Sunteți pe pagina 1din 64

CUPRINS

Viaţa ştiinţifică
Dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale lichefiate în Europa –
3 Dr. ing. Gheorghe RADU, Dr. ing. Valentin SANDU
Aspecte privind forajul sondelor în procesul de exploatare a zăcămintelor
8 de sare prin dizolvare – Dr. ing. dipl. Valentin Paul TUDORACHE
22 Managementul riscurilor unui proiect – Dr. ing. Monica Oana ILIESCU

LEX
ORDIN nr. 90 din 10 mai 2018 privind aprobarea Condiţiilor-cadru de
29 valabilitate asociate licenţei pentru activitatea de furnizare de GNL
ORDIN nr. 92 din 16 mai 2018 pentru modificarea şi completarea Ordinului
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
33 nr. 62/2008 privind aprobarea Regulamentului de măsurare a cantităţilor
de gaze naturale tranzacţionate în România
ORDIN nr. 97 din 25 mai 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind
accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi de modifi care a
34 unor ordine ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei
ORDIN nr. 98 din 29 mai 2018 privind aprobarea venitului reglementat, a
36 venitului total şi a tarifelor de transport pentru activitatea de transport al
gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport
ORDIN nr. 99 din 29 mai 2018 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
39 nr. 40/2016 privind aprobarea venitului total şi a tarifelor de transport
pentru activitatea de transport al gazelor naturale pe conductele de
transport gaze naturale Isaccea 1-Negru Vodă
ORDIN nr. 107 din 13 iunie 2018 privind modifi carea Codului reţelei
pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin
41 Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei nr. 16/2013
Redacţia
CP 200 OP 22 Bucuresti
tel./fax: 021.311.4455
mobil 0741.0864.00
e-mail: g.buliga@sipg.ro
violeta.sufandumitriu@gmail.com
Director Redactor şef
Gheorghe BULIGA Violeta ŞUFAN-DUMITRIU
Revistă editată de Asociaţia Desktop publishing:
„Societatea Inginerilor de Petrol
şi Gaze“
Alexandru FLOAREA
Alexandru FLOAREA, alexfloarea@gmail.com
Tipar: S.C. Garol & Prynting S.R.L.
ISSN 1583 - 0322
CUPRINS
Evenimente
În prezenţa ministrului Economiei, domnul Dănuţ ANDRUŞCĂ, au fost
44 recepţionate lucrările la Staţia electrică de transformare de la Suceava-
Prof. univ. dr. ing. Marian RIZEA
Cei mai mari jucători din economie 2018 –
47 Ing. Veronica OLTENEANU şi Dr. ing. Gheorghe Buliga

Personalităţi
49 Ing. Gheorghe GEORGESCU – Petrolist român de elită în domeniu

Recenzii
51 GENEALOGII – autor: Mihai Sorin Rădulescu

Info
Din istoria extracţiei şi exploatării petrolului din România –
55 Dr. ing. Florin A. RĂDULESCU
Sistemului gazier românesc - o analiză recentă -
60 Dr. ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ

63 Evoluţia cotaţiilor în 2010-2018 la principalele produse petroliere


Cursul leului şi rata dobânzii în 2010-2018.
64 Preţurile produselor petroliere la distribuţie.
Preţurile principalelor produse alimentare în Bucureşti.

Consiliul științific:
• Dr. ing. Gheorghe Buliga – Membru titular al Academiei Oamenilor de
Ştiinţă din România;
• Prof. dr. ing. Dumitru Fodor – Membru titular al Academiei de Științe
Tehnice din România;
• Dr. ing. Gheorghe Radu;
• Prof. dr. ing. Ilie Lața;
• Dr. ec. Violeta Șufan-Dumitriu;
• Prof. dr. ing. Marian Rizea;
• Prof. dr. ing. Dan Paul Ștefănescu;
• Dr. ing. Mircea Valentin Sandu;
• Dr. ing. Valentin Paul Tudorache;
• Dr. ing. Monica Iliescu;
• Dr. ing. Victor Negoiță;
• Ing. Corneliu Condrea;
NOTA REDACŢIEI:
Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor.
Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă,
utilizată, stocată în diferite sisteme sau transmisă electronic, mecanic etc., fără
permisiunea prealabilă scrisă a SIPG, proprietarul dreptului de copyright.
Viaţa ştiinţifică
Dezvoltarea infrastructurii de
gaze naturale lichefiate
în Europa

Dr. ing. Gheorghe RADU Dr. ing. Valentin SANDU


Preşedinte S.I.P.G. Romgaz S.A.
Cadru didactic asociat U.L.B. Sibiu

Abstract:
The transport sector is the fastest growing consumer of energy and produ-
cer of greenhouse gases in the European Union. With new emission regulati-
on these days the potential application for LNG are expanding. LNG provides
a greener alternative to other fossil fuels, which can significantly contribute
to improve European air quality and to reduce the existing oil dependen-
cy. In Europe receiving terminals are mainly situated in Belgium, France,
Greece, Italy, Netherlands, Portugal, Spain, Turkey and United Kingdom.
However, infrastructure for proper function of LNG is still missing in central
and Easter Europe. The aim of this paper draws basic properties of LNG as
well as analyse the overview of LNG infrastructure in Europe.

(continuare din numărul trecut)

Afacerea globală cu gaze naturale tru a transporta gazele către piaţă. În


lichefiate (GNL/ LNG) poate fi descri- consecinţă, investitorii sunt blocaţi în
să, de obicei, ca un lanţ de procese angajamente foarte inflexibile pe ter-
sau un lanţ valoric care conţine pa- men lung, astfel încât stabilitatea po-
tru componente principale: extracţie, litică şi stabilirea preţurilor cântăresc
lichefiere, transport şi regazeificare. foarte mult, ducând adesea la întâr-
În primul rând, este extracţia. Sunt zieri.
necesare surse de gaze la un preţ Extracţia gazelor naturale de pe
competitiv faţă alte surse de energie, suprafaţa pământului reprezintă pri-
cum ar fi petrolul. Deşi există o mul- ma etapă de-a lungul lanţului de pro-
ţime de zăcăminte, ele se află în lo- cesare al GNL. Aceasta este urmată
caţii dificile şi sunt necesare proiecte de lichefierea gazelor naturale în in-
de investiţii de miliarde de dolari pen- stalaţiile de lichefiere.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 3
Viaţa ştiinţifică

Fig. 1 - Principalele cantitati de gaze naturale lichefiate importate anul trecut (2017)

Cea mai mare componentă a cos- ere. Snohvit din Norvegia este singu-
tului total al lanţului valoric GNL re- rul terminal de lichefiere din Europa.
prezintă, de obicei, terminalul de li- Din nefericire, operatorul termina-
chefiere, în timp ce componentele de lului a decis să-şi stopeze planurile
producţie, transport şi regazificare pentru construirea celui de-al doilea
reprezintă cote aproape egale ale cos- terminal din cauza rezervelor insufi-
tului rămas. Un terminal de lichefiere ciente de gaze.
este compus din unul sau mai multe Cu toate acestea, în regiunea me-
compresoare, de obicei conduse de o diteraneeană există alte posibilităţi
turbină pe gaz. de export a gazelor lichefiate către
La sfârşitul anului 2017, în lume Europa - din Egipt, Algeria şi Libia
funcţionau 89 de terminale de lichefi- şi, de asemenea, din alte regiuni pre-

Fig. 2 - Fluxul tehnologic al gazelor naturale lichefiate

4
Viaţa ştiinţifică
cum Nigeria, Guineea Ecuatorială şi butie gaze. În unele pieţe, o parte din
Trinidad-Tobago. Există oportunităţi GNL este împărţită în cantităţi mai
pentru potenţiale importuri din regi- mici şi distribuită pe cale ferată, ru-
unea Orientului Mijlociu prin Canalul tieră sau cu nave GNL mai mici. Dis-
Suez din Abu Dhabi, Oman, Qatar şi tribuţiile la scară mică pot proveni, de
Yemen. asemenea, de la terminale de lichefi-
Ultimul pas în lanţul de procesa- ere de dimensiuni mai mici. Aceasta
re GNL implică terminalul de primire este practica curentă în Norvegia şi
GNL - regazificare. La terminalul de SUA. Serviciile GNL în terminale in-
primire GNL este depozitat în rezer- clud, de obicei: - reîncărcare - tran-
voare criogenice mari. Lichidul este sferul de GNL din tancurile GNL în
regazeificat/ vaporizat şi transportat vasul terminalului.
pe piaţa locală prin reţeaua de distri-

Fig. 3 - Principalele terminale de GNL din Europa și operatorii acestora

În 2017 au fost efectuate mai mult nia, Marea Britanie. Încărcarea meta-
de 130 de operaţiuni şi în UE a fost nierelor cu GNL se face din camioane-
reîncărcate GNL în cantitate totală cisternă, care transportă GNL în can-
de aproximativ 14 milioane de metri tităţi mai mici. În 2017 aproximativ
cubi. Transportul transfrontalier, re- 42.600 de camioane au încărcat 1.9
spectiv transferul GNL de la o navă la mln.mc de GNL.
alta este oferit în Belgia, Franţa, Spa-
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 5
Viaţa ştiinţifică
În Belgia, Franţa, Olanda şi Spa- o stocare suficientă pentru a putea
nia este disponibilă încărcarea pe ca- găzdui metanierele cu cea mai mare
lea ferata a GNL, de asemenea în can- capacitate.
tităţi mai mici. Potrivit GIIGNL (Gru- O altă modernizare a fost făcută
pul Internaţional al Importatorilor de în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sis-
Gaze Naturale Lichefiate), 104 termi- temului care va putea acum să reîn-
nale de regazificare GNL au funcţio- carce navele în mod rapid şi eficient,
nat la nivel mondial la sfârşitul anu- până la o capacitate de încărcare de
lui 2017. 2.500 mc de GNL pe oră. În Regatul
Capacitatea combinată a tutu- Unit există 4 terminale de regazeifica-
ror terminalelor este de 20 mln.t/an. re - în Milford Haven sunt amplasate
Cinci terminale sunt situate în Asia şi terminalele LNG Dragon şi terminale
unul este situat în Europa - Lituania South Hook LNG, un alt terminal este
(Klaipeda). În Europa sunt în exploa- în Isle of Grain şi instalaţia plutitoare
tare 19 terminale on-shore, unul off- de GNL din Teesside. Pe Maasvlakte
shore în Italia şi 3 instalaţii plutitoare în Rotterdam se află terminalul Gate -
de regazificare - a se vedea Fig. 3. primul terminal de import de GNL din
Olanda. Terminalul constă din trei re-
Proiectele noi sunt anunţate frec- zervoare de depozitare, două dane şi
vent, însă descrierile detaliate sunt rar o zonă de procesare în care GNL este
publicate datorită concurenţei inten- regazificat.
se pe piaţă. Industria se confruntă, de În februarie 2014, Gate Terminal
asemenea, cu o lipsă de standardizare şi-a început activitatea. În Franţa,
în anumite domenii ale procesului, utilizarea GNL este foarte răspândită.
lăsând deschise la anumite proceduri Aici găsim 3 terminale de regazifica-
şi existând, astfel, riscul mai mare de re - Fos-Cavaou, Fos-Tonkin (Fossur-
potenţial eşec. Terminalele de rega- Mer) şi Montoir-de-Bretagne deţinute
zificare sunt situate în Belgia, Fran- şi operate de Elengy. Toate termina-
ţa, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, lele oferă servicii de reîncărcare si
Spania, Turcia, Marea Britanie şi cea stocare, Montoir oferă în plus servicii
mai nouă din Lituania. Capacitatea de transport transfrontalier şi încăr-
totală de depozitare în forma lichidă carea camioanelor cu GNL. În luna
reprezintă 9,022 mln.mc. mai 2012 a început construirea nou-
Majoritatea terminalelor de re- lui terminal de GNL din Dunkerque,
gazificare se află în Spania - Bilbao, care, având o staţie de regazificare de
Cartagena, Huelva, Mugardos şi cea 9,4 mln. tone pe an, este de aşteptat
mai mare în Barcelona. Posibilitatea să fie cel mai mare terminal din Euro-
de a umple camioanele există în toa- pa continentală.
te terminalele. În cursul anului 2014, Terminalul va include 3 tancuri de
terminalul din BBG din Bilbao a fina- depozitare de 190.000 mc şi va putea
lizat construcţia unui nou rezervor cu primi vasele de mare capacitate Q-
o capacitate de 150.000 mc, ceea ce Max. În Turcia, utilizarea LNG/GNL
implică o creştere cu 50% a capacită- este larg răspândită. În întreaga ţară
ţii de depozitare a staţiei, permiţând există două terminale: Marmara Ere-

6
Viaţa ştiinţifică
glisi (Tekirdag) şi Aliaga/ Izmir, ambe- minal). Există două moduri diferite de
le fiind echipate cu instalaţii de încăr- transport al gazele naturale. Trans-
care pentru camioane GNL. Lituania portul terestru se efectuează de obicei
are propria unitate de regazificare cu prin conducte în care se utilizează gaz
tehnologie plutitoare începând din oc- natural comprimat. Pe de altă parte,
tombrie 2014. Terminalul Klaipeda a transportul pe apă utilizează o formă
început activitatea în ianuarie 2015. de gaz lichefiat - GNL. Transportul ga-
Este capabil să se reîncarce nave mai zelor naturale prin conducte din Ru-
mici cu GNL. sia domină pe piaţa europeană. Cu
În Italia există 3 terminale GNL în toate acestea, criza dintre Ucraina şi
Panigaglia, Rovigo (Porto Levarte) şi Rusia şi lansarea a şase noi terminale
unitatea de regazificare plutitoare în de regazificare la nivel mondial ne re-
Livorno (OLT - Toscana LNG offsho- aminteşte că GNL este un instrument
re). Proiectul de extindere Panigaglia eficient pentru a asigura securitatea
include posibilitatea descărcării nave- aprovizionării.
lor mai mari (până la 140 000 mc), un În 2013, Lituania a devenit cel
proces de modernizare a echipamen- de-al 30-lea importator din lume, cu
telor principale ale staţiei, care impli- o unitate plutitoare de stocare şi de
că rezervoarele de stocare şi zona de regazificare. Perspectiva pentru co-
acostare, precum şi instalarea unei merţul cu GNL este pozitivă în lumina
noi centrale de cogenerare pentru au- următoarelor aspecte: noi zăcăminte
to-producerea de electricitate. de gaze descoperite în întreaga lume
Există mai multe extinderi conti- (Cipru, Israel şi Tanzania), reducerea
nue ale terminalelor GNL din Europa. utilizării energiei nucleare, promova-
În prezent, cel de-al doilea terminal rea GNL în regiunea Asiei, atractivita-
este construit în portul Zeebrugge. tea gazelor ca o alternativă mai ecolo-
Acest terminal este proiectat să găz- gică faţă de alţi combustibili fosili şi,
duiască navele de numai 2000 mc. în sfârşit, o legislaţie mai strictă pri-
O altă dezvoltare are loc în Grecia - vind emisiile în cadrul transportului
Revithoussa, unde proiectul include maritim începută în ianuarie 2015, în
construirea celui de-al treilea tanc cu bazinul Atlanticului ar trebui să con-
o capacitate de 95.000 mc şi facili- tribuie la stimularea dezvoltării GNL
tăţi pentru reîncărcarea navelor mici la scară mică, oferind noi oportunităţi
şi mijlocii. În curs de construire este de creştere, precum şi noi provocări.
şi un alt terminal în Polonia - Swi-
noujscie, Polskie LNG S.A. are în ve-
dere extinderea sa ulterioară, care ar Bibliografie
include construirea unui al treilea re- 1. Papatulica, M. – «Surse si rute
zervor, a staţiilor de reîncărcare GNL de aprovizionare cu gaze natural
pentru navele mai mici, instalaţii de a UE, alternative la importurile
stocare şi dezvoltarea staţiilor de în- din Rusia», Decembrie, 2016
cărcare a camioanelor. Alte termina- 2. Stephen, R. – «Gas Strategies
le mici de GNL sunt situate în Suedia Consulting – Emerging Technol-
(Nynäshamn şi Lysekil LNG Terminal) ogy »– Londra, 2018;
şi Norvegia (Mosjoen şi Sines LNG Ter-
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 7
Viaţa ştiinţifică
ASPECTE PRIVIND FORAJUL
SONDELOR ÎN PROCESUL DE
EXPLOATARE A ZĂCĂMINTELOR DE
SARE PRIN DIZOLVARE

Dr. ing. dipl. Valentin Paul TUDORACHE


CONPET S.A. Ploieşti
Cadru didactic asociat U.P.G. Ploieşti

(continuare din numărul trecut)

Abstract:
Abstract: The total worldwide resources of heavy oil, oil shale, oil sands, and coal far exceed
those of conventional light oil. In situ combustion and gasification are techniques that can po-
tentially recover the energy from these unconventional hydrocarbon resources. Underground
combustion process is an oil recovery method in which the air is injected into the reservoir
burning the heaviest crude oil components generating heat and combustion gases that enhan-
ce recovery by reducing oil viscosity and pressurizing the system, respectively. In this process,
highly exothermic reactions occur in the porous medium resulting in significant increases in
the temperature. For heavy oils, a 300 ÷ 400 °C increase in temperature is not uncommon.
Large temperature differences signify heat transfer and also will result in the phase change.
Underground combustion involves many phenomena, making modeling complex. So the en-
gineering of the process is more difficult than any other method of crude oil recovery, but the
advantages of combustion motivate researchers to investigate on it. In this method the air is
injected to the crude oil reservoir. After ignition the generated heat by combustion keeps the
combustion front moving toward the producer well. Combustion front burns all the fuel in its
way. Usually 5 ÷ 10 % of the crude oil is used as a fuel and the rest is going to be produced in
the production well. The heat of reaction vaporizes initial water and also the light components
of the oil in front of the combustion front. The steam is condensed while distancing from the
hot region.The objective of this article is to describe the potential of underground combustion
process (in-situ combustion) as an economically viable oil recovery technique for a variety of
reservoirs.

