nu se poate
ignora tot ce face turistul, oferind astfel activități de mare diversitate și atractivitate care să

10
ocupe timpul liber disponibil a celor care își petrec un sejur sau o vacanță într-o anumită
stațiune. Vacanța, în sensul de concediu de odihnă, este parte a timpului liber – cea mai
dorită de către turist – drept pentru care el aspiră ca în această perioadă destinderea să fie
cât mai reușită. Oricât de confortabil ar fi hotelul în care este cazat și oricât ar aprecia
serviciile oferite de un restaurant, dacă vor exista zilnic ore pe care nu știu cum să și le
petreacă impresia generală asupra sejurului va fi cu mult sub așteptări. Astfel, asigurarea
unui produs turistic de bună calitate nu poate fi concepută altfel decât în condițiile în care
a fost gândit și proiectat de organizatorii sejurului turistic pentru un interval de timp
turistic de 24/24 ore.
În condiții de concurență dintre stațiunile turistice exigențele turiștilor se îndreaptă în
special către așa-zisele ”vacanțe active” oferite de stațiunile în care formele activității
agrementului corespund vârstei, sexului și categoriei socio-profesionale ale indivizilor, iar
pentru turiștii străini ele corespund profilului lor psihologic, obiceiurilor și tradițiilor
popoarelor din care provin cei care ne vizitează. O stațiune turistică frecventată de familii
cu copii va trebui să fie echipată la rândul ei pentru a corespunde necesităților de agrement
specifice copiilor, iar o stațiune de cură balneară va ridica alte problematici referitoare la
activitățile de agrement.
În afară de rolul important pe care-l joacă în creșterea calității unui produs turistic
agrementul, o integrare perfectă a unei activități de acest tip în cadrul unei oferte turistice
poate duce la atenuarea principalului neajuns al turismului și anume: sezonalitatea.
O.M.T. consideră că una din căile eficiente pentru reducerea perioadelor de minimă
solicitare în turism este activitatea de agrement. Pentru distracție, destindere sau
amuzament nu există de fapt sezon sau extrasezon. Astfel, dispoziția turistului pentru
agrement nu este în funcție de sezon, pe când plaja se face numai în anotimpul cald ea
fiind dependentă de temperatură și durata mare de strălucire a soarelui. Agrementul
turistic reprezintă un complex heterogen de activități care vizează domeniile cultural-
sportive de distracții/recreere care sunt menite să asigure condiții optime pentru refacere
fizică după efort, practicarea unor sporturi, hobby-uri, destindere, precum și instruire sau
cunoaștere.

Formele de agrement practicate în turism

Activitățile de agrement din România se desfășoară prin sistemul asociațiilor sportive,
instituțiilor cultural-artistice, primărie etc. O importanță deosebită pentru asigurarea unei
activități corespunzătoare în cadrul stațiunilor montane îl are transportul prin cablu prin
intermediul telecabinelor, telegondolelor, telescaunelor sau teleschiurilor. În stațiunile de
pe litoral, în schimb își desfășoară activitatea așa-zise unități de agrement nautic în cadrul
cărora se pot practica yahting-ul, ski-ul nautic, plimbările cu hidrobicicletele sau
incursiunile cu vaporașele. În școlile de yahting și ski nautic sunt folosiți instructori
calificați, cunoscători a unei limbi de circulație internațională. De o mare popularitate se
bucură în rândul copiilor și adolescenților parcurile de distracții, iar în unele stațiuni
montane/de tratament importante sunt centrele turistice tematice. Unele centre din
România sunt dotate cu săli de jocuri mecanice, instalații video cu circuit intern cu
precădere în hotelurile cu un grad de comfort ridicat.

11
 În acest sens, importantă este cunoașterea principalelor grupe care alcătuiesc
activitățile de agrement:
a. toate formele de practicare a sporturilor – alergare (jogging), sporturi de iarnă
(ski, patinaj), sporturi nautice, jocuri cu mingea sau jocuri diverse de tip popice,
tenis de masă, badminton;
b. participările în calitate de spectator la diferite manifestări cultural-artistice sau
sportiv; teatrul, cinematograful, sala de concerte, stadionul, piscina sunt locuri
pentru relaxare sau să se elibereze de problemele cotidiene în timpul unui
sejur/excursii; festivalurile de muzică ușoară, serbările folclorice, serbările zăpezii,
concursurile artistice/sportive/de dansuri moderne sau clasice, vizitarea
sculpturilor/muzeelor, vizionarea unor competiții sau demonstrații sportive;
c. alte forme specifice de distracție: programul balurilor, restaurantelor, cluburilor,
al sălilor de jocuri mecanice sau al cafeteriilor.

O problemă căreia trebuie să i se acorde o importanță mare este calitatea

programelor muzical-distractive realizate de orchestră cu soliști
vocali/instrumentali, cu actori de comedie, precum și calitatea programelor
realizate de formațiile de dansuri moderne/populare/balet. De asemenea, ghidul de
turism în strânsă colaborare cu managerii trebuie să acorde o atenție deosebită
turiștilor în perioada în care vremea nu este favorabilă pentru plajă, ski sau
drumeție. În astfel de situații se pot organiza diferite activități: mese rotunde cu
diverse personalități de cultură/artă, expoziții tematice, degustări de vinuri.
Acestea se pot realiza în cursul sejurului sau excursiei fie că este vorba de
deplasarea într-o zonă montană fie în diferite localități turistice. Acestor activități
organizate în interior li se pot adăuga, în anumite zile, mese cu un anumit specific
într-un cadru natural adecvat la stână, la cules de vie, focuri de tabără, seri
folclorice sau diferite mese pescărești/vânătoresc. Pentru realizarea lor este nevoie
de implicare în tot ce înseamnă ghidul turistic, de un simț de ospitalitate care să
determine turiștii să-și amintească cu plăcere de vacanțele petrecute în locația
respectivă.
O altă activitate de agrement este reprezentată de activitățile manuale care nu
urmăresc un scop utilitar, ci un scop practic. Ele îmbină utilul cu plăcutul,
elementele esențiale fiind caracterul benevol și plăcerea execuției. În această
categorie intră toate formele menajere de lucrări: executarea unor obiecte
ornamentale/utilitare (olărit, colaje, croitorie).
Cumpărăturile pot fi incluse în această categorie, însă lipsește stricta necesitate,
drept pentru care motivația shopping-ului este plăcerea și distracția. Se practică în
timpul excursiilor din afara localităților de rezidență sau în timpul călătoriilor în
străinătate.
În mod special, a fost lăsată în afara clasificărilor anterioare lectura și
învățarea limbilor străine care, deși au un caracter de agrement, intră în categoria
mai amplă a activităților de dezvoltare a personalității umane, iar menținerea lor în
domeniul agrementului este dictată de faptul că se constituie în activități practicate
în timpul unui sejur. Așa-zisele sejururi lingvistice au devenit una dintre formele
active în străinatate și deosebit de agreate de părinții care doresc ca în timpul
vacanțelor, copii lor să învețe sau să aprofundeze o limbă străină într-o manieră cât

12
 mai plăcută/profitabilă. Această dorință și-o manifestă și unii turiști de vârsta a 3 a,
care în perioada unei cure balneare într-o stațiune de profil, paralel cu tratamentul,
vor să participe și la un astfel de curs.

Principalele responsabilități ale ghidului de turism în organizarea

agrementului

În sensul scopului turistic, dar și în necesitatea de diversificare a paletei turistice,

agrementul trebuie susținut permanent de noi forme și mijloace de realizare. În cadrul
stațiunilor turistice, succesul este dependent și de menținerea în pas cu noutățile ofertei de
turism, dar și cu formele și mijloacele de agrement originale.
Ghidul de turism are multiple atribuții:
În funcție de natura acțiunii respective:
 locul de desfășurare – poate fi în spațiu închis sau în afară, într-un spațiu
special amenajat/improvizat ce implică un minimum de dotări;
 motivația/preferințele și solicitările turiștilor – se iau în considerare:
adresabilitatea (caracteristicile participanților), cheltuielile prevăzute.
Pornind de la aceste considerente se poate trece la organizarea activității cu
următoarele etape:
 etapa de pregătire – faza de verificare a mijloacelor de care dispune,
stabilește acțiunile concrete, informează turiștii asupra deciziei luate/regulile
care trebuie respectate, condițiile de participare, modalitățile de înscriere ale
participanților, formarea sejurului sau premiile acordate (dacă este cazul);
 desfășurarea acțiunii turistice;
 finalizarea activității – premierea (dacă e cazul), oferirea unor stimulente sau
coordonarea unor spectacole.
Este deosebit de important ca în stațiunile turistice organizatorii agrementului și ghizii
de turism să acorde o importanță mare diversificării formelor de agrement destinate
copiilor/tinerilor întrucât această categorie de clientelă influențează foarte mult decizia
părinților de a alege destinațiile turistice pe viitor, aceasta constituind totodată și clientela
turistică matură din viitor. Evidențiind însemnătatea noului în acest domeniu este necesar să
se aibă în vedere și posibilitățile mari de care dispun multe dintre mijloacele și formele
utilizate în prezent în ceea ce privește creearea condițiilor cât mai plăcute și reconfortante fie
într-o stațiune fie într-o localitate turistică. Excursiile și drumețiile în anumite locuri/
obiective valoroase ocupă un rol foarte important din perspectiva atractivității. Concluzia care
se impune este de a se face un mijloc de reconfortare și destindere, dar și de un act
educațional al acestor excursii. Se cere deci din partea ghizilor/agențiilor o selecție a
elementelor/obiectivelor turistice, dar și o prezentare atractivă a acestora.

13
IV. Ghidul de turism
Expresia ”ghid” sau ”a ghida” are semnificația de a îndruma sau a călăuzi. Practicanții
unei astfel de profesii însoțesc indivizi sau grupuri de persoane în excursii pe diferite
trasee turistice și/sau în alte locuri interesante cum ar fi: muzee, galerii de artă, clădiri
publice sau industriale. De asemenea, ghidul de turism monitorizează activitățile turiștilor
pe parcursul călătoriei oferindu-le diferite informații cu caracter economic, istoric, cultural
sau de altă natură privind localitățile și punctele de atracție vizitate.
Toți cei care călătoresc spre noi destinații din diverse motive au nevoie de o persoană
pusă la dispoziție de o agenție de turism care să îi însoțească în locurile necunoscute, să le
furnizeze informații și să le prezinte obiectivele din regiunea respectivă. Această persoană
este cunoscută în mod obișnuit sub numele de ”ghid”. În perioada actuală această
denumire este folosită pentru a desemna o persoană care întâmpină și însoțește turiștii
veniți dintr-o altă zonă geografică sau dintr-o țară străină și care le arată obiectivele de
interes general și particular în funcție de categoria socială sau de interesele acestora.
Ghidul este astfel persoana calificată care în urma obținerii atestatului este angajată în
relațiile dintre turiști, prestatorii de servicii și agențiile de turism pentru a asigura
derularea în bune condiții a programelor turistice. Ghidul trebuie să asigure turiștilor
serviciile solicitate la nivel calitativ și cantitativ prevăzut în contract. Întrucât ghidul este
singura persoană cunoscută de către turiști, el trebuie să fie un factor mediator între cerere
și ofertă și să facă în așa fel încât la finalul programului turistic să poată observa
nemijlocit satisfacția turiștilor de a fi avut o vacanță de neuitat, de a fi văzut și aflat lucruri
noi și interesante.

Reglementări legislative
 Ordonanța nr. 58/1998 publicată în Monitorul Oficial în data de
26.august.1998 privind organizarea și desfășurarea activităților de turism în
România aprobată prin legea nr. 755/2001 și publicată în Monitorul Oficial în
9.ianuarie.2002;
 Hotărârea Guvernului României nr. 305/2001 privind atestarea și utilizarea
ghizilor de turism;
 Ordonanța de Guvern nr. 637/2004 privind aprobarea normelor metodologice
privind condițiile și criteriile pentru selecționarea, școlarizarea, atestarea,
utilizarea și atribuțiile ghizilor de turism, precum și sarcinile generale ale
acestora.

Categorii de ghizi
 local – ghidul care acordă asistență turistică pe plan local fie că este vorba de
o stațiune turistică, un hotel, de un obiectiv turistic sau de un transfer;
 național – ghidul care asigură asistență turistică pentru turiștii români și străini
în acțiunile turistice organizate fie în țară fie în străinătate;
 specializat pe anumite segmente ale sectoarelor turistice – asigură asistență
turistică strict pe acele segmente.

14
Calificarea ghizilor de turism
Se realizează potrivit normelor legale în vigoare prin:
 clase specializate în cadrul liceelor; școlilor postliceale de turism din rețeaua
ministerială potrivit propriilor reglementări;
 instituții de stat sau private autorizate conform legii.
Organizarea cursurilor de calificare profesională se face pe baza Metodologiei
Organizării și Desfășurării cursurilor de calificare profesională în meseriile de bază în
activitățile hoteliere și de turism, aprobată prin ordin al ministrului de profil și avizată de
Ministerul Muncii. Profesia de ghid de turism poate fi exercitată doar de către persoane fizice
deținătoare ale atestatului de ghid de turism eliberat de Ministerul Transporturilor și
Turismului, respectiv Autoritatea Națională pentru Turism prin care se confirmă capacitatea
profesională a persoanelor calificate în profesia de ghid de turism de a exercita această
activitate într-una dintre categoriile generale. În vederea perfecționării ghizilor de turism și a
ridicării prestației turistice atestatul de ghid va fi vizat o dată la 2 ani de către autoritatea de
resort. Pentru obținerea vizei posesorul atestatului trebuie să facă dovada practicării meseriei
de ghid de turism pe perioada ultimilor 2 ani sau a absolvirii unui curs de perfecționare de
scurtă durată în domeniu.
Activitatea de ghid poate fi exercitată fie ca o activitate de bază fie ca o activitate
complementară desfășurată în timpul liber numai de către ghizii specializați. Profesia poate fi
practicată și pe cont propriu de către persoane fizice autorizate potrivit legii. Ghidul are
obligația ca în timpul desfășurării activități să poarte ecusonul de ghid și să aibe asupra sa
atestatul de ghid pe care să-l prezinte persoanelor împuternicite să-i controleze activitatea din
cadrul Autorității Naționale pentru Turism sau Autorității Naționale pentru Protecția
Consumatorilor.

