Sunteți pe pagina 1din 156

Nicoleta Ciobanu

Irina Terecoasă

Ghidul cadrului didactic


pentru învățământul primar

• Matematică și explorarea mediului


• Comunicare în limba română
• Dezvoltare personală
• Arte vizuale și abilități practice
• Muzică și mișcare
Clasa pregătitoare
CD PRESS vă recomandă următoarele materiale didactice
pentru clasa pregătitoare, asociate CAIETELOR MICULUI ȘCOLAR!
La achiziționarea acestui caiet
veți primi, GRATUIT, TRUSA
Jocuri MICULUI ȘCOLAR, compusă
și exerciții din: tăbliță de scriere, marker
grafice Trusa
special pentru scriere și desen, micului
Caietul burețel pentru ștergere, mapă școlar
micului de plastic cu fermoar.
școlar

În lumea
caiet
poveștilor
interdisciplinar
cu Vivi și Ari
(exersare/
aprofundare/
dezvoltare)
pagină MEM pagină CLR pagini DP activitate AVAP

+ Gratuit Carte digitală


(texte-suport + planșe didactice
Fișe de lucru corespunzătoare textelor)
pentru descărcare:
pentru descărcare: http://www.cdpress.ro/pageflip/carte_digitala/mobile/index.html#p=1
http://cdpress.ro/img/cms/fise_CLR_MEM.pdf
REVISTE ● CARTE ŞCOLARĂ ● MANUALE DIGITALE ● DOTĂRI ŞCOLARE
Prima alegere în domeniul produselor şi al proiectelor educaţionale româneşti de calitate pentru şcoală şi familie
Răsfoiește și comandă on-line pe www.cdpress.ro
e-mail: manuale@cdpress.ro; : 021.337.37.37
GHIDUL CADRULUI DIDACTIC PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR Editura CD PRESS
CLASA PREGĂTITOARE Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
 Comunicare în limba română Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37
 Matematică și explorarea mediului Fax: 021.337.37.57
 Dezvoltare personală e-mail: office@cdpress.ro
www.cdpress.ro Scanează codul şi consultă catalogul
 Arte vizuale și abilități practice
complet de titluri al Editurii CD PRESS.
 Muzică și mișcare Editura CD PRESS
Comenzi:
Editor: dr. Costin DIACONESCU @ manuale@cdpress.ro
Redactor: Viorica IACOB  021.337.37.37 ● 0744.521.194
Tehnoredactare: Crăița GEORGESCU  www.cdpress.ro
Clara ARUȘTEI
Cristina TOPUZARU
© Copyright CD PRESS 2016, 2017, 2018

CD PRESS editează
și revistele educaționale

REVISTE ● CARTE ŞCOLARĂ ●


MANUALE DIGITALE ● DOTĂRI ŞCOLARE
Prima alegere în domeniul produselor şi al proiectelor
educaţionale româneşti de calitate pentru şcoală şi familie

3
CUPRINS
I. PREMISELE CLASEI PREGĂTITOARE
Cuvânt-înainte ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 6
II. PREZENTAREA AUXILIARELOR CAIETELE MICULUI ȘCOLAR
1. Setul Caietele micului școlar – un model de abordare integrată ......................................................................................................................................................................................... 7
2. Model de abordare integrată – reprezentare grafică .................................................................................................................................................................................................................. 9
3. Cuprinsul caietelor (MEM • CLR • DP • AVAP)................................................................................................................................................................................................................................... 10
4. Orientarea cititorului în utilizarea paginilor din caiete......................................................................................................................................................................................................... 14
III. DOCUMENTE CURRICULARE OFICIALE
1. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar (extras)............................................................................................................................................................................. 18
2. Structura anului şcolar 2018-2019 (extras)........................................................................................................................................................................................................................................ 19
3. Programele școlare pentru disciplinele MEM • CLR • DP • AVAP (extras)............................................................................................................................................................... 20
a. Competențe generale și specifice
b. Conținuturile învățării
IV. PRODUSE CURRICULARE DE PROIECTARE A ACTIVITĂȚII DIDACTICE
1. Calendarul anului școlar 2018-2019........................................................................................................................................................................................................................................................ 40
2. Planificarea calendaristică anuală ............................................................................................................................................................................................................................................................ 41
3. Proiectarea unităților de învățare ............................................................................................................................................................................................................................................................. 51

V. TEXTE-SUPORT PENTRU DESFĂȘURAREA ORELOR DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ


1. Pinocchio; 2. Scufița-Roșie; 3. Povestea unei picături de apă; 4. Lebedele; 5. Lupul și cei șapte iezi; 6. Rățușca cea urâtă;
7. Soarele, Luna și Pământul; 8. Povestea forței; 9. Hänsel și Gretel; 10. Ce mi-a spus un pui de vânt? 11. Muzicanții din Bremen;
12. Unde-i ploaia? 13. Rumpelstiltskin; 14. Ridichea uriașă; 15. Jack și vrejul de fasole; 16. Ursul păcălit de vulpe;
17. Prințesa și bobul de mazăre; 18. Prințul fermecat; 19. Hainele cele noi ale împăratului................................................................................................................... 113

VI. SUGESTII METODOLOGICE 147

VII. PROPUNERI DE ACTIVITĂȚI 151

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
4
I. PREMISELE CLASEI PREGĂTITOARE
Cuvânt-înainte
„Copilul râde: «Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!»”
Lucian Blaga – „Trei feţe”

Clasa pregătitoare atât de aspru criticată de mulți este, astăzi, cu care venea fiecare, aplica și interpreta teste, comunica și evalua
o etapă extrem de importantă pentru toți protagoniștii implicați: tot felul de lucruri, toate într-o grabă de nedescris, pentru că trebuia
elevi, părinți, dar și cadre didactice. să realizeze planificarea materiei, în funcție de ceea ce descoperea.
Micii școlari pornesc pe un drum nou, plini de speranțe și dornici să Acum, perioada de acomodare a micului școlar s-a extins,
descopere multe lucruri. Emoția lor este depășită de cea a părinților deoarece clasa pregătitoare nu este decât o punte care asigură
care îi privesc cu nostalgie. Se gândesc că au crescut și că, de acum, trecerea gradată a copilului de la grădiniță către mediul școlar.
vor uita de joc, de joacă și de jucării și vor deveni miniadulți serioși. Clasa pregătitoare aduce o îmbinare fericită a elementelor ciclului
Profesorul este emoționat pentru că se află în fața luminițelor din preşcolar cu cele ale ciclului primar. Cadrul didactic are libertatea de
privirile curioase a cel puțin 20 de copii. Ei sunt mici și par extrem de a-și planifica activități integrate sau chiar proiecte care să se deruleze
delicați. Oare va reuși să se facă înțeles și iubit? pe o anumită perioadă de timp, în funcție de nevoile și interesele
Încărcată de emoții, clasa pregătitoare este o adevărată celebrare colectivului de elevi.
a dezvoltării și maturizării copilului de 6 ani. Copilului i se asigură o atmosferă prietenoasă și caldă în cadrul
Până în anul şcolar 2012-2013, când clasa pregătitoare a fost „Întâlnirii de dimineaţă”. Acest moment are rolul de a încuraja
introdusă ca etapă obligatorie a ciclului primar, perioada de acomodare comunicarea, împărtășirea sentimentelor, cooperarea de grup,
a copilului la viața de școlar era de 3-4 săptămâni. În aceste săptămâni, respectul și grija față de ceilalți, încrederea în sine și deprinderea de a
copilul era obligat să se adapteze rapid la un program total diferit de respecta ritualurile zilnice, familiarizarea cu reguli și responsabilități.
tot ceea ce cunoscuse până atunci: un spaţiu nou, cadre didactice Tranziţia de la joc la învăţare se realizează treptat, prin introducerea
necunoscute, respectarea programului școlar, ore de curs cu o durată în activităţile de tip joc a unor secvenţe de învăţare activatoare de
mult mai mare decât a activităţilor din grădiniţă, poziţia în bancă și efort voluntar conştient, care vor anticipa demersuri de învăţare
multe, multe alte lucruri. Toate veneau ca o avalanșă în viața micului sistematice, organizate.
școlar şi, deseori, își dădea seama că, de fapt, nu prea îi place să facă În clasa pregătitoare, copilul nu trebuie să stea 45-50 de minute
toate lucrurile acestea, care îl oboseau, desigur. nemișcat în bancă. Nici nu ar putea. Particularităţile individuale şi
În această perioadă, profesorul încerca să afle cât mai multe de vârstă nu permit îndeplinirea acelor false aşteptări ale adulţilor:
despre fiecare elev, se străduia să descopere bagajul de cunoștințe să scrie pagini întregi de litere care nu au niciun sens pentru el.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
5
Mușchii mici ai mâinii copilului de 6 ani nu sunt dezvoltați Clasa pregătitoare nu a fost concepută pentru a înlocui clasa I, ci
pentru a performa astfel de activităţi; aceştia nu trebuie forţaţi, tocmai pentru a pregăti elevul pentru tot ceea ce are de învăţat în
ci, dimpotrivă, ei trebuie antrenaţi şi stimulaţi tocmai în această următorul an. O abordare greşită („a învăța acum tot ceea ce trebuie
perioadă, prin activităţi corespunzătoare. În acelaşi timp, se educă în clasa I, pentru ca atunci să ştie mai bine”) nu va duce nicidecum
şi se formează calităţi ale atenţiei, deprinderi de ordine şi disciplină, la succes, ci la suprasolicitare şi oboseală, la pierderea interesului
calităţi ale gândirii, în ritmul natural, normal al creşterii şi dezvoltării. elevilor pentru lecţii.
Acest an este un dar, un răgaz binemeritat, în care echipa cadru În clasa pregătitoare, copilul continuă să înveţe jucându-se, căci
didactic-elevi se formează, se adaptează la diversitatea situaţiilor, jocul este activitatea sa cea mai importantă, iar întreruperea lui
totul într-un ritm firesc. bruscă poate produce mari traume. Să nu risipim bucuria și fericirea
Cadrul didactic îşi cunoaşte copiii şi îi pregăteşte exact aşa cum micilor pui de om! Prima impresie despre școală trebuie să fie
are nevoie pentru clasa I. Elevii, la rândul lor, au ocazia de a parcurge plăcută, asemenea unei povești: să captăm atenția celor mici, să le
pas cu pas fiecare etapă, de a-şi savura „victoriile” asupra semnelor stârnim curiozitatea și pofta de a veni și a doua zi la școală! Aşadar,
grafice şi asupra elementelor pre-matematice, au şansa de a relaţiona bucurați-vă de clasa pregătitoare! Porniți aventura împreună cu cei
cu adulţii şi covârstnicii. mici, având convingerea că veți ajunge pe tărâmul dorit! Succes!
CLASA PREGĂTITOARE

✓ asig ✓ valorifică
între învură continuita de abordare jocul ca modalitate
preprim ățământul tea activităților integrată în cadrul
primar ar și învățămâ
comune prin obi ntul ✓ oferă tutu
e c
metode , p r in co tiv e bun în viaţa ror copiilor un start m
similare nţinuturi şi şcolară ai
✓ realiz ✓ vizează cu
la solici ează adaptare tuturor aspe prinderea
propusetările şcolare a copilului ✓ urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională,
importante ctelor
de învăţ de activităţile cognitivă a limbajului și comunicării, precum și
are dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare complete a ale dezvoltării
acord cu pa copilului, în
✓ oferă copiilor posibilitatea de a dobândi pregătirea lui de vârstărticularităţile
necesară pentru începerea activităţii şcolare, iar şi individuale
.
sub aspect formativ, pentru a ajunge la dezvoltarea
optimă a proceselor psihice de cunoaştere