Scurt istoric iniţiate teste pilot în zăcăminte de pe-


Metoda producerii căldurii prin trol din SUA, Canada, Venezuela şi
combustie subterană într-un zăcă- Europa – ROMÂNIA (în anul 1964, la
mânt de petrol a fost preconizată încă zăcământul de petrol din zona Supla-
din anul 1923. Acest proces de recu- cu de Barcău).
perarea petrolului prin crearea unui Recuperarea petrolului prin com-
front mobil de ardere în zăcământ a bustie subterană, în perioada 1970 –
început să se dezvolte doar din anul 1984, a rămas aproape staţionară. În
1950. În perioada 1950 – 1965 au fost anul 1982, SUA a produs prin com-

8
Viaţa ştiinţifică
bustie subterană o cantitate de petrol Cele mai mari aplicaţii ale proce-
de aproape 600.000m , ceea ce a re- sului de combustie subterană au fost
3

prezentat 2% din producţia cumulati- realizate pe zăcămintele Suplacu de


vă de petrol. Barcău din România; South Belridge,
În România şi în Canada, tot în Mobil, California din SUA; Battrum,
acelaşi an (1982), au fost extrase Mobil, Saskatchewan din CANADA;
prin combustie subterană aproape West Heidelberg Cotton Valley, Gulf,
400.000m3, fiecare. De asemenea, Mississippi din SUA.
procese de recuperarea petrolului În Tabelul nr. 1 sunt prezenta-
prin combustie subterană sau spăla- te caracteristicile aferente unui nu-
re cu foc, au avut loc în Venezuela, măr de 5 astfel de procese pilot. De
Rusia şi Brazilia. menţionat este faptul că, cel mai mare

Tabelul nr. 1: Caracteristicile procesului de recuperarea petrolului


prin crearea unui front mobil de ardere a unor zăcăminte, din perioada
1964 - 1971
Nr. Zăcământul Anul Adâncimea Grosime Porozit. Saturația Perme- Densi- Temp. Pres., Vâscoz.
crt. inițierii capului brută în petrol la ab., tatea de petrolului,
procesu- stratului, /netă, inițierea zăcăm., în
lui procesului,
(m) (mm) (%) (%) (0C) (MPa)
(D) (10-3kg/ mPa•s la T0C
m3)

1 Suplacu 2000
de Barcău, (180)
1964 50÷200 /10 32 85 1,7 0,96 18 0,6
ROMÂNIA

2 South 1600
Belridge, (310)
1964 300 64/28 34 67 3,0 0,98 35 1,2
Mobil,
California,
SUA

3 Battrum, 1964 900 /10 25÷27 95 0,9÷1,2 0,94 43 - 70


Mobil, (430)
askatch-
ewan,
CANADA

4 Golden 3500
Lake, Hus- (310)
1969 485 /6,5 35 82 1,2 ÷8,0 0,98 21 3,6
ky, askatch- Gaze diz.
ewan,
CANADA

5 West
Heidelberg
Cotton
Valley, Gulf,
1971 3500 /20 16 81 0,07 0,91 105 10 4,5
Mississippi,
(1050)
SUA

zăcământ din România exploatat de adâncime (50÷200m) şi cu înclinare


peste 50 ani prin metoda combustie de 2÷40, este limitată în partea de sud
subterane sau crearea unui front mo- de o falie şi în partea de nord de con-
bil de ardere în zăcământ, este cel de tactul apă-petrol. Ea conţine petrol
la Suplacu de Barcău. Acesta s-a re- vâscos greu, cu densitatea 960kg/
alizat într-o formaţiune de mare po- m3 şi vâscozitatea de 2000mPa•s (la
rozitate (32%), constituită dintr-un 180C). Procesul de recuperare a con-
nisip neconsolidat, cu permeabili- tinuat prin dezvoltarea unui front de
tatea k=1,7D. Formaţiunea, de mică combustie în linie, ce s-a deplasat de-
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 9
Viaţa ştiinţifică

scendent de-a lungul pantei stratului. În Figura 1 se reprezintă schema-


De asemenea, s-a stabilit că se pot tic o clasificare a celor 3(trei) metode
obţine recuperări ale petrolului mai (primare, secundare, terţiare) de creş-
mari prin injecţie de apă după com- tere a factorului de recuperarea pe-
bustia uscată. trolului.
Abrevierea EOR (en. Enhanced
Aspecte generale privind apli- Oil Recovery) reprezintă implemen-
carea procesului EOR tarea unor tehnici cu privire la pro-
cesul de creştere a factorului de re-
Spre deosebire de metodele
cuperare a petrolului şi, evident, la
convenţionale de recuperare primare
mărirea cantităţii de petrol ce poate fi
(prin energia naturală a zăcământului)
şi secundare (prin utilizarea de energie extrasă din zăcămintele epuizate sau
adiţională), îmbunătăţirea recuperării mai puţin epuizate.
petrolului prin EOR se referă în prin- Mecanismele procesului recupe-
cipal la metodele terţiare (prin uti- rării petrolului din zăcîmânt prin
lizarea de agenţi termici, chimici etc., combustie subterană
pentru ameliorarea proceselor fizico-
chimice) de recuperare a petrolului Combustia subterană, denumită
din zăcămintele epuizate sau mai şi „spălarea cu foc“, reprezintă proce-
puţin epuizate (v. Figura 1). sul de recuperarea petrolului din ză-
De fapt prin creşterea presiunii cământ caracterizat prin arderea unei
din zăcământ, aceste metode terţiare părţi din petrolul vâscos greu, în pre-
reprezintă o continuitate la celelalte zenţa aerului injectat de la suprafaţă
două metode primare şi secundare. cu ajutorul sondelor de injecţie. Aces-
10
Viaţa ştiinţifică
te denumiri se mai folosesc şi pentru fi: optim umedă, parţial înăbuşită sau
a desemna procesul de combustie di- superînăbuşită. O altă clasificare a
rectă uscată, în cadrul căruia se in- combustiei umede include: combustia
jectează numai aer, iar frontul de ar- umedă propriu-zisă şi combustia supe-
dere se deplasează în acelaşi sens cu rumedă.
fluxul de aer. Combustia umedă propriu-zisă
Alte variante ale combustiei sub- este procesul de spalare cu foc şi apă
terane sunt: combustia inversă (care în care aburul uscat traversează zona
este tot un proces uscat, în care fron- de combustie cu temperatura mare.
tul de ardere se deplasează în sens in- Combustia superumedă este pro-
vers curentului de aer) şi combustia cesul în care zona fierbinte, având
umedă sau spălarea cu foc şi apă (în o temperatura maximă apropiată de
care apa se injectează simultan sau temperatura de vaporizare a apei, se
alternativ cu aerul, iar frontul de ar- deplasează în regim staţionar în me-
dere şi curentul de aer şi apa au ace- diul poros.
laşi sens). În cadrul variantelor de combustie
În funcţie de raţia de injecţie apă– subterană se întâlneşte şi combustia
aer (RIAA), combustia umedă poate cu gaze recirculate (desigur, mai rar

Figura 2: Imagine de ansamblu a procesului de recuperarea petrolului


prin crearea unui front mobil de ardere în zăcământ

folosită), caracterizată prin injectarea Aceste variante ale combustiei


aerului în amestec cu alte gaze, con- subterane au motivaţii bine precizate.
stituite, de regulă, din gazele produse Astfel, injecţia de apă are ca scop atât
de sondele de reacţie. reducerea necesarului de aer, reflec-
tată şi prin micşorarea cantităţii de

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 11


Viaţa ştiinţifică

combustibil ars pe unitatea de volum tia este directă sau inversă.


de zăcământ, cât şi cresterea volumu- Aprinderea are loc la tempera-
lui zonei de abur care se deplasează turi cuprinse între 300 ÷ 550°C, iar
în faţa frontului de combustie. Tem- întreţinerea arderii necesită o tempe-
peraturile maxime, tipul reacţiilor de ratură cel puţin egală cu 300°C, în
oxidare şi corosivitatea efluentului condiţiile asigurării unui debit speci-
sunt determinate de RIAA, cuprinsă fic minim de aer cuprins între 1,2 ÷
între 1,87·÷ 11,2·10–3 m3/Nm3. 2,7m3N/m3h, care determină o avan-
Combustia inversă se aplică la sare a frontului de ardere cu viteze
zăcămintele de ţiţei extrem de vâscoa- variind între 0,04 ÷ 0,67m/zi.
se, la care nu se poate realiza procesul Combustibilul ars în cadrul com-
de combustie directă. Aplicarea com- bustiei directe este cocsul rezultat în
bustiei inverse este limitată de insta- urma cracării termice a unei părţi din
bilităţile inerente dezlocuirii ţiţeiului ţiţeiul aflat în amonte de frontul de
foarte vâscos, precum şi de tendinţa ardere. Cantitatea de cocs depus prin
de stingere a frontului de ardere la o cracare în mediul poros variază între
anumită distanţă de sonda de injecţie 15 ÷ 37kg/m3 de rocă arsă, în funcţie
a aerului (către care avansează acest de compoziţia ţiţeiului, care poate fi
front). caracterizată prin raportul atomic hi-
În principiu, combustia subterană drogen–carbon.
constă din aprinderea ţiţeiului din Împreună cu ţiţeiul brut, prin son-
zăcământ printr-o sondă de injectie, dele de producţie se aduc la suprafaţă
SI, (în cazul combustiei directe) sau şi cantităţi importante de gaze de
de producţie/reacţie/extracţie, SP, (în combustie, acestea având ca prin-
cazul combustiei inverse), urmată de cipal component toxic monoxidul de
deplasarea lentă a frontului de arde- carbon.
re spre sondele de producţie sau spre În cadrul combustiei subterane di-
sonda de injecţie, după cum combus- recte se disting următoarele zone:
12
Viaţa ştiinţifică
• zona de ardere; temperaturii în sensul curgerii flu-
• zona de combustie; idelor;
• zona de vaporizare; • Zona 5 = zona de temperatură
• zona de condensare; joasă din faţa undei de căldură în
• zona rece. mişcare.
Figura 2 este o reprezentare idea- În zona 1 zăcământul de petrol are
lizată (o imagine de ansamblu) a dife- caracteristicile sale iniţiale. Totuşi,
ritelor zone şi a distribuţiilor de tem- prin injectarea fluidului (aer, gaze sau
peratură şi de saturaţie a fluidelor. amestec al acestora), în stratul pro-
Vaporii formaţi împreună cu gaze- ductiv deja apar anumite reacţii.
le fierbinţi rezultate din ardere au în
acelaşi timp, şi o acţiune de spălare a În zona 2 (zona de creştere a tem-
ţiţeiului şi apei din strat, împingând peraturii) fluidul injectat (aer, gaze sau
aceste fluide către sondele de produc- amestec al acestora) este preîncălzit
ţie. parţial de roca rămasă fierbinte şi, evi-
Distribuirea acestor fluide (gaze, dent, de căldura generată de zona 3
ţiţei, apă) în strat este astfel repartiza- (zona de combustie). Agentul injectat
tă încât satisface condiţiile de permea- prin sonda de injecţie (SI) preia astfel
bilitate efectivă trifazică, caracterizată căldura din zona 2 şi o transportă în
mediului poros respectiv. zona 4. De fapt, căldura din zona de
În Figura 3 este reprezentată combustie cu temperatura maximă
schematic o imagine asupra feno­ (zona 3) este transmisă prin conduc-
menului real care ar trebui să se tibilitate termică înapoi către zona 2
producă în strat, o imagine care repre- şi înainte, către zona 4, în timp ce o
zintă profilul temperaturilor şi a satu- nouă cantitate de căldură este genera-
raţiilor într-un proces de combustie tă de aceaşi zonă de combustie. Iniţial,
subterană (desigur, în literatura de stratul productiv conţine o saturaţie
specialitate sunt redate o serie de ast- de apă imobilă şi o saturaţie mobilă de
fel de imagini obţinute prin cercetări de ţiţei, respectiv de gaze.
laborator). În zona 3 (zona de combustie), apa
Din Figura 3 se poate observa că în din zăcământ este transformată în
zăcământ se formează 5(cinci) zone de vapori, dotorită temperaturii ridicate
temperatură, astfel: din această zonă (350 ÷ 400°C). Aceşti
• Zona 1 = zona de temperatură joa- vapori de apă, împreună cu vaporii de
să din imediata apropiere a son- apă rezultaţi din procesul de ardere a
dei; hidrogenului din ţiţei, începe să se re-
• Zona 2 = zona de creştere a tem- condenseze în zona 4. Aceasta are loc
peraturii în sensul curgerii fluide- deoarece vaporii de apă formaţi sunt
lor; antrenaţi de curentul de gaze care se
• Zona 3 = zona de combustie; deplasează cu o viteză mai mare decît
• Zona 4 = zona de descreştere a viteza undei de căldură şi ajung ast-
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 13
Viaţa ştiinţifică

fel mai repede în zona cu temperatură cocs, unde o parte din aceşti vapori
scăzută, unde se recondensează. De se condensează în apropiere (datorită
fapt, în această zona de combustie, ca- aceloraşi cauze ca şi recondensarea
racterizată prin temperaturi cuprinse vaporilor de apă), iar cealaltă parte –
între 350 ÷ 400°C, arde cocsul, format parte formată din fracţiunea volatilă
la temperatura de aproximativ 270°C. cea mai uşoară - rămâne în faza ga-
În zona de vaporizare, delimitată de zoasă (în mare parte, contribuind la
temperaturile 270°C şi 160°C, compo- transportul de căldură), în timp ce
nenţii uşori ai ţiţeiului trec în stare de cocsul format constituie principalul
vapori şi se alătură vaporilor de apă combustibil al procesului de ardere.
şi fracţiilor volatile formate ca efect Aşadar, ţiţeiul format în zona 4 (c)
al distilării şi cracării ţiţeiului. Acesti este dezlocuit, prin:
vapori sunt antrenaţi de gazele rezul- a. acţiunea curentului de gaze
tate din arderea cocsului spre zona de arse, a vaporilor de apă şi fracţiilor
condensare unde, între temperaturi- uşoare rezultate din creşterea tempe-
le 160 ÷ 100°C, condensează, cedând raturii;.
sistemului rocă–fluide căldura latentă b. reducerea vâscozitâţii şi dilată-
de vaporizare, apoi temperatura scade rii termice
treptat spre aval, până la temperatura
c. dezlocuire miscibilă, datorită
iniţială a zăcământului.
vaporilor recondensaţi şi a fracţiuni-
În zona 4, unde temperatura de lor uşoare volatilizate.
cracare depăşeşte valoarea de cca. De fapt, ţiţeiul şi apa din această
375°C, ţiţeiul din zăcământ este zonă de descreştere a temperaturii în
transformat într-o fază de vapori şi sensul curgerii fluidelor, în fază de va-

14
Viaţa ştiinţifică
pori, contribuie în mare parte la creşte- de condensarea componenţilor
rea capacităţii de transport a căldurii. uşori ai ţiţeiului, de dizolvarea
Efectele termice care iau naştere din în ţiţei a dioxidului de carbon
modificările chimice şi de fază în sis- din gazele arse şi de formarea
temul solid-lichid, respectiv sistemul unei emulsii trifazice care împin-
lichid-vapori duc la o variaţie bruscă ge ţiţeiul, ducând la formarea
şi neregulată a temperaturii în zona 4, unui banc de ţiţei care se depla-
faţă de creşterea regulată a temperatu- sează spre sondele de produc-
rii ce are loc în zona 2. Desigur, pro- ţie/extracţie.
filul de temperatură este influenţat şi
de pierderile de căldură prin conducţie, Pe de o parte, căldura disipată în
pe verticală, către stratele alăturate cu stratele adiacente înfluenţează în mod
temperatură scăzută. substanţial valoarea temperaturii ma-
xime şi viteza de avansare a frontului
În zona 5, în faza iniţială, are loc
de ardere. Pe de altă parte, creşterea
dezlocuirea ţiţeiului de către gazele
presiunii de operare duce la creşterea
care circulă prin zăcământ - zona 5
temperaturii maxime şi la micşorarea
(a, c), iar ulterior, dezlocuirea este ac-
vitezei de avansare a frontului de com-
tivată de bancul de apă format în faţa
bustie, în timp ce gravitaţia determină
undei de căldură prin deplasarea apei
dezvoltarea unui proces de combustie
- zona 5 (b). În faza finală, în faţa fron-
segregată, manifestată prin avansarea
tului de combustie care înaintează, se
preferenţială a frontului de combustie
formează o saturaţie în apă destul de
prin partea superioară a stratului.
ridicată pentru ca în mediul poros să
În concluzie, debitul de ţiţei extras
aibă loc curgerea simultană a celor
cu ajutorul sondei de producţie de-
trei faze (gaze, ţiţei şi apă), zona 5 (a).
pinde de viteza de avansare a frontu-
În principal, mecanismele recupe- lui de combustie, lungimea frontului
rării ţiţeiului prin combustie subterană de combustie, saturţia cu ţiţei şi pre-
sunt următoarele: siunea stratului.
Criterii de selecţie a zăcământu-
1. spălarea cu gaze la temperatu-
lui pentru combustia subterană
ră mare, prin care se antrenea-
ză în zona de condensare ames- În general, aplicarea cu succes
tecul de abur, hidrocarburi şi a combustiei subterane uscate sau
gaze arse, ramănând în spate umede la un zăcământ de ţiţei de-
doar cocsul; pinde de capacitatea procesului de
2. spălarea cu abur, reflectată prin a produce căldura în zăcământ şi de
dezlocuirea ţiţeiului şi antrena- a asigura dezlocuirea şi recuperarea
rea fracţiilor volatile rezultate ţiţeiului într-un mod controlat. La
din distilare; alegerea unui zăcământ de ţiţei în ve-
derea aplicării combustiei subterane
3. spălarea miscibilă, determinată
trebuie să se ţină seama, în principal,
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 15
Viaţa ştiinţifică
de următorii parametri: adâncimea sitate mai mare de 985 kg/m3 se opu-
zăcământului, grosimea efectivă, tipul ne avansării frontului de combustie,
rocii colectoare, porozitatea, saturaţia, ca urmare a vâscozităţii prea mari pe
permeabilitatea, densitatea, vâscozi- care acesta o prezintă în faţa frontului
tatea ţiţeiului, conţinutul în ţiţei, calita- de ardere.
tea ţiţeiului etc. Combustia subterană se poate
De menţionat este faptul că, pe te- aplică la zăcăminte de ţiţei cu vâsco-
ren există tranziţii între zone. Cu toa- zitatea în condiţii de zăcământ mai
te acestea, schiţa din Figura 4 oferă mare de 2mPa·s. Valorile mici ale
vâscozităţii ţiţeiului corespund însă
o imagine de ansamblu asupra proce-
unor cantităţi reduse de cocs depus
sului de combustie.
prin cracare termică, existând riscul
În scopul asigurării unei presiuni
stingerii frontului de ardere din cauza
litostatice care să permită injectarea
combustibilului insuficient, în timp ce
aerului în zăcământ fără riscul valorile prea mari ale acesteia nu asi-
fisurării formaţiunii, zăcământul tre- gură o mobilitate adecvată a ţiţeiului
buie să aibă o adâncime cuprinsă în- în faţa frontului de ardere, determi-
tre 70 – 100 m. Limita superioară a nând creşterea cheltuielilor implicate
adâncimii zăcământului este deter- de injectarea aerului prin majorarea
minată de considerente economice presiunii necesare. Deşi combustia
privind presiunea necesară injectării subterană se aplică frecvent în cazul
aerului, în corelare cu cheltuielile im- nisipurilor şi gresiilor, ea a fost apli-
plicate de comprimarea acestuia. Evi- cată cu succes şi în cazul unor zăcă-
dent, grosimea efectivă a formaţiunii minte cu roca colectoare calcaroasă.
Conţinutul minim de ţiţei al unui ză-
trebuie sa fie mai mare de la 2,5 – 3
cământ care candidează pentru com-
m, pentru a se asigura că disiparea de
bustie subterană este de 1030 m3/
caldură în stratele adiacente nu atin-
ha·m - în cazul combustiei uscate şi
ge o valoare excesivă. De asemenea, de 515 m3/ha·m - în cazul combustiei
se impune şi ca porozitatea să depă- umede.
şească procentul de 18 – 20%, iar per- De menţionat este faptul că,
meabilitatea să fie mai mare de 100 ţiţeiurile care conţin asfaltene şi naf-
mD în cazul ţiţeiului cu vâscozitate tene depun o cantitate de cocs mai
mare situat la adâncimi mici (la care mare şi de mai bună calitate decât
presiunile de injecţie sunt limitate), ţiţeiurile parafinoase.
respectiv o valoare cuprinsă între 25
– 50 mD în cazul ţiţeiului cu vâsco- Observaţii: 1) Temperatura mare
zitate relativ mică situat la adâncimi a zăcământului, permeabilitatea mică
mai mari. pe direcţia verticală, viiturile de nisip
Întrucât depunerea de cocs este o slabe sau absente şi starea tehnică
caracteristică a ţiţeiurilor grele, den- bună a sondelor existente constituie
sitatea ţiţeiului trebuie să fie cuprinsă factori favorabili combustiei subtera-
între 825 – 985 kg/m3. Ţiţeiul cu den- ne.