Calitățile ghizilor de turism

 calități morale
o înainte de toate un ghid de turism trebuie să fie cinstit, aceasta nu
înseamnă numai să aibă o idee corectă despre relația dintre el și turiști,
dar mai ales să respecte cu strictețe clauzele din contract; trebuie să-și
evalueze corect poziția fără a-și supraestima sau subestima munca
prestată;
o corectitudine – dacă turiștii realizează faptul că o excursie a avut
coordonatele modificate, aceștia vor rămâne cu o impresie proastă,
deoarece ei plătesc și au dreptul să obțină un profit maxim de pe urma
unei călătorii și în orice caz să obțină serviciile cumpărate;
o loialitate – în activitatea de colaborare când un ghid a acceptat oferta
făcută de o firmă el trebuie să o respecte chiar dacă se întâmplă ca apoi
să i se ofere ceva mai avantajos; trebuie să evite scuzele facile,
neîntemeiate doar pentru a scăpa de primul angajament, acest lucru
având ca efect slăbirea reputației, dar și diminuarea șanselor sale;

15
 o conștiincios – să facă față la complexitatea obligațiilor sale atât față de
superiori, cât și față de turiști;

 calități intelectuale
o trebuie să fie inteligent, deoarece munca îi solicită la maxim
capacitatea intelectuală;
o trebuie să aibă o cultură generală foarte solidă, activitatea sa necesită
cunoștințe teoretice vaste, un studiu intelectual sistematic, dar și o
memorie foarte bună; cunoștințele teoretice trebuie trecute printr-un
filtru al gândirii, ele trebuie spuse la locul și timpul potrivit, astfel încât
să satisfacă interesul turiștilor;
o folosirea unui limbaj coerent, expresiv atât în limba maternă, dar și
într-o limbă de circulație internațională este condiția esențială pentru
comunicarea optimă a lui cu turiștii; el trebuie să răspundă la toate
întrebările turiștilor și să se descurce în situații neprevăzute;
o trebuie să aibă o bună memorie a faptelor și fizionomiilor;

 calitățile socio-profesionale
o va trebui să fie pregătit să confere un serviciu; a servii oamenii este o
meserie ca oricare alta, însă atunci când turistul este mulțumit ghidul
are satisfacția gândirii și a reușitei acțiunii sale;
o trebuie să fie sociabil întrucât întâmpinarea turiștilor este una dintre
sarcinile cele mai importante ale sale;
o trebuie să fie amabil întrucât multe lucruri pot fi spuse sau cerute
oamenilorî într-un mod plăcut; a fi amabil și insistent totodată este de
cele mai multe ori cel mai eficient mod de a obține ceva;
o trebuie să fie răbdător întrucât turiștii pot avea aceleași întrebări zilnic
pe parcursul unei excursii;
o trebuie să fie maleabil, să aibă reacții rapide pentru a se putea adapta
imediat oricărei situații;
o trebuie să fie inventiv, nu trebuie să fie luat prin surprindere de nimic,
să știe să întoarcă situațiile dezavantajoase în favoarea sa și să aibă
inițiativă pentru a face programul turistic cât mai atractiv;
o trebuie să aibă simțul umorului, o atitudine pozitivă față de muncă și
turiști;
o trebuie să fie punctual, deoarece denotă respect față de turism pe baza
căruia se consolidează relația turist-ghid;
o să fie îmbrăcat corespunzător;
o trebuie să aibă o personalitate puternică lucru acceptat cu plăcere de
turiști, dar și o voce plăcută pe care să știe cum să o folosească la
microfon și o sănătate excelentă.

16
Obligațiile generale ale ghidului
 să poarte ecusonul de ghid de turism în timpul desfășurării activității și să dețină
atestatul de ghid de turism asupra sa;
 să-și îndeplinească cu demnitate atribuțiile și într-un mod care să inspire încredere
turiștilor;
 să fie respectuos cu turiștii;
 să realizeze un serviciu eficace de primire, de informații turistice și animație;
 să asigure informarea turiștilor privind măsurile de securitate și siguranță personală a
obiectelor de valoare și a lucrurilor personale;
 să pună la dispoziția turiștilor informații de bază, repesctiv telefoane utile privind
punctele de informare și asistență turistică, ambasadele și consulatele, sediile de
asistență medicală, de urgență;
 să întrețină un dialog decent cu toți turiștii și să conducă derularea acțiunilor turistice,
respectiv vizite, circuite turistice sau manifestări în conformitate cu programul
încredințat;
 să modeleze programul și să impună un anumit ritm acțiunii turistice;
 să facă propuneri de îmbunătățire a programelor turistice în funcție de sugestiile
turiștilor;
 să gestioneze corect mijloacele de plată încredințate;
 să facă dovada unei stări de spirit compatibile cu exigențele profesiei în deosebi în
domeniile relaționale și comerciale.

Atribuțiile generale ale ghidului

 să preia de la agentul de turism organizator dosarul acțiunii care cuprinde: delegația,
ștampila, programul acțiunii, mijloacele de plată la care se adaugă instrucțiunile de
lucru referitoare la derularea acțiunii turistice;
 să verifice dacă au fost lansate comenzile de cazare, masă, transport sau alte servicii și
să ia măsurile în consecință;
 să verifice dacă starea de curățenie a autocarului și funcționarea stației de amplificare
este optimă;
 să controleze dacă sunt rezervate spațiile de cazare și de servire a mesei;
 să preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv pliante, broșuri sau hărți
ale localităților și obiectivelor de interes turistic prevăzute în program;
 să se prezinte la punctul de primire a turiștilor cu minim 45 min înainte de ora fixată
pentru începerea acțiunii;
 să asigure îmbarcarea turiștilor și a bagajelor acestora în mijlocul de transport;
 să comunice la începerea acțiunii programul ce urmează a fi efectuat, precizând
succint traseul și alte informații;
 să verifice dacă turiștii nu au uitat obiectele personale în mijlocul de transport;
 să asigure în mod operativ, pe baza diagramei cazarea și transportul bagajelor turiștilor
în camere;
 să fie cazat în aceiași unitate hotelieră în care este cazat grupul de turiști;
 să urmărească zilnic efectuarea curățeniei în camere;
 să asigure prin recepția unității de cazare trezirea turiștilor atunci când programul o
impune;

17
  să recomande turiștilor prestațiile suplimentare de care pot beneficia;
 să asigure pregătirea unor meniuri corespunzătoare preferințelor turiștilor;
 să fie prezent la restaurant când turiștii iau masa, urmărind servirea operativă și
corespunzătoare a tuturor preparatelor prevăzute în meniu;
 să intervină cu operativitate pentru a aproba asistență medicală de specialitate, în cazul
îmbolnăvirii unor turiști;
 să asigure executarea tuturor acțiunilor scrise în program;
 să se intereseze pe timpul derulării programului turistic dacă turiștii sunt mulțumiți de
serviciile primite, intervenind ca ulterioarele sesizări și reclamații să fie rezolvate
operativ cu factorii de decizie ai prestatorilor de servicii în cauză;
 să atenționeze politicos turiștii asupra obligației pe care o au cu privire la ocrotirea
monumentelor naturii, a tuturor obiectivelor turistice, la evitarea degradării și a
poluării naturii, dar și la păstrarea patrimoniului național;
 să asigure ca la încheierea programului turistic plecarea turiștilor să se facă în bune
condiții luând următoarele măsuri: rezervă și procură biletele de călătorie, pregătește
listele nominale în cazul transportului aerian, verifică dacă au fost programate
mijloacele de transport corespunzătoare numărului de turiști și volumului de bagaje, se
interesează dacă ora efectivă de plecare a mijlocului de transport corespunde cu orarul
și ia măsuri în funcție de situația întâmpinată, verifică asigurarea eventualelor servicii
de care turiștii beneficiază pe perioada transportului (pachetele de hrană rece, băuturile
răcoritoare), verifică dacă toți turiștii au predat cheile la recepția hotelului și se
îngrijezește de îmbarcarea turiștilor și a bagajelor lor.

Primirea turiștilor și prezentarea acestora

Ghidul de turism va saluta politicos oaspeții, cu zâmbetul pe buze, arătându-se încântat
că poate fi de folos turiștilor în asigurarea unui sejur cât mai agreabil. De regulă, ghidul se va
prezenta cu prenumele, deoarece acesta poate fi reținut mai ușor. Este indicat să se recomande
la scurt timp după primirea turiștilor atunci când grupul este complet (în autocar pe timpul
transferului la hotel). Pe toată durata de sejur a turiștilor are obligația de a purta ecusonul de
ghid de turism. Se va strădui să cunoască și să rețină cât mai repede numele tuturor turiștilor,
folosindu-se de diagramele de la hotel sau tichetele de bagaje, deoarece prin folosirea numelui
în adresare se creează o atmosferă mult mai plăcută. El se va adresa turiștilor cu numele de
familie însoțit obligatoriu de o formulă de politețe. Urările de bun venit vor fi adresate cu
naturalețe, cordialitate și, de regulă, vor fi adresate imediat după prezentare. Ghidul îi va
asigura pe turiști că atât el, cât și toate celelalte persoane implicate în organizarea și
desfășurarea acțiunii turistice se străduiesc ca ei să se simtă bine în timpul programului.
Conversația

Ghidul de turism va depune eforturi pentru a întreține mereu trează conversația. Este
știut faptul că turiștii doresc să cunoască cât mai multe despre o țară sau un oraș vizitat. Din
acest motiv este necesar ca ei să fie antrenați cu mult tact în conversații agreabile. Ghidul va
căuta să antreneze în conversație toți turiștii evitând monopolizarea conversației de către
unele persoane. Deoarece în cele mai multe cazuri turiștii din același grup nu se cunosc între
ei este recomandabil ca ghidul să creeze o ambianță propice stimulării cunoașterii reciproce.

18
Când trebuie să răspundă la anumite întrebări sau să ofere anumite explicații, ghidul trebuie să
fie obligatoriu politicos, agreabil și să dea impresia de binedispus. Ghidului îi este interzis să
răspundă la insulte sau provocări. El va căuta întotdeauna modalități de a evita prin
comportament și atitudine ireproșabilă în îndeplinirea sarcinilor profesionale cauzele care pot
genera insulte sau atitudini provocatoare. În cazul în care cu toate eforturile depuse turistul
continuă ghidul va informa organizatorul programului turistic pentru ca acesta să ia la rândul
său toate măsurile care se impun în concordanță cu recomandările ANT.

V. Comportamentul turiștilor în timpul excursiilor

Una dintre calitățile ghidului de turism este aceea de a fi un bun psiholog, astfel încât
să aibă posibilitatea de a preîntâmpina orice tip de dificultate care poate apărea în relația cu
turiștii. Din aceasta cauză relația cu grupul se va stabili încă de la început atunci când ghidul
va trebui să țină cont de următoarele coordonate:
 să nu își aleagă favoriți pentru a nu ii îndepărtata pe ceilalți, astfel încât
atitudinea sa sa fie egala față de toată lumea;
 trebuie să fie respectuos, dar nu servil, indiferent de situație și indiferent de
tipul psihologic de turist;
 trebuie sa fie sensibil la stările fiecăruia;
 să corecteze dificultățile înainte ca ele sa scape de sub control, cum ar fi
anumite fricțiuni ce pot apărea între turiști;
 trebuie să fie atent la neînțelegerile și nemulțumirile din cadrul grupului
pentru a nu lăsa să escaladeze conflictele.
 trebuie sa admită că nu cunoaște absolut totul, într-o astfel de situație
ghidul trebuie sa promită turistului ca se va informa și îi va răspunde la
întrebare cât mai curând posibil;
 trebuie să lase turiștii să aibă personalitate chiar dacă sunt în cadrul unui
grup;
 trebuie să învețe să folosească microfonul și alte echipamente;
 Trebuie sa fie atent cu turiștii mai în vârstă sau cu cei bolnavi, să știe în
permanenta unde sunt turiștii, sa nu discute probleme ale grupului în fața
turiștilor, să nu discute probleme personale cu turiștii, să își păstreze calmul
și în situații de criză, să fie pregătit întotdeauna cu câteva surprize și să se
comporte în fiecare moment ca o gazdă indiferent de locul desfășurării
excursiei întrucât chiar dacă ghidul este într-o excursie cu turiștii el se află
de fapt în exercițiul funcției.