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
6
II. PREZENTAREA AUXILIARELOR CAIETELE MICULUI ȘCOLAR

1. Setul Caietele micului școlar – un model de abordare integrată


„Cel mai puternic argument pentru integrarea curriculumului este chiar faptul că viața nu este împărțită pe discipline.”
J. Moffett, profesor american
Centrarea procesului educaţional asupra copilului în clasa pregătitoare trebuie să se reflecte în abordarea curriculumului din perspectiva
dezvoltării globale şi vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului.
Ce înseamnă integrare?
• organizarea, punerea ȋn relaţie a disciplinelor şcolare, evitând izolarea lor tradiţională, cu scopul creării unei imagini de ansamblu a
realității cu care intră în contact copilul
• crearea unor conexiuni semnificative ȋntre teme sau competenţe care sunt, de regulă, formate disparat, ȋn interiorul diferitelor
discipline
De ce abordare integrată?
Pentru a sprijini elevii să realizeze o învăţare durabilă şi cu sens, focalizată pe rezolvarea unor probleme specifice vieții de zi cu zi.
Caietele micului școlar pentru clasa pregătitoare asigură trecerea gradată de la cunoștințele asimilate de copil în anii de grădiniță
către cerințele mediului școlar, asigurând fiecărui copil un start bun pentru școală.
Conținuturile programei pentru clasa pregătitoare sunt abordate în mod integrat, cele 10 unități din cadrul fiecărei discipline având o legătură
directă. Astfel, granițele dintre discipline sunt depășite, lecțiile având continuitate. Fiecare disciplină asociază conţinuturi şi competenţe
care pot fi explorate în cadrul temei propuse, realizând astfel imaginea unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate.
Două personaje simpatice și prietenoase, veverița Vivi și ariciul Ari, îi introduc pe micii școlari într-o lume absolut minunată, motivându-i să
participe activ la fiecare lecție.
Încă din primul moment al zilei, copilului i se asigură o atmosferă prietenoasă, caldă, în cadrul „Ȋntâlnirii de dimineaţă”. Folosind
Caietele micului școlar, cadrul didactic poate crea un scenariu pentru elevii săi. Simbolul unităților, precum și cel al paginilor din fiecare caiet
permit lansarea unor discuții antrenante cu rolul de a încuraja comunicarea, împărtășirea sentimentelor, cooperarea de grup, respectul și
grija față de ceilalți, încrederea în sine.
Fiecare lecție conține, prin întrebările steluței Roco, o zonă de captare a atenției, care îl ajută pe elev să comunice și să descopere
subiectul fiecărei lecții.
În caietul de Comunicare în limba română, lecția începe cu un moment de observare a unei ilustrații și de exersare a comunicării
orale prin formularea de propoziții sau prin Lectura profesorului. Copiii audiază una dintre poveștile consacrate și apoi observă în imagine
personajele, povestesc, discută despre comportamentele personajelor întâlnite, numerotează imaginile în ordinea succesiunii evenimentelor.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
7
Lecția are continuitate, deoarece conținuturi similare și aceleași personaje întâlnite la orele de CLR vor însoți elevul în orele de MEM,
DP și AVAP.
Astfel, dacă la orele de CLR, de exemplu, în Unitatea 2, elevii audiază un fragment din Aventurile lui Pinocchio, de Carlo Collodi (toate
textele Lecturii profesorului regăsindu-se în Ghidul cadrului didactic), iar apoi formulează propoziții/enunțuri, despart cuvinte în silabe,
sesizează sunetele limbii române și trasează după contur elemente grafice, la MEM elevii observă și denumesc părțile corpului, grupează
obiecte după criterii date, realizează corespondențe, colorează după codul de culori, formează mulțimi de obiecte/articole folosite pentru
igienă, numără articole vestimentare etc. La DP, discută despre faptele lui Pinocchio și despre consecințele lor asupra vieții, sesizează
importanța fiecărei părți a corpului pentru orice acţiune a individului prin jocuri de tipul: „Poţi scrie fără mâini?”, „Poţi alerga fără picioare?”,
modelează din plastilină corpul omenesc, se joacă „Oglinda” etc. La AVAP, copiii decupează după contur siluete și confecționează marionete
pe care le folosesc pentru exersarea comunicării orale, realizează chipul lui Pinocchio etc. În orele de MM, copiii acompaniază cântece cu
percuţie corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în bancă etc.), precum Degeţelele – D.D.Stancu/Dacă vesel se trăiește.
Caietele micului școlar propun itemi variați și diverse activități: individuale, de grup, în pereche, activități practice, jocuri, experimente
sau portofoliul.
În modelul de abordare integrată dat în continuare, se pot observa activitățile propuse pentru prima lecție din Unitatea 2, din cadrul
fiecărei discipline.

Set de caiete pentru CLASA PREGĂTITOARE


Abordare interdisciplinară
Unitate atea Unitate atea
Unit Unit
a
Corpul meu Care sunt părțile corpului tău? Cum ai grijă de corpul tău?
Ce alimente mănânci pentru a fi sănătos?
a
Corpul meu Care este personajul tău preferat?
De ce îţi place acest personaj?
Unitatea
Corpul omenesc Ce culoare au părul și ochii tăi?
Unitatea

Cuvântul format din două silabe Cuvântul format din trei silabe Alcătuirea și denumirea părților corpului
1 4 Recunoaște părțile corpului indicate de fiecare dată. Unește corespunzător, după model.
1 Observă imaginea. Ajută-l pe Geppetto să-i dea viață 3 Grupează într-o mulțime obiectele pe care le folosești pentru păstrarea igienei personale.
Priveşte imaginea. Unde se află Pinocchio? Ce părţi ale corpului consultă medicul?
1 Ce haine și-a pierdut Pinocchio? Desparte cuvintele în silabe, după model. 1 Colorează bulina din dreptul personajelor care apar în povestea Pinocchio. păpușii sculptate, colorând corespunzător bulinele.

4 Ce organ de simț este folosit de fiecare 5 Colorează-l pe Pinocchio, respectând


2 Colorează imaginile ale căror denumiri conțin trei silabe. dată? Unește corespunzător. codul de culori.
2 Ordonează momentele realizării păpușii Pinocchio. Unește fiecare imagine cu cifra potrivită. 5 Colorează părţile corpului care te ajută să realizezi fiecare acțiune ilustrată.
123
2 Desparte în silabe cuvintele, după model.
4 1
CAP
4 6
4
4
trUnChi

1 2 3 2
3 Ce alimente sănătoase
2 4
mănâncă Pinocchio? MEMBrE
Colorează imaginile 3 Încercuiește piesa care lipsește din imagine.
ale căror denumiri sunt
6 Completează partea care lipseşte. 7 Modelați din plastilină 4
formate din trei silabe. siluete de copii: fetiță și băiat.
Expuneți toate lucrările în clasă. 2 Desenează partea corpului care lipsește. 4 4
3
4 Desenează un aliment sănătos a cărui denumire are două silabe.
4
8 Oglinda 4
Așezat în cercul format
5 Desenează punctele de pe obrazul lui Pinocchio. 3 Ajută-l pe greieraș să sară cât mai sus.
de colegi, execută 5 4
o mișcare. Colegii
5
te imită întocmai.
Apoi, numește
un coleg care
să execute
o nouă mișcare.
Desenați o fată și un băiat.
6
1 2 3 4 5 6
24 Unitatea 2 l Despre mine 25 8 Unitatea 2 l Despre mine 9 20 Unitatea 2 l Despre mine 21

Comunicare în limba română Dezvoltare personală Matematică şi explorarea mediului

Corpul meu prietenii Mei


Unitatea

Unitatea
Punct, linie, pată Pată
Decupare după contur, ştampilare, pensulație Colaj, ştampilare

Astăzi, vă anunţ mai clar: Îi desenez pe prietenii mei,


Sunt maestru păpuşar. Când îmi este dor de ei.
Şi-mi voi face, neapărat, Ei sunt tare amuzanţi,
O fetiţă şi-un băiat, Aşa, cu frunze ştampilaţi.
Şi o scenă, şi-un decor.
Nu-i uşor să fii actor!

teriale teriale
Ma Ma
foarfecă lipici bețişoare igienice acuarele bețe de înghețată carton: pag. 67 frunze petale de flori acuarele pensulă lipici carioci carton alb: pag. 69

Etape Etape

2 Pictează părul, mâinile


Decupează
şi picioarele. 3 Decorează hainele, 4 Lipeşte marionetele 1 Pictează frunzele şi 2 Lipeşte frunze sau petale 3 Desenează/pictează 4 Desenează elementele
1 siluetele.
Desenează cu carioca
elementele feței, după ce
folosind acuarele
şi beţişoare igienice.
pe beţe şi
înfrumusețează-le.
amprentează norii
şi covorul de frunze.
de flori pentru a realiza
soarele şi corpurile copiilor.
capul, mâinile şi
picioarele copiilor.
feței şi decorează
planşa.
s-a uscat acuarela.
8 Unitatea 2 Despre mine Unitatea 2 Despre mine 9

Arte vizuale și abilități practice

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
8
2. Model de abordare integrată – reprezentare grafică
Exersarea comunicării orale, pornind de la observarea ilustrațiilor
și formularea de propoziții despre personajele care apar în imagini Recunoașterea personajelor
Audierea unui fragment Formularea unor enunțuri despre Pinocchio, din povești consacrate
din Aventurile lui Pinocchio, de Carlo Collodi pornind de la imagini Numerotarea imaginilor în ordinea succesiunii
Observarea imaginii și denumirea corectă Numărarea cuvintelor unui enunț evenimentelor din fragmentul audiat anterior
a părţilor componente ale corpului omenesc, pentru Despărțirea cuvintelor în silabe (Aventurile lui Pinocchio)
evidenţierea rolului acestora Identificarea cuvintelor formate din 2-3 silabe Discuții despre faptele personajelor
Identificarea și colorarea părților corpului, Trasarea după contur a elementelor grafice, pe spațiul și despre consecințele lor asupra vieții
respectând codul de culori corespunzător clasei pregătitoare (1 cm) Discuții despre corpul omenesc
Discuții despre igiena corporală AP: Jocuri de rol: La doctor/Mănânc sănătos Recunoașterea părților corpului și realizarea
Realizarea mulțimii de obiecte folosite pentru corespondenței cu obiectele
păstrarea igienei vestimentare potrivite
COMUNICARE
Completarea unei mulţimi cu un obiect potrivit Identificarea părților corpului antrenate
Identificarea organelor de simţ şi a modului în care ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru realizarea activităților ilustrate
acestea ajută la descoperirea mediului înconjurător Sesizarea importanței fiecărei părți a
Colorarea, după codul de culori
I CĂ A UNITATEA corpului pentru orice acţiune a individului

D E ER S
AP: realizarea unui desen cu tema
AT RE prin jocuri de tipul: „Poţi scrie fără mâini?”,