16
Viaţa ştiinţifică
2) Zăcămintele care prezintă fisuri 1) Aprinderea spontană a ţiţeiului
extinse, capete de gaze de dimensiuni se poate realiza dacă, după începerea
mari, acvifere puternice, sonde vechi injecţiei de aer, temperatura rocii din
cu coloane necimentate, viituri pu- imediata vecinătate a sondei creşte,
ternice de nisip, dificultăţi legate de datorită reacţiilor de oxidare care au
emulsionarea ţiţeiului sunt nereco- loc, până la valoarea temperaturii de
mandate pentru aplicarea combustiei aprindere. Fluxul termic cedat, într-
subterane. un element de volum, printr-o reacţie
Notă: Volumul total de apă dezlo- de oxidare este egal cu produsul din-
cuită dintr-un panou de combustie cu tre viteza de reacţie şi căldura reacţi-
aria A este suma dintre volumul apei ei exoterme. Când acest flux este mai
existente iniţial în zona arsă şi zona mare decât cel disipat de către ele-
de abur, volumul apei rezultate prin
mentul de volum, temperatura creşte,
reacţiile de combustie şi volumul apei
determinând creşterea vitezei reacţiei
dezlocuite din zona nearsă.
de oxidare. Dacă această condiţie con-
Probleme tehnologice asociate tinuă să fie satisfăcută, temperatura
combustiei subterane atinge valoarea la care combustia de-
Între problemele tehnologice aso­ marează spontan într-o zonă aflată în
ciate combustiei subterane se pot vecinătatea sondei, unde concentra-
evidenţia: ţia în oxigen este maximă. De altfel,
• iniţierea combustiei; acest fenomen limitează aplicabilita-
• comprimarea aerului tea combustiei subterane inverse.
După scurgerea unui interval de
A) Iniţierea combustiei (IC) timp de la începerea injecţiei de aer, se
Se ştie că, oxidarea ţiţeiului la produce aprinderea ţiţeiului din strat
temperatura originală a zăcământu- la mică distanţă de sondă; această
lui este lentă. Cercetările, în decursul distanţă este funcţie de debitul de aer.
anilor, au arătat că reacţiile de oxida- Frontul de ardere se deplasează iniţi-
re pot fi detectate începând de la tem- al spre sondă (al carei echipament de
peraturi cuprinse între 100 – 150°C. fund trebuie astfel proiectat încât să
Ca urmare, pentru iniţierea combus- reziste la temperatura ridicată la care
tiei este necesară folosirea unui dis-
este supus în această perioadă), apoi
pozitiv de aprindere, care să ridice
va avansa în acelaşi sens cu aerul in-
temperatura stratului productiv în
jectat.
imediata vecinătate a sondei care tre-
Ca de exemplu, aprinderea sponta-
buie aprinsă.
nă a fost observată în unele zăcăminte
Aşadar, iniţierea combustiei con-
din California şi Venezuela. Zăcămin-
stă în: aprinderea spontană; aprinde-
rea artificială; sistemele electrice de te unde temperatura are valori cu-
aprindere; sistemele de aprindere cu prinse între 50 – 60°C, iar ţiţeiul este
gaze; injecţia de fluide fierbinţi; meto- foarte reactiv (în cazul multor zăcă-
da chimică de aprindere. minte californiene), au demonstrat că

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 17


Viaţa ştiinţifică
timpul de aprindere spontană este de a) cabluri de conexiune;
aproape 10 zile. În concluzie, în zăcă- b) o sursă de energie electrică
mintele cu adâncimi de peste 1000 m, montată la suprafaţă, prevăzută cu
se poate iniţia un proces de combus- echipamente de reglare şi măsură;
tie, într-un interval de timp rezonabil, c) elemente rezistive instalate în
prin simpla injecţie de aer, în timp ce sondă, în dreptul perforaturilor.
pentru zăcămintele de mică adâncime Aerul injectat este încălzit de că-
este necesar să se recurgă, practic tre rezistoare la o temperatură depen-
întotdeauna, la aprinderea artificială. dentă de puterea acestora şi de debi-
tul de aer.
2) Aprinderea artificială, constă din 4) Sistemele de aprindere cu gaze
încălzirea zonei de strat din vecina- elimină problema pierderilor de ener-
tatea sondei de injecţie (sau de ex- gie între suprafaţa solului şi poziţia
tracţie, în cazul combustiei inverse), încălzitorului, problemă care limitea-
până la temperatura de aprindere a ză aplicabilitatea sistemelor electri-
ţiţeiului. Încalzirea găurii de sondă şi ce, deci pot asigura puteri superioa-
a stratului productiv din vecinatatea re, ceea ce corespunde unor durate
acesteia, în dreptul perforaturilor, se de aprindere mai reduse. În schimb,
poate realiza prin una din operaţiuni- ele necesită reglarea precisă a raţiei
le de mai jos, astfel: aer–gaze, fiind mai greu de controlat.
- injectând prin perforaturi abur Arzătoarele de fund constau dintr-o
sau gaze fierbinţi; cameră de combustie, alimentată cu
- provocând reacţii de oxidare a un amestec de combustibil şi aer; în
unor substante chimice foarte reacti- general, se asigură o cantitate de aer
ve în zona perforată a găurii de sondă ceva mai mare decât cea stoechio-
sau în stratul productiv; metrică, pentru a se realiza o ardere
- plasând în sondă, la nivelul per- completă şi stabilă. Apoi, gazele arse
foraturilor, arzătoare cu gaze sau în- sunt amestecate cu un curent de aer
călzitoare electrice rezistive; secundar, care aduce amestecul ga-
Ca o regulă, pentru a se asigu- zos la o temperatură finală cuprinsă
ra oxidantul reacţiilor de combustie, între 300 – 500°C. Pentru aprinde-
trebuie ţinut cont ca pe toată durata rea arzătoarelor cu gaze se foloseşte
încălzirii stratului productiv să se in- o rezistenţă electrică sau un dop de
jecteze aer. Excepţie de la această re- substanţă piroforă (cum ar fi trietil-
gulă face doar procedeul de încălzire boranul-TEB, care se autoaprinde în
cu abur, la care aerul este injectat contact cu aerul).
după terminarea perioadei de injecţie 5) Injecţia de fluide fierbinţi (aburul)
de abur. Această metodă este folosită ocazi-
3) Sistemele electrice de aprindere onal ca metodă de aprindere artificia-
Sistemele electrice de aprindere lă la combustia subterană şi poate fi
constau din: luată în considerare dacă se dispune

18
Viaţa ştiinţifică
de generatorul de abur şi dacă echi- ilor cu staţiile de compresoare, cresc
pamentul sondei permite injectarea odată cu mă­rirea presiunii de injecţie,
aburului la temperatura şi presiune deci implicit a adâncimii colectoru-
ridicate (pentru ca eforturile axiale şi lui. Fezabilitatea com­bustiei subte-
fluxul termic disipat în sondă să nu rane trebuie evaluată de la început,
comparându-se consumul de energie
aibă valori excesive). Aerul este in-
implicat de comprimarea gazelor cu
jectat după ce temperatura în stratul
energia disponibilă a ţiţeiului extras.
productiv a atins valoarea de aprin-
În aplicarea procesului tehnologic
dere.
de comprimarea aerului pentru com-
6) Metoda chimică de aprindere,
bustia subterană este neapărat nece-
constă din plasarea, în gaura de sondă
sar de: compresoare, motoare de acţio-
sau în zona învecinată acesteia, a unei
nare a compresoarelor, aer, apă.
sub­stanţe chimice foarte reactive. S-au
1) Compresoarele utilizate pentru
propus mai multe astfel de substanţe,
procesele de combustie subterană
care se oxidează mult mai rapid decât
sunt, cel mai adesea, cu pistoane, cu
ţiţeiul şi se aprind fie spontan, fie cu
dublu efect, în mai multe trepte. Ra-
un aport redus de energie. În unele
portul de comprimare pe treaptă este
aplicaţii s-a folosit uleiul de in, care se
limitat de etanşarea dintre piston şi
oxidează rapid. Un alt procedeu constă
cilindru. Segmenţii de etanşare sunt
în plasarea în gaura de sondă a unui
confecţionaţi din oţel sau din teflon
pachet combustibil (compus din căr-
(nu necesită ungere). Foarte rar, se
bune impregnat cu ulei de in, motori-
folosesc şi compresoare centrifugale.
nă sau hidrocarburi parafinice). Ca şi
2) Motoarele de acţionare a com-
la sistemele de aprindere cu gaze, se
presoarelor pot fi: motoare termice cu
mai poate recurge la substanţe pirofo-
piston (cu aprindere prin scânteie sau
re, cum ar fi trietilboranul - C6H15B şi/
cu aprindere prin compresie) acţiona-
sau peroxidul de hidrogen – H2O2 (apa
te cu gaze, turbine cu gaze, sau mo-
oxigenată). În concluzie, aprinderea pe
toare electrice sincrone ori asincrone
cale chimică este o metodă elegantă,
de curent alternativ.
dar greu de aplicat, deoarece, pe de o
3) Aerul aspirat este uscat şi fil-
parte, este dificil de controlat combus-
trat, pentru eliminarea umidităţii şi
tia substanţei reactive folosite, iar pe
prafului, care are un accentuat efect
de altă parte există riscul aprinderii abraziv. După fiecare treaptă de com-
ne­controlate a fluidelor din gaura de primare, aerul este răcit (cu apă sau
sondă. cu aer) şi apoi este separat de even-
B) Comprimarea aerului (CA) tualele urme de ulei, care pot genera
Energia necesară comprimării explozii. După ultima treaptă de com-
aerului până la presiunea de injec- primare, aerul trece într-un colector
ţie are o participare majoră la costul unic, din care ajunge în conducta ma-
total al operaţiei. Costul comprimării gistrală de transport şi este distribuit,
aerului, precum şi valoarea investiţi- la presiunile şi debitele cerute, sonde-

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 19


Viaţa ştiinţifică
lor de injecţie, prin intermediul staţii- dă de producţie (SP);
lor de distribuţie.
2) Se iniţiază combustia subterană
4) Apa injectată în cadrul combus-
prin amorsarea arderii cu gaze natura-
tiei umede este pulverizată în curen-
le sau electric - procedeu care se practi-
tul de aer refulat la ultima treaptă de
că mai mult în ultima perioadă de timp;
comprimare cu ajutorul unor pompe
cu pistoane, după tratarea ei cu inhi- 3) Alimentarea continuă cu aer pen-
bitori de coroziune. tru întreţinerea arderii ţiţeiului are ca
rezultat creşterea temperaturii până la
În concluzie, factorul important aproape 3750C, aceasta conducând la
care contribuie la creşterea preţului declanşarea unor procese de distila-
de cost al extracţiei ţiţeiului este cos- re şi cracare a ţiţeiului cu formare de
tul de comprimare a aerului injectat, gaze, cocs şi vapori de apă;
iar aplicarea metodei de exploatare 4) Cocsul rezultat în urma procesu-
prin combustie subterană este deter- lui de cracare serveşte drept combusti-
minată, în primul rând, de eficacita- bil pentru continuarea arderii;
tea economică a procesului.
5) Faza de vapori şi gazele necon-
CONCLUZII densabile rezultate din ardere, împing
către sondele de producţie ţiţeiul fluidi-
1. Resursele totale globale de pe-
zat, aflat în strat.
trol vâscos greu, şisturi de petrol, ni-
sipuri de petrol şi cărbune depăşesc 3. Performanţele de zăcământ ale
cu mult tehnicile convenţionale. Com- proceselor de combustie subterană
bustia subterană (arderea in-situ) şi arată ca debitul de producţie creşte,
gazificarea sunt tehnici neconvenţio- la început lent şi apoi mai rapid, atin-
gând o valoare maximă în cadrul pri-
nale care pot recupera potenţialul de
mei jumatăţi a duratei procesului de
energie din aceste resurse de hidro-
combustie, după care scade continuu.
carburi.
În absenţa unor informaţii adecvate,
2. Procesul de combustie subte- se poate presupune că raportul dintre
debitul de producţie şi debitul de aer
rană, constă în crearea unor focare de
injectat este constant. Ca urmare, de-
ardere la nivelul stratului care se ex-
bitul de producţie va prezenta aceeaşi
ploatează şi menţinerea acestora prin
lege de variaţie ca şi debitul de injecţie
injectare de aer. Desfăşurarea proce- a aerului.
sului de recuperarea petrolului prin
crearea unui front mobil de ardere 4. Este necesar să se ia în consi-
în zăcământ evidenţiază următoarele derare mai multe aspecte legate de
aspecte : funcţionarea proiectelor de combustie
subterană:
1) Injectarea aerului printr-o sondă 1) Raportul mare de compresie şi
de injecţie (SI) până când acesta înce- costurile asociate necesare pentru a
pe să iasă prin cea mai apropiată son- injecta aer;

20
Viaţa ştiinţifică
2) Cerinţele de planificare şi pro- Gaze” din Ploieşti, 2011;
iectare pentru un proiect de combustie, 3. Creţu, I. – Hidraulica zăcămintelor
care sunt mai dificile decât pentru in- de hidrocarburi, Vol II., Edit. Teh. Bucureşti,
jecţia cu abur; 1986;
3) Lucrări extinse de laborator pen- 4. Ioachim, G., Popa, C. – Exploatar-
tru evaluarea disponibilităţii combusti- ea zăcămintelor de ţiţei, Editura Tehnică,
bilului, a cerinţelor de aer şi a carac- Bucureşti, 1979;

teristicilor de ardere a materiei prime 5. Pârcălăbescu, D.I. - Proiectarea


necesare înainte de proiectarea proiec- exploatării zăcămintelor de hidrocarburi fluide,
telor de combustie in-situ; Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1983;
4) Gradul ridicat de sofisticare teh-
nică şi monitorizarea atentă necesară 6. Popescu, C., Coloja, M.P. - Extracţia

pentru a asigura funcţionarea corectă Ţiţeiului şi Gazelor Asociate, Edit. Teh.


Bucureşti, Vol. I + II, 1993;
a unui proiect;
5) Limitarea simulării numerice şi 7. Nistor, I. - Proiectarea exploatării
zăcămintelor de hidrocarburi fluide, Tipografia
a altor tehnici care fac predicţiile de
Câmpina, 1995;
recuperare mai dificile decât cele mai
multe metode EOR. 8. Machedon, V. 1993. - Suplacu de Bar-
5. În ceea ce priveşte aplicarea cau field: 28 years of in situ combustion. Proc.,
procesului de combustie subterană 7th European Symposium on Enhanced Oil
sau a arderii in-situ, încă de la prime- Recovery, Moscow;

le proiecte au fost făcute îmbunătăţiri 9. Tudorache, V.P. – Creşterea factoru-


considerabile. În ceea ce priveşte noile lui de recuperare a petrolului din zăcăminte

dezvoltări ale procesului de combustie prin injecţia de soluţie de polimeri, Proiect de


Disertaţie, UPG-Ploieşti, 1999;
subterană (EOR), cum ar fi aplicarea
la zăcăminte de petrol uşoare şi utili- 10. Tudorache, V.P. - Aspecte cu privire la
aplicarea procesului de creştere a factorului
zarea sondelor orizontale, revigorează
de recuperare a petrolului din zăcăminte de
interesul pentru arderea in-situ.
hidrocarburi prin injectie de azot, Ed. SIPG –
6. În concluzie, acest proces me-
Monitorul de petrol şi gaze, Bucureşti, 2017
rită luat în considerare pentru multe
11. Studiul de Fezabilitate privind exp-
zăcăminte de petrol, inclusiv pentru
loatarea zăcămintelor de hidrocarburi din
cele care se află în medii deosebite de
zona Suplacu de Barcău - prof. univ. dr. ing.
ostile sau pentru cele care nu sunt
C. Gh. Popa – coordonator, ing. dipl. V. P. Tu-
supuse altor metode de recuperare. dorache – membru, Universitatea Petrol-Gaze
din Ploieşti, 1997/ 1998.
Bibliografie selectivă 12. Vernescu, Al., Popa, C. – Utilizarea
1. Avram, L. – Elements of drilling man-
simulării statice în ingineria de zăcământ, Bu-
agement, Editura Universităţii din Ploieşti,
letinul mine, petrol şi gaze, 1975.
2011;
13. ***www.wikipedia.org;
2. Avram, L. - Elemente de tehnologia
14. ***www.google.ro.
forării sondelor, Editura Universităţii ”Petrol-

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 21


Viaţa ştiinţifică
MANAGEMENTUL RISCURILOR
UNUI PROIECT

Dr. ing. Monica Oana ILIESCU


Chef of Integrat Management
Department S.C. PETROSTAR S.A.

Abstract:
Managing risk is an integral part of good management, and fundamental to achieving good
business and project outcomes and the effective procurement of goods and services. It is so-
mething many managers do already in one form or another, whether it be sensitivity analysis
of a financial projection, scenario planning for a project appraisal, assessing the contingency
allowance in a cost estimate, negotiating contract conditions or developing contingency plans.
Although many managers do not use the term ‘risk’ when they undertake these activities,
the concept of risk is central to what they are doing. Better management of risk and more
successful activities are the outcomes.
Systematic identification, analysis and assessment of risk and dealing with the results
contributes significantly to the success of projects. However, poorly managed project risks
may have wide-ranging negative implications for the achievement of organizational objectives.
Risk should be considered at the earliest stages of project planning, and risk management
activities should be continued throughout a project. Risk management plans and activities
should be an integral part of an organization’s management processes.
It is important for the project sponsor and the prime contractor, and the main sub- contrac-
tors where relevant, to use effective and consistent risk management processes. The processes
should promote transparency and effective communication between the parties to facilitate
effective and expeditious management of risks.
There are three keys to managing project and procurement risk effectively:
- identifying, analysing and assessing risks early and systematically, and developing
plans for handling them;
- allocating responsibility to the party best placed to manage risks, which may involve
implementing new practices, procedures or systems or negotiating suitable contractual arran-
gements; and
- ensuring that the costs incurred in reducing risks are commensurate with the impor-
tance of the project and the risks involved.
The scope of risk management for projects includes risks associated with the overall busi-
ness approach and concept, the design and delivery of the project, transition into service, and
the detailed operations and processing activities of the delivered asset or capability.
- Business risks include all those risks that might impact on the viability of the enterpri-
se, including market, industry, technology, economic and financial factors, government and
political influences.
- Project risk includes all those risks that might impact on the cost, schedule or quality
of the project.
- Operations and processing risks include all those risks that might impact on the de-
sign, procurement, construction, commissioning, operations and maintenance activities, in-
cluding major hazards and catastrophic events.

22
Viaţa ştiinţifică
1. Introducere în teoria riscului prin care se tratează mai întâi riscurile
unui proiect care implică cea mai mare pagubă şi
Managementul riscului reprezintă prezintă cea mai mare probabilitate de
procesul de identificare, de măsurare, producere, riscurile cu probabilitate
de evaluare a riscului, urmat de dez- de producere mai scăzută şi pierderi
voltarea de strategii pentru manage- mai mici urmând a fi tratate ulterior.
mentul (gestionarea propriu-zisă) a
riscului. 2. Managementul riscului - într-
În Ministerul american al apărării, o abordare de actualitate
managementul riscului se defineşte ca Obiectivul pus în faţa manage-
fiind procesul de identificare, evaluare mentului riscului este de a identifica
şi control al riscurilor care rezultă şi controla riscurile semnificative.
din acţiunea factorilor operaţionali Aceasta implică existenţa câtorva
şi luarea de decizii care să ducă la faze-cheie, cu feedback în procesul de
echilibrarea costului riscului cu monitorizare.
beneficiile misiunii (Bujoreanu, 2006). Esenţa procesului de management
Strategiile folosite includ trans- al riscului este reprezentată de o serie
ferul riscului către o altă entitate de cinci paşi (subprocese):
(persoană, organizaţie, structură spe­ a) stabilirea contextului;
cializată etc.), evitarea riscului, redu- b) identificarea riscurilor;
cerea efectelor negative ale riscului c) analiza riscurilor;
şi acceptarea (asumarea) unora sau d) evaluarea riscurilor;
a tuturor consecinţelor unui risc an- e) tratarea riscurilor.
ume. Paralel cu procesul de bază, este
În modul tradiţional, ma­na­ge­ necesară realizarea comunicării şi
mentul riscului se con­cen­trează pe consultării pentru a se asigura că în
riscuri care îşi au originea în cauze proces se foloseşte informaţia adecvată
fizice sau juridice (de exemplu: şi pentru diseminarea concluziilor
dezastre naturale sau incendii, analizei. Monitorizarea şi continua
accidente, acţiuni în justiţie). Mana­ revizuire a activităţii din acest sector
gementul riscului financiar, de reprezintă o parte intrinsecă a proce-
exemplu, se concentrează pe riscurile sului, necesară pentru a asigura ex-
care se pot gestiona prin utilizarea ecutarea procesului în mod oportun,
instrumentelor financiare. ca şi pentru a garanta că identificar-
Indiferent de tipul de management ea, analiza, evaluarea şi tratamentul
al riscului implicat, organizaţiile au riscurilor sunt mereu de actualitate.
(sau ar trebui să aibă) echipe de man-
agement al riscului care să practice Descrierea subproceselor man-
activitatea de management al riscului. agementului riscurilor:
În managementului riscului se a) Stabilirea contextului
derulează un proces de prioritizare Stabilirea contextului include de-
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 23
Viaţa ştiinţifică
terminarea razei de extindere a anal- în acel timp pentru identificarea sur-
izei, definirea identităţii şi obiectivelor sei, problemei sau evenimentului.
stakeholderilor, care este baza de la
care se pleacă în evaluarea riscurilor, Metodele comune de identifi-
care este cadrul în care se desfăşoară care a riscului sunt:
procesul propriu-zis şi planul de iden-  identificarea riscului pe baza
tificare şi analiză. obiectivelor –organizaţiile, în orice ac-
b) Identificarea riscurilor tivitate planificată sau desfăşurată,
După stabilirea contextului, pasul au obiective; orice eveniment care
următor în procesul de management poate pune în pericol parţial sau com-
al riscului va fi identificarea riscurilor plet atingerea unui obiectiv va fi iden-
potenţiale. Riscurile vor fi evenimen- tificat ca risc;
tele care, în momentul declanşării,  identificarea riscurilor pe baza
vor produce pierderile avute în ve- taxonomiilor – taxonomia reprezintă
dere pentru acel gen de activitate.
o detaliere a surselor posibile de ris-
Din aceste motive se poate deduce că
curi; apoi, pe baza taxonomiei, a
identificarea riscurilor poate începe
cunoştinţelor şi experienţei prac-
atât de la sursa problemei avute în
tice pozitive, se completează un
atenţie, cât şi de la însăşi problema
ches­tionar, prin intermediul căruia
respectivă:
răspunsurile la întrebări dezvăluie
o analiza sursei – sursele
riscurile căutate;
de risc pot fi interne sau ex-
 verificarea prezenţei riscurilor
terne sistemului ţintă al man-
general valabile (general risk check-
agementului de risc;
list) – în cele mai multe domenii ale
o analiza problemei –
societăţii – social, economic etc. –
riscurile se relaţionează cu
există liste cu riscurile cunoscute
ameninţările identificate.
Când se cunoaşte ori cauza, ori pentru acestea; fiecare risc din cadrul
problema, se poate face o analiză listei poate fi verificat dacă se aplică
prin cunoaşterea corespunzătoare a la o situaţie particulară definită de cel
evenimentelor declanşate de cauză interesat;
sau prin manifestarea problemei.  identificarea riscurilor pe baza
Metoda aleasă pentru identificar- scenariilor – se creează mai multe
ea riscurilor poate depinde, în bună scenarii de evoluţie a unei organizaţii
măsură, de cultura organizaţională, în anumite situaţii, care sunt apoi
practica şi cadrul legislativ din dome- analizate; scenariile sunt căi alterna-
niu, permisivitatea în aceste direcţii, tive de atingere a unui obiectiv sau de
ce se poate obţine la o analiză de acest analiză a unei interacţiuni de forţe în
fel în organizaţia respectivă. Metodele cadrul unei confruntări (de exemplu,
de identificare se sprijină pe algoritmi într-o piaţă competitivă).
determinaţi deja sau care se creează
24
Viaţa ştiinţifică
Aprecierea riscului analizate cu criterii de risc date, pentru
Autori din literatura de speciali- a determina semnificaţia (importanţa)
tate reunesc cele două subprocese - riscurilor. Riscurile trebuie evaluate
analiza riscului, respectiv, evaluarea în raport cu gradul potenţial de pier-
riscului - sub denumirea de apreciere dere pe care îl pot genera acestea şi cu
a riscului, aceasta reprezentând pro- probabilitatea de producere asociată.
cesul general de analiză şi evaluare a Unele cantităţi se pot determina cu
riscurilor. uşurinţă, cum ar fi cazul unei clădiri
Aprecierea (stabilirea) riscu- distruse. Altele sunt aproape impo-
lui (Cooper, 2005) este proiectată sibil de determinat cu certitudine,
să furnizeze conducerii organizaţiei în cazul în care evenimentul respec-
astfel de informaţii încât aceasta să tiv are şanse de producere care îl fac
înţeleagă cu uşurinţă care sunt ris- puţin probabil. Ca urmare, în proce-
curile primare, pentru ca deciziile în sul de evaluare este foarte importantă
legătură cu managementul riscului să realizarea unor predicţii cât mai apro-
poată fi ordonate în conformitate cu piate de realitate, în scopul acordării
priorităţile acestora. priorităţii corespunzătoare în planul
c) Analiza riscurilor reprezintă fo- de management al riscului. În orice
losirea sistematică a informaţiei avute activitate, este imperativă prezentarea
la dispoziţie pentru a determina cât evaluărilor de risc în termeni finan-
de des pot apărea evenimentele spe- ciari.
cificate şi care ar fi magnitudinea Factori semnificativi în manage-
consecinţelor acestor evenimente. mentul riscului se consideră a fi:
Dificultatea fundamentală a - executarea frecventă a evaluării
evaluării riscului este reprezentată de riscului;
frecvenţa (rata) producerii evenimen- - executarea acesteia cu metode
tului, în situaţia când nu se dispune cât mai simple posibil.
de informaţii statistice cu privire la Această etapă a procesului de
toate tipurile anterioare de incidente. managment al riscului şi anume de-
În plus, evaluarea severităţii (impact- terminarea riscului – genererază
ului) consecinţelor este adesea difi- o listă prioritizată a riscurilor şi o
cil de realizat pentru valori nemate- înţelegere detaliată a impactului lor
riale. Valoarea bunurilor reprezintă o (dacă se produc) asupra succesului
altă chestiune care trebuie rezolvată. proiectului.
În acest caz, sursele primare de Ratingurile privind consecinţele şi
informaţii sunt reprezentate de stat- probabilitatea, precum şi prioritizarea
isticile existente şi opiniile experţilor acceptată a riscurilor vor fi toate în-
în domeniu. registrate în registrul de riscuri.
d) Evaluarea riscurilor reprezintă e) Tratarea (controlul) riscurilor
procesul în care se compară riscurile potenţiale