19
Psihologia turistului
Descrie și analizează caracteristicile speciale pentru anumite grupuri de indivizi sau
pentru indivizi în parte. Cunoașterea detaliilor psihologice este deosebit de importantă întrucât
ghidul va fi în stare sa anticipeze și sa înțeleagă modul de comportare, dar și reacțiile
oamenilor pe care ii întâlnește. Oamenii care fac parte din grup pot veni din diferite zone
geografice, diferite țări, pot avea funcții diferite, pot fi persoane oficiale, drept pentru care pot
avea personalități diferite și implicit psihologii diferite.
Succesul activității ghidului depinde, în mare măsură, de capacitatea de a reuși sa își
rezolve sarcinile în mod satisfăcător atat pentru el cât și pentru partenerii săi. Un ghid de
turism trebuie să aibă întotdeauna mintea limpede, dar și cunoștințele necesare pentru a
înțelege tipurile de caracter, atitudinile, comportamentul, reacțiile de acceptare sau de
respingere ale oamenilor din jur. O buna parte a mentalității și comportamentului unei
persoane este determinată de mediul în care trăiește, de structura psihică, de geografia, dar și
de climatul zonei din care provine. Astfel, locuitorii din regiunile mai friguroase, de munte,
vor avea o preferință pentru locuințele confortabile. Aceștia vor fi mai introvertiti și mai puțin
exuberanti în comparație cu cei din regiunile însorite a căror viață se petrece în cea mai mare
parte în afara locuințelor. Au preferințe pentru culorile vii pentru zilele însorite și calde, dar și
o tendință de a trăi în relații mai strânse cu vecinii. Pe de altă parte, locuitorii din zonele
umede, cu nebulozitate mare - M. Britanie - sunt conservatori, preferă micile lor grădini
împrejmuite cu gard care să îi izoleze într-un anume fel de restul lumii. În privința psihologiei
individuale exista o serie de particularități distincte, astfel oamenii cu proporții ceva mai mari,
ce pășesc cu o anumita nesiguranță, rămânând în urma celorlalți de regulă sunt în general
iubitori de confort, gurmanzi, iubitori de mese îmbelșugate, de liniște și au nevoie de
cordialitate și atenție.
Pe de alta parte, oamenii cu un corp bine dezvoltat și proporțional, care sunt rapizi și
plini de energie au preferințe pentru asumarea riscurilor, le place sa fie populari și sa iasă în
evidență în orice fel. Oamenii slabi cu o expresie serioasa a fetei sunt firi retrase, mai puțin
sociabili, având o preferință pentru singurătate.
Ghidul trebuie să acorde atenție felului în care psihicul acționează asupra corpului și
invers. Va fi foarte ușor să stabilească eventuale reacții ale clientului, observându-i roseata din
obraji, tremuratul sau mișcarea degetelor.
O alta diferențiere este aceea în care este analizat aspectul psihologic. Astfel se poate
vorbi despre un tip introvertit și unul extrovertit. Tipul introvertit are o energie a corpului și a
spiritului destul de apropiate, drept pentru care este ezitant, neîncrezător, deși are o gândire
destul de profundă. Tipul extrovertit este deschis tuturor stimulilor veniți din afară și de aceea
el este înclinat spre a-și face cu ușurință noi relații, însă își asumă și riscuri. Altfel spus,
tipului introvertit i se câștigă greu încrederea, el va vorbi numai de lucruri care îl interesează
doar pe el și se va exprima întotdeauna cu dificultate. Are însă hobby-uri precise, nu ii place
sa fie contrazis în convingerile sale, în timp ce tipul extrovertit este influențat de mediul în
care trăiește, interesat de activitățile oamenilor din jur, nu îi place singurătatea, este entuziast,
însă nu persistă la același nivel al entuziasmului o perioadă îndelungată de timp.

20
 Tipurile psihologice de turiști
1. Metodicul - vrea să pătrundă în esența lucrurilor, clarificandu-si cu meticulozitate
fiecare aspect în parte. Îi plac explicațiile detaliate și de ordin tehnic. Preferă analiza și mai
puțin sinteza lucrurilor. Este un client de încredere al unui hotel, însă dacă se va decide sa il
schimbe nu va mai reveni niciodată.
2. Tăcutul/liniștitul - îi displace vorbăria fără sens, deoarece el însuși nu este prea
vorbăreț. Este ușor de identificat, pentru că își exprimă dorințele în termeni scurți și
categorici. Dacă părerea sa este cerută și-o va exprima, dar nu acceptă sa fie contrazis.
3. Timidul - trebuie tratat cordial și asistat atunci când are neplăceri sau da de un
obstacol. Nu se ceartă niciodată, chiar și atunci când are îndoieli. Sentimentele sale sunt rănite
atunci când are nemulțumiri sau atunci când lucrurile nu sunt așa cum și le dorește. Un astfel
de tip trebuie tratat atent întrucât poate fi confundat cu mare ușurință cu un client ideal, însă
poate avea un efect negativ asupra grupului, deoarece eventualele sale neplăceri se pot
propaga la nivelul celorlalți.
4. Neîncrezătorul - trăiește întotdeauna sub impresia ca cineva vrea sa îl păcălească.
Suspectează pe oricine de orice. Dacă nu ii sunt prezentate informațiile cu toată seriozitatea,
el va fi dezamăgit și nu va mai reveni in cadrul grupului. In cazul în care va căpăta încredere,
ghidul va avea în el un client excelent, deoarece în esență caută pe cineva în care sa își pună
toată încrederea.
5. Pesimistul - vede întotdeauna lucrurile în mod negativ. Îi place să se plângă chiar și
din cauza unor probleme ireale, deoarece se teme că acestea să nu se adeverească cândva în
viitor. Este esențial să i se insufle mult optimism și să fie determinat în a-și da seama că și în
micile incidente viata poate capăta o turnură plăcută.
6. Prudentul - acestuia îi plac faptele. Nu îi place să fie prea mult sfătuit in luarea unei
decizii. Acționează cu prudență în urma cântăriri îndelungi a acțiunilor pe care urmează să le
întreprindă.
7. Nehotărâtul - sta întotdeauna la îndoială când trebuie să ia o decizie, se implica în
multe dificultăți care nu țin neapărat de el. Ghidul poate sa il asiste, oferindu-i puține
posibilități de ales, altfel va fi foarte zăpăcit.
8. Gentilul - nu își impune niciodată opinia. Aproba celelalte opinii, dar și-o păstrează
pe a lui în continuare. Ghidul îl poate influența cu argumente precise și substanțiale.
9. Lunaticul - își schimbă atitudinea cu ușurință de la un moment la altul. Acționează
câteodată fără nicio logică, iar cel mai mic incident din viața sa ii poate influenta radical
sentimentele. Considera corecte toate ideile lui ciudate și vrea ca ele sa fie duse la îndeplinire
asa cum dorește el. Pentru tratarea lui trebuie multă răbdare, iar ghidul va trebui să îi satisfacă
așteptările în limite rezonabile.
10. Grăbitul - este tot timpul pe fugă. Mănâncă pe fuga și vorbește cu nervozitate.
Câteodată aceasta stare de spirit este cauzata de diversele preocupări pe care le are în minte,
dar și pentru că nu știe sa își folosească rațional timpul. Acesta trebuie servit cu promptitudine
și trebuie să îi fie acceptată aceasta nestăpânire în limite rezonabile.

21
 11. Impulsivul - se grăbește în luarea deciziilor, iar atunci când greșeste își recunoaște
greșeala, dar poate da în același timp vina pe altcineva cu mare ușurință. Într-o astfel de
situație ghidul va trebui sa își impună sfaturile cu tact și discreție.
12. Agresivul - este mereu pus pe reclamații, mereu în ofensivă și are lacune mari in
educație, de regulă. Ii place să se ia la harță cu toată lumea, chiar și pentru lucrurile
neimportante sau mici neînțelegeri. Într-o astfel de situație, ghidul va trebui sa ii asculte
plângerile cu calm și politețe și sa îl facă să înțeleagă faptul că proasta sa dispoziție îl poate
face nepopular printre ceilalți clienți.
13. Atotștiutorul - nu admite că ar mai avea ceva de învățat. Crede că știe tot în
privința conducerii unui hotel și este zadarnic sa încerce cineva să îi schimbe părerea. Este
foarte încântat dacă părerea sa este cerută și va da explicații pe larg. În cazul unui astfel de tip
tratarea nu este o problemă, trebuie doar să își exprime părerea și aprobat din când în când.
14. Competentul - este contrar tipului atotștiutor. Este un observator și câteodată chiar
un expert în probleme de turism. Dacă va cere explicații, ghidul va trebui să i le ofere cu cea
mai mare precizie. Nu ii place sa își exprime opinia, în schimb preferă servicii prompte și o
privire cordiala.
15. Vorbărețul - vorbește continuu. El trece în mod fericit și cu ușurință de la un
argument la altul fără nicio coordonare. Îi place să se asculte pe sine și de multe ori se
autofelicita pentru ceea ce a spus. Nu este un client dificil întrucât trebuie doar ascultat.
16. Importantul - se simte foarte important, câteodată peste clasa sociala din care face
parte. Este conservator și așteaptă același lucru și de la ceilalți. Acestuia ii plac bunele
maniere, dar mai ales complimentele.
17. Îngâmfatul - se vrea remarcat și vrea întotdeauna ca ceilalți sa graviteze în jurul
lui. Unui asemenea tip ghidul va trebui sa ii satisfacă vanitatea în limite rezonabile.
18. Încrezătorul - este clientul ideal. Crede tot ceea ce i se spune, deoarece prin natura
sa încrezătoare așteaptă aceiași încredere. Cu un asemenea tip ghidul trebuie să fie precis și
cinstit întrucât dacă acesta simte ca este păcălit nu se va mai întoarce.
19. Comerciantul - din obișnuită dorește sa plătească mai puțin decât ar trebui. Ii place
sa spună povesti despre modul în care a primit același serviciu la un preț mult mai scăzut.
20. Fandositul/afectatul - este genul căruia ii place sa iasă in evidenta și sa atragă
atenția. Ghidul va trebui sa evite sa își arate iritarea și sa încerce în limite rezonabile să îl
convingă de greșelile pe care le face în abordarea unor situații.
21. Impacientatul - este mereu neliniștit, nerăbdător, dar și pretențios, ii place să
primească un serviciu eficient și la obiect,iar conversația să se mențină la un anumit nivel. În
abordarea unui astfel de tip ghidul este esențial sa nu arate intimidare.
22. Nemulțumitul - din obișnuință se va plânge de orice. Ghidul va trebui să evalueze
reclamația și sa ia o decizie obiectivă. Dacă se va dovedi a fi neîntemeiată va trebui să i se
explice acest lucru, sugerandu-i totuși sa scrie o reclamație la întoarcere. Cu un astfel de tip
ghidul va trebui să fie ferm în atitudine astfel încât să nu i se ofere posibilitatea interpretării
unor fapte sau unor situații în mod eronat. Dacă insistă cu reclamațiile ghidul va trebui sa ii

22
comunice acestuia faptul că nu are rost sa continuie, deoarece el nu are nicio putere în acest
sens și, în plus, sunt și alți turiști de care trebuie să se ocupe în același timp.

VI. Limbajul trupului

Este la fel de important ca și comunicarea verbală propriu-zisă, ghidul trebuind să fie
atent la gesturi, la mimica feței sau la mișcări, deoarece în ultimă instanță și acestea se
dovedesc a fi eficiente sau ineficiente în exprimare. Astfel:
 privirea – este considerată eficientă: în cazul în care este directă, îndreptată
spre persoană, zâmbitoare și interesată de ceea ce se discută și ineficientă: în
cazul în care este îndreptată în sus/în jos, este stristă, plictisită și blazată;
 mișcări ale corpului – eficiente: capul este ținut sus cu sprâncenele ridicate,
mișcările sunt aprobatoare (la fiecare afirmație se dă din cap o dată sau de două
ori pentru a încuraja discuțiile) și ineficiente: poziția capului este în jos și
privitul în altă parte atunci când cineva vorbește;
 gesturile – eficiente: sunt controlate, denotă siguranță de sine și stăpânirea
situației; ineficiente: necontrolate, obiceiuri proaste scăpate de sub control
(fluierat, fredonarea unei melodii), brațele sunt încrucișate sau mâinile puse-n
șolduri (transmit un oarecare sentiment de amenințare);
 poziția trupului – eficientă: dreaptă, mișcarea lină printre turiști, privirea direct
către persoană; ineficientă: aplecată, cocoșată, sprijinirea de un scaun, fumatul
sau mestecatul de gumă (mai ales când se discută cu cineva);
 apariția – eficientă: adecvată, confortabilă pentru anotimp, destinație, situație;
ineficientă: deplasată (ținuta sport la o cină festivă);
 vocea – eficientă: calmă, expresivă, inflexiuni de schimbare a tonalității,
evidențiindu-se mesajele principale, volum controlat; ineficientă: prea rapidă,
neintangibilă, agresivă fapt ce denotă o iritare, prea tare care poate deveni
obositoare, dar și prea monotonă.

Nemulțumirile turiștilor
Ghidul va urmări obligatoriu felul în care sunt soluționate sesizările turiștilor,
informându-i totodată asupra măsurilor întreprinse pentru rezolvarea acestora. În toate
cazurile turiștilor li se va mulțumi pentru sesizările efectuate, li se vor cere scuzele de rigoare,
li se vor da asigurări că lucrurile se vor îndrepta și că nu se vor mai repeta. În cazul în care
turistul (reclamantul) nu are dreptate sau este rău intenționat ghidul va adopta o atitudine
demnă și politicoasă evitând provocările și angajarea în discuții contradictorii.

Manifestările de atenție și amabilitate față de turiști

Ghidul le va prezenta turiștilor conducătorul auto și ajutorul acestuia în cazul
deplasărilor făcute cu mijloacele de transport în cauză, dar și pe colaboratorii săi la
întâmpinarea turiștilor în momentul sosirii. În funcție de particularitățile grupului pe care-l
însoțește (vârstă, preocupări, temperament) ghidul va folosi formele cele mai adecvate pentru
creearea unei atmosfere de destindere și de bună dispoziție. O reală satisfacție o produce
turiștilor marcarea prin mijloace variate a diferitelor sărbători naționale sau personale

23
(aniversarea unei zile de naștere, onomastice) care coincid cu perioada programului turistic.
Astfel de atenții constituie dovada unei amabilități deosebite în măsură să creeze o bună
dispoziție și să evite sau să atenueze eventualele nemulțumiri ale turiștilor. Pentru marcarea
sărbătorilor respective ghizii vor colabora cu directorii structurilor de primire turistice pentru
ca lucrătorii acestora să poată acționa în conformitate și în limita posibilităților pe care le au,
respectiv oferirea de flori sau diferite tipuri de băuturi. Ghidul va adresa felicitări întregului
grup de turiști cu ocazia sărbătorilor naționale și tradiționale, iar felicitările individuale cu
ocazia aniversării sau a sărbătorilor cu caracter personal. Datele aniversărilor cu caracter
personal pot fi cunoscute prin consultarea fișelor aflate la recepția hotelului, precum și prin
consultarea delegatului străin în momentul sosirii turiștilor. În cazul în care turiștii străini vor
oferi ghidului atenții sau cadouri acesta are obligația de a le refuza politicos, explicând
turiștilor că ceea ce a întreprins pentru reușita sejurului lor reprezintă pentru el o îndatorire de
serviciu. În eventualitatea în care turiștii insistă ghidul va primi cadoul oferit mulțumindu-le
cu demnitate.