ZV O N
EM R A I

P
Corpul meu „Poţi alerga fără picioare?” etc.
Lecția
AT LO LU

O L AL
Joc de atenţie: Mima Completarea unui desen cu
M XP IU CORPUL OMENESC

TA Ă
E D partea corpului care lipsește
ȘI ME

RE
✓ Lucru în echipă AP: Modelarea din plastilină
AR ✓ Rezolvare de probleme a corpului omenesc și prezentarea
✓ Comunicare efectivă produselor realizate
Ș I TE AP: Joc: Oglinda

IC IE
V ✓ Luare de decizii
PR ABI IZU

F I Z C AȚ
AC L I T A L

Ă
TI ĂȚ E

U
ED
CE I MUZICĂ
Decuparea după contur a siluetelor
corpului omenesc ȘI MIȘCARE Adoptarea diferitelor poziţii (stând, aşezat,
Pictarea, ștampilarea și decorarea siluetelor pe genunchi, culcat)
Lipirea siluetelor pe un bețișor de lemn Exersarea grupelor de mişcări specifice
AP: Realizarea unor dialoguri, folosind segmentelor corpului
marionetele realizate Organizarea de jocuri dinamice de alergare,
Jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări adoptări de poziţii (1,2,3! La perete stai!/Statuile)
potrivite conţinutului de idei al textului
Acompanierea cântecelor cu percuţie corporală
(bătăi din palme, bătăi cu degetul în bancă etc.)
Degeţelele – D.D.Stancu/ Dacă vesel se trăiește

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare AP: Activitate în perechi
9
3. Cuprinsul caietelor
Matematică și explorarea mediului • Comunicare în limba română • Dezvoltare personală • Arte vizuale și abilități practice
UNITATEA MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA COMUNICARE DEZVOLTARE ARTE VIZUALE
DE ÎNVĂȚARE MEDIULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ PERSONALĂ ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
1. Să ne prezentăm! Orientare spațială: sus, 1. Să ne prezentăm! Acte de vorbire: 1. Să ne prezentăm! 1. Să ne prezentăm!
jos, în față, în spate, lângă a se prezenta, a saluta Cine sunt eu? Punct, linie • Rupere, lipire
2. O zi din viața mea. Orientare spațială: în, 2. O zi din viața mea. Dialogul. 2. O zi din viața mea 2. Jocuri și jucării. Punct, linie, formă •
pe, deasupra, dedesubt Formularea de întrebări și răspunsuri Rutine zilnice Rupere, tăiere, decupare după contur, lipire
3. Acasă. Stânga, dreapta 3. Acasă. Dialogul. Formularea
de întrebări și răspunsuri
4. Jocuri și jucării. Orizontal, vertical, oblic 4. Jocuri și jucării. Dialogul. Povestirea
după imagini
5. Prietenii mei. Mare, mic, înalt, scund 5. Prietenii mei. Dialogul. Formularea
de întrebări și răspunsuri despre prieteni
PRIMII PAȘI 6. La școală. Lung, scurt, gros, subțire 6. La școală. Acte de vorbire: a saluta,
a se prezenta, a formula o rugăminte
7. În clasă. Corespondențe 7. În clasă. Acte de vorbire: a identifica
un obiect
8. Toamnă, bine ai venit! Recapitulare 8. Reguli de igienă acasă și la școală
Recapitulare
1. Corpul omenesc 1. Reîntâlnire cu prieteni dragi. 1. Corpul meu. Alcătuirea și 1. Corpul meu. Punct, linie, pată • Decupare
Formularea de propoziții cu suport intuitiv denumirea părților corpului după contur, ștampilare, pensulație
2. Numărul și cifra 1 2. Activitățile mele preferate. 2. Chipul meu. Trăsături 2. Prietenii mei. Pată • Colaj, ștampilare
Propoziția formată din două cuvinte fizice
Propoziția formată din trei cuvinte
3. Numărul și cifra 2 3. Corpul meu. Cuvântul alcătuit 3. Am puteri magice! 3. Vivi și Ari. Formă • Decupare după contur
din două silabe. Cuvântul alcătuit Alcătuirea și denumirea
din trei silabe părților corpului
4. Numărul și cifra 0 4. La magazin. Cuvântul alcătuit 4. Sunt voios și sănătos! 4. Mascote. Formă, volum • Pensulație, tăiere,
dintr-o silabă Obiecte și activități de decupare, lipire
igienă personală
5. Numărul și cifra 3 5. O altă poveste cu Pinocchio. 5. Am crescut și sunt școlar! 5. Măști de carnaval. Formă • Decupare după
DESPRE MINE Propoziția. Cuvântul și silaba Rutine specifice activității contur
clasei pregătitoare
6. Numărul și cifra 4 6. Culorile naturii. Sunetul a. Sunetul e 6. Pinocchio. Formă • Decupare după contur,
lipire, pensulație
7. Numărul și cifra 5 7. Bunătăți de toamnă. Sunetul i.
Sunetul o
8. Adunarea numerelor naturale de la 0 la 5 8. Sunetele toamnei. Sunetul u. Sunetul s
9. Scăderea numerelor naturale de la 0 la 5 9. La joacă. Sunetul r. Sunetul l
10. Î mpreună cu prietenii. Recapitulare 10. P etrecere cu prietenii. Recapitulare

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
10
UNITATEA MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA COMUNICARE DEZVOLTARE ARTE VIZUALE
DE ÎNVĂȚARE MEDIULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ PERSONALĂ ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
1. Plante 1. Literele a și A 1. Povești fericite. Emoții 1. Printre frunze arămii. Formă, pată •
de bază. Bucuria Ștampilare, rupere, lipire
2. Numărul și cifra 6 2. Literele m și M 2. Momente de tristețe 2. Fructe vesele. Formă, pată • Amprentare,
Emoții de bază. Tristețea decupare după contur
3. Numărul și cifra 7 3. Mama. Scufița-Roșie 3. Eroi neînfricați. Emoții 3. Medalion. Formă • Decupare după contur,
de bază. Frica lipire
4. Numărul și cifra 8 4. Literele i și I 4. Tricolor. Formă, pată • Amprentare,
pensulație, linie modulată
LUMEA 5. Numărul și cifra 9 5. Literele n și N
DIN JURUL MEU 6. Numărul 10 6. Literele u și U
7. Numerele naturale de la 0 la 10 7. Literele e și E
8. L a pas cu frunzele toamnei 8. La pas cu frunzele toamnei
Recapitulare Recapitulare
1. Animale 1. Literele l și L. Lupul și cei șapte iezi 1. Mândru că sunt român! 1. Peisaj de iarnă. Formă • Ștampilare, colaj
Emoții de bază
2. A
 dunarea numerelor naturale de la 0 la 10 2. Literele o și O 2. Îmi păstrez calmul! 2. P  inguinul. Formă, volum • Pensulație,
Emoții de bază. Furia decupare după contur, mototolire, lipire
3. A
 dunarea numerelor naturale de la 0 la 10 3. Literele r și R. Rățușca cea urâtă 3. Sărbători fericite. 3. F elicitare. Formă, pată • Decupare,
Emoții de bază amprentare
4. S căderea numerelor naturale de la 0 la 10 4. Litera â 4. Moș Crăciun. Formă, volum • Decupare
PRIETENI după contur
NECUVÂNTĂTORI 5. S căderea numerelor naturale de la 0 la 10 5. Literele c și C
6. M
 agia sărbătorilor de iarnă. Recapitulare 6. Magia sărbătorilor de iarnă.
Recapitulare
1. Prezența apei în natură 1. Literele p și P. Povestea unei picături 1. Ș tiu să mă comport de 1. Borcanul cu surprize. Formă, volum, pată
de apă mic! Reguli de comunicare Pensulație, modelare
2. Timpul: ziua, săptămâna 2. Litera ă și Ă 2. Cuvinte fermecate 2. Noruleț. Formă, pată • Pensulație, decupare
Reguli de comunicare după contur
3. F iguri plane: pătrat, dreptunghi, triunghi, 3. Fulgișori năzdrăvani. 3. Invitație la spectacol 3. Fulgul de zăpadă. Formă, pată • Pensulație
cerc Literele a, A, m, M, i, I, n, N, u, U, e, Reguli de comunicare
E, l, L, o, O, r, R, c, C , â , ă
POVESTEA 4. Corpuri: cub, cuboid, sferă 4. Literele s și S 4. Sunt copil politicos! 4. Omul de zăpadă. Formă, volum, nod • Croit
APEI Reguli de comunicare
5. Măsurarea lungimii 5. Literele t și T
6. Colectarea datelor 6. Cu bujori în obrăjori. Recapitulare
7. Cu bujori în obrăjori. Recapitulare

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
11
UNITATEA MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA COMUNICARE DEZVOLTARE ARTE VIZUALE
DE ÎNVĂȚARE MEDIULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ PERSONALĂ ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
1. Pământul, Soarele și Luna 1. Literele v și V 1. Programul meu zilnic 1. Universul. Formă, pată • Pensulație,
Rutine specifice activității stropire, decupare, lipire
clasei pregătitoare
2. Numerele 11, 12, 13 2. Literele d și D. Soarele și Luna 2. O rarul meu. Rutine 2. Racheta. Formă, volum, pată • Pensulație,
specifice activității clasei decupare după contur
pregătitoare
3. Numerele 14, 15, 16 3. Literele ș și Ș 3. Surprize. Reguli de 3. Steluța-mărțișor. Formă, volum •
organizare a învățării Decupare după contur, șnuruire
4. Numerele 17, 18, 19 4. Călătorind printre stele 4. Soarele. Formă, volum, pată • Pensulație,
ENIGMELE Literele v, V, d, D, ș, Ș tăierea hârtiei
UNIVERSULUI 5. Numărul 20 5. Literele b și B
6. C
 ompararea și ordonarea numerelor 6. Literele î și Î
naturale de la 10 la 20
7. Printre stele. Recapitulare 7. Sărbătorile primăverii
Recapitulare
1. D
 e ce se mișcă? Mişcarea corpurilor şi 1. Literele j și J 1. S unt elev fericit! 1. Morișca. Formă, volum, pată • Decuparea
schimbarea formei (deformare, rupere) Tehnici simple care hârtiei, pensulație
sprijină învățarea
2. A
 dunarea numerelor naturale 2. Literele h și H 2. Î nvăț și mă joc! 2. Bărcuțe. Formă, volum, pată • Pensulație,
de la 0 la 20, fără trecere peste ordin Tehnici simple care decupare după contur, modelare
sprijină învățarea
3. S căderea numerelor naturale 3. Literele g și G. Povestea forței 3. L ucrăm în echipă! 3. Baloane hazlii. Formă, volum • Decupare
de la 0 la 20, fără trecere peste ordin Tehnici simple care după contur
sprijină învățarea
4. A
 dunarea numerelor naturale 4. Căsuța fermecată. Literele j, J, 4. Iepurașul. Formă, volum • Plierea hârtiei,
CUM SE MIȘCĂ? de la 0 la 20, cu trecere peste ordin h, H, g, G tehnica origami
5. S căderea numerelor naturale 5. Literele ț și Ț
de la 0 la 20, cu trecere peste ordin
6. A dunarea și scăderea numerelor 6. Literele z și Z
de la 0 la 20. Probleme
7. În poiana fermecată. Recapitulare 7. Literele f și F
8. În poiana fermecată. Recapitulare