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 25


Viaţa ştiinţifică
Scopul tratării riscurilor (Cooper, - transferul riscurilor (în particu-
2005) îl reprezintă determinarea a ceea lar, asigurarea).
ce va fi făcut ca răspuns la riscurile care Acest proces este numit, mai
au fost identificate. Tratarea riscurilor degrabă, împărţire (cu o altă
transformă analizele anterioare de organizaţie) a riscului, decât transfer,
risc în acţiuni de substanţă (efective) întrucât riscul este rar transferat în
pentru reducerea riscurilor. Tehni- totalitate. Unele riscuri pot fi parţial
cile cunoscute de control al riscurilor transferate, dinspre organizaţie către
sunt cuprinse în una sau mai multe o altă parte, astfel încât aceasta să
din următoarele categorii majore: poarte o parte dintre consecinţele
- prevenirea (inclusiv evitarea) iniţiale, dacă riscul se produce.
riscului. A împărţi un risc cu o altă par-
Strategiile de prevenire a riscuri- te determină, de obicei, costuri su-
lor sunt menite să elimine sursele de plimentare pentru organizaţie.
risc sau să reducă substanţial prob- Împărţirea riscului apare la nego-
abilitatea de apariţie a acestora. Ex- cierea contractelor între organizaţie şi
emple de prevenire a riscurilor pot fi: furnizorii sau subcontractorii săi.
Asigurarea este o binecunoscută
planificarea mai detaliată; stabilirea
strategie de împărţire a riscului. Ea
de abordări alternative; schimbarea
este folosită, în mod uzual, în cazul
de proceduri; sisteme de protecţie
activelor fizice şi, limitat, pentru ris-
sau de siguranţă; antrenamentul şi
curi comerciale; se mai foloseşte în
îmbunătăţirea aptitudinilor;
cazul riscurilor reziduale cu probabil-
- reducerea (micşorarea) impact-
itate scăzută, dar impact important.
ului riscului.
Asigurarea este relevantă pen-
Unele riscuri, precum cele asoci-
tru managementul riscurilor rezid-
ate cu variaţiile economice şi condiţiile
uale, rămase după implementarea
extreme de climă, nu pot fi evitate. În
măsurilor active de prevenire şi redu-
aceste cazuri, managementul riscu-
cere a riscurilor.
rilor trebuie să fie orientat pentru a
- acceptarea (reţinerea) riscului.
face faţă impactului şi spre a se asig- Câteodată, riscul nu poate fi evitat
ura că impactul pentru proiect este sau împărţit (transferat) sau costurile
minimizat. pentru acestea sunt ridicate. În aceste
Strategiile de reducere a impactu- circumstanţe, organizaţiile iau riscu-
lui includ: planificarea pentru situaţii rile asupra lor, ca parte integrală a
neprevăzute; separarea sau relocarea conducerii afacerilor lor. În unele ca-
de activităţi sau de resurse; asigura- zuri, organizaţiile pot dori ca, în mod
rea calităţii; termeni şi condiţii con- conştient, să reţină riscurile semnifi-
tractuale; planuri de management ale cative, mai ales în ariile în care deţin
crizelor şi planuri de recuperare după expertiza necesară managementului
dezastre. riscurilor implicate.

26
Viaţa ştiinţifică
Unele organizaţii au obligaţii stat- eficientă dezvoltare de produs se
utare de a reţine şi manageria riscu- recomandă executarea analizei riscu-
rile. Acestea vor avea o grijă deosebită lui cât mai devreme în cadrul ciclului
pentru selecţionarea şi implementar- de viaţă al produsului. În mod tipic,
ea strategiilor de prevenire, atenuare analiza riscului se execută în perioa-
şi control al riscurilor, pentru a se da de elaborare a cerinţelor. Analiza
asigura că riscurile reziduale pe care riscului reprezintă o parte importantă
trebuie să le accepte sunt minimizate. a strategiei de management al riscu-
lui aplicată unei organizaţii.
3. Elemente privind analiza O definiţie a analizei riscului ar
calitativă a riscului putea fi „procesul de explorare a ris-
Analiza riscurilor – date generale curilor dintr-o mulţime sugerată ante-
Analiza riscului (Cooper, 2005) rior, de determinare şi documentare a
reprezintă utilizarea sistematică a importanţei lor relative”. Analiza ris-
informatiei disponibile pentru a de- cului reprezintă o metodă de evalu-
termina cât de des pot apărea anu- are a probabilităţii de producere a
mite evenimente, precum şi mărimea unui eveniment nedorit; se aplică în
consecinţelor acestora. organizaţii ca parte a planificării de
Analiza riscului foloseşte urmă­ recuperare după dezastre sau ca par-
toarele metode: te a planului de dezvoltare a structu-
 Determinarea consecinţelor rii organizaţionale. Analiza, de obicei,
fiecărui risc care ar putea apărea; implică evaluarea impactului aşteptat
 Estimarea probabilităţii ca de la un eveniment nedorit (precum
acele consecinţe să apară; o calamitate naturală), după care, se
 Transformarea ratingurilor de caută determinarea probabilităţii de
probabilitate şi consecinţă într-o pri- producere a respectivului eveniment
oritizare iniţială a riscurilor. nedorit.
Cine execută analiza de risc? De Activitatea de analiză de risc pre-
obicei, orice persoană implicată de-a supune însuşirea completă a carac-
lungul ciclului de viaţă al sistemului teristicilor constructive şi funcţionale
sau echipamentului folosit în diferite ale obiectivului sau procesului de
procese ale organizaţiei. Aici se pot protejat şi utilizarea sistematică a da-
menţiona utilizatorii sau operatorii, telor şi informaţiilor culese, în scopul
analiştii organizaţionali, dezvoltatorii inventarierii activelor şi recunoaşterii
de sisteme, inclusiv cei din testarea ameninţărilor specifice. Procesul
prototipurilor, oriunde sunt posibile continuă cu punerea în practică a
astfel de activităţi. metodologiei de evaluare a riscului,
Deoarece nu pot fi adunate mereu adecvată obiectivului sau procesului
informaţii de la toate categoriile de de protejat.
personal implicate, pentru o cât mai
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 27
Viaţa ştiinţifică
Obiectivele generale ale anal- - Ajută la stabilirea direcţiei în care
izei riscului pot fi concentrate în este necesară acţiunea imediată şi în
următoarele patru puncte: care planurile de acţiune ar trebui
- oportunitatea – mai presus de dezvoltate pentru activităţile viitoare;
orice altceva, analiza riscului ajută la - Facilitează alocarea resurselor
identificarea problemelor cât încă mai necesare aplicării deciziilor manage-
este timp pentru rezolvarea acestora; mentului.
- priorităţile – după identificarea
riscurilor pentru organizaţie, de obi- Etapele (paşii) analizei de risc atri-
cei, timpul sau resursele necesare buie fiecărui risc un rating de priori-
pentru tratarea acestora vor fi insu- tate, luând în considerare activităţile
ficiente; cerinţa următoare este de a existente, procesele sau planurile care
desemna priorităţi realiste factorilor urmăresc reducerea sau controlul ris-
de risc identificaţi; cului. Se pot folosi forme de analiză
- agregarea – în activitatea de luare care merg de la metode calitative sim-
a deciziilor cu privire la organizaţie ca ple, până la abordări cantitative mai
un întreg (ca, de ex. la ce dată poate fi sofisticate.
gata să furnizeze un anumit serviciu),
este necesară înţelegerea nivelului - Analiza calitativă este bazată
general de risc pe care îl reprezintă pe folosirea scalelor nominale sau de-
aceasta; rezultă necesitatea cerinţei scriptive pentru a descrie probabili-
de realizare a agregării mai multor tatea şi consecinţele riscurilor. Aceas-
probleme individuale într-o măsură ta este utilă, în particular, pentru o
totală a riscului organizaţiei, folosind vedere iniţială sau trecere în revistă
analiza riscului; (radiografie) a riscurilor sau când este
- sprijinul decizional – în final, necesară o estimare rapidă;
esenţa întregului proces este dată de
luarea deciziilor, iar analiza riscurilor - Analiza semi-cantitativă ex-
trebuie să producă informaţie într-o tinde analiza calitativă prin alocarea
formă care să ajute factorii de decizie de valori numerice la scalele descrip-
în activitatea lor. tive.
În managementul riscurilor Din aceste numere folosite derivă
proiectului, analiza riscului pre­su­ factorii cantitativi de risc;
pune obiective, precum:
- Generează o vedere de ansam- - Analiza cantitativă foloseşte
blu asupra nivelului şi caracteristi- scale de raţii numerice pentru prob-
cilor generale ale riscurilor cu care se abilitate şi consecinţe, mai degrabă
confruntă proiectul;
decât scale descriptive.
- Concentrează atenţia manage-
(va urma)
mentului asupra elementelor de mare
risc din listă;
28
LEX
ORDIN nr. 90 din 10 mai 2018
privind aprobarea Condiţiilor-cadru de valabilitate asociate licenţei pentru activitatea de
furnizare de GNL
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 23 mai 2018
Data intrarii in vigoare : 23 mai 2018

Având în vedere prevederile art. 118 alin. (2), ale art. 119 pct. 3 lit. a) şi ale art. 122 alin. (1)
din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi cele ale art. 18 din Regulamentul privind acordarea autorizaţiilor de
înfiinţare şi a licenţelor în sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 34/2013, cu modificările şi
completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi ale art. 10 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.
ART. 1
(1) Se aprobă Condiţiile-cadru de valabilitate asociate licenţei pentru activitatea de furniza-
re de GNL, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Titularii licenţelor pentru activitatea de furnizare de GNL vor respecta condiţiile-cadru
de valabilitate asociate licenţei, prevăzute în anexa la prezentul ordin.
ART. 2
Titularii licenţelor pentru activitatea de furnizare de GNL vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin, iar direcţiile din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei vor urmări respectarea acestora.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,


Dumitru Chiriţă

Bucureşti, 10 mai 2018.


Nr. 90.
ANEXA 1

CONDIŢII-CADRU din 10 mai 2018


de valabilitate asociate licenţei pentru activitatea de furnizare de GNL
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 23 mai 2018
Data intrarii in vigoare : 23 mai 2018
Forma actualizata valabila la data de : 23 mai 2018

Aprobate prin Ordinul nr. 90 din 10 mai 2018, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
437 din 23 mai 2018.

CAP. I – Dispoziţii generale


ART. 1
Prezentul document stabileşte condiţiile în care este valabilă licenţa pentru activitatea de
furnizare de GNL, denumită în continuare Licenţă, şi constituie parte integrantă din Licenţă.
ART. 2
Obiectul Licenţei îl constituie acordarea drepturilor şi stabilirea obligaţiilor titularului
Licenţei în vederea desfăşurării activităţii de furnizare de GNL.
ART. 3
Nu fac obiectul Licenţei activităţile titularului Licenţei privind consultanţa, finanţarea şi
executarea anumitor lucrări pentru clienţii săi, care nu sunt specifice activităţii de furnizare
de GNL.
ART. 4
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 29
LEX
Titularul Licenţei este responsabil cu respectarea prezentelor Condiţii-cadru de valabilitate
asociate licenţei pentru activitatea de furnizare de GNL, denumite în continuare condiţii.
ART. 5
(1) În sensul prezentelor condiţii, se utilizează următoarele abrevieri şi termeni:
1. ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
2. GNL - gaz natural lichefiat;
3. furnizarea de GNL - activitate comercială destinată vânzării de GNL către clienţi;
4. Lege - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi
completările ulterioare;
5. Regulament - Regulamentul privind acordarea autorizaţiilor de înfiinţare şi a licenţelor
în sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 34/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Abrevierile şi termenii de la alin. (1) se completează cu termenii definiţi prin Lege.
ART. 6
Titularul Licenţei nu poate deţine, simultan, mai mult de o Licenţă pentru activitatea de
furnizare de GNL emisă de ANRE.
CAP. II
Drepturi ale titularului Licenţei
ART. 7
Pe durata de valabilitate a Licenţei, titularul Licenţei beneficiază de drepturile stabilite prin
Lege şi prin legislaţia incidentă, precum şi prin reglementările în vigoare aprobate de ANRE.
ART. 8
Titularul Licenţei are dreptul, în condiţiile reglementărilor specifice, să desfăşoare activitatea
de furnizare a GNL prin operaţiuni/tranzacţii angro sau cu amănuntul.
ART. 9
Titularul Licenţei are dreptul să încaseze contravaloarea GNL vândut.
ART. 10
Deciziile ANRE cu privire la modificarea, suspendarea sau retragerea Licenţei, precum şi
cele cu privire la aplicarea sancţiunilor, generate de încălcarea prevederilor prezentelor condiţii
sau ale Legii, pot fi atacate de titularul Licenţei la instanţa judecătorească de contencios
administrativ, în condiţiile legii.

CAP. III
Obligaţii ale titularului Licenţei
ART. 11
Pe durata de valabilitate a Licenţei, titularul Licenţei are toate obligaţiile stabilite prin Lege,
prin legislaţia incidentă, precum şi prin reglementările în vigoare aprobate de ANRE.
ART. 12
(1) Pe toată durata de valabilitate a Licenţei, titularul Licenţei va respecta prevederile:
a) Legii;
b) reglementărilor emise de ANRE;
c) Licenţei, împreună cu condiţiile asociate acesteia;
d) altor acte normative în vigoare în sectorul gazelor naturale sau impuse de cadrul normativ
în vigoare.

(2) La cererea scrisă a ANRE, titularul Licenţei participă, în condiţiile prevăzute în cerere,
la elaborarea sau revizuirea reglementărilor aprobate de ANRE ori a altor acte normative din
sectorul gazelor naturale.
ART. 13
(1) Titularului Licenţei îi este interzis să facă propuneri şi să încheie contracte care să
conţină prevederi ce contravin obligaţiilor din Licenţă sau reglementărilor ANRE.
(2) Titularului Licenţei îi este interzis să utilizeze practici comerciale incorecte sau
înşelătoare.
ART. 14
Facturile emise clienţilor de către titularul Licenţei trebuie să respecte prevederile legale
aplicabile, emise de autorităţile competente.

30
LEX
ART. 15
Titularul Licenţei este obligat să transfere instituţiilor în drept, conform actelor normative
legale în vigoare, taxele colectate şi impozitele.
ART. 16
(1) Titularul Licenţei, inclusiv prin structurile teritoriale, are obligaţia să furnizeze orice
informaţii, înregistrări şi documente solicitate de reprezentanţii ANRE, în condiţiile Legii,
folosind tipul de date, periodicitatea, formatul de transmitere a datelor şi altele asemenea,
specificate de ANRE şi/sau reglementările în vigoare.
(2) Titularul Licenţei are obligaţia de a implementa şi de a menţine un sistem de comunicare/
notificare cu clienţii şi cu ANRE.
(3) Titularul Licenţei are obligaţia de a implementa şi de a menţine un sistem de colectare
şi de rezolvare a reclamaţiilor clienţilor.
ART. 17
Titularul Licenţei are obligaţia să notifice ANRE cu privire la intenţia de modificare a
obiectului de activitate al unei societăţi la care deţine acţiuni sau părţi sociale şi care urmează
să desfăşoare activităţi în sectorul gazelor naturale, în termen de 15 zile de la adoptarea unei
asemenea decizii.
ART. 18
Titularul Licenţei are obligaţia să notifice ANRE, în termen de 15 zile de la adoptarea unei
decizii de:
a) schimbare/constituire/desfiinţare a sediului/sediilor principal/principale sau secundar/
secundare;
b) schimbare a structurii acţionariatului sau a capitalului social;
c) schimbare a formei juridice;
d) schimbare a datelor de contact;
e) fuziune/divizare.
ART. 19
Titularul Licenţei are obligaţia de a notifica ANRE, în termen de 15 zile de la adoptarea
deciziei, despre intenţia de înfiinţare a unui nou operator economic sau a unei noi filiale
având ca obiect desfăşurarea de activităţi în sectorul gazelor naturale, dacă:
a) aceasta aparţine în totalitate titularului Licenţei;
b) titularul Licenţei deţine acţiuni sau părţi sociale ale acesteia;
c) aceasta aparţine parţial sau în totalitate unui operator economic afiliat/integrat titularului
Licenţei.
ART. 20
În realizarea activităţii de furnizare de GNL titularului Licenţei îi este interzis să se angajeze
în practici anticoncurenţiale şi să împiedice sau să încerce să împiedice, în mod ilicit, alţi
titulari de licenţe sau potenţiali competitori să se angajeze în activitatea de furnizare de GNL,
cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurenţă.
ART. 21
Titularului Licenţei îi este interzisă subvenţia încrucişată între activităţile reglementate,
precum şi între activităţile reglementate şi cele nereglementate.
ART. 22
Transferul activităţii ce face obiectul Licenţei, precum şi al unor drepturi sau obligaţii
prevăzute în prezentele condiţii, în întregime sau în parte, către un alt operator economic se
poate face numai cu avizul prealabil al ANRE.
ART. 23
(1) Titularul Licenţei notifică ANRE, cu 60 de zile înainte, intenţia de a efectua operaţiuni
(inclusiv fuziuni sau divizări), în urma cărora activele corporale destinate activităţilor
autorizate prin Licenţă se vor transmite sau vor aparţine altei/altor persoane.
(2) Efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1) va conduce, după caz, la modificarea,
retragerea sau transferul Licenţei. ANRE va comunica titularului Licenţei modalitatea prin
care va fi soluţionată situaţia creată ca urmare a punerii în aplicare a intenţiei notificate de
titularul Licenţei.
CAP. IV
Sancţiuni
ART. 24
Neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a prezentelor condiţii se sancţionează
potrivit Legii.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 31
LEX
CAP. V
Suspendarea/Retragerea Licenţei
ART. 25
(1) ANRE poate suspenda/retrage Licenţa în cazurile prevăzute în Regulament, procedând
conform prevederilor acestuia.
(2) ANRE comunică titularului Licenţei suspendarea/retragerea Licenţei, motivele de
suspendare/retragere, precum şi condiţiile pe care titularul Licenţei trebuie să le îndeplinească
pentru încetarea suspendării.
(3) ANRE poate dispune încetarea suspendării Licenţei după ce titularul Licenţei face
dovada îndeplinirii condiţiilor de încetare a suspendării.
(4) ANRE notifică în scris titularului Licenţei, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte, data
la care intenţionează să emită o decizie cu privire la suspendarea/retragerea Licenţei, precum
şi motivul care determină această măsură.
(5) În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea unei comunicări privind suspendarea/re-
tragerea Licenţei, titularul Licenţei poate transmite autorităţii competente o explicaţie referi-
toare la condiţiile invocate de aceasta privind suspendarea/retragerea Licenţei, precum şi
orice dovezi pe care le consideră adecvate pentru a temporiza/opri emiterea deciziei de susp-
endare/retragere a Licenţei.
(6) Notificarea prealabilă din partea autorităţii competente nu este necesară dacă
suspendarea/retragerea Licenţei se face ca urmare a solicitării titularului Licenţei sau în
cazul falimentului acestuia.