Fișa postului ghidului de turism

Înglobează:
 atribuțiile postului conforme cu activitățile desfășurare și compentențele pe care le
are;
 integrarea postului în structura organizațională (poziția postului în structura
organizatorică fiind operativă; relațiile ierarhice – se subordonează direct directorului
de agenție, relații de colaborare cu alți ghizi sau agenți de turism, relații funcționale cu
toți lucrătorii agenției, dar și cu șoferii desemnați, relații de reprezentare fie cu clienți
fie cu prestatorii de servicii fie ca este vorba de un hotel sau de un restaurant);
 condițiile postului de muncă – generale (durata normală a muncii este atât cât este
nevoie; durata de perioadă de probă – 3 luni; caracterul muncii este intelectual, iar
salarizarea se bazează pe salariu fix + diurna stabilită de agenția angajatoare); speciale
(informațiile sunt confidențiale în conformitate cu contractul de confidențialitate
semnat cu agenția; clauza de mobilitate – stipulată în contractul individual de muncă;
clauza de neconcurență – ghidul nu poate lucra pe aceiași poziție într-o altă agenție);
 formarea profesională – este de bază – trebuie să aibă liceu cu bacalaureat; dar și de
specialitate – 1 calificare profesională sau să facă dovada absolvirii unui curs de
tehnici de ghid;
 aptitudini profesionale și personale – cerințe medicale: sănătate bună, apect general
agreabil, acuitate auditivă și vizuală, rezistență la efort, la stres, la rutină, la
ortostatism prelungit, la mers pe jos, să aibă o vorbire clară; cerințe intelectuale:
capacitate de înțelegere, acuitate vizuală, să dea dovadă de ordine, capacitate
metodică/analiza/ sinteză, imaginație, intuiție; cerințe psihice: atenție distributivă,
voință, calm, concentrare, consecvență, capacitate de decizie rapidă, răbdare; cerințe
morale: corectitudine, politețe, discreție, solicitudine, punctualitate; trăsături de
personalitate: conștienciozitate, responsabilitate, tact, maleabilitate, sociabilitate,
capacitate de muncă în program prelungit; cerințe profesionale: cunoștințe de
geografie, istorie, etnografie, arhitectură, artă, cunoașterea unei limbi străine; cerințe
speciale: fără cazier judiciar;

24
  riscurile specifice meseriei – oboseală, stres;
 sistemul de evaluare a performanțelor postului – se face pe baza a 5 nivele de
performanță, măsurabile între 1,5-5 puncte care visează următoarele cerințe:
o calitatea lucrărilor, respectiv gradul de satisfacție al turiștilor;
o randamentul în muncă;
o cunoștințele și aptitudinile, respectiv experiența;
o adaptarea profesională, respectiv integrarea în echipă;
o autoperfecționarea, respectiv interesul pentru nou;
o spiritul de inițiativă, respectiv rezolvarea cazurilor particulare și a
reclamațiilor;
o disciplina, în sensul lipsei absențelor, a întârzierilor sau a reclamațiilor;
o comportamentul etic – tact, bun simț și ținută.

Cauzele generatoare de reclamații pentru ghidul de turism

Cu toate strădaniile sale este posibil ca pe parcursul desfășurării acțiunii turistice
ghidul național de turism să nu reușească să satisfacă pe deplin toate așteptările turiștilor.
Aceasta se datorează în parte faptului că într-un grup de turiști, cel mai adesea eterogen,
ghidul va trebui să se confrunte cu o mulțime de cereri, opțiuni, interese cărora îi va fi greu să
le facă față în totalitate. Din această cauză este posibil ca ghidul să primească o serie de
reclamații care pe de o parte rezultă din activitatea sa considerată necorespunzătoare de către
turiști, pe de altă parte datorându-se acțiunii necorespunzătoare a celorlalți lucrători din
turism. Ca urmare, aceste reclamații pot fi referitoare la următoarele puncte:
 profesionalism parțial nesatisfăcător al lucrătorului din turism (lipsa zâmbetului,
amabilității, gestica necorespunzătoare, bagaj de cunoștințe insuficient); pot privi atât
ghidul de turism, dar și alți lucrători;
 neconcordanța între ofertă, preț și calitate conform clasificării, structurii de primire
turistice de cazare sau de alimentație, după numărul de stele sau dezacordul față de
informațiile primite înainte de prestarea serviciilor propriu-zise (dotarea
necorespunzătoare a camerelor de hotel sau neasigurarea minimului de confort
necesar – apă caldă sau căldură);
 lipsa materialelor publicitare din cadrul stațiunilor fie că este vorba de pliante/hărți;
 lipsa divertismentului prin neorganizarea de excursii sau lipsa bazei de agrement;
 dotarea necorespunzătoare a bazelor de tratament – aparatură medicală uzată fizic și
moral, diversificarea bazei de proceduri sau lipsa tratamentelor profilactice;
Acolo unde este posibil este de preferat ca ghidul să intervină pentru a remedia situația
utilizând mijloace pe care le consideră potrivite situației în cauză.

25
 Defecte pe care ghidul trebuie să le corecteze
 timiditatea – deosebit de importantă, deoarece ghidul trebuie să conducă un
grup, să se impună în anumite situații, iar în astfel de cazuri timiditatea îl
împiedică să ia o decizie corectă și să o ducă la îndeplinire;
 nesiguranța – ghidul trebuie să fie sigur pe el atât în ceea ce spune, cât și în
ceea ce face; se datorează lipsei de cunoștințe sau de informații, greșelilor de
exprimare în limba română sau în altă limbă de circulație internațională;
 lipsa de flexibilitate/mobilitate – în timpul unui circuit este necear ca ghidul să
opereze schimbări și să se adapteze unor situații neașteptate; astfel este primul
care trebuie să dea dovadă de putere de adaptare și să dea grupului un bun
exemplu;
 parțialitatea – toți turiștii trebuie să fie tratați în mod egal; astfel toleranța față
de anumite atitudini sau manifestări ale turiștilor, chiar neconvenabile pentu
ghid este una dintre exigențele profesionale ale acestei meserii;
 lipsa de respect – ghidul trebuie să fie respectuos, trebuie să mențină o anumită
distanță în relațiile cu turiștii; în general, teme de politică sau de religie este
bine să fie evitate pentru că pot afecta sensibilitatea anumitor persoane.

Ghidul de turism specializat

Este ghidul care asigură asistență turistică pentru anumite segmente ale serviciilor
turistice , de obicei cele oferite pe plan local și care necesită o bună specilizare în domeniul
respectiv. Este domeniul în care ghidul oferă asistență unor persoane foarte bine informate sau
documentate, cu o condiție fizică bună, cei care doresc să practice o activitate fizică mai
intensă. Specializările pot fi dintre cele mai diverse în funcție de solicitările turiștilor, dar și de
posibilitățile oferite de zona turistică. Astfel de poate vorbi de 10 tipuri particulare de ghid de
turism specializat:

1. ghid de turism montan – drumeții, excursii în zona montană;

2. ghid de turism sportiv – organizarea cursurilor de instruire și perfecționare în
anumite discipline sportive pe timpul derulării sejurului turistic – ski, tenis,
înnot, călărie, yahting;
3. ghidul de turism supraveghetor – pentru supravegherea copiilor în vârstă de
până la 7 ani aflați în cadrul unei stațiuni turistice;
4. ghid de turism animator – organizarea unor activități de agrement, a
programelor pentru turiști pe perioada sejurului;
5. ghid de turism de habitat natural, de floră, faună – fie în zona montană fie în
zona umedă; este angajat pentru prezentarea peisajului și a speciilor respective,
a florei/faunei, dar și informații de ordin ornitologic;
6. ghid de turism religios – organizarea unor itinerarii și pelerinaje, obiective
religioase/lăcașuri de cult;
7. ghid de turism ecvestru – este angajat pentru însoțirea și asigurarea asistenței
de specialitate în diferite programe de echitație;

26
 8. ghid de turism acompaniator și monitor de turism ecvestru – angajat atât
pentru perfecționarea turiștilor în echitație, dar și pentru însoțirea grupurilor în
cadrul habitatelor naturale;
9. ghid de turism interpret la congrese și manifestări internaționale – are drept
scop moderarea discuțiilor din cadrul manifestărilor științifice;
10. ghid cu alte specializări – în funcție de cererea pieței turistice – ghid de
turism de artă pentru organizarea și prezentarea operelor de artă clasică,
modernă și contemporană).

Fișa postului ghidului de turism specializat

Ghidul de turism montan
În fișa postului ghidului de turism montan sunt stipulate următoarele puncte:
1. obiectivul muncii: persoana calificată și specializată, angajată pentru a urma
persoane, în drumeții și excursii la munte
2. principalele activități:
a. preia turiștii și-i însoțește pe parcursul excursiilor
b. oferă asistență turiștilor pe toată durata excursiilor / drumețiilor
c. pregătește materiale informative pentru turiști
d. gestionează mijloacele de plată încredințate la agenția de turism
e. soluționează prompt toate sesizările turiștilor
f. întocmește un raport cu privire la derularea programului
g. întocmește decontul în vederea justificării avansului primit spre decontare
h. soluționează toate reclamațiile posibile venite de la turiști
3. competențele ghidului montan:
a. răspunde de securitatea turiștilor
b. se adaptează la toate situațiile apărute
c. acționează cu stăpânire de sine și calm în situații de criză
d. avertizează turiștii cu privire la respectarea normelor de protecție a mediului
e. furnizează informații cu privire la starea / evoluția vremii
f. informează turiștii de potențialele riscuri de pe teren
g. protejează turiștii de contactul de străinii, evitând posibile atacuri ale
animalelor sălbatice
h. respectă și aplică reglementări specifice activității de asigurare a securității
clientului
i. responsabil să aplice mijloacele de ajutor
j. folosește mijloace de salvare specifice zonei
k. efectuează periodic deplasări în zona de activitate pentru a fi permanent
informat cu privire la evoluția elementelor naturale dar și cu starea
infrastructurii turistice
l. are un comportament respectuos față de toți turiștii
m. evită atitudinea preferențială față de anumiți turiști
n. oferă posibilități egale de comunicare cu toți membrii grupului
4. cerințe minime de pregătire: liceu cu Bacalaureat, atestat de salvamontist,
cunoașterea unei limbi străine de circulație internațională, dovada calificării
profesionale, dovada unei specializari profesionale – atestat de absolvire a unui curs de
ghid de turism
5. cerințe speciale: să nu aibă cazire judiciar și să aibă sănătate excelentă

27
 6. condițiile postului:
a. generale: durata de probă (cel puțin 3 luni), durata normală de muncă atât cât e
nevoie, caracterul muncii e unul intelectual și fizic, iar salarizarea se face pe
baza unui salariu fix la care se adaugă o diurnă stabilită de agenția angajatoare
dar și acordarea unor prime ocazionale în funcție de diferite criterii de
performanță sau în funcție de încasări suplimentare ale agenției de turism
b. speciale:informațiile confidențiale la care are acces ghidul, astfel că se
semnează separat un contract de confidențialitate; clauza de imobilitate este
stipulată și în contractul individual de muncă; clauza de neconcurență doar în
cazul în care nu e stipulată în contractul individual de muncă
7. aptitudini profesionale și personale: în acest sens se au în vedere următoarele tipuri
de cerințe:
a. medicale: starea de sănătate să fie bună, aspectul general să fie agreabil, ghidul
să aibă rezistență la efort, stress, vorbire clară și neagitată
b. intelectuale:capacitate de înțelegere, analiză, memorie vizuală, imaginație,
intuiție
c. psihice: atenție distributivă, persoană calmă, capacitate de concentrare, curaj,
consecvență, răbdare, voință
d. morale: corectitudine, politețe, discreție, solicitudine, punctualitate
e. trăsături de personalitate:se face referire la capacitatea de muncă în program
prelungit atât în zilele nelucrătoare, conştiinciozitate, tact, responsabilitate,
adaptabilitate, sociabilitate
f. profesionale: cunoștințe de geografie, biologie, ecologie, cunoașterea unei
limbi străine de circulație internațională
g. speciale:lipsa unui cazier judiciar, deținerea unui atestat de instructor sportiv,
atestat de monitor de ski
8. sistemul de evaluare a performanțelor postului: pe baza a 5 nivele de performanță,
măsurabile între 1,5 și 5 puncte care vizează următoarele criterii:
a. calitatea lucrărilor, masurabilă prin gradul de satisfacție a turiștilor
b. randamentul în muncă
c. nivelul cunoștințelor și aptitudinilor
d. adaptarea profesională, integrarea în echipă
e. autoperfecționarea, interesul pentru nou
f. spiritul de inițiativă, rezolvarea cazurilor particulare și a reclamațiilor
g. disciplina, cuantificată prin lipsa absențelor, întârzierilor și a reclamațiilor
h. comportamentul etic, evidențiat prin tact, bun simț și ținută

