Sunteți pe pagina 1din 4

MODEL TEST BACALAUREAT ISTORIE 2019

Clasa a XII-a
Tema ”Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc în secolele IX-
XVIII”
Subiectul I……………………………………………………………..40 puncte
Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A.”Dupa stingerea dinastiei Arpadiene urmeaza in Ungaria lupte pentru tron, dar in cele din
urma tronul este castigat de Carol - Robert din familia franceza de Anjou, care domnea la
Neapole. Carol - Robert porneste in 1330, o expeditie armata impotriva lui Basarab I. Aceasta
expeditie este povestita in toate amanuntele ei, intr- o cronica ungureasca numita "
Chronicon Pictum ", cronica cu imagini si ilustratii facute de cronicari in care se vad luptele
romanilor cu ungurii si aspectul luptatorilor lui Basarab.

Regele pornise dupa indemnul banului ungur de Severin, care se vedea lipsit de stapanirile lui
de catre Basarab I. Oastea ungureasca era mare, bine inarmata, dupa obiceiul din Evul Mediu
cu cavalerii in zale, iar oastea lui Basarab, care era alcatuita din tarani nu se putea compara
cu ea. Regele Ungariei cucereste cetatea Severinului dupa care inainteaza spre Olt, ca sa
supuna toata Tara Romaneasca. Basarab speriat de inaintarea Ungurilor, condusi de regele in
persoana, ii trimite soli sa- i spuna ca- i va plati un mare tribut si il va trimite si pe fiul sau
ostatec, cu conditia ca armata ungureasca sa se retrge din tara. Cu tot sfatul unor nobili, care
erau de parere ca regele sa primeasca propunerile de pace ale lui Basarab I, Carol - Robert in
trufia lui refuza si spune : " Basarab este pastorul oilor mele si voi sti sa- l scot de barba din
barlogul in care s-a ascuns ". Astfel regele continua inaintarea, dar este atras de catre
Basarab in locuri stramte in pasul Branului langa Campulung. Cand oastea sa patrunde in
acele locuri este atacata de romani, care pravalesc bolovani si trunchiuri de copaci. Regele
ungurilor este nevoit sa fuga. Lupta a durat trei zile dupa care s- au retras si resturile armatei.
Regele s-a declarat învins. Sub urmașii lui Basarab I se vor intemeia structurile de conducere
ale Țării Românești, inclusive primele mitropolii.”

B. „Domnul [Nicolae Alexandru] a chemat, cu câtva timp înainte, pe Prea Sfinţitul Mitropolit
(...), pe Iachint şi a primit cu foarte mare bucurie binecuvântarea sa; [Iachint] a devenit Prea
sfinţit mitropolit a toată Ţara Românească. (...) Se rânduia (...) ca toţi clericii din acea ţară şi
ceilalţi sfinţi călugări sau laici (...) să împlinească toate câte va spune [mitropolitul] şi cu ce-i
va sfătui şi învăţa pe ei, cu privire la folosul lor sufletesc. Prin scrisoarea adresată
domnitorului Nicolae Alexandru, patriarhul [din Constantinopol, în 1359] îl înştiinţa că a
hotărât – împreună cu sinodul* – având şi încuviinţarea împăratului [bizantin], ca Iachint să
fie, de acum înainte, legiuit arhiereu a toată [Ţara Românească].
Urmașul său, Vladislav Vlaicu, s-a implicat în luptele de la Sud de Dunăre între creștini și
turci a căror putere era în creștere”.
(M.Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române)
Utilizând informațiile din aceste surse, scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare
răspunsului corect pentru fiecare din enunțurile de mai jos:
1. Sursa A se referă la secolul:
a) Secolul al XIII-lea și Carol Robert de Anjou;

1
b) Secolul al XIV-lea și Basarab I și Carol Robert de Anjou;
c) Secolul al XV-lea și Carol Robert de Anjou;
d) Secolul al XIII-lea și domnitorul Țării Românești, Basarab I.
2. Bătălia de la Posada, la care se referă sursa A, a avut loc între:
a) Nicolae Alexandru și carol Robert de Anjou;
b) Basarab I si Nicolae Alexandru;
c) Basarab I și Carol Robert de Anjou;
d) Iachint de la Vicina și Carol Robert de Anjou.
3. Domnitorul Nicolae Alexandru menționat în sursa B:
a) A primit binecuvântarea patriarhului din Constantinopole;
b) A adresat o scrisoare patriarhului din Constantinopole;
c) Se rânduia ca toți clericii din țară să împlinească voia patriarhului
d) A primit binecuvântarea mitropolitului Iachint.
4. Atât în sursa A, cât și în sursa B sunt precizate fapte istorice referitoare la:
a) Politica externă și domeniul cultural;
b) Politica internă și domeniul economic;
c) Politica externă și organizarea instituțională;
d) Situația economică și relațiile diplomatice.
5. Din sursa B, Iachint a devenit mitropolit al Țării Românești cu acordul:
a) Patriarhului Constantinopolelui și al împăratului bizantin;
b) Regelui Ungariei Carol Robert de Anjou și a lui Nicolae Alexandru
c) Lui Basarab I și Nicolae Aexandru
d) Împăratului bizantin și a lui Vladislav Vlaicu.
6. Din sursa A, înțelegem că armata maghiară :
a) Era formată din țărani, slab înzestrată
b) Era formată din cavaleri bine înarmați
c) Era formată din mercenari, bine plătiți
d) Era formată din țărani, bine înarmați.
7. Conform sursei A, o cauză pentru care regele Carol Robert de Anjou a atacat Țara
Românească a fost:
a) Carol Robert era de origine franceză;
b) Basarab I luase în stăpânire banatul de Severin;
c) Basarab I era păstorul oilor regelui;
d) Basarab I luase în stăpânire pasul Branului spre Câmpulung.