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
12
UNITATEA MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA COMUNICARE DEZVOLTARE ARTE VIZUALE
DE ÎNVĂȚARE MEDIULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ PERSONALĂ ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
1. Electricitatea 1. Literele x și X 1. Jucăria mea
1. Casa mea. Formă • Tăiere, lipire
Obiecte preferate
2. Numerele naturale de la 20 la 31 2. Literele k și K 2. Familia mea
2. Lampionul. Formă, volum • Tăierea hârtiei
Ființe preferate
3. Ș irul numerelor naturale de la 0 la 31. 3. Literele q și Q 3. Prietenii mei 3. Calculatorul. Formă, volum, pată
Compararea și ordonarea numerelor Ființe preferate Pensulație, decupare după contur
MAGIA 4. Timpul: luna, anotimpurile 4. Literele y și Y 4. Telefonul inteligent. Formă, volum
ELECTRICITĂȚII Ce mi-a spus un pui de vânt? Modelarea plastilinei
5. Luminițe cu scântei. Recapitulare 5. Literele w și W
6. Luminițe cu scântei. Recapitulare
1. Unde și vibrații 1. O lume minunată 1. Pasiunea mea
1. Muzicantul. Formă, volum, pată
Muzicanții din Bremen Hobby-uri și activități
Decupare după contur, lipire
preferate
2. A dunarea numerelor naturale 2. Pe lac. Literele a-z 2. Meseria mea preferată. 2. Naiul și trompeta. Formă, volum, pată
de la 0 la 31, fără trecere peste ordin Activități preferate Stropire, pensulație, lipire
3. S căderea numerelor naturale 3. Unde-i ploaia? 3. Pălăria de carnaval. Formă, volum, pată
de la 0 la 31, fără trecere peste ordin Decupare, pensulație
4. A dunarea numerelor naturale 4. În grădină 4. Mac-mac! Formă • Decupare, lipire, tehnica
SUNETE de la 0 la 31, cu trecere peste ordin tangram
FERMECATE 5. S căderea numerelor naturale 5. Pe aripi de poveste
de la 0 la 31, cu trecere peste ordin Rumpelstiltskin
 anii. Probleme
6. B 6. Seara în pădure. Recapitulare
7. În parcul de distracții. Recapitulare
1. În lumea plantelor. Anotimpuri. 1. Alfabetul animalelor 1. O lume minunată 1. Orășelul copiilor. Formă • Decupare, lipire
Plante. Numerele de la 0 la 31.
Colectare de date. Operații. Probleme
2. Î n lumea viețuitoarelor. Corpul omenesc. 2. Povești îndrăgite 2. Orășelul copiilor 2. Buchețelul de flori. Formă, volum
Animale. Operații. Probleme. Decupare după contur
Unde și vibrații. Bani
RECAPITULARE 3. U
 niversul. Figuri și corpuri. Operații. 3. La mare 3. Colțul micului artist. Expoziție de lucrări
FINALĂ Probleme. Zilele săptămânii
4. Orășelul copiilor 4. La munte
5. Exerciții grafice

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
13
4. Orientarea cititorului în utilizarea paginilor din caiete
a. Caietul de Matematică și explorarea mediului

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
14
b. Caietul de Comunicare în limba română

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
15
c. Caietul de Dezvoltare personală

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
16
d. Caietul de Arte vizuale și abilități practice

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
17
III. DOCUMENTE CURRICULARE OFICIALE

1. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar (extras)


ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din12.03.2013

Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică 2
3 3 4 4 4
Matematică şi ştiinţe ale naturii
Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi sănătate Joc şi mişcare - - - 1 1

Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
Arte
Tehnologii Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1
Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

1 
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2 
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
18
2. Structura anului şcolar 2018-2019 (extras)
În temeiul prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei
Naţionale, anul şcolar 2018 – 2019 începe în data de 1 septembrie 2018, se încheie în data de 31 august 2019 şi se structurează
pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I - 10 septembrie 2018 – 27 octombrie 2018 – cursuri


- 27 octombrie 2018 – 4 noiembrie 2018 – vacanţă intrasemestrială
- 5 noiembrie 2018 – 21 decembrie 2018 – cursuri
- 22 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019 – vacanţă de iarnă
- 14 ianuarie 2019– 1 februarie 2019 – cursuri
- 2 februarie 2019 – 10 februarie 2019 – vacanţă intersemestrială

Semestrul al-II-lea - 11 februarie 2019 – 19 aprilie 2019 – cursuri


- 20 aprilie 2019 – 5 mai 2019 – vacanţă de primăvară
- 6 mai 2019– 14 iunie 2019 – cursuri
- 15 iunie 2019 – 15 septembrie 2019 – vacanţă de vară

Unitățile de învățământ vor realiza activități specifice în următoarele zile:


• 5 Octombrie – Ziua Internațională a Educației
1 Iunie – Ziua Copilului • 5 Iunie – Ziua Învățătorului

În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.

Săptămâna „Școala altfel” (5 zile consecutive lucrătoare) pentru învățământul școlar se află la decizia unității
de învățământ în intervalul: 1 octombrie 2018 – 31 mai 2019.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
19
3. Programele şcolare pentru disciplinele MEM, CLR, DP, AVAP, MM (extras)
3.1. Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
a. Competențe generale și specifice

Competențe generale
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/regularităţi/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

Competențe specifice
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31
–n umărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea
1, 2, … x, unde x ≤ 31;
– recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
– recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator sau ale altor resurse digitale;
– reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.);
– citirea numerelor de la 0 la 31;
– scrierea numerelor de la 0 la 31;
– numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor;
– explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
– gruparea unor jetoane reprezentând animale, mijloace de transport etc. după numărul unor elemente specifice;
– colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere;
– joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în aceeaşi zi cu tine”;
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31
– compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în
corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;
– colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.: „Colorează mulţimea care are cele mai multe/cele mai puţine ...”; „Construieşte/ desenează
o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ cu mai puţine ...” etc.);
– identificarea „vecinilor” unui număr;
– selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi mai mici decât 15”);

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
20
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziţionarea pe axa numerelor
–o  rdonarea unor numere date, crescător sau descrescător;
– c ompletarea unor serii numerice;
– identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care se dau două numere;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată
– numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv ( ex. pietre/frunze pe care sare o broscuţă, flori din care culege albina polen);
– compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31;
– adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor;
– adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
– rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin desene;
– folosirea unui calculator pentru operaţii simple de adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor;
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-31
– jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai
10 baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 colegi ai săi. Câte a dat în total?”);
– numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, crescător şi descrescător;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
– aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 31;
– aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei;
– jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora de sport”, „La bibliotecă” etc.);
– crearea unor probleme simple după imagini date;
– formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată;
– schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de problemă să se schimbe;
– transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers;
– transformarea unei probleme prin extinderea/ reducerea numărului de operaţii;

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător


2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în
spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
– jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate;
– identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte precizate;
– jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o au faţă de un reper;
–p  rezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi colegi;
–u  tilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în plan;
– s crierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;
– r eprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii orizontale, verticale, oblice;
– c olorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe care o ocupă faţă de un anumit reper într-un desen;
2.2. Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipu-
late de copii şi în mediul înconjurător
– descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din mediul apropiat;
– r ecunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în mediul înconjurător şi în materiale tipărite;

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
21
– r eproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu pătrăţele;
– folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi,) în realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele;
– recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele;
– construirea unor obiecte uzuale folosind suportul desfăşurat al unui cub (ex.: suport de creioane, cutia pentru cadouri);
– jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau plastic;

3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat


3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi
– c ontinuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere;
–d  escoperirea „intrusului” în cadrul unui model repetitiv;
–g  ăsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte mulţimi şi regula de corespondenţă dintre acestea;
–e  xerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.);
– identificarea regulii de corespondenţă în cazul unor maşinării funcţionale (care presupun intrare – ieşire);
– jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
– diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de caracteristicile specifice observate
– completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor simboluri - nori, soare, vânt etc.;
– observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp;
– observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune;
– numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii creşterii acesteia;
– marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul uşii/dulap/perete;
– urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa;
– identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător;
– observarea directă în mediul natural a unor plante, insecte etc.;
– identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc, pentru evidenţierea rolului acestora;
– compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de bancă, în scopul identificării caracteristicilor comune oamenilor;
– compararea fotografiilor personale cu acelea ale părinţilor, în scopul identificării asemănărilor (transmiterea moştenirii genetice de la generaţie la generaţie);
– enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii;
– identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea;
– identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte;
– utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet);
– explorarea unor softuri educaţionale adecvate vârstei;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar
– realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie;
– participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi prietenos în cadrul clasei;
– identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra mediului apropiat;
– realizarea unor desene/afişe/colaje care să prezinte norme de comportare civilizată;
– realizarea unor postere referitoare la regulile de igienă colectivă;
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu”
– jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi”, „nu” (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond să ridice mâna.”);
–e  xecutarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete verzi să facă 2 paşi în faţă.”);

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
22
– transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în perechi/de grup;
– exerciţii care implică atenţie concentrată pe detalii: observă elemente de detaliu dintr-un desen, componente ale unei scheme simple, componente de mici
dimensiuni ale unei plante etc.;
– jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi;
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…” între două evenimente succesive
– identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp;
– jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;
– analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti;
– organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”;
– vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/negative ale unor alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.;

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date


5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
–g  ruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.);
–g  ruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc.;
– s ortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust dulce/acru etc.;
– identificarea unor elemente/prototipuri din diverse categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi etc.);
– identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit element;
– c lasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire etc.;
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor
– jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.: „La cumpărături”, „În parc” etc.)
– rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc.
– identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, pleacă,
zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi asocierea lor cu operaţia corespunzătoare
– folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme
– rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date
– recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării unei probleme
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor
–a  legerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
–p  recizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale;
–e  xerciţii-joc de comparare a unor lungimi;
–o  rdonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, „cel mai lung” etc.);
– c olorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu precizat (ex.: cel mai scurt/lung);
– c ompletarea unui desen prin realizarea unui element asemănător cu unul dat, dar mai lung/mai scurt; mai înalt/mai scund;
–e  stimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date;
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea/ estimarea duratelor unor evenimente familiare
– marcarea unei săptămâni pe calendar;
– ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor săptămânii;
– realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi simbolurilor;

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
23
– aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi;
– plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice (ieri, azi, mâine);
– jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine ajunge mai repede la...?” „A cui activitate a durat mai mult?”;
6.3. R
 ealizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenţionale în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli,
cu numere din concentrul 0-31
– recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei
– confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc
– jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În parcul de distracţii” etc.);
– jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film etc.;

b. Conținuturile învățării
Domenii

Numere Numerele naturale 0-31:


recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare:
- de la 0 la 10
- de la 10 la 20
- de la 20 la 31
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, prin numărare
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv
Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv
Orientare spaţială şi localizări în spaţiu
Repere/direcţii în spaţiu : în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
Figuri plane/ 2D
Figuri şi corpuri geometrice
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire; conturare
Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, sferă: denumire
Lungime
Unităţi nonstandard
Timp
Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare
Măsurări
Anotimpurile: denumire, ordonare
Bani
Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei)
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-31
Date Colectarea şi gruparea datelor