Ghidul de turism sportiv

Persoana calificată și specializată, angajată pentru organizarea cursurilor de inițiere și

perfecționare, în practicarea diferitelor discipline sportive în timpul sejurului, fie că e vorba de
instructor de ski, alpinism, canotaj, rafting, zbor cu parapanta sau deltaplanul. Fișa acestuia
are în vedere:
1. principalele activități desfășurate: instruiește turiștii în practicarea unei discipline
sportive, răspunde de securitatea turiștilor, rezolvă situațiile neprevăzute de pe
parcursul cursurilor, informează permanent turiștii cu privire la desfășurarea
programului zilnic, oferă informații suplimentare turiștilor în funcție de cerințele
acestora, rezolvă prompt toate reclamațiile turiștilor, acordă primul ajutor în cazul

28
 unor accidente ușoare, întocmește decontul pe baza documentelor fiscale, dar și un
raport cu privire la derularea programului la care atașează în mod obligatoriu
chestionarele completate de participanți.
2. competențele ghidului de turism sportiv:
a. pregătește și organizează cursuri de perfecționare în practicarea diferitelor
discipline sportive
b. răspunde de calitatea serviciilor și ia măsuri pe linia protecției consumatorului
sau a protecției mediului înconjurător
c. răspunde de aplicarea normelor de protecție a muncii
d. are capacitatea de a lucra-n echipă, de a se adapta la schimbări în îndeplinirea
sarcinilor de muncă
e. efectuează cercetări pe teren
3. cerințe minime de pregătire: atestat de instructor sportiv, atestat de calificare
profesională, specilizare profesională, să cunoască o limbă de circulație internațională,
cunoștințe vaste de cultură generală
4. cerințe speciale: să nu aibă cazier judiciar, să aibă vârsta minimă de 21 ani, rezisență
la efort, comunicare, echilibru profesional, să facă dovada capacității de a lua decizii
optime într-un timp scurt
5. aptitudini profesionale și personale:
a. cerințe medicale: să aibă o sănătate bună, acuitate vizuală și auditivă, rezisență
la efort, stress, rutină zilnică, vorbire clară
b. intelectuale: capacitate de înțelegere, analiză, sinteză, memorie vizuală,
imaginație, intuiție, autoperfecționare
c. psihice: atenție distributivă, persoană calmă, capacitate de concentrare, curaj,
consecvență, răbdare, voință, capacitate de dezvoltare a relațiilor interpersonale
d. morale: corectitudine, politețe, discreție, solicitudine, punctualitate
e. trăsături de personalitate:se face referire la capacitatea de muncă în program
prelungit atât în zilele nelucrătoare, conştiinciozitate, tact, responsabilitate,
adaptabilitate, sociabilitate, punctualitate
f. profesionale:cunoașterea unei limbi străine de circulație internațională,
cunoștințe generale
g. speciale:lipsa unui cazier judiciar, deținerea unui atestat de instructor sportiv,
obligatoriu
6. sistemul de evaluare a performanțelor postului: pe baza a 5 nivele de performanță,
măsurabile între 1,5 și 5 puncte care vizează următoarele criterii:
a. calitatea lucrărilor, masurabilă prin gradul de satisfacție a turiștilor
b. randamentul în muncă
c. nivelul cunoștințelor și aptitudinilor
d. adaptarea profesională, integrarea în echipă
e. autoperfecționarea, interesul pentru nou
f. spiritul de inițiativă, rezolvarea cazurilor particulare și a reclamațiilor
g. disciplina, cuantificată prin lipsa absențelor, întârzierilor și a reclamațiilor
h. comportamentul etic, evidențiat prin tact, bun simț și ținută

Ghidul de turism supraveghetor

Persoana calificată și specializată, angajată pentru supravegherea copiilor în vârstă de

până la 7 ani, aflați în cadrul stațiunilor turistice. Fișa postului său presupune următoarele:

29
 1. principalele activități desfășurate: supraveghează copiii cu vârste mai mici de 7 ani,
organizează activități de recreere, pregătește materiale informative, se ocupă de
servicii de cazare, de masă, transport, întocmește un raport cu privire la desfășurarea
programului, întocmește decontul acțiunii
2. competențele specifice postului:
a. răspunde de securitatea copiilor
b. rezolvă prompt reclamațiile venite din partea părinților
c. se adaptează la orice situație apărută
d. acționează cu stăpânire de sine și calm în cazul unor situații de criză
e. aplică regulile de prim ajutor
f. are un comportament respectuos față de copii
g. evită atitudinea preferențială față de anumiți copii, indiferent de atitudinea
acestora
3. cerințe minime de pregătire: liceu cu Bacalaureat, profesie de educator / învățător,
deținerea unui atestat de calificare profesională, specializare profesională, cunoașterea
unei limbi de circulație internațională, vaste cunoștințe de cultură generală
4. cerințe speciale: să nu aibă cazier judiciar,aptitudini de comunicare, echilibru
profesional, să facă dovada capacității de a lua decizii optime într-un timp scurt, calm,
comportament respectuos
5. aptitudini profesionale și personale:
a. cerințe medicale: să aibă o sănătate bună, acuitate vizuală și auditivă, vorbire
clară, aspect general agreabil
b. intelectuale: capacitate de înțelegere, analiză, sinteză, memorie vizuală,
imaginație, intuiție, creativitate
c. psihice: atenție distributivă, voință, persoană calmă, capacitate de concentrare,
curaj, consecvență, răbdare, voință, capacitate de dezvoltare a relațiilor
interpersonale
d. morale: corectitudine, politețe, discreție, solicitudine, punctualitate
e. trăsături de personalitate: se face referire la capacitatea de muncă în program
prelungit atât în zilele nelucrătoare, conştiinciozitate, tact, responsabilitate,
adaptabilitate, sociabilitate
f. profesionale:cunoașterea unei limbi străine de circulație internațională,
cunoștințe generale bogate
g. speciale: lipsa unui cazier judiciar

Ghidul de turism animator

Persoana calificată și specializată, angajată pentru organizarea activităților de

agrement, a programelor, acțiunilor turistice, pentru diferiți turiști pe perioada sejurului. Fișa
postului său presupune următoarele:
1. principalele activități desfășurate: organizează și propune activități recreative,
pregătește și distribuie materiale informative, întocmește un raport cu privire la
desfășurare programului, întocmește decontul acțiunii
2. competențele specifice postului:
a. răspunde de securitatea turiștilor
b. se adaptează la orice situație apărută
c. preia de la agenție materialele publicitare și le pune la dispoziția turiștilor
d. oferă informații locale și are un comportament respectuos față de toți turiștii

30
 3. cerințe minime de pregătire: aptitudini specifice de muzică, desen sau dansuri, liceu
cu Bacalaureat, studii superioare de specilitate de muzică sau actorie, calificare
profesională cu o specializare, să cunoască cel puțin o limbă de circulație
internațională
4. cerințe speciale: să nu aibă cazier judiciar, sănătate foarte bună, aptitudini de
comunicare, echilibru profesional, să facă dovada capacității de a lua decizii optime
într-un timp scurt, calm, comportament respectuos
5. condițiile postului:
a. generale: durata de probă (cel puțin 3 luni), durata normală de muncă atât cât e
nevoie, caracterul muncii e unul intelectual
b. speciale:informațiile confidențiale la care are acces ghidul, astfel că se
semnează separat un contract de confidențialitate; clauza de imobilitate este
stipulată și în contractul individual de muncă; clauza de neconcurență doar în
cazul în care nu e stipulată în contractul individual de muncă
6. aptitudini profesionale și personale:
a. cerințe medicale: să aibă o sănătate bună, aspect general agreabil, acuitate
vizuală și auditivă, vorbire clară
b. intelectuale: capacitate de înțelegere, analiză, sinteză, memorie vizuală,
imaginație, intuiție, creativitate
c. psihice:atenție distributivă, voință, persoană calmă, capacitate de concentrare,
curaj, consecvență, răbdare, voință, capacitate de dezvoltare a relațiilor
interpersonale
d. morale: corectitudine, politețe, discreție, solicitudine, curaj, punctualitate
e. trăsături de personalitate: se face referire la capacitatea de muncă în program
prelungit atât în zilele nelucrătoare, conştiinciozitate, tact, responsabilitate,
adaptabilitate, sociabilitate
f. profesionale: cunoașterea unei limbi străine de circulație internațională,
cunoștințe generale bogate
g. speciale: lipsa unui cazier judiciar

Ghidul de turism de habitat natural,

de floră, faună în zona montană umedă

O persoană calificată și specializată, angajată să conducă grupuri de turiști și să

interpreteze elemente de habitat natural, floră, faună, inclusiv specificul socio-tradițional al
zonei. Fișa postului său presupune următoarele:
1. principalele activități desfășurate: preia turiștii și îi însoțește pe parcursul călătoriei,
oferă asistență turiștilor pe toată durata derulării programului, pregătește materiale
informative pentru turiști, se ocupă de asigurare serviciilor de cazare și de masă pentru
turiști, întocmește un raport cu privire la desfășurarea programului, întocmește
decontul pentru justificarea avansului primit spre decontare.
2. competențele specifire postului:
a. răspunde de securitatea turiștilor
b. rezolvă reclamațiile venite de la turiști
c. se adaptează la orice situație apărută și acționează în consecință
d. acționează cu stăpânire de sine și calm în cazul unor situații de criză
e. avertizează turiștii cu privire la respectarea normelor de protecție a mediului

31
 f. furnizează informații cu privire la evoluția vremii, informează turiștii asupra
potențialelor riscuri
g. protejează turiștii cu privire la contactul cu alte persoane străine
h. respectă și aplică reglementările specifice activității de asigurare a securității
clientului
i. interpretează pentru turiști diferite elemente de habitat natural, floră sau faună,
are cunoștințe de biologie, ecologie, comportament al principalelor specii de
animale sălbatice din zona montană, recunoaște urmele și semnele lăsate de
animalele sălbatice, cunoaște și recunoaște speciile de păsări specifice zonelor
montane, cunoaște flora, înțelege ecosistemul ca un tot unitar, format din
elemente umane ce interacționează, cunoaște modul de management al
habitatului natural dar și impactul activităților tradiționale asupra habitatului,
are noțiuni de bază cu privire la conservarea naturii, cunoscând sistemul de arii
protejate din România, cunoaște modul de administrare a fondului cinegetic,
are cunoștințe despre calendarul obiceiurilor și tradițiilor populare, are
cunoștințe despre folosirea infrastructurii turistice, folosește în interceptare
termeni consacrați, specifici habitatelor naturale sau conservării naturii, ia
măsurile necesare pentru a evita pe teren posibile întâlniri cu animale sălbatice,
cunoaște și folosește adăposturile și refugiile din zona montană, are capacitatea
de a aplica, regulile de prim ajutor, folosește mijloacele de alertare a
formațiunilor de salvare, efectuează periodic deplasări în zonă pentru a fi
permanent în contact cu modificările care apar în privința infrastructurii
turistice, dar și în privința evoluției elementelor naturale de faună și floră,
precum și evoluția elementelor sociale.

Organizarea excursiilor interne

Pregătirea profesională a excursiei trebuie să înceapă cu analiza în ansamnblu în
cadrul agenției de turism și împreună cu referentul/agentul care se ocupă cu relația respectivă,
pentru a cunoaște caracteristicile voiajului, ale grupului, dar și posibilele problematici care pot
interveni. Dacă ghidul merge pentru prima dată în excursia respectivă, el trebuie să ceară de la
agenție sau de la agentul de turism tpate informațiile pe care le consideră necesare și chiar să
consulte alți ghizi care au realizat acel traseu. Urmează pregătirea propriu-zisă a traseului prin
consultarea bibliografiei pe care ghidul o consideră necesară, ținând cont și de mijlocul de
transport folosit fie că este vorba de avion, tren sau autocar.
Dacă excursia se desfășoară cu autocarul, de regulă în circuit, ghidul trebuie să aibă în
vedere:
1. constituirea etapelor de parcurs pe zile cu opririle necesare în funcție de starea drumurilor;
2. alegerea drumurilor și a deviațiilor din orașe, respectiv a variantelor de rezervă pentru
situațiile care pot apărea în ultim moment, iar opririle trebuie făcute în funcție de durata
călătoriei, cel puțin una dimineața și una după-amiaza; trebuie cunoscute foarte bine locurile
în care se vor face opriri, de obicei parcări amenajate, pentru a fi alese cele care prezintă
condiții corespunzătoare de igienă;
3. cunoașterea informațiilor generale în legătură cu orarele muzeelor, magazinelor,
principalelor atracții din zonă, posibilitățile de a efectua excursii opționale în împrejurimi;

32
4. informații concrete despre localitățile vizitate, despre monumente, peisaje, dar și curiozități
naturale.

Pregătirea bagajului personal

Va include, pe lângă garderobă, informațiile bibliografice pe care ghidul trebuie să le
aibă asupra sa. În ceea ce privește garderoba aceasta va fi aleasă în funcție de anotimp, locul
desfășurării excursiei, mijlocul de transport folosit, durata circuitului, evenimentele la care
participă, astfel încât pe tot parcursul excursiei, ghidul să aibă o ținută ireproșabilă.

Preluarea documentelor de la agenție

Se face odată cu primirea dosarului corespunzător acțiunii de la agenție. Înainte de
plecare ghidul va trebui să verifice dacă toate serviciile au fost lansate și sunt confirmate și să
verifice și dacă au fost făcute anulări.
Documentele care trebuie preluate de ghid:
 lista pasagerilor care conține și numărul de telefon prin care aceștia pot fi contactați,
voucher-ul (poate fi unul singur pentru tot grupul sau individuale);
 programul acțiunii cu desfășurarea pe zile;
 coming list-ul – repartizarea turiștilor pe camere;
 schema autocarului, respectiv așezarea turiștilor pe locuri, în cazul în care acest lucru
poate fi stabilit chiar de la agenție;
 delegația/ordinul de deplasare al ghidului;
 avansul spre decontare în lei sau valută;
 cecul și ștampila ghidului;
 alte documente de călătorie, inclusiv biletele de transport;
 copii după comenzile de rezervare/anulare pentru toate serviciile solicitate;
 adresele agențiilor partenere și a persoanelor de contact;
 pliante și alte materiale informative;
 coli de hârtie cu antetul și sigla agenției de turism pentru diferite comunicări;
 etichete pentru bagaje, pastă de lipit și capsator.