CAP. VI
Modificarea Licenţei
ART. 26
(1) Ca urmare a unei cereri scrise a titularului Licenţei sau din proprie iniţiativă, ANRE
poate modifica Licenţa procedând conform prevederilor Regulamentului.
(2) În cazul unor modificări ale statutului titularului Licenţei, determinate de fuziunea,
divizarea, transformarea sau schimbarea denumirii, ANRE examinează cererea de modificare
şi documentaţia anexată acesteia şi dispune, dacă solicitarea este întemeiată, după caz:
a) modificarea Licenţei;
b) acordarea unei Licenţe noi.
ART. 27
Modificările Licenţei iniţiate de ANRE ca urmare a modificării condiţiilor existente la data
acordării acesteia, legislaţia primară şi secundară, hotărâri judecătoreşti, sau ca urmare
a unor evenimente care afectează substanţial piaţa gazelor naturale, inclusiv GNL, vor fi
notificate titularului Licenţei conform prevederilor Regulamentului.

CAP. VII
Căi de comunicare
ART. 28
(1) Orice comunicare sau altă informaţie solicitată a cărei transmitere este permisă în
prezentele condiţii se va realiza în scris, în limba română, putând fi transmisă prin fax sau
e-mail, cu condiţia ca, în cazurile prevăzute în reglementările în vigoare sau în solicitările
transmise de ANRE, originalul să se depună direct sau prin servicii poştale la sediul ANRE.
(2) Titularul Licenţei poate solicita ANRE utilizarea pentru comunicare a unei adrese de
corespondenţă diferite de cea a sediului social, dacă aceasta este înregistrată ca punct de
lucru al societăţii.

CAP. VIII
Tarife şi contribuţii
ART. 29
(1) Pe toată durata de valabilitate a Licenţei, titularul Licenţei va plăti contribuţiile şi
tarifele stabilite prin ordin al preşedintelui ANRE. Neplata acestora până la termenele stabilite
prin reglementările în vigoare poate atrage suspendarea Licenţei.
(2) În cazul în care titularul Licenţei nu plăteşte sumele datorate conform alin. (1) în termen
de un an de la data emiterii facturii, ANRE poate retrage Licenţa.

32
LEX
ORDIN nr. 92 din 16 mai 2018
pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008 privind aprobarea Regulamentului de
măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 31 mai 2018
Data intrarii in vigoare : 31 mai 2018

Având în vedere prevederile art. 130 alin. (5) lit. a) şi art. 138 alin. (1) lit. e) din Legea energiei
electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completărilor ulterioare, şi
ale art. 10 alin. (1) lit. g) şi q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările
ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi
completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul
ordin.

ART. I
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.
62/2008 privind aprobarea Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale
tranzacţionate în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 1
iulie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Preambulul se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Având în vedere prevederile art. 130 alin. (5) lit. a) şi art. 138 alin. (1) lit. e) din Legea
energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completărilor ulterioare,
şi ale art. 10 alin. (1) lit. g) şi q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările
ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi
completările ulterioare,”

2. În anexă, la articolul 51, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3)
şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) Pentru situaţiile în care temperatura gazelor naturale, după reducerea presiunii, poate
scădea sub 0°C, se vor prevedea din proiectare sisteme de încălzire pentru menţinerea unei
temperaturi a gazelor naturale de cel puţin 0°C.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică de operatorul de transport şi de sistem, producători şi de
operatorii de înmagazinare.”

ART. II
Producătorii, operatorii economici titulari ai licenţelor de operare a sistemelor de transport/
distribuţie/ înmagazinare subterană, operatori economici titulari ai licenţei de furnizare gaze
naturale, proprietarii sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale, precum şi ceilalţi
participanţi la piaţa gazelor naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar
entităţile din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări
respectarea prevederilor acestuia.
ART. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,


Dumitru Chiriţă
Bucureşti, 16 mai 2018, Nr. 92.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 33


LEX
ORDIN nr. 97 din 25 mai 2018
pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor
naturale şi de modificare a unor ordine ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL
ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 29 mai 2018
Data intrarii in vigoare : 29 mai 2018

Având în vedere prevederile art. 138 alin. (1) lit. d) şi ale art. 147 din Legea energiei electrice
şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul
ordin:
ART. 1
Se aprobă Regulamentul privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2
Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie şi de sistem al gazelor naturale,
aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
nr. 162/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 11 decembrie
2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 2 alineatul (2), litera d) se abrogă.
2. La articolul 8, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“ART. 8
(1) La cererea scrisă a oricărei persoane fizice sau juridice, care îndeplineşte condiţiile
încheierii unui contract de distribuţie a gazelor naturale, OSD are obligaţia să transmită
acesteia documentul în cauză, în vederea semnării, sau refuzul de acces la SD; termenul pentru
transmiterea contractului/refuzului de acces este de maximum 10 zile de la data înregistrării
cererii şi/sau a documentaţiei complete, prevăzută în Contractul-cadru de distribuţie a
gazelor naturale, aprobat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Gazelor Naturale nr. 183/2005, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Indicatorul specific de performanţă aferent obligaţiei prevăzute la alin. (1) se calculează
cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
N(CTR10) - numărul contractelor de distribuţie a gazelor naturale/refuzurilor de acces
transmise într-un interval de timp mai mic de 10 zile de la data înregistrării cererii şi/sau a
documentaţiei complete, prevăzută de legislaţia aplicabilă în sectorul gazelor naturale;
N(TCTRSD) - numărul total de solicitări primite de OSD în vederea contractării serviciului
de distribuţie a gazelor naturale.”

3. Articolul 12 se abrogă.

ART. 3
Regulamentul privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, aprobat
prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.
32/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 10 mai 2017, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (2) se abrogă.
2. La articolul 40, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Cererile de acces la SD depuse la OSD înainte de intrarea în vigoare a prezentului
regulament şi pentru care nu au fost emise acorduri de acces, în ceea ce priveşte racordarea
la SD, se soluţionează în conformitate cu prevederile prezentului regulament.”

34
LEX
3. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 42
Până la data intrării în vigoare a tarifului de analiză a cererii de racordare, respectiv a
tarifului de racordare la sistemul de distribuţie a gazelor, aprobate de ANRE, acestea se
stabilesc după cum urmează:
- tariful de analiză a cererii de racordare se stabileşte de OSD conform prevederilor art. 9
şi art. 10 alin. (1)-(3) din Metodologia de calcul al tarifelor aferente procesului de racordare
la sistemele de transport şi distribuţie din sectorul gazelor naturale, aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 71/2018;
– tariful de racordare se stabileşte de OSD în baza devizului general întocmit conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-
cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii
finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.”

ART. 4
Regulamentul privind racordarea la sistemul de transport al gazelor naturale, aprobat
prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.
82/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 14 septembrie 2017,
cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
- Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 42
Până la data intrării în vigoare a tarifului de analiză a cererii de racordare, respectiv a
tarifului de racordare la sistemul de transport al gazelor naturale, aprobate de ANRE, acestea
se stabilesc după cum urmează:
- tariful de analiză a cererii de racordare se stabileşte de OTS conform prevederilor art. 9
şi art. 10 alin. (1)-(3) din Metodologia de calcul al tarifelor aferente procesului de racordare
la sistemele de transport şi distribuţie din sectorul gazelor naturale, aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 71/2018;
– tariful de racordare se stabileşte de OTS în baza devizului general întocmit conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-
cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii
finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.”

ART. 5
Operatorii economici, titulari ai licenţelor de operare a sistemelor de distribuţie a gazelor
naturale, operatorul sistemului naţional de transport, precum şi titularii licenţelor de furnizare
a gazelor naturale au obligaţia să ducă la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

ART. 6
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispoziţii contrare regulamentului
prevăzut la art. 1 se abrogă.

ART. 7
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,


Dumitru Chiriţă

Bucureşti, 25 mai 2018, Nr. 97.

ANEXA 1 – REGULAMENT
----

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 35


LEX
ORDIN nr. 98 din 29 mai 2018
privind aprobarea venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor de transport
pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL
ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 30 mai 2018
Data intrarii in vigoare : 1 iunie 2018

Având în vedere dispoziţiile art. 178 alin. (2) lit. a) şi ale art. 179 alin. (2) lit. e),
alin. (4) şi (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu
modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi m) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al dispoziţiilor art.
78 din Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor
reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, aprobată prin
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.
32/2014, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.
ART. 1
(1) Tarifele de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale
prin Sistemul naţional de transport, desfăşurată în perioada 1 octombrie 2018-30
septembrie 2019, se stabilesc după cum urmează:
a) tariful de rezervare de capacitate pe grup de puncte de intrare/ieşire pentru
servicii ferme/întreruptibile de transport, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte
integrantă din prezentul ordin;
b) tariful volumetric pentru cantitatea de gaze naturale transportată către sistemele
de distribuţie: 1,97 lei/MWh transportat;
c) tariful volumetric pentru cantitatea de gaze naturale transportată numai prin
Sistemul naţional de transport: 2,72 lei/MWh transportat.
(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) conţin şi valoarea impozitului pe monopol
prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale
de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei
electrice şi al gazului natural, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
52 din 23 ianuarie 2013, cu modificările ulterioare.
(3) Tarifele pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, prevăzute
la alin. (1), nu conţin T.V.A.
ART. 2
Se stabilesc venitul reglementat şi venitul total aferente celui de-al şaptelea an (1
octombrie 2018-30 septembrie 2019) din a treia perioadă de reglementare, pentru
activitatea de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport
desfăşurată de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A.,
prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 3
Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A. duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea
acestora.
ART. 4
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în
vigoare la data de 1 iunie 2018.

36
LEX
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,
Dumitru Chiriţă
Bucureşti, 29 mai 2018, Nr.98.

ANEXA 1
Tarife de rezervare de capacitate pe grup de puncte de intrare/ieşire pentru servicii
ferme/întreruptibile de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de
transport
- lei/MWh/h –
┌──────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ │Tipuri de servicii de transport al │
│ │gazelor naturale │
│ ├──────┬─────────────────────────────────┤
│Grup de puncte de │Termen│Termen scurt │
│intrare/ieşire în/│lung │ │
│din SNT ├──────┼───────────┬──────────┬──────────┤
│ │ │Trimestrial│Lunar │Zilnic │
│ │Anual ├────┬──────┼────┬─────┼────┬─────┤
│ │ │vară│iarnă │vară│iarnă│vară│iarnă│
├──┬───────────────┼──────┼────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┤
│ │grupul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │punctelor de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │intrare în │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transport al │ │ │ │ │ │ │ │
│ │gazelor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │perimetrele de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │producţie, din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │terminalele GNL│ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instalaţiile de│ │ │ │ │ │ │ │
│ │producere a │ │ │ │ │ │ │ │
│ │biogazului sau │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a altor gaze │ │ │ │ │ │ │ │
│ │care │ │ │ │ │ │ │ │
│ │îndeplinesc │ │ │ │ │ │ │ │
│1.│condiţiile de │1,68 │1,51│2,85 │1,74│3,29 │3,48│6,58 │
│ │calitate pentru│ │ │ │ │ │ │ │
│ │a putea fi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │livrate/ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transportate în│ │ │ │ │ │ │ │
│ │/prin sistemul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de transport al│ │ │ │ │ │ │ │
│ │gazelor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale, din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interconectarea│ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu alte sisteme│ │ │ │ │ │ │ │
│ │de transport al│ │ │ │ │ │ │ │
│ │gazelor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale şi din│ │ │ │ │ │ │ │
│ │depozitele de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înmagazinare │ │ │ │ │ │ │ │
│ │subterană a │ │ │ │ │ │ │ │
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 37
LEX
│ │gazelor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼───────────────┼──────┼────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┤
│ │grupul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │punctelor de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ieşire din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transport al │ │ │ │ │ │ │ │
│ │gazelor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale spre │ │ │ │ │ │ │ │
│ │consumatorii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │direcţi, │ │ │ │ │ │ │ │
│2.│sisteme de │1,63 │1,47│2,78 │1,70│3,20 │3,39│6,41 │
│ │distribuţie, │ │ │ │ │ │ │ │
│ │depozitele de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înmagazinare │ │ │ │ │ │ │ │
│ │subterană, │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conductele de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │alimentare din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │amonte şi alte │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sisteme de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transport │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interconectate │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴───────────────┴──────┴────┴──────┴────┴─────┴────┴─────┘
*ST*
ANEXA 2
Venitul reglementat şi venitul total aferente celui de-al şaptelea
an (1 octombrie 2018-30 septembrie 2019)din a treia perioadă de
reglementare, pentru activitatea de transport al gazelor naturale
prin Sistemul naţional de transport desfăşurată de Societatea
Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A.
*T*
┌────────────────────┬────┬────────────┐
│Activitatea de │ │ │
│transport gaze │ │ │
│naturale (1 │U.M.│Valoare │
│octombrie 2018-30 │ │ │
│septembrie 2019) │ │ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Venitul reglementat │mii │1.128.577,85│
│ │lei │ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Venitul total │mii │882.982,99 │
│ │lei │ │
└────────────────────┴────┴────────────┘*ST* ----

38
LEX
ORDIN nr. 99 din 29 mai 2018
pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 40/2016 privind aprobarea venitului total şi a
tarifelor de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale pe conductele
de transport gaze naturale Isaccea 1-Negru Vodă 1
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL
ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 30 mai 2018
Data intrarii in vigoare : 1 octombrie 2018

Având în vedere dispoziţiile art. 178 alin. (2) lit. a) şi ale art. 179 alin. (2) lit. e),
alin. (4) şi (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu
modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi m) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al
dispoziţiilor art. 24 din Metodologia de rezervare a capacităţii de transport şi de
stabilire a tarifelor pentru activitatea de prestare a serviciilor de transport al gazelor
naturale prin conductele de transport Isaccea-Negru Vodă, aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.
34/2016,preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
emite prezentul ordin.
ART. 1
Anexa nr. 2 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 40/2016 privind aprobarea venitului total şi a tarifelor
de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale pe conductele
de transport gaze naturale Isaccea 1-Negru Vodă 1, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 617 din 11 august 2016, cu modificările ulterioare, se
modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A. va duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea
acestora.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în
vigoare la data de 1 octombrie 2018.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,


Dumitru Chiriţă
Bucureşti, 29 mai 2018, Nr.99.

ANEXA 1
Tarife de transport pentru rezervarea capacităţii de transport pe puncte de intrare/
ieşire în/din conductele de transport gaze naturale Isaccea 1-Negru Vodă 1, pentru
perioada 1 octombrie 2018-30 septembrie 2019
- lei/kWh/h -
*T*

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 39


LEX
┌────┬────────────────────┬─────────┬───────────┐
│ │ │ │Grupul │
│ │ │ │punctelor │
│ │ │ │de ieşire, │
│ │Tipuri de servicii │ │Negru Vodă │
│ │de transport al │ │1 şi │
│ │gazelor naturale │ │punctele de│
│ │pentru rezervarea │Punctul │ieşire │
│Nr. │capacităţii de │de │destinate │
│crt.│transport pe │intrare │alimentării│
│ │conductele de │Isaccea 1│cu gaze │
│ │transport Isaccea │ │naturale a │
│ │1-Negru Vodă 1 │ │unor │
│ │ │ │localităţi │
│ │ │ │de pe │
│ │ │ │teritoriul │
│ │ │ │României │
├────┼────────────────────┼─────────┼───────────┤
│ │servicii ferme/ │ │ │
│ │întreruptibile de │ │ │
│1. │transport pe termen │0,0007991│0,0007991 │
│ │lung, contractate │ │ │
│ │pentru un an │ │ │
├────┼──────────────┬─────┼─────────┼───────────┤
│ │servicii ferme│ │ │ │
│ │/ │vara │0,0008870│0,0008870 │
│ │întreruptibile│ │ │ │
│ │de transport │ │ │ │
│2. │pe termen ├─────┼─────────┼───────────┤
│ │scurt, │ │ │ │
│ │contractate │iarna│0,0011907│0,0011907 │
│ │pentru un │ │ │ │
│ │trimestru │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼───────────┤
│ │servicii ferme│ │ │ │
│ │/ │vara │0,0010229│0,0010229 │
│ │întreruptibile│ │ │ │
│ │de transport │ │ │ │
│3. │pe termen ├─────┼─────────┼───────────┤
│ │scurt, │ │ │ │
│ │contractate │iarna│0,0013745│0,0013745 │
│ │pentru o lună │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼───────────┤
│ │servicii ferme│ │ │ │
│ │/ │vara │0,0020378│0,0020378 │
│ │întreruptibile│ │ │ │
│ │de transport │ │ │ │
│4. │pe termen ├─────┼─────────┼───────────┤
│ │scurt, │ │ │ │
│ │contractate │iarna│0,0027570│0,0027570 │
│ │pentru o zi │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
└────┴──────────────┴─────┴─────────┴───────────┘
40
LEX
ORDIN nr. 107 din 13 iunie 2018
privind modificarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor
naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 16/2013
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL
ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 26 iunie 2018
Data intrarii in vigoare : 1 ianuarie 2019

Având în vedere prevederile art. 99 lit. e), l) şi m) din Legea energiei electrice şi a
gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.
6 alin. (3), art. 7, 9 şi 22, coroborate cu prevederile art. 49 şi 50 din Regulamentul
(UE) nr. 312/2014 al Comisiei din 26 martie 2014 de stabilire a unui cod de reţea
privind echilibrarea reţelelor de transport de gaz,în temeiul prevederilor art. 5 alin.
(1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare
în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,
cu modificările şi completările ulterioare,preşedintele Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.
ART. I
Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.
16/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 şi 171 bis din
29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
1. La articolul 89^1, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
“ART. 89^1
(1) În vederea reducerii expunerii financiare a UR în ceea ce priveşte contravaloarea
dezechilibrelor finale înregistrate, OTS ia în considerare un nivel de toleranţă de 5%,
în condiţiile alin. (2).
(2) Cantitatea de dezechilibru zilnic corespunzătoare nivelului de toleranţă (Q_T)
se determină prin aplicarea procentului de 5% la cantitatea de dezechilibru zilnic
final, calculată în conformitate cu următoarea formulă:
Q_T = [A(i) – A(e)]*0,05, unde:
A(i) - alocarea în punctele de intrare prin care UR a introdus fizic gaze naturale în
SNT;
A(e) - alocarea în punctele de ieşire prin care UR a preluat fizic gaze naturale din
SNT.”
2. La articolul 89^1, alineatul (3) se abrogă.
3. Articolul 102 va avea următorul cuprins:
“ART. 102
(1) Tariful de dezechilibru zilnic (TDZ) se calculează prin înmulţirea cantităţii
finale de dezechilibru zilnic (Q), determinată în conformitate cu prevederile art. 88,
cu preţurile aplicabile prevăzute la alin. (2) sau (3), după caz.
(2) Pentru un UR al cărui dezechilibru zilnic final este mai mic sau egal cu cantitatea
corespunzătoare nivelului de toleranţă (Q_T), calculată conform prevederilor art. 89^1
alin. (2), preţul aplicabil este preţul mediu ponderat, determinat conform prevederilor