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
24
Corpul omenesc
Părţi componente şi rolul lor
Simţurile
Igiena corpului
Ştiinţele vieţii Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei
Plante şi animale
Părţi componente
Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare
Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
Elemente intuitive privind:
Pământul
Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.)
Ştiinţele Pământului
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet
Universul
Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple
Forţe şi mişcare
Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere
Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere
Ştiinţele fizicii
Forme şi transfer de energie
Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
25
3.2. Programa şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
a. Competențe generale și specifice

Competențe generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Competențe specifice
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
– s electarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
– realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
– oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?”
– aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat
– formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
– reformularea unor mesaje
– repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat
– observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)
– audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare
– decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
– numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat
– oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”
–o  ferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care
se petrece acţiunea
– recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior
– indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
– îndeplinirea unei instrucţiuni simple
– participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar
– indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură
etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”
– numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
26
– stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte
– punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită
– identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi
– rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate
– audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător
– discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
– interpretarea unor cântece care conţin onomatopee
– construirea de rime pornind de la cuvinte date
– identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ se termină cu un anumit sunet
– sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ final, număr de silabe etc.)
– desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
– participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
– audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii
– participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi
– vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple
– jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă
– exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
– formulare de răspunsuri la ghicitori
– participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)
– rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior
– reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii
– asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare;
– jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare
– reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
– simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite
– jocuri de rol
– repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)
– dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme audiate
– sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente
etc.
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte
– formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.
– formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes pentru copii
– prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
– discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de comportament
– formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
27
– alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi evenimente familiare
– exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute
– identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ poveşti cunoscute
– formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri preferate
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală
– exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, adecvate contextului
– dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes
– jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune şi dă mai
departe”, „Repetă şi continuă”, „Statuile vorbitoare” etc.
– jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”, „La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.
– formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor
– jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”
– povestirea unor experienţe trecute sau prezente
– planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe baza unor experienţe posibile sau a unora imaginare
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare
– combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură
– folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere
– utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii variate
– iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes
– recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de tipul „Cutiuţa fermecată”
– conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini
– jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului
– crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii
– poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar
– recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)
– asocierea unor litere şi sunete
– observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite
lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii
– citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi” etc.
– jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”, „Domino”, „Bingo”
– punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat
– jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte şi denumirea acestora
– răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi „citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului didactic
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare
– formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?”
– lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate
– prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini
– „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini)

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
28
– citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)
– audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;
– continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic sau al colegilor
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar
– identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni,
semafor etc.
– sortarea unor semne, simboluri grafice identice
– „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului ilustrat
– punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale indicate
– codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor,
mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea
– observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.
– răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.
– observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce
conţine doar text etc.
– observarea amplasării imaginilor în raport cu textul
– audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea imaginilor
– jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate
– exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele
– coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii
– modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.
– poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp
– orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.
– exersarea poziţiei corecte la scris
– utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris
– jocuri de tip labirint
– observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi
– construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.
– scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc.
– decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc.
– scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm
– realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi punctul), utilizând instrumente diferite
– realizarea unor desene cu litere personificate
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare
– confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 Martie”)
– decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice
– „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
29
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale
– „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior)
– exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: „Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e primăvara?”
– etichetarea originală a unor obiecte personale
– confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje neconvenţionale
–o rganizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat „Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui
proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri)
– organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”
– crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini)
– crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
– completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri
b. Conținuturile învățării
Domenii
Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte
(ascultare, vorbire, Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
interacţiune) Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi
personală
Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini
Citire/ Lectură Cartea
Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii
Literele mici şi mari de tipar
Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
Propoziţia/ Enunţul (fără teoretizări)
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv
Scriere/ Redactare Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe
Desenarea literelor de tipar
Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
Scrierea funcţională folosind desene, simboluri
Felicitarea. Biletul
Elemente de construcţie Vocabular. Cuvântul
a comunicării Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus
Fonetică
Sunete specifice limbii române
Despărţirea cuvintelor în silabe
Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere
ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
30
3.3. Programa şcolară pentru disciplina DEZVOLTARE PERSONALĂ
a. Competențe generale și specifice

Competențe generale
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

Competențe specifice
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
1.1. Identificarea unor trăsături personale elementare
– J ocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, înălţimea, greutatea)
– desenarea conturului corpului în mărime naturală, colorarea conturului astfel încât să semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, culoarea ochilor etc.),
decuparea şi afişarea produselor
– vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora
– realizarea de desene de tip autoportret, colaje despre propria persoană
– prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite
– discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza desenelor şi poveştilor create de fiecare persoană despre părţile corpului şi rolul acestora
– jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza enumerării trăsăturilor fizice relevante

1.2. Identificarea unor obiecte şi activităţi simple de igienă personală


– jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală şi explicarea modului de folosire a acestora
–g  hicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personală
– v izionarea unor filme scurte despre igiena personală
–a  ctivităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după utilizarea toaletei,
ordonarea hainelor, aranjarea/împachetarea hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor, în vederea dezvoltării independenţei faţă de adult
– exercitii de reprezentare grafică a unor obiecte, activităţi şi reguli simple de igienă personală
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare
– v izionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru copii, audierea unor poveşti consacrate, pentru identificarea şi denumirea emoţiilor de bază ale
personajelor (Exemplu: cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit, albina curajoasă etc.)
– c ompletarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un desen frumos şi este ..(bucuros).”, „Fetiţa a spart o cană şi
este …(supărată)”, „Bunica a plecat astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)” etc.
– jocuri de tipul “Roata emoţiilor”, pentru aprecierea emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii colegi,
când este încurajat/certat de părinţi, sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou membru în familie etc.)
– jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală sau în afara şcolii, vizând exprimarea emoţiilor

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
31
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară
–e  xerciţii de identificare a regulilor de comunicare în imagini: anunţarea răspunsului; aşteptarea rândului; completarea răspunsurilor colegilor după ce aceştia
au încheiat; exprimarea opiniei personale; criticarea ideii, nu a colegului
–e  xprimarea prin desen a regulilor de comunicare la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ,
respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne solicită sprijinul, adresăm întrebări etc.
– jocuri de tipul „Continuă propoziţia”, „Continuă povestea”
– jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/negative de interacţiune verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog,
mulţumesc), se întrerup, se lovesc, se împing etc.
– jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da (comunicare eficientă)/Nu (comunicare ineficientă)
2.3. Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu acestea
– jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă colegul/colega, jucăria preferată, animalul preferat,
activităţi preferate
– realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate împreună, obiec­
tele/ fiinţele de care se simte ataşat
– organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate prietenilor”
– activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret”
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar
3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară
– discuţii la începutul anului şcolar despre noile rutine (orar zilnic, orar săptămânal, pauze, vacanţe etc.)
– discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar
– discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale copiilor (la începutul fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă”,
în cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare)
– transformarea spaţiului clasei într-un mediu prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare personală afişate pe mese/bănci, construirea în echipă a simb-
olului, expunerea produselor activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi vizualizate
– interpretarea unor melodii preferate pentru anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea să sune clopoţelul în şcoala mea?”
– teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare”
3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul şcolar
– exerciţii de identificare în imagini a organizării învăţării: întreruperea jocului, pregătirea materialelor, concentrarea asupra rezolvării sarcinilor, eliminarea
surselor de perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc.
– organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu activităţile zilnice şi săptămânale
– personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, elemente grafice artistice
– jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la şcoală?”
– desenarea momentelor specifice unei zile obişnuite de şcoală
– distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei,
ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)
– vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical, cabinet
stomatologic etc.)
– sărbătorirea primelor 100 de zile de şcoală prin desene, lucruri interesante învăţate sau momente în care s-au simţit bine,

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
32
3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi activităţilor preferate
– prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor fiecărui copil,
indiferent de domeniu
– ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: „Ce îmi place să fac?”
– „Micul colecţionar”, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă sau a obiectului/jucăriei/activităţii preferate
– realizarea unor albume, agende speciale, portofolii care cuprind date personale despre activităţi preferate, aptitudini, realizări etc.
– jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a unor abilităţi, a predispoziţiilor native/talentelor copiilor în diverse domenii: muzică, dans, sport, desen, matematică,
relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat vocal sau la un instrument, desenat, decupat, sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi politicos, a răspunde la
întrebări, calcul matematic simplu etc.)
– realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor clasei
– crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică (construcţii, pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.), unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de interese pe
diferite teme

b. Conținuturile învățării
Domenii
Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi Cine sunt eu?
faţă de ceilalţi Trăsături fizice
Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului
Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală
Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică,
furie) în activităţi / contexte familiare
Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară
Dezvoltare emoţională şi socială
Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice
Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte preferate
Caracteristicile acestora
Aspecte specifice ale organizării Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei
învăţării şi pregătirii pentru viaţă pregătitoare
la şcolarul mic
Abilităţi şi atitudini de învăţare Tehnici simple care sprijină învăţarea
Reguli de organizare a învăţării
Explorarea meseriilor Hobby-uri şi activităţi preferate
Portofoliul personal cu rezultate/evidenţe ale învăţării

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
33
3.4. Programa şcolară pentru disciplina ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
a. Competențe generale și specifice

Competențe generale
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

Competențe specifice
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar
– formularea de răspunsuri la întrebări simple
– formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă: „În desen este căţelul tău sau pisica ta?”
– povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, cu ajutorul desenului, picturii, modelajului, colajului etc.
– identificarea unor momente din activitatea zilnică, când se prezintă imagini corespunzătoare
– punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului cu mesaje orale indicate
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul înconjurător
– precizarea culorilor obiectelor personale
– realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de hârtie colorată, în care să surprindă: „Culoarea preferată”, „Culorile preferate ale membrilor familiei (fraţi,
surori, mama, tata, bunicul, bunica etc.)”
– recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar
– jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, diferenţiere etc.- Exemple: joc de tipul „Săculeţul fermecat” (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le
pipăie şi recunosc obiectul doar după formă); joc de tipul „Obiectul surpriză” (ghicirea obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare elev va aduce
pe rând, de acasă un obiect cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri pe teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/ intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat
etc.; jocuri de jocuri de sortare după formă, culoare, valoare estetică, utilitate etc.
– marcarea elementelor unei mulţimi după formă, culoare, textură, claritate etc.- Exemple: „Marchează obiectele roşii”, „Marchează fotografiile clare”, „Alege
materialele netede”, „Marchează obiectele rotunde” ;
– gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate - Exemplu: jocuri de tip puzzle, Loto
– descrierea materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
– explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice. Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, neted,
frumos etc.)”
– expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări artistice şi meşteşugăreşti, pentru a stimula curiozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a realizat, când,
cum, în ce scop?)
– exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice din mediul înconjurător (mediul natural, social, construit, cultural, religios)
– expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale culturii universale, redate pe
suport electronic sau în albume