Plecarea în excursie
Plecarea grupului se face în funcție de mijlocul de transport din gară, aeroport sau
dintr-un loc convenabil, ușor accesibil atât pentru turiști, cât și pentru autocar în eventualitatea
în care se pleacă cu acest mijloc de transport.
Plecarea cu trenul: presupune sosirea grupului cu aproximativ 3/4 de oră înaintea orei
de plecare pentru a identifica peronul și locul de întâlnire cu turiștii. Pe măsură ce aceștia
sosesc, ghidul îi va saluta, le va verifica documentele de călătorie și îi va nota în lista
pasagerilor. Cu un 1/4 înaintea plecării trenului, ghidul va conduce turiștii la vagon,

33
supraveghind lucrurile acestora, cerându-le să-și ocupe fiecare locul în compartimente pentru
a-i putea număra încă o dată.
Plecarea cu avionul: presupune întâlnirea cu ghidul turistic în aeroport cu aproximativ
2h înainte de a decola avionul. Ghidul va ajunge ceva mai devreme pentru a identifica poarta
de îmbarcare a turiștilor, dar și locul unde se va desfășura check-in-ul, apoi va aștepta turiștii
în locul stabilit și îi va saluta, îi va trece pe lista pasagerilor și le va lipi pe bagaje etichete cu
numărul zborului, ruta și numărul pasagerului. În momentul deschiderii ghișeului de check-in
ghidul va invita turiștii să prezinte bagajele și documentele pentru verificare. Cu această
ocazie le atrage turiștilor atenția încă o dată asupra greutății maxime admise a bagajelor de
cală sau de mână. Înainte de îmbarcare ghidul va mai face o dată prezența.
Plecarea cu autocarul: se va face dintr-un loc ales astfel încât să fie cunoscut de toată
lumea, iar autocarul trebuie să poată parca fără a încurca circulația. Ghidul va sosi înainte
turiștilor pentru a verifica starea autocarului, dacă el corespunde cu tipul rezervat, dacă are
toate dotările solicitate, iar acestea să fie într-o stare perfectă de funcționare. Ocuparea
locurilor în autocar se va face în baza listei primite de la agenție sau, în lipsa acesteia, în
ordinea sosirii turiștilor. Ghidul va supraveghea așezarea bagajelor în spațul destinat acestora,
cerând turiștilor să nu ia cu ei decât lucruri strict necesare pentru călătorie. După urcarea
turiștilor în autocar, ghidul va face prezența pentru a putea pleca. Verificarea bagajelor se face
din momentul sosirii turiștilor prin notarea numărului de geamantane aferent fiecărei persoane
în parte, realizarea unor modalități de identificare ușoară a acestora prin lipirea de etichete,
lucru absolut necesar pentru hotel. Orice modificare a numărului de bagaje va fi anunțată
ghidului pentru o mai bună urmărire a lor.

Persoanele care nu s-au prezentat

Dacă în momentul plecării lipsește un turist, ghidul va acționa în concordanță cu
situația dată:
 în cazul plecării cu trenul, ghidul se va întoarce la locul de întâlnire după ce a condus
turiștii prezenți în tren și mai poate aștepta câteva minute. În limita posibilităților va
încerca să ia legătura cu persoanele absente sau contactează agenția de turism pentru
ca aceasta să poată efectua toate anulările necesare. În situația în care nu se poate lua
legătura nici cu agenția, ghidul va face anulările odată cu sosirea la destinație;
 în cazul plecării cu avionul se procedează ca în situația anterioară, numai că ghidul
poare încerca toate variantele doar înainte de deschiderea check-in-ului;
 în cazul plecării cu autocarul: dacă ghidul nu reușește să ia legătura nici cu turiștii nici
cu agenția se mai poate aștepta un tip estimativ de 10-15 minute la locul de întâlnire,
după care se pleacă în excursie. Indiferent de situație însă, ghidul va atrage atenția
asupra punctualității, subliniind faptul că nerespectatea orelor de întâlnire atrage după
sine imposibilitatea realizării programului stabilit.

Prezentarea ghidului

34
 Se va face în funcție de locul de întâlnire cu grupul, având grijă ca atunci când va face
acest lucru să fie prezenți toți turiștii, cu această ocazie prezentându-le salutul și urările de
bun-venit în excursie.
Este foarte importantă modalitatea în care ghidul se va prezenta turiștilor, aceasta fiind
prima impresie pe care o va face asupra lor, cunoscând faptul că niciodată nu va mai exista o a
doua șansă. Acest lucru se va face în autocar, după ce toți turiștii și-au ocupat locurile. Stând
cu fața către ei, va căuta o poziție astfel încât să fie văzut de toată lumea, iar apoi se prezintă.
Nu se poate vorbi de un șablon în ceea ce privește prezentarea ghidului, dar și a celorlalte
persoane implicate în organizarea excursiei. De obicei se folosesc expresii precum: ”Bună
ziua doamnelor și domnilor, mă numesc.... și voi avea plăcerea să vă însoțesc pe toată durata
excursiei în calitate de ghid turistic.”
În cazul în care se pleacă cu autocarul odată cu prezentarea ghidului se prezintă și
șoferul. Urmează apoi anunțarea orei de plecare, traseul ce se va urma, principalele
opriri/intervalul și locul de oprire cu facilitățile oferite, prima destinație sau destinația finală,
în timp ce prezența propriu-zisă a excursiei se face mai târziu. În mod normal, după aceasă
prezentare se poate pune muzică, lăsând turiștii să se acomodeze, să se cunoască între ei. Dacă
plecarea se face cu avionul/trenul tehnica de prezentare rămâne aceiași, numai că ghidul se va
prezenta după ce toți turiștii s-au adunat la locul stabilit înainte de urcarea în tren/avion.
Prezentarea traseului se fac abia la sosirea la destinație, unde, eventual, se poate
organiza un cocktail de bun-venit.

Prezentarea excursiei
Se face la ieșirrea pe șosea/autostradă, atunci când se descrie detaliat programul și
traseul fără însă a se specifica și orele. Este important modul în care se descrie acest traseu
astfel încât să fie stârnită curiozitatea turiștilor și nu pentru a le da senzația că este o sarcină
pe care ghidul o are de îndeplinit, turiștii trebuind să perceapă senzația de confort și siguranță
în fiecare etapă a excursiei. În cadrul prezent ghidul va insista asupra următoarelor aspecte:
 activitățile și serviciile incluse în circuit;
 transportul și mijloacele de transport utilizate;
 categoriile de hoteluri unde vor fi cazați;
 excursiile opționale;
 alte activități de agrement specifice zonei;
 programul magazinelor;
 reguli de călătorie cu autocarul.

La începutul fiecărei zile, de obicei la micul-dejun, ghidul va anunța programul zilei

desfășurat pe ore. Dacă excursia respectivă îmbracă forma unui sejur pentru a-și ușura munca
ghidul poate expune într-un loc special amenajt, în holul hotelului, întregul program,
desfășurat pe zile/ore astfel încât să fie consultat în orice moment de către toți turiștii.
Relațiile cu grupul

35
 Pe măsura desfășurării programului, ghidul va cunoaște mai bine turiștii și va trebui să
adopte o strategie de comunicare în funcție de personalitatea fiecărui participant, astfel încât
să poată interveni în cazul unor atitudini care pot genera disensiuni în cadrul grupului
(întârziatul, nemulțumitul). Ghidul este un permanent transmițător de mesaje și trebuie să
accepte ideea că turiștii nu sunt întotdeauna atenție și nu trebuie să fie surprins dacă unii
dintre ei pun întrebări referitoare la date/aspecte care le-au fost deja prezentate. Explicațiile
trebuie să fie concise, pe înțelesul tuturor, de exemplu dacă grupul este format doar din
intelectuali exprimarea trebuie să fie elevată pentru a se ridica la pretențiile grupului. De
asemenea, ghidul poate se poate confrunta și cu o serie de reclamații din partea turiștilor,
referitoare la serviciile primite sau la confortul din hoteluri ce pot fi justificate sau nu. Înainte
de a le da curs, ghidul are obligația să le verifice în vederea rezolvării lor. În situația unor
reclamații nefondate ghidul va căuta să le atenueze, folosind argumente care să maximizeze
avantajele: hotelul, chiar dacă nu are confortul corespunzător, este situat într-o zonă veche și
mai puțin industrializată a orașului.
Sfârșitul călătoriei
Presupune două aspecte din punctul de vedere al ghidului: despărțirea de grup și
predarea dosarului la agenție:
1. despărțirea de grup: într-un circuit cu autocarul se face după ce toți turiștii au coborât
din autocar, incluzând aici și bagajele acestora; ghidul le va mulțumi pentru participare
și îi va invita să participe și la alte excursii pe care agenția le organizează. În
momentul salutului ghidul va fi lângă turiști, într-un loc din care poate fi văzut și auzit
de toți și în niciun caz nu va rămâne în autocar. Dacă excursia se termină cu
trenul/avionul, ghidul va saluta grupul după ce acesta s-a adunat cu bagajele pe person
sau în sala de ieșire din aeroport, într-un loc în care nu deranjează pe nimeni, în aceiași
formulă.
2. predarea dosarului la agenție: include în mod obligatoriu atât decontul, cât și raportul
ghidului. Decontul va fi alcătuit pe baza cheltuielilor efectuate pe parcursul excursiei
justificate prin chitanțe și alte documente legale admise, eventual sume rămase
necheltuite, acestea urmând a fi depuse. Raportul ghidului cuprinde desfășurarea
excursiei, principalele evenimente neprevăzute ce au avut loc, precum și modalități de
rezolvare, reclamații primite din partea turiștilor, sugestii și recomandări, o listă cu
turiștii care au prezentat probleme sau reclamații ulterioare. Dosarul acțiunii se depune
la agenție în urma a 24h de la sosirea din excursia internă și în maxim 48h de la
sosirea din excursia externă.

Organizarea excursiilor externe

Planificarea excursiei
Pentru planificarea optimă a excursiei trebuie avute în vedere următoarele elemente:
 alegerea ofertei – de regulă se face la agenție, practic se preia de la agentul de turism
care s-a ocupat de promovarea și comercializarea programului respectiv având în

36
 vedere și alte elemente alternative pentru o serie de situații mai deosebite ce pot
apărea;
 participanții la excursie – ghidul național de turism trebuie să se informeze asupra
participanților la excursie, lucru ce se poate face odată cu preluarea dosarului acțiunii,
informații care se referă, în mod deosebit, la următoarele aspecte:
o numărul participanților – va afla dacă va avea un grup mare, mediu sau
turiști individuali;
o vârsta participanților pentru a stabili dacă grupul este omogen sau care este
ponderea turiștilor de aceiași vârstă din numărul total;
o mediul din care provin turiștii; profesiile/hobby-urile/preferințele în
eventualitatea în care acestea au fost specificate la agenție.

Importanța culegerii acestor informații constă în faptul că ghidul național de turism își
poate alcătui un program echilibrat, o prelegere adecvată tipului de turiști din punct de vedere
al limbajului folosit și al cantității informației oferite sau poate alcătui și propune excursii
opționale în funcție de preferințe/preocupări/cerințe.
 nivelul calității – etalonul participanților, dar și la nivelul calitativ al serviciilor
oferite; acestea fiind într-o relație direct proporțională. Este evident faptul că în
concediu fiecare persoană dorește să se simtă confortabil și să primească servicii de
calitate în conformitate cu prețul plătit. Cu toate acestea, este impropriu să alcătuiești o
excursie care să se adreseze în exclusivitate studenților ce nu dispun de resurse
financiare prea mari, oferindu-le servicii de bază (cazare, masă, transport), în
condițiile în care acestea pot fi sustituite cu altele similare, dar mai accesibile. Totuși,
indiferent de serviciile oferite ghidul trebuie să se asigure că acestea sunt cele mai
bune pentru prețul plătit de turist. Există însă și situații în care nu se pot asigura
serviciile comandate la nivelul contractat – în acest caz, ghidul este obligat să
recompenseze sau să despăgubească turiștii fie prin oferirea unui serviciu suplimentar
fie prin returnarea banilor la sfârșitul excursiei.
 ”cât de mult se poate include?” – depinde de talentul ghidului în evaluarea turiștilor
din punct de vedere al interesului manifestat pentru vizitarea unor obiective turistice,
de a participa la excursii opționale de cunoaștere și îmbogățire a nivelului cultural. El
își poate pregăti o prezentare cât mai detaliată care să satisfacă la maximum
curiozitatea turiștilor, însă abia la fața locului va sesiza la un moment dat interesul mai
ridicat sau mai scăzut al turiștilor pentru un obiectiv turistic și, prin urmare, îl va
prezenta mai pe larg sau mai pe scurt. Spre exemplu, în cazul vizitării unui muzeu, în
funcție de gradul de interes al turiștilor, ghidul va hotărî asupra căror săli sau exponate
să insiste mai mult sau dacă constată că turiștii au nivel cultural ridicat și își exprimă
dorința de a acumula cât mai multe informații în timpul excursiei, el va fi pregătit să le
ofere toate detaliile necesare.
 transportul – ghidul are obligația ca înainte de plecarea în excursie să culeagă toate
informațiile cu privire la mijlocul de transport folosit, programul ales, traseul urmat,
opririle pe parcurs și durata lor. În cadrul unei excursii se poate folosi atât un singur
mijloc de transport, dar și transportul combinat situație în care ghidul trebuie să