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 41


LEX
art. 102^1.
(3) Pentru un UR al cărui dezechilibru zilnic final este mai mare decât cantitatea
corespunzătoare nivelului de toleranţă (Q_T), calculată conform prevederilor art.
89^1 alin. (2), preţurile aplicabile sunt:
a) preţul mediu ponderat, determinat conform prevederilor art. 102^1 - aplicabil
pentru cantitatea din dezechilibrul zilnic corespunzătoare nivelului de toleranţă
(Q_T), şi
b) preţul marginal de vânzare sau preţul marginal de cumpărare, după caz,
determinate conform prevederilor art. 102^2 - aplicabile pentru cantitatea din
dezechilibrul zilnic care excede cantitatea corespunzătoare nivelului de toleranţă
(Q_T).”
4. Articolul 102^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ART. 102^1
În ordinea de prioritate prevăzută mai jos, preţul mediu ponderat este egal cu:
a) preţul mediu, ponderat cu cantităţile tranzacţionate, al zilei de tranzacţionare
aferent produselor intrazilnice tranzacţionate în cadrul pieţelor produselor
standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor centralizate
din România, având ca obiect livrarea de gaze naturale în PVT dea lungul unui
segment al zilei gaziere pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale
sau, în lipsa acestui preţ, cu:
b) preţul mediu, ponderat cu cantităţile tranzacţionate, al zilei de tranzacţionare
aferent produselor pentru ziua următoare tranzacţionate în cadrul pieţelor produselor
standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor centralizate
din România, având ca obiect livrarea de gaze naturale în PVT de-a lungul întregii
zile gaziere pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa
acestui preţ, cu:
c) cel mai recent preţ mediu, ponderat cu cantităţile tranzacţionate, al zilei de
tranzacţionare aferent produselor intrazilnice tranzacţionate în cadrul pieţelor
produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii pieţelor
centralizate din România, publicat de către aceştia din urmă, înregistrat în cele 6
(şase) zile de tranzacţionare a acestui produs anterioare zilei gaziere pentru care au
fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa acestui preţ, cu:
d) cel mai recent preţ mediu, ponderat cu cantităţile tranzacţionate, al zilei de
tranzacţionare aferent produselor pentru ziua următoare tranzacţionate în cadrul
pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii
pieţelor centralizate din România, publicat de către aceştia din urmă, înregistrat în
cele 6 (şase) zile de tranzacţionare a acestui produs anterioare zilei gaziere pentru
care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa acestui preţ, cu:
e) cel mai recent preţ mediu actualizat, calculat de către operatorii pieţelor centralizate
de gaze naturale din România pentru produsele săptămânale tranzacţionate în cadrul
pieţei produselor standardizate pe termen mediu şi lung, având ca obiect livrarea de
gaze naturale în PVT de-a lungul săptămânii ce include ziua gazieră pentru care au
fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau, în lipsa acestui preţ, respectiv cu:
f) preţul de 1 leu/MWh, aplicabil UR care au înregistrat, în ziua gazieră pentru
care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale, dezechilibre cu titlul «Excedent»,
respectiv cu preţul de 500 lei/MWh, aplicabil UR care au înregistrat, în ziua gazieră
pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale, dezechilibre cu titlul

42
LEX
«Deficit»”
5. Articolul 102^2 va avea următorul cuprins:
“ART. 102^2
(1) Preţul marginal de vânzare este egal cu cea mai mică valoare dintre:
a) cel mai mic preţ aferent tranzacţiilor de vânzare efectuate de către OTS în cadrul
pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către operatorii
pieţelor centralizate din România pentru ziua gazieră pentru care au fost determinate
dezechilibrele zilnice finale sau
b) preţul serviciilor de echilibrare achiziţionate de către OTS în vederea echilibrării
fizice a SNT în situaţii de tip «Excedent» şi utilizate de către OTS în ziua gazieră
pentru care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau
c) preţul mediu ponderat aferent zilei gaziere pentru care au fost determinate
dezechilibrele zilnice finale, determinat în conformitate cu prevederile art. 102^1,
minus componenta de ajustare, reprezentând un procent de 10%.
(2) Preţul marginal de cumpărare este egal cu cea mai mare valoare dintre:
a) cel mai mare preţ aferent tranzacţiilor de cumpărare efectuate de către OTS
în cadrul pieţelor produselor standardizate pe termen scurt administrate de către
operatorii pieţelor centralizate din România pentru ziua gazieră pentru care au fost
determinate dezechilibrele zilnice finale sau
b) preţul serviciilor de echilibrare achiziţionate de către OTS în vederea echilibrării
fizice a SNT în situaţii de tip «Deficit» şi utilizate de către OTS în ziua gazieră pentru
care au fost determinate dezechilibrele zilnice finale sau
c) preţul mediu ponderat aferent zilei gaziere pentru care au fost determinate
dezechilibrele zilnice finale, determinat în conformitate cu prevederile art. 102^1,
plus componenta de ajustare, reprezentând un procent de 10%.”
6. Articolele 102^3, 102^4 şi 102^5 se abrogă.
ART. II
Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz“ - S.A. Mediaş şi
utilizatorii reţelei vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar direcţiile de
specialitate din cadrul Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări
respectarea acestora.
ART. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în
vigoare de la 1 ianuarie 2019.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,


Dumitru Chiriţă

Bucureşti, 13 iunie 2018, Nr. 107. ----

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 43


Evenimente
În prezenţa ministrului Economiei,
domnul Dănuţ ANDRUŞCĂ,
au fost recepţionate lucrările la
Staţia electrică de transformare
de la Suceava

Compania Naţională de Transport al fectului judeţului Suceava, Mirela Elena


Energiei Electrice (CNTEE) Transelec- ADOMNICĂI, precum şi a reprezentanţilor
trica S.A. a inaugurat vineri, 27 iulie Parlamentului României, senatorul
2018, lucrările de modernizare real- Ioan STAN şi deputatul Alexandru
izate la Staţia electrică de transformare RĂDULESCU.
400/220/110/20 kV Suceava, un impor- Din partea Transelectrica, au fost
tant nod al Reţelei Electrice de Transport, prezenţi membrii Consiliului de Supra-
care asigură funcţionarea în condiţii de veghere – Ion CIUCULETE, Liviu ILAŞI,
siguranţă a Sistemului Electroenergetic Fănel MIHALCEA şi Adrian MITROI, pre-
Naţional şi face legătura între provinciile cum şi membrii Directoratului – Adrian
istorice ale ţării. Constantin RUSU, Adrian Mircea TEO-
Lucrările de modernizare demarate DORESCU, Constantin SARAGEA şi Vio-
în august 2015, au vizat nivelele de ten- rel VASIU. La eveniment au participat şi
siune de 110 kV şi 20 kV şi au fost ex- reprezentanţii companiilor contractoare.
ecutate de asocierea Siemens SRL – EM- Ministrul Economiei, domnul Dănuţ
SESNS PROD SRL. Investiţia are o valo- ANDRUŞCĂ, a salutat proiectul final-
are de peste 24 de milioane de lei şi a fost izat de Transelectrica la Suceava şi a
realizată integral din fonduri proprii ale evidenţiat importanţa investiţiilor real-
Companiei. izate de companie în acest an, subliniind
Staţia 400/220/110/20 kV Suceava următoarele:
este un important nod energetic din nor- ”Investiţia în staţia de la Suceava este
dul ţării atât pentru viitoarea LEA 400 kV importantă atât pentru companie, pentru că
Gădălin-Suceava, care va închide inelul este o dovadă că Transelectrica urmăreşte
de 400 kV între Moldova şi Ardeal, cât şi riguros programul de investiţii, cât şi pen-
pentru viitoarea LEA 400 kV Suceava- tru întreaga regiune, pentru că staţia de la
Bălţi, parte din proiectul de interconec- Suceava asigură alimentarea cu energie a
tare a sistemelor electroenergetice din două judeţe: Suceava şi Botoşani. Vorbim
România şi din Republica Moldova. despre o investiţie strategică în toate sen-
Ceremonia de inaugurare s-a surile cuvântului. Transelectrica are exe-
desfăşurat în prezenţa ministrului cutate şi în curs de executare proiecte de
Economiei, Dănuţ ANDRUŞCĂ, a pre- investiţii importante: atât cei aproape 200

44
Evenimente

de kilometri de Linie Electrica Aeriană, în 400/220/110/20 kV Suceava este


valoare de 47,5 milioane de euro, care per- pregătită să devină unul dintre noduri-
mit conectarea energetică cu vecinii sârbi le-cheie ale Sistemului Electroenergetic
şi ungari, dar şi demersurile susţinute Naţional, care uneşte regiunile istorice
pentru închiderea inelului de 400 kV, ale României, din punct de vedere ener-
aceasta autostradă a energiei electrice pe getic. Odată cu modernizarea nivelelor
care o dezvoltăm în România. Pentru anul 110 kV şi 20 kV, Staţia 400/220/110/20
2018, Transelectrica are în plan investiţii kV Suceava permite închiderea inelului
în valoare de 420 milioane lei, dintre care de 400 kV în zona de nord, asigurând
120 de milioane de lei sunt alocaţi pentru legătură între Moldova şi Ardeal, prin vi-
lucrări noi. De asemenea, Transelectrica a itoarea linie de 400 kV Suceava – Gădălin.
obţinut o co-finanţare de 27 de milioane Totodată, se creează condiţii pentru ca
de euro de la Comisia Europeană, din care această staţie să fie un punct de legătură
a încasat deja 2,2 milioane de euro, pen- pentru viitoarea interconexiune a siste-
tru linia Cernavodă-Stâlpu. Mă bucur să melor electroenergetice ale României şi
constat că eforturile Transelectrica pentru Republicii Moldova, prin linia Suceava-
accelerarea investiţiilor sunt din ce în ce Bălţi. Prin modernizarea completă a aces-
mai vizibile”. tei staţii creşte siguranţa în alimentare a
La rândul său, Directorul Gener- consumatorilor locali, dar mai ales creşte
al Executiv al CNTEE Transelectrica, siguranţa în funcţionare a Sistemului Elec-
Adrian Constantin RUSU, a declarat: troenergetic Naţional”.
„Mă bucur că în Anul Centenarului Marii Lucrările de modernizare au con-
Uniri, Staţia Electrică de Transformare stat, în principal, în înlocuirea de echi-

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) August 2018 45


Evenimente

pamente primare, înlocuirea instalaţiilor anul 1975, iar din anul 2009 în staţia
de protecţie şi automatizări existente Suceava a fost introdusă şi tensiunea de
cu un sistem de comandă – control in- 400 kV. De asemenea, în Staţia Suceava
tegrat, ceea ce va conduce la creşterea a fost introdusă pentru prima dată în
siguranţei în funcţionare, precum şi la România, în anii ’80, informatica de pro-
reducerea costurilor de mentenanţă. ces în instalaţiile electrice.
Staţia Suceava, aflată în exploatarea Su- Sucursala de Transport Bacău are
cursalei de Transport Bacău a CNTEE activitate pe teritoriul a şase judeţe şi
Transelectrica S.A., funcţionează pe pa- exploatează opt staţii electrice de trans-
tru nivele de tensiune 400/220/110/20 formare şi 1086,3 kilometri de linii elec-
kV şi alimentează consumatorii din trice aeriene cu tensiuni de 110 kV, 220
judeţele Botoşani şi Suceava. Staţiile de kV şi 400 kV.
400 şi 220 kV au fost modernizate într-o
Compania Naţională de Transport al
primă etapă, în perioada 2009-2011, în
Energiei Electrice Transelectrica SA este
cadrul proiectului ”Trecerea la tensiunea
operatorul de transport şi de sistem din
de 400 kV a axului Gutinaş – Bacău Sud
România, care gestionează, operează,
– Roman Nord – Suceava din Sistemul
întreţine, modernizează şi dezvoltă
Naţional de Transport al Energiei Elec-
reţeaua de transport care cuprinde 81 de
trice”.
staţii electrice de transformare, cu o ca-
Prin staţia 110 kV se asigură alimen- pacitate de peste 38.000 MVA şi 8.834,4
tarea zonei de consum Moldova Nord şi kilometri de linii electrice aeriene de
racordarea CET Suceava la Sistemul 100/220 kV, 400 kV şi 750 kV, aflate în
Electroenergetic Naţional, iar staţia 20 gestiunea a opt sucursale de transport.
kV asigură alimentarea unor consuma-
Sursa:  Ştiri  Suceava
tori locali şi alimentarea serviciilor prop-
rii ale staţiei 110/20 kV Suceava. Staţia
electrică de transformare 110/20 kV Prof. univ. dr. ing. Marian RIZEA
Suceava a fost pusă în funcţiune în 1968; Consilier al ministrului economiei pe
tensiunea de 220 kV a fost introdusă în probleme de energie

46
Evenimente

CEI MAI MARI JUCĂTORI


DIN ECONOMIE 2018
În ziua de joi, 28 iunie 2018, la Hotel toarele care au contribuit cel mai mult
Radisson Blu, sala Atlas 1, din Bucureşti, la creşterea economică de anul trecut
a avut loc conferinţa „ZF Cei mai mari exemple de companii puternice din eco-
jucători din economie – Cu motoarele nomia locală; - dificultăţile cu care s-au
turate la maxim”, eveniment care sur- confruntat societăţile comerciale din
prinde evoluţia economică aşa cum este lipsă de predictibilitate; - ce pot învăţa
reflectată în cifrele de afaceri ale celor companiile de talie mijlocie de la liderii
mai mari, zece jucători din economie. economiei româneşti ş.a. Au fost puse în
Această manifestare este realizată de Zia- discuţie provocările cu care se confruntă
rul Financiar de 13 ani, anul acesta fiind investitorii şi cum pot fi sprijinite inves-
organizată în parteneriat cu Alpha Bank, tiţiile străine, cum se pot implica auto-
SAP, Telekom, Aqua Carpatica, Domenii- rităţile locale în atragerea de investitori
le Sâmbureşti şi Terapia Cluj. în zone unde mai există forţă de muncă
În deschidere, Sorin Pîslaru, redac- calificată şi cum se poate evita pierderea
tor şef al Ziarului Financiar, a semnalat unor investiţii de amploare în detrimen-
apariţia Anuarului de Business al Ro- tul statelor din jur.
mâniei, ediţia a XIII-a, coordonat de În anul 2017, în România, princi-
Dana Ciriperu, redactor şef adjunct la palul motor în realizarea unei creşteri
Ziarul Financiar. Anuarul este un un economice de 7% a fost consumul (cu
produs unic pe piaţa românească, care limite de 75%-77% în contribuţia totală).
descrie an de an performanţele din eco- În 2018, previziunile arată o încetinire a
nomia românească. În acastă ediţie sunt ritmului de creştere economică urmare
analizate 80 de pieţe importante din Ro- a creşterii riscurilor într-un mediu eco-
mânia; principalii zece jucători pe baza nomic foarte complex pe plan naţional şi
evoluţiei cifrei de afaceri, a profitului, a internaţional (creşterea dobânzii de bază
numărului de angajaţi şi actuala struc- la nivel european).
tură a acţionariatului; zece din cele mai Din punct de vedere al veniturilor fis-
importante domenii: petrol şi gaze, side- cale, ca element de stabilitate, evoluţia pe
rurgie, construcţii, agricultură, auto, IT, şase luni este pozitivă (1 miliard 322 mi-
farma, e-commerce, firme de asigurări. lioane lei), iar gradul de încasare a fost de
Anuarul prezintă care din pieţe sunt do- 35 – 37 %. S-a remarcat o schimbare de
minate de companiile româneşti, sectoa- mentalitate la nivelul inspectorilor fiscali.
rele care au reprezentat interes pentru Stabilitatea, pe termen lung trebuie să fie
străini şi care au fost cele mai profitabile sprijinită prin investiţii consistente, de
şi dinamice etc. către stat şi zona privată. Există o dis-
Evenimentul prezent a fost structurat crepanţă între practicile internaţionale
pe două module: „Care sunt motoarele şi situaţia din România, unde investito-
de creştere pentru următorii cinci ani rii/ firmele autohtone sunt discriminate
şi cum pot fi ele „turate” la maxim?” în raport cu companiile străine atât prin
şi „Investiţiile – sursă de creştere eco- legislaţia bancară, fiscală şi de investiţii
nomică, de creştere a productivităţii şi cât şi prin tot felul de controale, amenzi
know-how”, moderate de Sorin Pîslaru şi interdicţii din partea autorităţilor naţi-
şi Dana Ciriperu. onale şi locale, realizarea unei pieţe na-
În cadrul tematicii s-au făcut referiri ţionale cu adevărat concurtenţiale, ceea
la: - măsurile de care are nevoie mediul ce necesită, în următoarea perioadă, o
privat pentru a continua investiţiile şi schimbare radicală a legislaţiei economi-
pentru a crea noi locuri de muncă; - sec- ce.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) August 2018 47


Evenimente
S-a invocat nivelul digitalizării, con- cătorii autohtoni; diversificarea şi promo-
cluzionându-se de către participanţi că varea a noi scheme de finanţare şi o mai
„România este pe ultimul loc în Europa, mare implicare a puterii în educaţie, prin
după Bulgaria şi regresăm, din punct de reformarea sistemului de învăţământ.
vedere al indicelui digital. Infrastructură România are nevoie de investiţii prin
digitală există, dar nu şi voinţă politică”, linii noi de business în ceea ce priveşte di-
deşi, în opinia noastră, apreciem că ex- gitalizarea şi inovaţia, în sistemul bancar
plozia comercială a digitalizării nu în- pentru transformarea digitală, în resursa
seamnă un progres şi că trecerea forţată umană, prin organizarea de training-uri.
şi generalizată de la real la virtual este o Investiţiile străine directe în România
(anual de 4,5 miliarde Euro, funcţie de
politicile guvernamentale) sunt o sursă
importantă de tehnologie şi management,
contribuie la: dezvoltarea societăţii, a co-
merţului internaţional şi la integrarea în
economia mondială, contribuie la creş-
terea competitivităţii şi creează locuri de
muncă, dezvoltând capitalul uman. Profi-
tul societăţilor cu capital străin a înregis-
trat, în perioada 2003 – 2017, o creştere
măsură antiumană. Considerăm, în con- cu aproape 1 miliard Euro şi pierderi de
tradictoriu cu participanţii la acest eve- 3 miliarde Euro. Investiţia externă a Ro-
niment, că pentru a avea o evoluţie eco- mâniei reprezintă 39% din PIB.
nomică sustenabilă, creşterea economică
trebuie să se bazeze şi pe micii investi-
tori, pe un sistem bancar românesc, pe
investiţii în PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ,
în AGRICULTURA, SERVICIILE şi RE-
ŢEAUA COMERCIALĂ românească.
În ceea ce priveşte mediul fiscal, Ro-
mânia are nevoie de predictibilitate, sta-
bilitate politică şi performanţă la nivelul
autorităţilor publice.
În România, în primele patru luni ale România este pe ultimul loc la inves-
anului, importurile au depăşit exportu- tiţii în străinătate, avem doar 737 mili-
rile cu 3,8 miliarde Euro, iar din punct oane Euro.
de vedere al deficitului comercial, ne-am În România, Banca Europeană pen-
situat pe locul 7 în Uniunea Europeană. tru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
s-a orientat să investească în sectoarele
care produc bunuri cu valoare adăugată,
agrobusiness. Participanţii la eveniment
consideră că „Economia românească, în
2018, va stagna, iar în 2019, se va înre-
gistra o încetinire datorită marilor jucători
de pe planetă. În 2019, este nevoie de:
stabilitate macroeconomică, atenţie la
riscurile datorate deficitului comercial şi o
Din punct de vedere al investitorilor, schimbare de mentalitate”.
capitalul privat românesc nu este cunos-
cut, produsele inovative româneşti nu-şi Sursa: Comunicat de presă, Ziarul
au locul pe piaţa românească (!...). Sunt Financiar.
necesare: ajutoare de stat, care să fie date
pe bază de criterii, pentru a asigura o le- Ing. Veronica Olteneanu şi
gătură între investitorii străini şi produ- prelucrare: Dr. ing. Gheorghe Buliga
48
Personalităţi