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
34
– vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme documentare
– joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, desenez, construiesc), pentru că…
– participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii organizate în mediul şcolar sau extraşcolar
– observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Exemplu: „Autoportret” – prin desen, pictură, modelaj, colaj etc.
– vizionarea unor fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ şi formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj
– vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei
– participarea la ateliere de lucru comune părinţi- copii, în care se demonstrează îndeletniciri casnice actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea
platourilor, aranjamente florale, ornamente de iarnă, împodobirea bradului etc.
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
–e xprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie sau la Colţul de
Artă amenajat special în clasă
– gruparea materialelor după criterii date – Exemplu: jocul „Cenuşăreasa”: „Ajut-o pe Cenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite, materiale de acelaşi fel;
Grupează materialele care pot fi tăiate cu foarfeca; Grupează materialele roşii; Grupează materialele care se pot rupe, care sunt transparente” etc.
– enumerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instrumentelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui altceva”
despre creioanele tale, uniforma ta, penarul tău etc.
– sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi/utilizări etc.; depozitarea în spaţii special amenajate şi etichetarea lor – Exemplu:
„Borcanul cu pietricele”, „Găletuşa cu scoici”, „Coşuleţul cu fire”, „Cutia cu ghinde” etc.
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale
– r ealizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un mini- atelier amenajat în
sala de clasă sau în Colţul de Artă
– realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori la alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi
zgâriere, amprentare cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelor spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură, modelaj, decolorare cu pic etc.
– folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/compoziţii liber alese
– explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijloacele artei vizuale şi ale tehnologiei- Exemple: Pictez o imagine dintr-un vis,
Desenez ce-mi doresc, Autoportretul, Am o idee de construcţie, de joc etc.; Mă desenez pe mine când sunt plictisit, construiesc o casă pe care mi-o doresc,
pictez şcoala, modelez supărarea etc.
– realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi explicarea alegerilor făcute (exemplu: Decorez un globuleţ pentru prietenul meu deoarece…)
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/ construcţii simple, pe baza interesului direct
– r ealizarea de construcţii libere, spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă
sau în Colţul de Artă
– utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor
– confecţionarea de jocuri şi jucării simple – Exemplu: „Morişca”, „Bărcuţa”, „Cubul”, „Puzzle”, „Cărţi de joc”, „Loto cu imagini”
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple
– utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula, aparatul foto etc. Exemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ... fotografie,
pictură, modelaj etc.” (fiecare copil e „profesor” într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe rând, unii de la alţii)
– exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, înşirare, împletire etc.
– exersarea modului de îngrijire / păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru
– mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
35
– modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate
– tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate
– înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate
– lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate
– identificarea unei operaţii simple la care a fost supus un material, prin comparare cu starea iniţială a acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce observi” (hârtie-
hârtie ruptă, hârtie-hârtie tăiată, hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire lungi-fire scurte etc.)
– jocuri de rol: „La croitorie”, „La cizmărie”, „La brutărie”
– confecţionarea de obiecte prin tehnici simple:„Rochiţa păpuşii”, „Pălăria”, „Cizmuliţa”, „Batista” etc.
2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu
– formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să înţeleagă
de ce avem nevoie de şireturi? De ce avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce avem nevoie de suporturi pentru creioane?” etc.
– decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu;
– participarea cu obiectele realizate prin efort propriu la expoziţii şi târguri organizate în şcoală şi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, Zilele oraşului/
comunei/satului”, „Mărţişor”, „Paşti”, „Crăciun”
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, chinestezică
– r ealizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare artistică – Exemplu: ilustrarea unei poveşti
cunoscute prin desen sau prin cântec, ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou etc.
– r ealizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ, pe deget sau pe mână
– r ealizarea unor decoruri pentru diverse evenimente din viaţa şcolii
–p  unerea în scenă a serbărilor tematice specifice anotimpurilor

b. Conținuturile învățării
Domenii
Materiale şi instrumente hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă)
Tehnici de lucru linie modulată, repetiţie
Desen
Elemente de limbaj plastic linia, punctul, forma (fără terminologie)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii: desen liber, decoraţii simple
Materiale şi instrumente acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget,
ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă
Pictură Tehnici de lucru pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare, pulverizare
Elemente de limbaj plastic pata
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii compoziţii
Materiale şi instrumente hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de
ţesut, cretă, materiale din natură (frunze/petale uscate, ghinde)
Confecţii şi jucării Tehnici de lucru origami, tangram, croit, cusut
Elemente de limbaj plastic punct, linie, nod, formă
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
36
Materiale şi instrumente plastilină
Tehnici de lucru presare, modelare liberă
Modelaj
Elemente de limbaj plastic formă
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii: obiecte decorative, figurine etc.
Materiale şi instrumente foarfecă, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Tehnici de lucru mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire, răsucire,
Colaj lipire
Elemente de limbaj plastic formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine etc
Materiale şi instrumente aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC,
Foto-film tabletă), filme, fotografii
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
37
3. 5. Programa şcolară pentru disciplina MUZICĂ ȘI MIȘCARE
a. Competențe generale și specifice

Competențe generale
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii și mişcării, individual sau în grup
Competențe specifice
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
1.1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi contrastante
– jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi distincte
– jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute
1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate
– jocuri de audiere alternativă şi comparată a sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu: ascultarea unei poezii, în comparaţie cu audierea unui cântec
– exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi recunosc auditiv
1.3. Receptarea sunetelor emise de jucăriile muzicale şi percuţia corporală
– observarea/familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale
– mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea percuţiei corporale, detaşat de cântec, în colectiv şi individual
– audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia jucăriilor”
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între DO1-LA, cu o structură ritmico-melodică asemănătoare cântecelor din folclorul copiilor
– audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice
– observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea
– implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text
–e  xersarea asimilării integrale a cântecului – Exemplu: „Căldăruşă plină” (din folclorul copiilor), „Huţa, huţa” (din folclorul copiilor), sau pe strofe; indiferent de
procedeul abordat, cântecul se însuşeşte ca un tot unitar - text şi melodie, care nu se despart
– r eproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele
– jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) – Exemplu: „La moară” (din folclorul copiilor), „Moş
Cioc-Boc” de L. Comes etc.
2.2. Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul liber
– acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.)
– acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în bancă etc.)
2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu sunetele din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi diferite
– jocuri de recunoaştere auditivă a unor sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea lor folosind onomatopee

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
38
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare
–e xersarea mişcării spontane pe cântec - Exemplu: „Fluturaş, fluturaş” (din folclorul copiilor ), însoţit de imitarea zborului; „Huţa, huţa” (din folclorul copiilor),
cu balansul braţelor, „Căldăruşă plină”, „Umblă ursul”,
„Ariciul” (din folclorul copiilor)
–d esenarea unor imagini sugerate de textele cântecelor
–a udierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spontană - Exemplu: J.Haydn - Simfonia „Ceasornicul” Partea a II-a (fragment incipient),
Partea a IV-a (fragment)
–o rganizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată - Exemple de audiţii: W.A.Mozart –„Mica serenadă”, Partea I; George Enescu - „Impresii din copilărie”
(fragment)
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul copiilor
– jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe vârfuri etc.)
3.3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător, pentru acompanierea cântecelor
–a companierea liberă a cântecelor, cu sonorităţi emise de obiecte din clasă (creioane, beţişoare, masă, podea,dulap etc.)
3.4. Improvizarea a unei combinaţii ritmice asemănătoare celor din folclorul copiilor şi asocierea acesteia cu mişcări adecvate
– crearea spontană a unor combinaţii ritmice de silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
– asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în relaţie cu poveşti, poezii, cântece
– discuţii despre propriile creaţii, analiza şi aprecierea lor

b. Conținuturile învățării
Domenii
Cântarea vocală în grup şi individual poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia,
Cântare vocală
sincronizarea
Percuţia corporală bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.
Jucării muzicale improvizate mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne)
Cântare instrumentală
acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic
Cântarea cu acompaniament
acompaniament de jucării muzicale realizat de copii
Timbrul sunete din mediul înconjurător
sunete vocale (vorbite sau cântate)
sunete muzicale instrumentale
Elemente de limbaj Ritmul sunete lungi/scurte
muzical
Melodia genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
Interpretarea nuanţe - tare/ încet/ mediu
cântec vesel/trist
Mişcări libere pe muzică
Mişcare pe muzică
Mişcări sugerate de textul cântecului

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
39
IV. PRODUSE CURRICULARE DE PROIECTARE A ACTIVITĂȚII DIDACTICE
1. Calendarul anului școlar 2018-2019 – învățământ primar
Conform OMEN nr. 3220/19.02.2018 privind structura anului școlar 2018-2019

Septembrie 2018 Octombrie 2018 Noiembrie 2018 Decembrie 2018


Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D
– 1 2 4 1 2 3 4 5 6 7 – 1 2 3 4 11 1 2
– 3 4 5 6 7 8 9 5 8 9 10 11 12 13 14 8 5 6 7 8 9 10 11 12 3 4 5 6 7 8 9
13 10 11 12 13 14 15 16
1 10 11 12 13 14 15 16 6 15 16 17 18 19 20 21 9 12 13 14 15 16 17 18
14 17 18 19 20 21 22 23
2 17 18 19 20 21 22 23 7 22 23 24 25 26 27 28 10 19 20 21 22 23 24 25 – 24 25 26 27 28 29 30
3 24 25 26 27 28 29 30 – 29 30 31 11 26 27 28 29 30 – 31

Ianuarie 2019 Februarie 2019 Martie 2019 Aprilie 2019


Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D
Săpt. L M M J V S D
20 1 2 3 25 1 2 3 4 5 6 7
– 1 2 3 4 5 6 17 1 2 3
21 4 5 6 7 8 9 10 26 8 9 10 11 12 13 14
– 7 8 9 10 11 12 13 – 4 5 6 7 8 9 10
22 11 12 13 14 15 16 17 27 15 16 17 18 19 20 21
15 14 15 16 17 18 19 20 18 11 12 13 14 15 16 17
23 18 19 20 21 22 23 24 – 22 23 24 25 26 27 28
16 21 22 23 24 25 26 27 19 18 19 20 21 22 23 24
17 28 29 30 31 20 25 26 27 28 24 25 26 27 28 29 30 31 – 29 30