2
8. Conform sursei A, o consecință a luptei de la Posada a fost:
a) Basarab I va plăti tribut regelui Ungariei.
b) Basarab I l-a trimis pe fiul său ostatic la unguri;
c) Armata maghiară a fost învinsă.
d) Regele Carol Robert de Anjou s-a deghizat cu hainele unui slujitor.
9. Sursa A scrie că:
a) Carol Robert de Anjou a acceptat condițiile puse de Basarab I;
b) Basarab I a răspuns regelui maghiar ca-l va scoate de barbă din bârlogul său;
c) Regele maghiar nu a acceptat condițiile lui Basarab I;
d) Carol Robert de njou era dispus sa-și trimită fiul ostatic în Țara Românească.
10. O informație, din sursa B, care susține că ”Iachint a devenit mitropolit al Țării
Românești”este:
a) patriarhul din Constantinopol și împăratul bizantin hotărau să fie arhiereu al
Țării Românești;
b) Domnitorul Nicolae Alexandru a primit cu foarte mare bucurie binecuvântarea
sa
c) Clericii erau sfătuiți ce să facă
d) Nicolae Alexandru l-a chemat pe Iachint să fie mitropolit.
(4x10= 40 puncte)
Subiectul al II-lea…………………………………………………………………30 puncte
„Cu încercarea de a câştiga mai întâi preoţimea, se începu şi acţiunea (de catolicizare) în
Transilvania, supusă puterii imperiale. Dar pentru aceasta, noul regim înţelese, de la început,
că trebuie să ofere şi avantaje sau să răspundă şi la revendicări. Încă în 1692, împăratul
Leopold declara prin patentă imperială că toţi cei de rit grecesc uniţi cu biserica romană, atât
în privinţa bisericii, feţelor bisericeşti, cât şi a lucrurilor acestora, trebuie să se bucure
întrutotul de scutirile, şi privilegiile […] bisericii romane de rit latin. […]. Mitropolitul şi
clerul
conveniră la unire, dar cu mai multe condiţii. Înainte de toate, ca prin unire să nu se schimbe
în nici un fel ritul şi rânduiala bisericească (disciplina şi pravila) şi nici vechiul calendar […].
Dar în şirul condiţiilor reclamate de sinod mai apar şi următoarele: uniţii să nu mai fie socotiţi
toleraţi, ci ca fii recunoscuţi ai patriei. Românii mireni uniţi cu biserica romană să fie
promovaţi sau numiţi în orice fel de oficii, ca şi oamenii celorlalte naţiuni şi religii, privite ale
patriei şi fiii lor să fie primiţi în şcolile latine catolice şi fundaţiile şcolare, fără deosebire.”
(David Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării naţiunii române)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menționați o informație referitoare la ”acțiunea de catolicizare” a românilor


transilvăneni.
6 puncte
3
2. Numiţi o instituție politică, respectiv una ecleziastică precizate în sursa dată.
7 puncte
3. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor modul în care împăratul
Leopod înțelegea să-i atragă pe români la catolicism, susţinându-l cu două informaţii
selectate din sursă.
10 puncte
4. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia relaţia dintre
Domnie şi Biserică are un rol important pentru funcţionarea Ţărilor Române, în
secolele XIV – XVIII. (Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea
şi concluzia.).
7 puncte

Subiectul al III-lea……………………………………………………………………20
puncte

Elaborați, în una-două pagini, un eseu despre autonomiile locale și instituțiile centrale ale
statului în spațiul românesc, între secolele IX-XVIII, având în vedere:
- menționarea a două formațiuni politice românești situate la sud și est de Carpați
atestate în secolele XI-XIII și precizarea a două izvoare istorice care le atestă
- prezentarea instituției Domniei în statele medievale românești extracarpatice;
- formularea unui punct de vedere referitor la semnificația legăturii dintre Domnie și Biserică în
Evul Mediu și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,


evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de vedere cu argument istorice
( coerența și pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respective a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea susccesiunii
cronologice-logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.