Ing. Gheorghe GEORGESCU –


Petrolist român de elită în domeniu

S-a născut la 23 august 1952, în crat la Schela de Foraj Lilieşti, ca şef de


Ploiești, jud. Prahova. șantier/ brigadă de foraj, responsabil
cu forarea sondelor de petrol şi gaze de
Date despre familie: tatăl: Ioan (n. mare adâncime.
13 oct. 1926, Ploiesti, jud. Prahova - În perioada 1990 – 1997, a revenit
d. sept. 1976, Ploiesti, jud. Prahova), la ROMPETROL, ocupând mai multe
maistru electrician; mama: Floarea; funcţii, pentru diferite locaţii şi proiec-
soția: Andaluza Rozalia; fiul: Florin te din mai multe ţări (Irak, Grecia, Ior-
Romulus. dania, Egipt, Libia, Sudan, Ecuador şi
Studii: a absolvit Liceul industrial India), după cum urmează:
nr. 1 Construcții de mașini Ploiești și - în 1990 a fost supervisor de foraj
cursurile Facultății de Forajul Son- în Irak;
delor și Exploatarea Zăcămintelor de - între 1991 – 1992 – a fost direc-
Petrol și Gaze din Ploiești, promoția tor de proiect la Rompetrol România,
1979. De-a lungul carierei profesionale fiind responsabil cu proiectele execu-
a absolvit mai multe cursuri de specia- tate în Grecia, Iordania şi Egipt;
lizare şi perfecţionare, şi a participat la - între 1992 – 1994 – a fost repre-
mai multe conferinţe şi seminarii care zentantul Rompetrol în Sudan pentru
aveau legatură cu industria de petrol şi execuţia de lucrări de foraj în benefi-
gaze. ciul firmei sudaneze PPUP;
Cariera profesională: - între 1995 – 1997 – a fost direc-
După absolvirea facultăţii, a debutat tor de proiect în Rompetrol Romania,
în profesie și, în perioada 1979 – 1982, respective responsabil cu proiectele
a lucrat ca inginer de foraj la Intreprin- executate în Sudan, Ecuador şi India.
derea de Foraj și Lucrări Geologice Între anii 1998 – 2001, a îndepli-
Speciale București (IFLGS) și la Foraj nit funcția de director comercial la
Sonde Liliești, urmărind direct săparea LUKOIL-România, având sarcina de a
mai multor sonde de pe teritoriul ţării, coordona activitatea de prelucrarea pe-
incluzând şi forarea celei mai adânci trolului la Rafinăria Petrotel Ploieşti.
sonde din Romania la 7.025 metri in Ulterior, în perioada 2001 – 2014,
localitatea Tufeni, judeţul Prahova. în cadrul ROMPETROL - România
Între 1982 – 1987, a funcționat, ca (București) a coordonat activitatea
reprezentant al ROMPETROL - Româ- companiei în funcția de director fo-
nia, în șantierele petroliere din Grecia, raj (2001 – 2010) și director general
supervizând execuţia unor lucrări de (2011 – 2014).
foraj pentru compania greacă Public Începand cu 2014, este admi-
Petroleum Corporation of Greece. nistrator al Aegean Oil Consulting
Apoi, în perioada 1988 – 1991, a lu- Ploiești.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 7(197) Iulie 2018 49


Personalităţi
Contribuții:
- participarea la dezvoltarea in-
dustriei petroliere românești;
- membru al echipei de foraj care
a realizat recordul de adâncime al
unei sonde în România de 7.025 me-
tri;
- reprezentant al industriei pe-
troliere românești în diferite țări, ex-
pert în foraje de mare adâncime.
Alături de multe alte distincții
primite de-a lungul prestigioasei ca-
riere profesionale, renumitului spe-
În conținutul volumului „Enciclo- cialist - inginer de foraj-extracție
pedia economiei resurselor mine- Gheorghe Georgescu, în semn de
rale din România – Ediția a II-a”, înaltă considerație pentru contribuția
lucrare monumentală, editată în anul de excepție adusă la dezvoltarea in-
2017/ București, de Asociaţia „So- dustriei românești de petrol, în anul
cietatea Inginerilor de Petrol şi Gaze 2007, cu prilejul aniversării a 150
(SIPG),  avându-i ca autori pe: dr. ing. de ani de industrie românescă de
Gheorghe Buliga - coordonator, Mem- petrol, i-au fost decernate în cadru
bru titular al Academiei Oamenilor de festiv: DIPLOMA DE ONOARE şi
Ştiinţă din România (AOȘR); prof. dr. Medalia jubiliară   „EXCELENŢĂ ÎN
ing. Dumitru Fodor, Membru titular PERFORMANŢĂ”, la Simpozionul ju-
al Academiei de Științe Tehnice din biliar „Petrolul, modernitatea trecutu-
România (AȘTR); geolog Stelian Diţă, lui şi garanţia viitorului”, eveniment
îl întâlnim evocat pe domnul Gheor- internațional organizat, la Bucureşti
ghe Georgescu – CEO Aegean Oil Con- (ROMEXPO)/ 6-7 decembrie 2007,
sulting în albumul cu fotografiile top- de către Asociația „Societatea Ingine-
managerilor din principalele societăţi rilor de Petrol și Gaze” (SIPG) în co-
petro-gaziere din România, 2017. laborare cu Universitatea Petrol-Gaze
din Ploiești (UPG), Federația Sindica-
telor Libere din Industria Petrolieră
Română (FSLI) – Petrom, Fundaţia
Universitară a Mării Negre (FUMN) și
ExpertPetroleum.

Prof. univ. dr. ing. Marian RIZEA


Vicepreşedinte SIPG
şi
Dr. ec. Violeta ŞUFAN-DUMITRIU
Preşedinte executiv SIPG

50
Recenzii
GENEALOGII
Autor: Mihai Sorin Rădulescu

La Editura VREMEA din Bucureşti,


a apărut în anul 2018 volumul cu ti-
tlul de mai sus, într-o ediţie revizuită.
Ediţia anterioară, din anul 1999, a fost
publicată la Editura Albatros cu ace-
laşi titlu.
Autorul – Mihai Sorin Rădulescu
(născut în 1966) este doctor în istorie,
titlu obţinut la Paris, la Institut Natio-
nal des Langues et Civilisations Orien-
tales (INALCO) în anul 1995, cu teza
intitulată Elita liberală românească
1866 – 1900 (lucrare publicată la Edi-
tura All, în anul 1998). La scurt timp,
a devenit profesor la Facultatea de Is-
torie a Universităţii Bucureşti, după
ce înainte fusese câţiva ani cercetător
la Institutul de Istorie „N. Iorga”, mai
la lumea de altădată, iar în anul 2011,
precis în ramura genealogiei. Ca autor,
la Editura Vremea, volumul In căuta-
a publicat sute de articole în periodice
rea unor istorii uitate, având subtitlul
ştiinţifice şi în presa culturală, precum
Familii româneşti şi peripluri apusene.
şi o serie de lucrări în volum.
A mai publicat, în 2014, tot la Editura
Mihai Sorin Rădulescu a publicat în
Vremea, lucrarea Genealogii greco – ro-
anul 2000, la Editura Istros a Muzeului
mâne, apreciată de istorici, cum ar fi
Brăilei, Genealogia românească. Istoric
profesorul Tudor Teoteoi. A urmat vo-
şi bibliografie (un volum de text şi un
lumul Francmasoneria română în seco-
volum – anexă cu arbori genealogici). A
lul al XIX-lea, apărut la Editura Nestor
urmat la Editura Albatros, în 2002, vo-
– a istoricului Horia Nestorescu – Băl-
lumul Memorie şi strămoşi, în care pre-
ceşti, în anul 2015. În 2017 i-a fost pu-
zintă rezultatele cercetărilor sale gene-
blicat, la Editura Corint, volumul Din
alogice privitoare la unele personalităţi
istoria familiei Ghika. Contribuţii de is-
culturale (Dimitrie Gusti, A.D.Xenopol,
torie culturală.
Sergiu Celibidache, Eugen Ionescu,
În ţara noastră, Genealogia a fost
Radu Gyr, Duiliu Marcu, Anton Bibes-
şi este o disciplină ştiinţifică vitregită,
cu) şi din domeniul medical (Alexan-
chiar dacă în 1971 s-a înfiinţat Co-
dru Obregia, Matei Balş, Ernest Juva-
misia de Heraldică, Genealogie şi
ra ş.a.). În anul 2005 a apărut, tot la
Sigilografie, care în cadrul reuniuni-
Editura Albatros, volumul Cu gândul
lor sale a încercat să acopere anumi-

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 51


Recenzii
te lacune în cunoaşterea originii unor Revenind la volumul recenzat,
personalităţi din toate domeniile vieţii Genealogii, acesta conţine patru ca-
publice. pitole, şi anume: „Generalităţi des-
Astfel, profesorul Mihai Berza, titu- pre studiile genealogice”, „Genealo-
larul cursului de genealogie de la ve- gii de oameni politici”, „Genealogii de
chea Şcoală de Arhivistică, scria (1944): personalităţi culturale” şi „Spiţe de fa-
„Genealogia este una dintre disciplinele milie”.
cele mai folositoare istoricului. Ea poate În capitolul destinat oamenilor
ajuta prin lămuririle sale înţelegerea fe- politici, sunt prezentate genealogi-
nomenelor celor mai variate, fie că apar- ile lui Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu,
ţin ele istoriei politice, aceleia a culturii, Gh.Tătărescu, Ilie Lazăr şi Corneliu
a formelor sociale sau a celor economi- Coposu. În afara originilor acestora şi
ce...”. Tot acesta considera faptul că ale rudelor apropiate sunt arătate şi
Genealogia, „dacă fixează anumite ade- funcţiile pe care le-au ocupat. Amin-
văruri pe bază de criterii sigure, poate tim doar că, de exemplu, Nicolae Tit-
să-şi revendice locul de ştiinţă de - sine ulescu se înrudea cu Nicolae Bălcescu,
– stătătoare”. Theodor Aman, Ion Gigurtu, Ernest
Dintre cei care au îmbrăţişat cu Urdăreanu şi generalul Gh. Argeşeanu.
pasiune această ştiinţă în România, Capitolul care tratează genealogiile
menţionăm pe Ioan Tanoviceanu (1858 personalităţilor culturale se referă la
– 1917), Sever Zotta (1874 – 1943), Gh. Miron Costin, N. Iorga, George D. Flo-
Bezviconi (1910 – 1966), Ştefan D. Gre- rescu, Constantin Rădulescu – Motru,
cianu (1825 – 1908), Petre V. Năstu- Henri Coandă, Mircea Vulcănescu,
rel (1854 – 1920), Ioan C. Filitti (1879 Ştefan Lupaşcu, Constantin Noica,
– 1945), Emanoil Hagi – Mosco (1882 Emil Cioran, Vintilă Horia şi Dinu
– 1976), George D. Florescu (1893 – Mareş.
1976), Alexandru V. Perietzianu – Bu- Ascendenţa şi înrudirile lui Nico-
zău (1911 – 1995). În ultima perioadă lae Iorga au fost studiate mai întâi de
au avut contribuţii originale Neagu fostul său secretar, Barbu Theodor-
Djuvara şi Ştefan S. Gorovei. escu, în 1947 când a publicat aceste
rezultate. Cercetările au fost continu-
ate de Ştefan S. Gorovei şi Mihai Sorin
Rădulescu şi publicate în „Acta Molda-
viae Meridionalis”, în perioada 1985 –
1986. Şase membri ai familiei Iorga au
deţinut ranguri boiereşti, în epoca Re-
gulamentului Organic: Costachi Iorga,
ban şi spătar; Alecu Iorga, comis; Ian-
cu Iorga, medelnicer şi căminar; Iorgu
Iorga, pitar, stolnic şi paharnic; Eman-
oil Iorga, pitar; Nicu Iorga, medelnicer,
tatăl istoricului.
Maria Tzigara – Samurcaş (1875 –
1971), soţia istoricului de artă Alexan-
dru Tzigara – Samurcaş, întemeietorul
muzeografiei româneşti, era vară de-al
doilea cu Nicolae Iorga. Soţii Tzigara –
Samurcaş au fost naşii lui Nicolae Ior-
ga, la cea de-a doua căsătorie a aces-
tuia, cu Catinca Bogdan. Prin familia
Miclescu, Nicolae Iorga era consangvin
52
Recenzii
cu mitropoliţii Sofronie şi Calinic Mi- tinuat linia familiei prin conţii de Ho-
clescu, precum şi cu istoricul P. P. Pa- henberg, linie care s-a stins în 1486.
naitescu. Autorul prezintă o serie de elemente
Henri Coandă (1886 – 1972) s-a genealogice ale familiei.
născut din căsătoria ofiţerului Con- Linia din care descind regii României
stantin Coandă, general şi preşedinte scoboară din principele Johann de Ho-
al Consiliului de Miniştri în 1918, cu henzollern-Sigmaringen, căsătorit cu
Aida (Hayda) Danet, fiica medicului Johanna de Hohenzollern-Hechingen
francez Gustave – Adolphe Danet (1827 (decedată în 1634). Fiul lor, Meinrad I
– 1893). Doctorul Danet a fost medic al (1605 – 1681), a avut din căsătoria sa cu
Preşedinţiei Senatului francez. În 1869 contesa Anna Maria de Tӧrring-Seefeld
(+ 1682), pe principele Maximilian (1636
a devenit cavaler al Legiunii de Onoa-
– 1689). S-au continuat legăturile dintre
re. A fost căsătorit cu grecoaica Fan-
linia de Sigmaringen şi cea de Branden-
ny Falanga, cu care a avut trei copii: burg. La stingerea ramurii de Hechingen,
Henri, Gustave – Marie – Louise şi Aida principele Karl Anton de Hohenzollern-
(Hayda), viitoarea soţie a lui Constantin Sigmaringen a avut şase copii cu Josephi-
Coandă. Tatăl lui Henri Coandă a avut na de Baden, dintre care Karl a devenit în
relaţii de prietenie cu Louis Pasteur, cu 1866 domn al României şi în 1881 rege,
Vasile Alecsandri şi cu Alexandru Odo- sub numele de Carol I (1839 – 1914).
bescu (V. Firoiu, 1971). Una dintre familiile nobile româ-
Saşa Odobescu, soţia lui Alexandru ne din Transilvania o constituie fami-
Odobescu, a fost naşa de căsătorie a lui lia Raţiu de Noşlac. Prima menţiune a
Constantin Coandă şi a Aidei Danet. unui membru al familiei datează din
În continuare, autorul se referă la 1394. În anul 1578, Petre Raţiu primeş-
strămoşii lui Constantin Coandă şi la te o diplomă de nobleţe de la împăratul
genealogia familiei olteneşti Coandă, Rudolf al II-lea, iar în 1625, principele
care se poate urmări până la începutul Transilvaniei Gabriel Bethlen înnoieş-
sec. al XVIII-lea. te diploma de nobleţe familiei Raţiu de
În capitolul „Spiţe de familie” sunt Noşlac. Din această familie s-au ridicat
prezentate informaţii genealogice de- mai multe personalităţi – oameni poli-
spre casa de Hohenzollern – Sigmarin- tici, preoţi, cărturari, avocaţi, profesori:
gen, Paleologii români, familia lui Ian- Gligor Raţiu (cu şapte fii), Vasile Raţiu
cu Jianu, familia Raţiu, familia Ster- (1783 – 1870), canonic, profesor de filo-
ca - Şuluţiu de Cărpiniş, Mihail Vodă zofie şi director al Seminarului din Blaj,
Sturdza, familia Costa-Foru, familia Gligor (1789 – 1864), tatăl lui Ioan Ra-
Oromolu, Sănăteştii, familia Storck şi ţiu (1828 – 1902), care a organizat Par-
despre rudele româneşti ale lui Victor tidul Naţional Român din Tranisilva-
Hugo. nia, fiind preşedintele acestuia până la
Casa de Hohenzollern reprezintă moartea sa. Dr. Ion Raţiu a avut trei fii-
una dintre marile familii ale evului me- ce; una dintre ele – Dorina – a fost soţia
diu german. Obârşia ei se află în Sua- omului politic Iuliu Coroianu. Acesta
bia (regiune în sud – vestul Germaniei). din urmă a fost fratele Clarei Coroianu,
Primii reprezentanţi cerţi ai familiei de mama lui Iuliu Maniu. Fiul lui Nicolae
Hohenzollern sunt atestaţi de o cronică Raţiu (1856 – 1932), avocatul Augustin
din 1061 (de Berthold von Reichenau). Raţiu (1884 – 1974), decan al Baroului
Aceştia au întemeiat o mănăstire de Turda, a fost tatăl lui Ion Raţiu, pre-
în Munţii Pădurea Neagră, unde au şedintele Uniunii Mondiale a Români-
vieţuit primii reprezentanţi ai familiei, lor Liberi şi fost candidat la preşedinţia
continuându-se prin Burchard I (ucis României, născut în 1917 la Turda şi
în 1061), Burchard II şi Burchard III. decedat la Londra, în anul 2000.
Urmaşii acestuia din urmă au con- Dr. ing. Florin A. RĂDULESCU
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 53
Info

DIN ISTORIA EXTRACŢIEI ŞI


EXPLOATĂRII PETROLULUI DIN
ROMÂNIA
(din sec.I.e.n. până la sfârșitul sec.XIX)
Dr. ing. Florin A. RĂDULESCU