Mai 2019 Iunie 2019


Semestrul I
Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D 10 septembrie 2018 – 27 octombrie 2018 – cursuri
– 1 2 3 4 5 31 1 2 27 octombrie 2018 – 4 noiembrie 2018 – vacanţă intrasemestrială
28 6 7 8 9 10 11 12 32 3 4 5 6 7 8 9 5 noiembrie 2018 – 21 decembrie 2018 – cursuri
22 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019 – vacanţă de iarnă
29 13 14 15 16 17 18 19 33 10 11 12 13 14 15 16
14 ianuarie 2019– 1 februarie 2019 – cursuri
30 20 21 22 23 24 25 26 – 17 18 19 20 21 22 23
Semestrul al II-lea
31 27 28 29 30 31 – 24 25 26 27 28 29 30 2 februarie 2019 – 10 februarie 2019 – vacanţă intersemestrială
11 februarie 2019 – 19 aprilie 2019 – cursuri
* Unitățile de învățământ vor realiza activități specifice în următoarele zile: • 5 Octombrie – Ziua
Internațională a Educației 1 Iunie – Ziua Copilului • 5 Iunie – Ziua Învățătorului • * În zilele libere 20 aprilie 2019 – 5 mai 2019 – vacanţă de primăvară
prevăzute de lege nu se organizează cursuri. 6 mai 2019– 14 iunie 2019 – cursuri
** S ăptămâna „Școala altfel” (5 zile consecutive lucrătoare) pentru învățământul școlar se află la 15 iunie 2019 – 15 septembrie 2019 – vacanţă de vară
decizia unității de învățământ în intervalul: 1 octombrie 2018 – 31 mai 2019.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
40
1. Planificarea calendaristică anuală Legendă:
Discipline/Nr. de ore alocate: (orientativă*) ● MEM – Matematică şi explorarea mediului
● CLR – Comunicare în limba română
• MEM – 4 h/săpt. x 32 săpt. = 128 h/an
● DP – Dezvoltarea personală
• CLR – 5 h/săpt. x 32 =160 h/an ● AVAP – Arte vizuale şi abilităţi practice
• DP – 2h/săpt. x 32 = 64 h/an ● MM – Muzică și mișcare
• AVAP – 2h/săpt. x 32 = 64 h/an ● P–Î = predare–învățare ● R = recapitulare
• MM – 2h/săpt. x 32 = 64 h/an ● LDCD = la dispoziția cadrului didactic
* Numărul săptămânilor alocate conținuturilor poate varia anual, în funcție de ordinele de ministru privind structura anului școlar în curs.
UNITATEA DE COMPETENŢE NR. ORE
DISCIPLINA CONŢINUTURI SĂPTĂMÂNA* OBS.
ÎNVĂȚARE SPECIFICE ALOCATE
Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
Orientare spaţială şi localizări în spaţiu
Repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în
2.1. R–8
spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
MEM 3.1., 3.2. LDCD – 4
Sortarea şi clasificarea obiectelor/simbolurilor/conceptelor simple după
4h/săpt. 5.1., 5.2. TOTAL – 12
criterii variate
6.1., 6.2.
Aprecierea globală, compararea numărului de elemente a două mulţimi
prin procedee variate, inclusiv punere în corespondenţă. Numărare
Modele repetitive. Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard
Comunicare orală
1.1.,1.2., 1.4. Acte de vorbire – a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica
2.1., 2.2. un obiect, o persoană, a formula o rugăminte R – 12
CLR
2.3., 2.4. Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate LDCD – 3 I – III
5h/săpt.
3.4. Enunţul. Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre membrii TOTAL – 15
familiei, despre jocuri și jucării, prieteni, animale, reguli de igienă
PRIMII PAȘI Povestirea după imagini
Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
R–4
DP 1.1. Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi
LDCD – 2
2h/săpt. 1.2. Cine sunt eu?
TOTAL – 6
Desen, colaj
AVAP
1.1., 1.2., 1.3., Desen liber, decorații simple
2 h/săpt. TOTAL – 6
2.1., 2.3. Punct, linie
Rupere, tăiere, decupare după contur şi lipire a hârtiei
MM Cântare vocală în grup şi individual
2.1.
2 h/săpt. Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea TOTAL – 6
3.1.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
41
Corpul omenesc. Părţi componente şi rolul lor
Simţurile
1.1., 1.2. Igiena corpului
1.3., 1.4. Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; P-Î – 12
1.5., 1.6. igiena alimentaţiei R–2
MEM
3.1., 3.2. Numere naturale de la 1 la 5: recunoaştere, scriere, comparare, ordonare LDCD – 2
4.1., 4.2. Adunarea şi scădereaîn concentrul 0 – 5, prin numărare TOTAL – 16
5.1., 5.2. Probleme simple de adunare sau scădere cu 0 – 5 unități cu suport intuitiv

Comunicare orală
Dialogul. Formularea de întrebări şi răspunsuri
Forme ale discursului oral. Povestirea după imagini
1.1., 1.2. Citire/Lectură
1.3., 1.4. Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări)
P-Î – 16
2.1., 2.2. Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
R–1
CLR 2.3., 2.4. Scriere/Redactare
LDCD – 3
3.2., 3.4. Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte,
TOTAL – 20
4.1. bastonaşe, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe
Elemente de construcție a comunicării
Cuvântul. Despărţirea cuvintelor în silabe. Cuvinte alcătuite din una, două
sau trei silabe, IV – VII
Fonetică. Sunete specifice limbii române
DESPRE MINE Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi
Trăsături fizice. Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului P-Î – 6
1.1. Igiena personală. Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală R–1
DP
1.2. Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la LDCD – 1
şcolarul mic TOTAL – 8
Rutine şi sarcini de lucru. Reguli elementare ale noilor rutine specifice
activităţii clasei pregătitoare
Pictură, colaj, confecţii şi jucării
Compoziţii şi obiecte decorative
1.1.,1.2.
Punct, linie, pată, formă, volum
1.3.
Decupare după contur, ștampilare, amprentare, pensulație
AVAP 2.3., 2.4. TOTAL – 8
Tăiere, decupare, lipire a hârtiei
2.5., 2.6.
Foto-film
Realizare de fotografii
Utilizarea unor fotografii şi a unor aparate de redare şi înregistrare
Cântare instrumentală
1.1., 1.2., 1.3.
MM Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) TOTAL – 8
2.1., 2.2., 2.3.
Jucării muzicale improvizate (mini-maracase, tobe, lemne)

© Copyright CD PRESS, 2017, 2018 Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
42
Plante. Părţi componente
Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) P-Î – 8
1.1., 1.2, 1.3. Numere naturalede la 1 la 10: recunoaştere, scriere, comparare, R–2
MEM
3.1., 3.2. ordonare LDCD – 2
TOTAL – 12

Comunicare orală
Dialogul. Formularea de întrebări şi răspunsuri
Forme ale discursului oral. Povestirea după imagini
Citire/Lectură
1.1., 1.2.
Literele mici şi mari de tipar (a, A, m, M, I, I, u, U, n, N, e, E)
1.3., 1.4.
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
2.1., 2.2. P-Î – 13
Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări)
2.3., 2.4. R–1
CLR Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
3.1., 3.2., LDCD – 1
Scriere/Redactare
3.4. TOTAL – 15
Desenarea literelor de tipar (a, A, m, M, I, I, u, U, n, N, e, E)
4.1.
Elemente de construcție a comunicării
Cuvântul. Despărţirea cuvintelor în silabe. Cuvinte alcătuite din una, două
sau trei silabe
Fonetică. Sunete specifice limbii române
VIII – X
Dezvoltare emoţională şi socială
LUMEA P-Î – 4
Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine, emoții de bază (bucurie,
DIN JURUL MEU 2.1. R–1
DP tristeţe, frică) în activităţi/contexte familiare
2.2. LDCD – 1
TOTAL – 6
Desen, pictură, colaj, confecţii şi jucării
Decoraţii simple, compoziţii şi obiecte decorative
1.1., 1.2. Punct, linie, linie modulată, pată, formă
1.3. Ștampilare, amprentare, pensulaţie
AVAP 2.1., 2.2. Rupere, decupare după contur și lipire a hârtiei TOTAL – 6
2.3., 2.4. Foto-film
2.5. Realizare de fotografii
Utilizarea unor fotografii şi a unor aparate de redare şi înregistrare

Cântare instrumentală
1.1., 1.2. Cântare cu acompaniament
1.3., 1.4. Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic
MM TOTAL – 6
2.1., 2.2. Acompaniament de jucării muzicale realizate de copii
2.3.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
43
1.1., 1.2. Animale. Părţi componente
1.3., 1.4. Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare P-Î – 12
1.5., 1.6. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, prin numărare R–2
MEM
3.1., 3.2. Probleme simple de adunare sau scădere cu 0 – 5 unități cu suport intuitiv LDCD – 2
5.2. TOTAL – 16

Comunicare orală
Dialogul.Formularea de întrebări şi răspunsuri
Forme ale discursului oral.Povestirea după imagini;
1.1., 1.2.
Citire/Lectură
1.3., 1.4.
Literele mici şi mari de tipar (l, L, o, O, r, R, c, C)
2.1., 2.2. P-Î – 14
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
2.3., 2.4. R–2
CLR Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări)
3.1., 3.2. LDCD – 4
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
3.4. TOTAL – 20
Scriere/Redactare
4.1.
Desenarea literelor de tipar (l, L, o, O, r, R, c, C)
Elemente de construcție a comunicării
XI-XIV
. Cuvântul. Despărţirea cuvintelor în silabe. Cuvinte alcătuite din una, două
PRIETENI sau trei silabe
NECUVÂNTĂTORI Dezvoltare emoţională şi socială P-Î – 6
2.1. Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine, emoții de bază (bucuria, R–1
DP
2.2. furia) în activităţi/contexte familiare LDCD – 1
TOTAL – 8
Pictură, colaj
Compoziţii şi obiecte decorative
1.1., 1.2.
Pată, formă, volum
1.3.
AVAP Rupere, mototolire, decupare după contur şi lipire a hârtiei TOTAL – 8
2.2., 2.3.
Amprentare, ştampilare, pensulaţie
2.4., 2.5.

1.1.,1.2. Cântare instrumentală


1.3.,1.4. Cântare cu acompaniament
MM TOTAL – 8
2.1.,2.2. Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic
2.3. Acompaniament de jucării muzicale realizate de copii

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
44
Pământul. Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri,
1.1., 1.2.
lacuri, mare)
1.3., 1.4.
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet P-Î – 8
1.5., 1.6.
Timp. Ziua, săptămâna: denumire, ordonare R–2
MEM 2.2.
Figuri plane/2D. Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire; conturare LDCD – 2
3.1., 3.2.
Corpuri/3D. Cub, cuboid, sferă: denumire TOTAL– 12
5.2.
Lungime. Unităţi nonstandard
6.1., 6.2.
Colectarea şi gruparea datelor
Comunicare orala
Dialogul. Formularea de întrebări şi răspunsuri
Forme ale discursului oral. Povestirea după imagini
Citire/Lectură
1.1., 1.2. Literele mici şi mari de tipar (p, P, ă, s, S, t, T)
1.3., 1.4. Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
P-Î – 10
2.1., 2.2. Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
R–2
2.3., 2.4. Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări)
CLR LDCD – 3
3.1., 3.2. Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
3.3., 3.4. Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv
TOTAL – 15
4.1. Scriere/Redactare
XV – XVII
Desenarea literelor de tipar (p, P, ă, s, S, t, T)
Elemente de construcție a comunicării
POVESTEA APEI Cuvântul. Despărţirea cuvintelor în silabe. Cuvinte alcătuite din una, două
sau trei silabe
Vocabular. Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus
Dezvoltare emoţională şi socială P-Î – 4
Comunicare şcolară eficientă. Reguli de comunicare în activitatea şcolară. R–1
DP 2.2.
Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice LDCD – 1
TOTAL – 6
Pictură, colaj, modelaj, confecţii şi jucării
1.1., 1.2.
Compoziţii, obiecte decorative, jucării
1.3.
Pată, formă, volum
AVAP 2.1., 2.2. TOTAL – 6
Pensulație, modelare
2.3., 2.4.
Decupare după contur, lipire a hârtiei
2.5.
Presare şi modelare liberă a plastilinei
Elemente de limbaj muzical
1.1., 1.2.
Timbrul
1.3., 1.4.
MM Sunete din mediul înconjurător TOTAL – 6
2.1., 2.2.
Sunete vocale (vorbite sau cântate)
2.3.
Sunete muzicale instrumentale