37
 cunoască punctele de legătură, dar și orarele tuturor mijloacelor de transport. Astfel se
constată:
o transportul cu autocarul – ghidul trebuie să cunoască tipul de autocar folosit,
facilitățile oferite, ora și locul întâlnirii și să preia toată documentația
referitoare la comandarea/confirmarea închirierii autocarului; dacă transportul
pe toată durata excursiei se efectuează doar cu autocarul, ghidul trebuie să
stabilească de la început, în funcție de distanța parcursă într-o zi, numărul și
durata opririlor, respectiv la ce oră se face oprirea, alegând de pe traseu parcări
amenajate/benzinării cu grup sanitar;
o transportul cu avionul – acesta presupune 2 variante: fie plecarea cu grupul din
aeroport – situație în care ghidul pleacă cu turiștii români în străinătate fie
preia grupul de la aeroport – situație în care realizează o excursie cu turiștii
străini în țară. În prima situație, ghidul se va îngriji să aibă asupra sa biletele de
călătorie și pașapoartele turiștilor cu viză (dacă este cazul) și va informa grupul
cu privire la ora și locul de întâlnire din aeroport sau politica companiei aeriene
cu privire la bagajele admise. În situația preluării grupului din aeroport, ghidul
va trebui să se ocupe și de mijlocul de transport necesar transferului până la
hotel sau către destinație;
o transportul cu trenul – presupune aceleași situații ca în cazul transportului
aerian, totuși, în practică, se folosește mai puțin trenul ca mijloc de transport
pentru excursiile în străinătate;
o în cazul transportului combinat ghidul trebuie să aibă în vedere coordonarea
acestora pentru a asigura continuitatea desfășurării programului;
 cazarea la hotel – în privința cazării ghidul trebuie să fie informat asupra tipului de
hotel, poziția din cadrul orașului, distanța față de principalele puncte de atracție
turistică, facilităție oferite cu/fără plată, ora cazării/părăsirii camerelor.
 meniul oferit – în acest sens este bine ca ghidul să se informeze asupra tipului de
meniu oferit fie că este vorba de meniu a la carte, buffet sau meniu fix pentru a putea
oferi relații și pentru a putea fi sigur că acesta corespunde cu cerințele și preferințele
turiștilor și nu încalcă anumite reguli impuse de obiceiuri/religie (consumul de carne
de porc în anumite state sau perioade de post).
 imprimarea unui ritm susținut excursiei – acest lucru trebuie avut în vedere și
planificat; de regulă la excursiile în circuit atunci când există un program prestabilit
care trebuie să se încadreze în anumite limite orare, astfel încât toate obiectivele
incluse să poată fi atinse.
 opririle pentru odihnă și masă – acestea sunt necesare mai ales când sunt parcurse
distanțe lungi, respectiv în cazul unor circuite cu autocarul - se pot planifica opriri
scurte, de maxim 15minute la fiecare 2-3 ore de mers și o oprire de 45 minute pentru
masă. Este de preferat ca pentru masă, în cazul în care nu este inclusă în prețul
excursiei, ghidul să prevadă o parcare fie într-un spațiu care să cuprindă toate
utilitățile fie să oprească la un restaurant pe traseu.

38
  echilibrarea excursiei – pentru ca excursia să nu devină monotonă ghidul va căuta să
fie pregătit să intercaleze momente muzicale, să inițieze discuții pentru atragerea
turiștilor.
 timpul de oprire la obiectivele turistice;
 agrementul – e vorba de a fi informat de posibilitățile de agrement existente în zonă
pentru a putea oferi turiștilor diferite modalități de petrecere a timpului liber; ghidul
are un rol important în realizarea agrementului atât pe parcursul excursiei, dar mai ales
în cazul în care cazarea se realizează în afara localității (cabane montane), iar singura
modalitate de a petrece timpul este aceea de a organiza diverse jocuri/discuții pe
anumite teme; trebuie bine planificate pentru a putea fi derulate la momentul potrivit.
 locuri de interes special – pot constitui obiective întâlnite pe traseu sau la destinație,
neincluse în programul turistic, dar asupra cărora ghidul este bine să fie informat de
dinainte și, dacă este cazul, să poată face o prezentare a lor evidențiind interesul pe
care-l reprezintă ca și obiectiv istoric, cultural, arheologic sau economic și în funcție
de posibilități, ghidul poate organiza excursii opționale doar cu turiștii interesați.

Întâlnirea cu grupul
Dacă excursia este cu turiști străini în România ghidul poate prelua grupul de la
aeroport sau de la hotel în situația în care grupul a avut ghid de transfer. Dacă excursia este cu
turiști români în străinătate ghidul se poate întâlni cu grupul direct la aeroport sau în locul de
plecare al autocarului. În felul acesta se pot separa două cazuri principale:
1. excursii cu turiștii străini în țară – ghidul are obligația să verifice ora de sosire a cursei
(să sune la aeroport pentru a vedea dacă întârzie sau nu); sosirea la aeroport se va face
cu cel puțin o oră înainte fiind însoțit, dacă este posibil, de încă o persoană. Pentru a
putea fi identificat de turiști, ghidul va avea asupra sa o pancardă mare, vizibilă pe care
se vor întrece însemnele agenției. Este important ca ghidul să cunoască aeroportul
pentru a nu aștepta la o altă oprire. Pe măsură ce apar turiștii, aceștia se vor grupa într-
un loc care nu incomodează până se adună toți membrii. De asemenea, ghidul trebuie să
sfătuiască turiștii să fie atenți cu bagajele lor în aeroport, deoarece există riscul ca
bagajele să se rătăcească sau să dispară. Odată ce s-au adunat toți turiștii bagajele vor fi
numărate și notate în lista de bagaje, după care ghidul va aduce autocarul într-un loc
convenabil. În situația în care grupul este preluat de la hotel, situație specifică
turismului de sejur, ghidul va aranja un loc de întâlnire cu grupul în holul hotelului, dar
într-o încăpere special amenajată în acest scop, va plasa un buletin de informare într-un
loc vizibil în care va specifica ora/locul întâlnirii. Ghidul mai poate scrie mesaje pe care
le poate plasa în căsuța de la cheie, astfel încât turiștii să preia mesajul odată cu cheia.
2. excursii cu turiștii români peste hotare – într-un astfel de caz ghidul se va întâlni cu
grupul la aeroport cu 2 ore înaintea plecării, caz în care turiștii vor fi informați asupra
locului și orei de întâlnire încă de la agenția de turism. Totuși, ghidul va trebui să
ajungă la aeroport cu aproximativ jumătate de oră înaintea grupului pentru a verifica
poarta de îmbarcare, ora de deschidere pentru ghișeul de check-in, dar și
supravegherea formalităților vamale (verficarea bagajelor, pașapoartelor, repartizarea
locului în avion, trecerea peste frontieră). În cazul în care preluarea grupului se face

39
 cu autocarul ghidul trebuie să ajungă mai repede la locul de întâlnire pentru a verifica
starea autocarului, curățenia, conformitatea cu rezervarea făcută, funcționarea
aparaturii de bord și pentru a lua legătura cu șoferul în vederea discutării traseului ce
va fi urmat/opririle de pe traseu. Ghidul va prelua de la agenție documentele necesare
călătoriei, în ambele cazuri, odată cu dosarul acțiunii.

Sosirea la hotel
Ghidul va suna la hotel înainte de îmbarcare sau la sosirea la destinație pentru a anunța
aproximativ ora de sosire ca o ultimă verificare a rezervării făcute Formațitățile de cazare:
 verificarea turiștilor și bagajelor: se face prezența;
 prezentarea la recepție a rooming list-ului pentru repartizarea camerelor;
 verificarea cerințelor speciale ale turiștilor (repartiția pe camere, meniuri speciale,
regimuri alimentare;
 preluare cheilor de la recepție;
 verificarea camerelor și rezolvarea problemelor dacă apar;
 stabilirea orelor de masă și locul rezervat turiștilor pentru servirea lor;
 prezentarea facilităților oferite de hotel –piscină, bar, salon de coafură, precum și
modalități de acces pentru turiștii hotelului cu/fără plată.

Informațiile primite de ghid vor fi tansmise prompt turiștilor. Suplimentar se pot

comunica următoarele:
 locul plasării buletinului informativ asupra desfășurării programului sau unde se
vor face diverse comunicări;
 nr camerei ghidului – verbal, dar și rugămintea ca toate reclamațiile/cererile
turiștilor să fie semnalate mai întâi ghidului, iar acesta le va aduce la cunoștință
celor în măsură să le remedieze.

Alte operațiuni care trebuie efectuate în funcție de program/specificul grupului:

 supravegherea transportului bagajelor în cameră (dacă a fost făcut de personalul
hotelului);
 comunicarea la recepție a orei de trezire pentru a doua zi (dacă este o plecare
matinală);
 aranjarea ca în loc de dejun să se poată da turiștilor hrană la pachet (excursie cu durată
de 1 zi).

Plecarea de la hotel
Dacă excursia se face cu autocarul, plecarea se face, de regulă, după micul-dejun.
Ghidul va trebui să ajungă înaintea grupului cu aproximativ un sfert de oră înainte de sosirea
micului-dejun. Plecarea impune ghidului obligatoriu:
 să urmărească dacă bagajele au fost coborâte în hol/să le numere;
 să supravegheze încărcarea lor în autocar;

40
  să verifice la recepție dacă toate serviciile solicitate de turiști, care nu apăreau
în voucher, au fost plătite (convorbiri telefonice etc);
 să verfice dacă toate cheltuielile au fost returnate;
 să verifice dacă toate pașapoartele au fost luate;
 să numere turiștii și să se asigure dacă aceștia și-au ocupat locurile în autocar;
 să salute turiștii, prezentându-le un sumar al zilei cu itinerarul de urmat și
obiectivele de vizitat;
 să vegheze ca plecare să se faca la ora stabilită pentru a nu permite turistilor sa
întârzie in mod constant.

Prezentarea generală a excursiei

Aceasta se va face de către ghidul national de turism urmărind o schemă logică,

indiferent dacă acest lucru se întâmplă la hotel odată cu preluarea grupului sau in autocar.
Astfel se pot defalca următoarele etape:

1. Introducere de bun venit

2. Descrierea turului – se va face o descriere mai amplă, motivând obiectivele din program
pentru a trezi intereseul turiștilor

3. Ritmul excursiei se stabilește in funcție de programul excursiei – de regulă la circuite unde

sunt distanțe mai lungi de parcurs si mai multe obiective de vizitat, ritmul va fi mai alert,
astfel incât sa nu existe discontinuități pe parcurs.

4. Rolul diverselor persoane implicate in excursie, prezentarea ghizilor locali, a personalului,

sau alte persoane ce au legături directe cu grupul pe măsura apariției și implicării lor in relația
cu turistul.

5. Regulile excursiei – se stabilesc reguli de călătorie mai ales in excursiile cu autocarul de

participare la excursii opționale sau reguli de punctualitate

6. Bagajele – in acest caz se atrage atenția asupra numărului de genți si volumui acestora,
numărul de kilograme admise in transportul aerian, dar și obligativitatea lor.

7. Securitatea turiștilor – se atrage atenția asupra eventualelor pericole de ordin general sau
local

8. Obiceiuri dintr-o țară – se atrage atenția turiștilor pentru regulile de comportament, regimul
amenzilor, relația cu autoritățile locale sau obiceiuri. Se oferă informații asupra cursului
valutar, birouri, orarul magazinelor, locuri de interes special, dar și poziția hotelului in planul
orașului

9. Mâncarea și băutura – turiștii vor primi informații referitoare la localuri in care se pot
consuma bauturi din zona respectivă.

10. Transportul – se fac referiri la mijloacele de transport , categorie, corespondență, sau

facilități oferite.

41
11. Rata de schimb – se specific calitatea față de moneda națională , comisioanele practicate
dar și programul caselor de schimb.

12. Cumpărăturile – ghidul va informa turiștii asupra centrelor comerciale mai importante de
pe traseu, acolo unde se pot găsi suveniruri, dar si ce produse pot trece granița.

13. Excursii opționale – sunt prezentate programele opționale, pe care ghidul le preia de la
agenția organizatoare, fie de la alte agenții partenere sau locale precizând in ce constau
punctele de atracție, condiții de inscriere si participare, dar și formulare ce trebuie completate.

Reguli generale în excursie

Regulile de călătorie se stabilesc in special pentru transportul cu autocarul și se referă la
următoarele aspecte:
1. Fumatul – este interzis cu desăvârșire atât în autocar dar și in toate tipurile de spații
inchise.
2. Luarea mesei și consumul băuturilor in autocar – se interzice consumul alcoolului
sau alimentare în autocar, datorită deranjului de ordin olfactiv
3. Masa – se stabilesc incă de la început ora și punctele speciale unde va opri autocarul
pentru masa, respective parcări amenajate pentru a consuma mâncarea de la pachet sau
un restaurant mai mare care are capacitarea de a servi masa pentru cel puțin 40 de
persoane.
4. Rotația locurilor în autocar – aceasta se face pentru ca toți turiștii să poată ocupa pe
rând locurile din față. Această regulă se stabilește de la bun inceput de ghid, odată cu
plecare în traseu. Insă se poate stabili si de la agenție atunci când ghidul preia schema
autocarului.
5. Curățenia în autocar – în acest sens șoferului ii revine sarcina de a face curățenie iar
turiștii obligatia de a o păstra.
6. Bagajele -acesta vor fi etcihetate cu insemnul specific firmei, iar ghidul va tine o
evidență strictă a lor, numărul de bagaje ce revine fiecărui turist, dar și modificările
intervenite.
7. Bagajele de mână – Acestea se află în grija fiecărui turist, cu indicațiile de rigoare ce
vor fi aduse la cunostinta în functie de mijloc de transport.
8. Căratul de bagaje – această sarcină revine turiștilor, iar ghidul poate da o mână de
ajutor celor care se află in dificultate, iar șoferul, respectiv ajutorul de șofer, e cel care
aranjează bagajele in autocar.
9. Cheltuieli suplimentare la hotel – turiștii vor fi avertizati la serviciile suplimentare,
dar și in sarcina cui revine plata acestuia, precum serviciul de room-service, acces la
club sau Spa.
10. Cheia de la camera – aceasta e obligatoriu de returnat atunci cand se face check-out
11. Disponibilitatea ghidului – turiștii vor avea posibilitatea să contacteze ghidul la
camera unde acesta vas ta, sau ii poate lăsa diferite mesaje la un loc dinainte stability,
cum ar fi recepția.