În ţara noastră, existenţa petrolu- Episcopul de Prisren, Samirovich,


lui şi a produselor provenite din de- menţionează la 1685, o suprafaţă
gradarea acestuia a fost semnalată de neagră din apropierea oraţului
pe vremea romanilor. Cea mai veche Târgovişte, din care se fac lumânări
relatare scrisă menţionează focurile care ard asemenea celor de ceară (I.
nestinse de la Lopătari (din nordul Ştefănescu şi V. Stănică, 1966). Tot
judeţului Buzău). Săpăturile arheo- nişte călători străini semnalează la Te-
logice au scos la iveală existenţa şi fo- lega, două „fabrici de gudron” (1778).
losirea petrolului brut încă înainte de Dascălul copiilor lui Alexandru
cucerirea Daciei de către romani (Con- Ipsilanti remarcă în 1788 existenţa
stantin N.Boncu, 1971). Asemenea a numeroase zăcăminte aflate la su-
mărturii au apărut după săpăturile prafaţa solului şi uşurinţa cu care se
de la cetatea dacică Poiana, de la Su- poate obţine ţiţeiul.
cidava, Tomis (Constanţa), Târgşorul Aceleaşi referiri au fost făcute şi
Vechi (lângă Ploieşti), Histria. în Moldova, la Lucăceşti, Moineşti, în
Din epoca formării statelor feudale împrejurimile Vicovului şi în judeţul
române s-au găsit urme materiale de Neamţ, la Bâznoşeni.
viaţă şi s-a putut reconstitui viaţa O altă localitate bogată în zăcămin-
umană, în timpul căreia populaţia a te de ţiţei este amintită în 1493, când
folosit acest produs al subsolului şi a domnitorul Ştefan cel Mare care dă-
altor substanţe, cum ar fi păcura, bi- ruieşte lui Sima Bahluianu, Teţcani-
tumul şi smoala. ul împreună cu „lacul puturos” situ-
Trebuie să mai amintim şi numer- at în ţinutul Bacăului, la confluenţa
oasele mărturii ale străinilor despre Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat.
petrolul românesc. Astfel Giovanni Dintre localităţile în care se
Bottero Benese vorbeşte (în 1596) de- extrăgea ţiţei în Moldova, a fost şi
spre „uleiul mineral” din dealurile satul Tăteşti. „Păcurile de la Tăteşti”
Ţintei (Sava Petrescu, 1937). au fost în stăpânirea călugărilor din
Tot la sfârşitul secolului al XVI- Mănăstirea Tazlău. Acestea rămân
lea, Francisco Sivori aminteşte de în posesia călugărilor şi în timpul
gudronul şi ceara neagră din munţii domniei lui Miron Barnovschi (1626
Ţării Româneşti (N. Iorga, 1925). – 1629). Se mai citează extracţia
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 55
Info
ţiţeiului la Doftana şi pe raza satului de puţuri, dintre care 3 erau exploa-
Ocna (Valerian Popovici, 1957). tate de Mănăstirea Sinaia, 23 de către
Informaţii documentare referitoare moşneni, 3 de medelnicerul Ioniţă
la petrolul din Ţara Românească apar Crăciunescu şi alte 3 de vornicul Gri-
încă din 1517, din timpul domniei lui gore Filipescu.
Neagoe Basarab, în satul Secăreni. Zăcămintele de petrol din care
Mai târziu, în 1660 sunt relatate (în se extrăgea, existau şi în judeţul
1697) surse de petrol la Buştenari şi la Dâmboviţa, la Drăgăneşti, Gura
Câmpina (Stoica Teodorescu, 1924). Ocniţei, Lopătari, Păcuri (Criveleşti).
Multe terenuri cu subsoluri bogate În judeţul Buzău au fost menţio-
în zăcăminte de petrol au aparţinut nate numeroase locuri cu depozite de
unor mănăstiri, cum ar fi mănăstirea păcură şi sare, la Lopătari, Pârscov şi
Sinaia, Mărgineni şi unor boieri care Istriţa.
au achiziţionat aceste terenuri de la Utilizarea ţiţeiului a fost semna-
moşnenii proprietari. lată şi de călătorul străin Bandinus,
În actualul judeţ Prahova (în sec. încă din sec. al XVII-lea, care se folo-
XVI judeţul Saac) (Constantin C. sea la unsul osiilor căruţelor (Dimitrie
Giures­cu, 1957) apare cea mai veche Cantemir, în „Descrierea Moldovei”,
menţiune despre existenţa ţiţeiului Editura Tineretului, 1961).
în 1521, când „păcureanul” deţinea o Ţiţeiul a contribuit la facilitarea
moşie bogată în asemenea acumulări, transportului de mărfuri pe uscat
între pâraiele Lopatna şi Matiţa. şi pe apă. La sfârşitul sec. al XVIII-
Un alt document din 1676 lea şi începutul sec. al XIX-lea, Ţara
vorbeşte de un conflict între moşnenii Românească şi Moldova au fost obli-
din Hizeşti şi Matiţa, privind propri- gate să procure mari cantităţi de pet-
etatea asupra puţurilor de păcură de rol pentru aprovizionarea armatelor
pe moşia Hizeşti. Moşia Matiţa se afla turceşti sau a trupelor de ocupaţie.
în posesia Episcopiei Buzău, care des- Între anii 1785 – 1840, schelele
chide aici o serie de puţuri de păcură. Valea Seacă, Hizeşti (Păcureţi) au dat
Aceeaşi Episcopie deţinea şi la Podeni în circuitul pieţii 300 000 de vedre de
asemenea puţuri. ţiţei.
Extinderea extracţiei ţiţeiului şi a Cantităţile extrase din Ţara
păcurei s-a făcut în interesul şi potri- Românească şi Moldova au fost fo-
vit necesităţilor moşiilor şi ale dom- losite de trupele ruseşti şi în timpul
niei. războiului ruso – turc din 1806 – 1812
Un mineralog englez, Lowi, cu şi 1828 – 1829.
ocazia unei călătorii de informare În volumul lui Constantin M.
a afirmat că în satul Păcureţi erau Boncu, Contribuţii la istoria petrolului
35 puţuri (Constantin C. Giurescu, românesc (1971), sunt menţionate şi
1957). În Catagrafia locuitorilor aces- metodele vechi de extracţie a petrolu-
tui judeţ apare faptul că în iarna 1829 lui şi păcurei: culegerea din lacurile
– 1830 existau la Păcureţi şi Matiţa 48 de ţiţei şi gropile cu păcură, spălarea
56
Info
nisipurilor bituminoase cu apă, ex- Modernizarea ţărilor române se
tracţia prin puţuri (petrolul se scotea reflectă şi în domeniul extracţiei pe-
cu un scripete, cu ajutorul căruia se trolului. Prin aplicarea Regulamentu-
scotea lichidul cu un hârdău sau bur- lui Organic încetează dreptul exerci-
duf). tat de domnie şi se aplică dreptul de
Proprietatea exclusivă asupra ză- monopol asupra surselor de petrol
cămintelor de ţiţei şi asupra extracţiei al proprietarului (boieri, mănăstiri şi
lui revenea domniei pe moşiile boie- moşneni).
rilor, mănăstirilor şi pe proprietăţile Prelucrarea industrială a petrolu-
moşnenilor. lui a debutat la prima „fabrică de gaz”
În Ţara Românească şi Moldova, din Ploieşti (în 1856), în localitatea
încasarea veniturilor din această ac- Râfov (G. Georgescu – Buzău, 1960).
tivitate şi extracţia au prezentat dife- Fondatorul acestei fabrici este
renţe, atunci când aceasta avea loc considerat Teodor Mehedinţeanu
pe moşiile boiereşti sau proprietăţile (Mihail Pizanty, 1938), cu toate că
moşnenilor. În Moldova, zăcămintele există şi alte păreri. Una dintre ele îi
de ţiţei şi exploatarea lor revenea pro- atribuie înfiinţarea boierului Marin
prietarilor funciari, boieri, mănăstiri Mehedinţeanu, deţinător al acestei fa-
şi răzeşii. brici (Arhivele Statului Ploieşti, 1861),
Dificultăţile cu transportul, pre- care a încheiat cu municipalitatea
ţurile exagerate şi lipsa de capital a oraşului Ploieşti un contract priv-
negustorilor nu au contribuit la sati- ind iluminarea acestui oraş şi a unor
sfacerea necesităţilor pieţei şi în 1812 contracte de aprovizionare cu materie
s-a semnalat lipsa petrolului pe pieţe- primă, necesară funcţionării fabricii.
le din oraşele Ploieşti, Târgovişte, Băi- În 1861, Marin Mehedinţeanu a
coi, Călăraşi, Craiova. decedat şi conducerea fabricii a fost
Desfăşurarea comerţului cu ţiţei preluată de fratele său Teodor şi mai
din Ţara Românească a fost stânje- târziu, în 1884, de N. Mehedinţeanu,
nită de taxele vamale interne (se im- fiul lui Marin Mehedinţeanu. Famil-
porta ţiţei din Moldova) şi abuzurile ia acestora arendau mari zăcăminte
vameşilor care percepeau taxe vamale de ţiţei pe moşia Păcureţi – Prahova.
ilegale sau majorate. Ei au apelat şi la specialişti străini,
În ţările române, dintre produse- cum ar fi chimistul francez Paugen şi
le exportate, petrolul ocupa un loc apoi la firma Moltrecht, constructoare
de frunte. La sfârşitul sec. al XVIII- de aparate pentru distilat şisturi (C.
lea, cantitatea produsă în Moldova Alimănişteanu, 1906).
satisfăcea necesităţile interne şi ale „Fabrica de gaz” a lui Marin
comerţului extern. Exista o competi- Mehedinţeanu, deşi avea o instalaţie
ţie a acesteia cu Ţara Românească. rudimentară, capacitatea de prelu-
Moldova avea legături comerciale cu crare era de 2710 tone (în medie 7,6
Transilvania, prin punctele vamale tone/ zi), cu mult mai mare decât
Câmpulung şi Trotuş. producţia de petrol din acea vreme.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 57
Info
Afară de fabrica lui Mehedinţeanu, dezvoltat legăturile comerciale cu
tot în Ploieşti (Râfov) exista şi fabrica Transilvania.
lui Eduard Madasch şi în localitatea Această conjunctură favorabilă a
Păcureţi, „Fabrica de gaz” a lui Gh. determinat construirea unor căi de
Chirciu. comunicaţie necesare schimburilor
Asemenea instalaţii de rafinare a comerciale. Se fac primele şosele din
petrolului existau şi în judeţul Buzău, ţară: Turnu Severin – Craiova – Piteşti
la Sărata – Ogrăzile (proprietar – Bucureşti – Focşani, Bucureşti –
căminăreasa Zoiţa Moscu) şi două în Ploieşti – Predeal, Braşov – Oradea,
vecinătatea oraşului Buzău. Bacău – Tg. Ocna şi Bacău – Moineşti.
În Moldova se mai menţionează S-a dezvoltat şi comerţul extern,
un centru puternic de prelucrare la cu Turcia şi Austria.
Valea Arinilor. Produsele petroliere din Ţările
După cum se ştie, în 1857, Române sunt tot mai mult solicitate
Bucureştiul era primul oraş din lume pe pieţele străine şi au fost deosebit
iluminat cu petrol lampant, prove- de apreciate, iar veniturile realizate
nit de la (în 1697) „fabrica de gaz” a din export au contribuit la consoli-
lui Teodor Mehedinţeanu. La această darea statului român modern.
dată, oraşul Ploieşti era iluminat cu Astfel, în Ţara Românească valo-
felinare cu lumânări de seu şi lămpi area exportului de ţiţei s-a dublat în
cu ulei de rapiţă. 1859 faţă de anul 1850.
Experienţa acumulată la Bucureşti Unirea din 1859 şi reformele
şi Ploieşti în privinţa iluminatului cu înfăptuite în timpul domniei lui Alex-
petrol lampant a servit aplicarea aces- andru Ioan Cuza au asigurat elimi-
tuia şi în alte oraşe: Buzău şi Brăila (a narea principalelor elemente feu-
1860), Zimnicea (1860), Baia de Ara- dale din viaţa social – economică.
mă şi Horezu (1861), Turnu Severin Acestea s-au reflectat şi în domeniul
(1861). extracţiei ţiţeiului. S-au concesionat
Şi în Moldova s-a extins acest sis- zăcămintele de pe moşiile mănăstirilor
tem de iluminat în oraşele Iaşi (1858), Sinaia, Mislea şi Dealu.
Bârlad, Bacău, Focşani, Vaslui, Târgu S-a extins aria zăcămmintelor de
Frumos, Piatra Neamţ (toate în anul ţiţei, care în 1861 se aflau numai în
1862), Tecuci şi Odobeşti (în 1863). judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Râm-
In 1878 a început şi iluminarea cu nicu Sărat.
petrol lampant a oraşului Constanţa. Domnitorul Al. I. Cuza, încă din
Tratatul de la Adrianopol a legife- 1860, a urmărit centralizarea extracţiei
rat comerţul pe Dunăre şi mare, în- petrolului, acţiune care întâmpina
lăturând monopolul otoman în dez- greutăţi din cauza sustragerii de la
voltarea economiei Ţărilor Române, îndatoririle către stat a unor produ-
ceea ce a dat posibilitatea dezvoltării cători. În 1863 existau exploatări pe
producţiei de cereale, sare şi păcură. moşiile statului fără să fie cunoscute.
S-au desfiinţat vămile interne şi s-au După 1864, se constată mari pro-
58
Info
grese în extracţia ţiţeiului pe moşi- „Compania Suchard” (din Viena, în
ile mănăstirilor din judeţele Bacău, 1879); societatea germană Hildeb-
Dâmboviţa şi concesionarea şi de pe rand (în 1880); societatea belgiană
alte moşii (în afara mănăstirilor), ale „Vanderehneren et Comp.” (în 1890);
moşierilor, moşnenilor şi foştilor clă- societăţile „William Fower” şi „Ozinga
caşi. et Comp.” (în 1895).
Numărul mare al solicitanţilor Cu toate încercările repre­
pentru extragerea ţiţeiului se oglin- zentanţilor capitalului străin şi ale
deşte şi în regulamentul din 13 ia- burgheziei româneşti de a extinde
nuarie 1893, semnat de P. P. Carp, extracţia prin sonde, informaţiile
ministrul Agriculturii, Industriei, Co- arată că extracţia era dominată de mi-
merţului şi Domeniilor. jloace primitive. Situaţia se va schim-
Dezvoltarea extracţiei petrolului a ba în secolul XX, urmare a progresel-
determinat pătrunderea capitalului or tehnologice în ambele domenii, ale
străin, încă din 1861. Prima societa- extracţiei şi prelucrării petrolului.
te cu capital străin din Muntenia a
fost „Valachia Petroleum Company”, Dr. ing. Florin A. RĂDULESCU
înfiinţată în 1864. Au urmat şi altele:

Christina Verchere, directorul executiv al companiei, a subliniat că OMV


Petrom va lua, în acest an, o decizie privind investiţia în proiectul Neptun Deep
din Marea Neagră, iar aceasta depinde de existenţa unui cadru fiscal stabil şi clar,
de liberalizarea pieţei de gaze, precum şi de dezvoltarea infrastructurii de gaze
naturale.
Directorul general al grupului petrolier a declarat: „Marea Neagră este foarte
importantă pentru România şi pentru OMV Petrom. Există o mare oportunitate
din acest punct de vedere, ca România să-şi asigure siguranţa energetică. Vedem
posibilitatea ca investiţii de miliarde de euro să vină în ţară, ceea ce va determina,
pe de o parte, creşterea veniturilor la bugetul de stat şi, pe de alta, aceasta poate
plasa România într-o poziţie cheie, pe piaţa de energie din zonă. Pentru ca noi să
putem valorifica această oportunitate, avem nevoie de un regim fiscal stabil şi clar,
a unei pieţe liberalizate, şi dezvoltarea infrastructurii de gaze. Claritatea sistemului
fiscal este foarte importantă şi aşteptăm clarificări de la Guvern pe acest subiect“.
De asemenea, CEO-ul OMV Petrom a precizat că, în momentul în care Legea
offshore a ajuns în Comisia de industrii din Senat, compania nu a putut comenta
asupra acelei versiuni, însă în varianta aceea a legii a văzut deficienţe importante.
Directorul OMV Petrom a adăugat că economia României s-a bucurat de o
creştere puternică, dar că a observat o încetinire a consumului, inflaţia începe
să îşi facă simţite efectele, astfel încât se aşteaptă la un declin în partea a doua a
anului.
Sursa: OMV Petrom

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 59


Info

Sistemului gazier românesc


- o analiză recentă -

Dr. ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ


Secretar General S.I.P.G.

Cu o producţie anuală de aproape noi surse, precum şi tranzitul către


11 mld. mc. în 2016, România este pieţele central-europene a producţiei
cel mai important producător de de gaze naturale din Bazinul Caspic
gaze naturale din Europa de Est. (prin inter-conectorul România-
Importul anual a fost, în ultimii ani, Bulgaria şi prin viitorul inter-conector
de circa 10% din consum, necesar Bulgaria-Grecia, România va avea
pentru a acoperi cererea crescută din acces la Coridorul Sudic de Gaz).
lunile de iarnă. Rezervele certe erau, Totodată, BRUA poate reprezenta şi
în anul 2015, de 101 mld. mc, ceea o cale de acces la pieţele europene a
ce, la ratele actuale de consum şi unei părţi a potenţialei producţii din
de înlocuire a producţiei, înseamnă Marea Neagră.
că se vor epuiza în următorii 15- În perioada 2008-2016, consorţiul
20 de ani. Pentru dezvoltarea de noi ExxonMobile - OMV Petrom a realizat
resurse de gaze naturale şi pentru explorarea şi evaluarea blocului
creşterea gradului de recuperare din Neptun Deep. Sonda Domino-1 de
zăcămintele existente sunt necesare, explorare la mare adâncime şi a
în continuare, investiţii substanţiale. descoperit, în 2012, cel mai mare
Gazoductul BRUA va constitui zăcământ de gaze naturale din Marea
o dezvoltare esenţială a sistemului Neagră, cu rezerve estimate de 48-
naţional de transport gaze naturale 84 mld. mc. Apoi, în anul 2015,
(SNT). Acesta are ca scop creşterea companiile Lukoil, PanAtlantic şi
securităţii în alimentarea cu gaze Romgaz au anunţat descoperirea
naturale a României prin acces la unui zăcământ important off-shore,

60
Info
pentru care evaluările preliminare că realizarea proiectelor de interes
indică rezerve de peste 30 mld.mc. comun de gaze naturale în regiunea
Dezvoltarea acestor rezerve pentru sud-est europeană până în 2030 nu
începerea producţiei presupune însă este suficientă pentru ca România
investiţii de miliarde de dolari, în plus să elimine riscurile de securitate a
faţă de cele câteva miliarde investite aprovizionării. Cel puţin două conclu-
până acum în explorare. zii importante se desprind si anume:
Ungaria a anunţat, în iulie 2017, a) Securitatea aprovizionării
modificarea proiectului iniţial al cu gaze naturale a României
BRUA, cu posibilitatea asigurării depinde, pe termen lung, de
legăturii cu Hub-ul Central European dezvoltarea resurselor interne.
de la Viena (CEGH) prin inter-conec- În orizontul anului 2030, cel
torul Ungaria-Slovacia şi apoi prin mai mare aport îl pot avea
sistemul slovac de transport gaze. exploatările de gaz din Marea
În aceste condiţii, România trebuie Neagră;
să continue eforturile diplomatice b) Vulnerabilitatea mărită
de restabilire a configuraţiei iniţiale a României faţă de tranzitul
a proiectului; interesul naţional al gazelor naturale prin Ucraina
României este de a avea o legătura şi riscul întreruperii acestor
directă, bi-direcţională, cu un hub fluxuri de către Federaţia Rusă
lichid, pe care preţul gazelor natu- începând cu 2020 subliniază
rale se formează transparent. Inter- importanţa dezvoltării neîntâr-
conectarea Romaniei la sistemele ziate a unor alternative de
regionale de transport al gazelor na- infrastructură, care să ofe-
turale constituie un pas esenţial în re pe mai departe opţiuni de
dezvoltarea SNT şi în integrarea în aprovizionare cu gaze naturale
piaţa europeană. În afară de faptul că din import.
reprezintă o obligaţie în cadrul Uni- Pe de alta parte, compania Black
unii Europene, interconectarea şi ali- Sea Oil & Gas SRL, deţinută de
nierea regulilor de operare aduce ben- fondul de investiţii american The
eficii de securitate energetică, comer- Carlyle, împreună cu partenerii săi
ciale, economice şi politice. de concesiune a anunţat eşecul
Rezultatele unor teste de stres re- campaniei privind forajul a două
alizate de ENTSO-G în 2017 arată că, sonde de explorare în perimetrul XV
în situaţia unei întreruperi prelungite Midia, platforma continentală a Mării
a tranzitului de gaze naturale ruseşti Negre.
prin Ucraina în lunile de iarnă, Româ- Campania de foraj fusese
nia prezintă o vulnerabilitate de se- programată iniţial pentru trimestrul IV
curitate a aprovizionării, din cauza 2017, în funcţie de disponibilitatea
limitărilor de infrastructură. Un alt platformei. Pentru această cam-
studiu din 2017 al ENTSO-G arată panie BSOG a folosit platforma de

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 61


Info
foraj „GSP Saturn”. GSP Saturn este voltare Gaze Naturale Midia („Proi-
o platformă auto ridicatoare cu pat- ectul MGD”). Deşi campania nu a
ru picioare, deţinând un palmares în adus descoperirile de gaze aşteptate,
executarea de operaţiuni de foraj la din punct de vedere operaţional şi al
nivel internaţional. Anterior realizării sănătăţii şi securităţii în muncă, son-
acestei campanii de foraj, platforma dele au fost finalizate cu succes”, a
a fost localizată în portul Rotterdam, declarat Mark Beacom, CEO BSOG.
Olanda. Pentru prima sondă a pro- Conform BSOG, România are ne-
gramului de foraj, Iulia-1, situată la voie ca descoperirile de hidrocarburi
o adâncime a apei 73 m şi la 115 km făcute în Marea Neagră să fie puse
de ţărm, forajul a demarat la 8 mai în producţie pentru ca ţara să poată
2018 iar sonda a fost forată până la beneficia de avantaje semnificative,
adâncimea de 2110 m (formaţiunea cum ar fi ocuparea forţei de muncă pe
Ponţian). Cea de-a doua sondă, Pau- termen lung, taxe şi redevenţe plătite
la-1, situată la o adâncime a apei de statului şi asigurarea securităţii ener-
88 de metri şi la 147 km de ţărm, a getice a ţării. Acestea vor contribui, de
fost forată începând cu data de 17 asemenea, la atragerea altor investiţii
iunie 2018 până la adâncimea de conexe industriei de petrol şi gaze, in-
1036 m (formaţiunea Dacian). Sonda clusiv producţia de energie electrică
Iulia-1 nu a evidenţiat niciun rezervor pe bază de gaze naturale şi industria
de gaze în Ponţianul Superior, iar gro- petrochimică.
simea efectiv productivă a stratului Legea Offshore care a fost trimisă
şi volumele de gaze identificate prin în Parlament pentru reexaminare în
sonda Paula-1 nu s-au dovedit viabile data de 2 august 2018, trebuie să
economic pentru a justifica probarea rezolve în timp util reglementarea
acestora. Rezultatele sondei Paula-1 corespunzătoare a procedurilor de
confirmă potenţialul structurii de tip autorizare a proiectelor, a structurării
Dacian, identificată deja prin desco- şi funcţionarii pieţei gazelor naturale
peririle Ana şi Doina. şi a regimului fiscal stabil aplicabil,
„Această campanie de foraj pentru ca respectivele proiecte să se
demonstrează riscurile inerente materializeze. Presupunând că toate
încercării de a găsi resurse de gaze aceste probleme vor fi soluţionate în
în largul Mării Negre, unde şansa de timp util, BSOG intenţionează să ia
succes nu este mai mare de 25%. Dacă decizia finală de investiţie în trimes-
această campanie de foraj ar fi fost trul IV 2018. Tot spre finele anului, şi
încununată de succes, ea nu numai OMV Petrom şi partenerii americani
că ar fi furnizat României resurse su- de la ExxonMobile vor anunţa dacă
plimentare de gaze naturale, sporind vor continua să investească în Marea
astfel siguranţa aprovizionării, dar ar Neagră.
fi putut utiliza infrastructura propusă
a fi construită pentru Proiectul de Dez-

62
Info

EVOLUŢIA COTAŢIILOR ÎN 2010-2018 LA


PRINCIPALELE PRODUSE PETROLIERE

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 8(198) august 2018 63


Info

64