42
 Bagajele – e bine ca si in această privință, ghidul national de turism, să stabilească niste
reguli, pentru a nu avea relamații, referitoare la dispariția lor sau a diferitelor lucruri din
bagaje. Turiștii ar trebui să fie informati de la agentie, asupra bagajelor, maxim 20 kg cu
avionul, in timp ce la tren sau autocar, nu există limită de greutate, insă bagajele nu tre sa fie
foarte voluminoase, dar cu tooate acestea, ghidul va trebui să atragă atenția asupra:
 Se recomandă un singur bagaj, geantă, pentru o persoana ce poate fi pus sub autocar,
și o geantă mica cu obiecte personale, ce se poate lua in autocar, și se depozitează in
spatial destinat acestora. Chiar dacă theoretic nu e o limită de bagaje, sunt insă
companii ce taxează suplimentar bagajele in plus.
 Plata serviciului pentru căratul bagajelor la aeroport este inclusă in prețul excursiei. La
fiecare oprire este obligația ghidului să plătească acest serviciu.
 Bagajele tre sa fie clar etichetate, eventual sp se aplice un sticker cu insemnele
grupului, respective ale agenției, deoarece ghidul tre să stie in orice moment câte genti
există pentru tot grupul.
 La sosirea in hotel ghidul va asista la descărcarea lor din autocar, si le va marca
corespunzător, pe fiecare in parte.
 La plecarea din hotel, bagajele vor fi coborâte cu circa 45 min inainte, astfel incât să
fie sufficient timp la dispoziție pentru a le număra și nu a exista întârzieri.
 Turiștii nu au voie să adauge sau să reducă numărul geamantanelor fără a informa in
prealabil ghidul.
 Bagajele vor fi aranjate și asezate doar de către sofer in spațiul destinat in autocar.
 Orice stricăciune ce apare pe parcursul călătoriei va fi raportată de ghid împreună cu o
declarație scrisă in care se descriu imprejurările in care s-a produs paguba, declarație
ce e necesară pentru asigurare în eventualitatea in care aceasta s-a facut.
 Pierdera bagajelor in aeroport va fi semnalată printr-o declarație la oficiul pentru
bagaje pierdute, ghidul fiind cel care are obligația de a păstra legătura cu acest oficiu.
 Pierderea sau furtul bagajelor la hotel se va semnala la recepție.
Șoferul autocarului – incă de la inceputul călătoriei, ghidul va trebui să discute cu soferul
stabilind serviciile și responsabilitățile ce ii revin pe parcursul excursiei. În principiu, soferul
sis au ajutorul de șofer, vor avea următoarele obligații.
- Încărcarea și descărcarea de bagaje,
- Curatare geam, curațare interior/exterior
- Asigurare sac de gunoi, ajuta persoanele de a coborî din autocar, să respecte pauzele
de masa,
- Să efectueze toate opririle in program, să respecte traseul, iar modificările de traseu
putânf fi făcute doar in situații absolut necesare și numai cu acordul ghidului.
- De asemenea, atitudinea față de pasageri tre să fie plină de solicitudine, să emane
incredere, să aibă o ținută decentă, să asigure funcționarea aparaturii de la bord, a TV,
microfon, frigider. Să participle la excursii opționale in cazul in care situația o impune,
să incuie ușa autocarului la fiecare oprire, indifferent cât de scurtă ar fi. Durata unei
zile de lucru a șoferului se stabilește in numărul de kilometric parcurși zilnic, putând
exista chiar doi șoferi, cum ar fi la excursiile in circuit, sau atunci când distanța zilnică
parcursă depășeste 450 km, sau 8 ore de condus.

43
 - Creearea unei relații bune cu grupul – aceasta se face intr-o manieră profesională,
ghidul dovedind o atitudine pozitivă față de turiști, de la primire și pe toată durata
excursiei ce se referă în principal la politețe in comunicare, gesture, atitudini, eficiență
in conducerea excursiei, cunoștințe bine fundamentate pentru realizare unor expuneri
inchegate, asumarea responsabilității in ce privește serviciul și informațiile oferite
turistilor, precum și securitatea acestora, acuratețea prezentării.
- Se cunoaște de asemenea importanța ghidului in reușita unei excursii, întrucât de el
depinde in mare parte satisfacția sau insatisfacția turiștilor.
- De cele mai multe ori, cand cele mai multe servicii primite nu se ridică la nivelul
cerut, ghidul de turism este cel care menține la un standard ridicat excursia, prin
agrementul oferit, dar și prin calitățile acestuia de a ține turistii uniți în realizarea
programului, deoarece un turist mulțumit este cel căruia i-au fost satisfăcute nevoile de
petrecere a timpului liber. Prin urmare se poate spune că ghidul este cel care face și
desface o excursie prin gradul de satisacție sau insatisfacție.
Folosirea microfonului – având in vedere că microfonul reprezintă pentru ghidul national
de turism un asa zis obiect al muncii, el tre să dovedească dexteriate in a-l folosi. De la
acest considerent, el are obligația de a fi atent la următoarele:
1. Sa nu privească microfonul, sa privească turiștii de cate ori e posibil pentru a stii
ca ei sunt cei cărora li se adresează prezentarea.
2. Să verifice volumul, intrebând constant dacă este auzit chiar si de către cei din
spate
3. Să nu țină microfonul la o distanță mare față de gură, dar nici să nu vorbească prea
aproape de el întrucât sunetul se poate distorsiona, si creeaza turiștilor discomfort.
4. Sa nu stea sub difuzor pentru a nu creea microfonie
5. Atunci când raspunde la intrebări sa repete intrebarea astfel încât toti turistii sa
inteleagă la ce se referă răspunsul.
6. Să nu lase microfonul pe mâna turistilor pentru mici interventii pentru ca e posibil
ca aceștia să il acapareze.
7. În situația in care microfonul nu mai funcționează, ghidul nu tre să isi intrerupă
prezentarea, ca trebui să adreseze scuze turistilor, va trebui să găsească o poziție
cât mai central in cadrul autocarului, după care va continua prezentarea imediat
după ce se va asigura că este auzit de toți turistii.
Comentarii si opriri pe parcursul excursiei – ghidul va face comentarii în funcție de
obiectivel stabilite in programele excursiei și va stabili opriri pentru diferite necesități.
Comentariile presupun in general următoarele:
1. Prezentări scurte și la obicet intr-un limbaj agreabil, nici prea sofisticat, dar nici foarte
monoton
2. Referiri la chetiuni practice din cadrul programului
3. Informații generale referitoare la țara, sau la orașul care se vizitează privind economia,
cultura, obiceiurile, tradiția, religia, sau personalitățile cunoscute din diverse domenii.
De asemnea subiectul tratat va fi ales in funcție de structura grupului.
4. Prezentarea obiectivelor importante întâlnite pe traseu chiar daca nu se fac opriri
5. Prezentarea hotelului unde vor fi cazați turiștii, respectiv gradul de confort, poziția
geografică, dar si facilitățile oferite de hotel.

44
 Se pot intercala in prezentare chiar și anumite glume, anecdote, legend, sau se
poate cere participarea membrilor grupului pentru a ii scoate din monotonie, dar se vor
evita discuțiile contradictorii care creează conflicte intre turiști, și in niciun caz ghidul
nu se va lăsa angrenat în astfel de discuții.
În ceea ce privește opririle pe traseu, ele se vor face pe un loc amenajat, o oprire la
două ore de mers cu autocarul incontinu, se vor face opriri pentru foto, cumpărături, cât si
pentru masa de la restaurant. Dincolo de acestea mai pot si opriri neprevăzute in program,
fără insă a devia de la traseu, sau a întârzia atingerea celorlalte obiective turistice incluse.
După fiecare oprire, ghidul are obligația de a număra turiștii in autocar, după ce aceștia si-
au reluat locurile inițiale.
Vizitarea unui obiectiv turistic – indifferent de locul unde se desfășoară vizita, fie in
interior, sau exterior, respectiv un tur de oraș pe jos, ghidul tre să țină seama de
particularitățile însoțirii unui grup având grija ca:
1. Mersul să fie potrivit asigurându-se că turiștii il urmează
2. Grupul să se adune departe de mulțimi de intrări la obiective, astfel incât să nu se
amestece cu alte grupuri
3. Să nu dea întâlnire grupului intr-un loc neprotejat, in special de condițiile meteo,
ploaie, vant etc.
4. Turiștii să fie avertizați să aibă grijă de lucrurile pe care le au, astfel încât sa nu devina
victime ale furturilor.
5. Grupul să stie cât durează vizitarea obiectivului , deci cât au de stat in picioare, dar și
dacă există posibilitatea unor locuri pentru odihnă.
6. Să indice un loc și o oră de întâlnire in cazul in care cineva se rătăcește
7. Fiecare turist să cunoască numele hotelului sau locul de parcare al autocarului
8. Comentariul la locul vizitei să fie făcut într-un limbaj accesibil si pe intelesul tuturor
9. Vocea bine dozată, auzită de tot grupul , nu doar de primii turiști
10. Să fie incurajate întrebările venite din partea turiștilor

Excursiile opționale – pe parcursul unui program turistic ghidul are ocazia de a vinde
excursii optionale pe care le poate prelua la plecarea de la agenție, sau le poate achizitona pe
plan local de la agenții care se ocupă doar de promovarea programelor de agrement, sau de la
agenția parteneră din zonă. Pentru a promova și vinde aceste excursii, ghidul tre sa aiba in
vedere, in mod obligatoriu următoarele:
1. Identificarea agențiilor care organizează aceste excursii
2. Planificarea lor intr-o perioadă propice in funcție de distanța la care se găsesc
obiectivele, timpul alocat, dar și disponibilitatea turistilor.
3. Întocmirea unei liste cu posbile excursii opționale care va folosi ulterior și ca
formular de rezervare
4. Tipurile de excursii pentru care se poate opta, respective tururi de oraș, spectacole
sau expoziții.
5. Descrierea amănunțită a lor, astfel incât turiștii să stie la ce să se astepte
6. Momentul vânzării, de obicei se prezintă turiștilor cam in a3a zi după micul dejun
7. Formularul pentru rezervarea, înscrierea la excursia opțională, ce se poate alcătui
in funcție de numărul excursii, oferind diverse detalii, neexistând un formular tip

45
 pentru acestea, care se dă fiecărui turist in parte pentru a-și completa numele,
numărul excursiilor opționale la care dorește să participle, iar acest formular
reprezintă cerere de rezervare a turistului pentru excursiile opționale.
8. Anulări la excursiile opționale nu se fac – incasarea contravalorii se face odată cu
predarea de către turist a formularului, timpul e relativ scurt, ghidul va lansa
comanda la agenția organizatoare, imediat după ce strange banii.
9. Costurile pe care le implică organizarea acestor excursii presupune existența unui
minim de persoane participante
10. Situațiile neprevăzute in excursie – pe parcursul unei călătorii pot apărea situații
neprevăzute la care ghidul tre sa acționeze spontan, sa facă față crizei. Aceeași
situație neprevăzută poate apărea in mai multe excursii, nu se pot da soluții
universal valabile, acestea rezolvându-se intr-o manieră particulară de la un caz la
altul. In cazul unei situații neprevăzute de un caz general, se pot face o serie de
recomandari, cum ar fi:
 Înlocuirea unor obiective cu altele, în cazul in care au loc o serie de
greve ale celor din transport.
 Zboruri suprarezervate – se va recurge la o altă cursă in aceeași zi.
 Întârzieri ale turiștilor, se poate astepta maxim 15 min, peste ora
plecării, in cazul transportului cu autocarul. În acest caz se încearcă
contactarea turistului, si daca nu e posibil, se anunță la agenție
neprezentarea, de aici să se facă toate anulările.
 Bagaje pierdute sau deteriorate – se poate intampla în cazul
transportului cu avioonul , caz in care se lasă o reclamație la bioul de
bagaje pierdute. După acest demers se urmărește traseul pe baza
numărului de înregistrare primit.
 Pierderea biletelor de transport, in acest caz se poate elibera un alt bilet
dacă există dovada că turistul se află pe lista pasagerilor, cum ar fi cu
avionul.
 Pierderea sau furtul obiectelor persoanel – se face o plângere la poliție
sau la recepție, in funcție de locul în care se întamplă
 Pierderea unui pașaport – în acest caz se anunță la ambasadă pentru a se
elibera un duplicat
 Lipsa unui turist – intr-o astfel de situatie daca nu ii lipsesc si bagajele,
se anunță poliția.
 Caz de îmbolnăvire – se acordă primul ajutor în situații ce nu necesită
punerea unui diagnostic sau un cazuri mai grave, se solicita personal
calificat in sensul că se cheama ambulanța si se internează turistul
 Caz de deces – într-o astfel de situație se anunta familia pentru a se
ocupa de formalitățile de transport.
 Alte probleme neprevăzute sunt arestarea turiștilor, probleme politice, o
serie de hazarde natural, incendii, sau defectarea mijlocului de
transport.

46