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
45
Universul. Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple P-Î – 10
1.1., 1.2.
Numere naturale de la 0 la 20: recunoaştere, scriere, comparare, R–1
MEM 1.3.
ordonare LDCD – 1
2.2.
TOTAL – 12
Comunicare orala
Dialogul. Formularea de întrebări şi răspunsuri
Forme ale discursului oral. Povestirea după imagini
Citire/Lectură
1.1., 1.2.
Literele mici şi mari de tipar (v, V, d, D, ș, Ș, b, B, î, Î)
1.3., 1.4.
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
2.1., 2.2.
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate P-Î – 13
2.3., 2.4.
Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări) R–1
CLR 3.1., 3.2.
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv LDCD – 1
3.3., 3.4.
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv TOTAL – 15
4.1., 4.2.
Scriere/Redactare
4.3.
Desenarea literelor de tipar (v, V, d, D, ș, Ș, b, B, î, Î)
Scrierea funcţională folosind desene, simboluri. Biletul
Elemente de construcție a comunicării
Cuvântul. Despărţirea cuvintelor în silabe
Vocabular. Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus XVIII – XX
Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la
ENIGMELE P-Î – 4
şcolarul mic
UNIVERSULUI R–1
DP 3.1. Rutine şi sarcini de lucru. Reguli elementare ale noilor rutine specifice
LDCD – 1
activităţii clasei pregătitoare
TOTAL – 6
Pictură, colaj, confecţii şi jucării
Compoziţii, obiecte decorative, jucării, bijuterii
Linie, formă, pată, volum
1.1., 1.2.
Pensulaţie, stropire
1.3.
Decupare,tăiere, lipire a hârtiei
AVAP 2.1., 2.2. TOTAL – 6
Colaj
2.3., 2.4.
Şnuruire
2.5., 2.6
Foto-film
Realizare de fotografii
Utilizarea unor fotografii şi a unor aparate de redare şi înregistrare
Elemente de limbaj muzical
1.1.,1.2., 1.3. Ritmul
MM TOTAL – 6
2.1., 2.2., 2.3. Sunete lungi/scurte

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
46
Forţe şi mişcare. Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere
1.1, 1.2.
Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere P-Î – 12
1.3., 1.4.
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20, fără și cu trecere peste R–2
MEM 1.5., 1.6.
ordin, prin numărare LDCD – 2
3.2., 3.2.
Probleme simple de adunare sau scădere cu 0 – 5 unități cu TOTAL – 16
5.2.
fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv
Comunicare orală
Dialogul. Formularea de întrebări şi răspunsuri
Forme ale discursului oral. Povestirea după imagini
Citire/Lectură
1.1., 1.2.
Literele mici şi mari de tipar (j, J,h,H,g,G,ț, Ț, z, Z, f, F)
1.3., 1.4.
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
2.1., 2.2. P-Î – 14
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
2.3., 2.4. R–2
CLR Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări)
3.1., 3.2. LDCD – 4
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
3.3., 3.4. TOTAL – 20
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv
4.1.
Scriere/Redactare
Desenarea literelor de tipar (j, J,h,H,g,G,ț, Ț, z, Z, f, F)
XXI – XXIV
Elemente de construcție a comunicării
Cuvântul. Despărţirea cuvintelor în silabe
CUM SE MIȘCĂ? Vocabular. Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus
Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la
P-Î – 6
şcolarul mic
R–1
DP 3.2. Abilităţi şi atitudini de învăţare. Tehnici simple care sprijină învăţarea
LDCD – 1
Reguli de organizare a învăţării
TOTAL– 8
Modelaj, confecţii şi jucării, pictură
1.1., 1.2. Obiecte decorative, jucării, compoziţii
1.3. Decupare după contur, tăiere, ȋndoire şi lipire a hârtiei, tehnica origami
AVAP 2.1., 2.2. Pată, formă, volum TOTAL – 8
2.3., 2.4. Pensulație
2.5, 2.6. Presare și modelare a plastilinei

1.1., 1.2. Elemente de limbaj muzical


MM 1.3., 2.1. Melodia TOTAL – 8
2.2., 2.3. Genuri muzicale: folclorul copiilor

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
47
Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează
1.1., 1.2. electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice P-Î – 8
1.3., 3.1. Numere naturale de la 0 la 31: recunoaştere, scriere, comparare, R–2
MEM
3.2., 6.1. ordonare LDCD – 2
6.2. Timp. Luna, anotimpurile: denumire, ordonare TOTAL – 12

Comunicare orală
Dialogul. Formularea de întrebări şi răspunsuri
Forme ale discursului oral. Povestirea după imagini
Citire/Lectură
1.1., 1.2. Literele mici şi mari de tipar (x, X, k, K, q, Q, y, Y, w, W)
1.3., 1.4. Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
2.1., 2.2. Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
P-Î – 10
2.3., 2.4. Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări)
R–2
CLR 3.1., 3.2. Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
LDCD – 3
3.4., Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv
TOTAL – 15
4.1., 4.2., Scriere/Redactare
4.3. Desenarea literelor de tipar (x , X, k , K , q, Q , y, Y, w, W)
XXV – XXVII
Scrierea funcţională folosind desene, simboluri. Felicitarea
MAGIA Elemente de construcție a comunicării
ELECTRICITĂȚII Cuvântul. Despărţirea cuvintelor în silabe
Vocabular. Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus

Dezvoltare emoţională şi socială P-Î – 4


Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare. Fiinţe şi obiecte preferate R–1
DP 2.3.
Caracteristicile acestora LDCD – 1
TOTAL – 6
1.1., 1.2. Colaj, modelaj, confecţii şi jucării, pictură
1.3., 2.1. Obiecte decorative, jucării
AVAP 2.2., 2.3. Pată, formă, volum TOTAL – 6
2.4., 2.5. Decupare după contur, tăiere, lipire a hârtiei
2.6. Presare şi modelare liberă a plastilinei
Elemente de limbaj muzical
1.1.,1.2.
Interpretarea
MM 1.3., 2.1. TOTAL – 6
Nuanţe – tare/încet/mediu
2.2., 2.3.
Cântec vesel/trist

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
48
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor
1.1., 1.2.
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20, fără și cu trecere peste
1.3., 1.4. P-Î – 10
ordin, prin numărare
1.5., 1.6. R–1
MEM Probleme simple de adunare sau scădere cu 0 – 5 unități cu
3.1., 3.2. LDCD – 1
fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv
5.2. TOTAL – 12
Bani. Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei). Schimburi echivalente
6.3.
valoric în concentrul 0 – 31
Comunicare orală
Dialogul. Formularea de întrebări şi răspunsuri
Forme ale discursului oral. Povestirea după imagini
Citire/Lectură
1.1., 1.2.
Literele mici şi mari de tipar
1.3., 1.4.
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
2.1., 2.2.
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate P-Î – 10
2.3., 2.4.
Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări) R–2
CLR 3.1., 3.2.
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv LDCD – 3
3.4.,
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv TOTAL – 15
4.1., 4.2.
Scriere/Redactare
4.3. XXVIII – XXX
Desenarea literelor de tipar
SUNETE Scrierea funcţională folosind desene, simboluri. Felicitarea
FERMECATE Elemente de construcție a comunicării
Cuvântul. Despărţirea cuvintelor în silabe
Vocabular. Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus
Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la P-Î – 4
şcolarul mic R–1
DP 3.3.
Explorarea meseriilor. Hobby-uri şi activităţi preferate LDCD – 1
TOTAL – 6
Confecţii şi jucării, colaj, pictură
1.1., 1.2.
Jucării, figurine, obiecte decorative
1.3., 2.1.
Pată, formă, volum
AVAP 2.2., 2.3. TOTAL – 6
Decupare şi lipire a hârtiei, tehnica tangram
2.4., 2.5.
Stropire, pensulaţie
2.6.
1.1., 1.2. Mişcare pe muzică
MM 1.3., 2.1. Mişcări libere pe muzică TOTAL – 6
2.2., 2.3. Mişcări sugerate de textul cântecului

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
49
Numerele naturale 0 – 31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre),
comparare, ordonare:
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 fără şi cu trecere peste
ordin, prin numărare/cu suport intuitiv
1.1., 1.2. Probleme simple de adunare sau scădere cu 1 – 5 unităţi în concentrul
1.3., 1.4. 0 – 31, cu suport intuitiv
1.5., 1.6. Figuri plane/2D. Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire, conturare
2.1., 2.2. Corpuri/3D. Cub, cuboid, sferă: denumire
R–6
3.1., 3.2. Timp. Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare
MEM LDCD – 2
4.1., 4.2. Anotimpurile: denumire, ordonare
TOTAL – 8
5.1., 5.2. Bani. Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei)
6.1., 6.2. Corpul omenesc
6.3. Plante şi animale
Prezenţa apei în natură sub diverse forme
Universul. Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple
Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă
în mânuirea aparatelor electrice
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor
1.1., 1.2. Dialogul. Formularea de întrebări şi răspunsuri
1.3., 1.4. Povestirea după imagini
2.1., 2.2. R–8 XXXI – XXXII
Literele mici şi mari de tipar
RECAPITULARE CLR 2.3., 2.4. Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte LDCD – 2
FINALĂ 3.1., 3.2. Vocabular. Cuvinte cu sens asemănător. Cuvinte cu sens opus TOTAL– 10
3.3., 3.4. Despărţirea cuvintelor în silabe
4.1., 4.2., 4.3.
1.1., 1.2. Trăsături fizice. Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului
2.1., 2.2. Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în
R-2
2.3., activităţi/contexte familiare
DP LDCD – 2
3.1., 3.2. Reguli de comunicare în activitatea şcolară
TOTAL – 4
3.3. Fiinţe şi obiecte preferate
Hobby-uri şi activităţi preferate
1.1., 1.2. 1.3. Colaj, confecţii şi jucării
2.1., 2.2. Compoziţii, obiecte decorative
AVAP TOTAL – 4
2.3., 2.4. Formă, volum
2.5., 2.6. Decupare şi lipire a hârtiei
Cântare vocală în grup şi individual
1.1., 1.2., 1.3.,
Cântare cu acompaniament
2.1., 2.2., 2.3.
MM Elemente de limbaj muzical TOTAL – 4
3.1., 3.2., 3.3.
3.4.

Legendă: MEM – Matematică şi explorarea mediului ● CLR – Comunicare în limba română ● DP – Dezvoltarea personală ● AVAP – Arte vizuale şi abilităţi practice
● MM – Muzică și mișcare ● P–Î = predare–învățare ● R = recapitulare ● LDCD = la dispoziția cadrului didactic
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
50
3. Proiectarea unităților de învățare
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1: PRIMII PAȘI ● PERIOADA: săptămâna I – săptămâna III

COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: RECAPITULARE – 8 ore; LDCD – 4 ore; TOTAL – 12 ore
• Jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte Elemente pregătitoare pentru – caietul MEM, – observare
precizate înţelegerea unor concepte pag. 4-11 sistematică
• Identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport matematice
cu alte obiecte precizate – Orientare spaţială şi localizări – planșe, fișe, – aprecieri
• Jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din în spaţiu jetoane, jucării, globale și
imagini, în funcţie de poziţia pe care o au elevii faţă de un reper – Repere/direcţii în spaţiu: în, creioane, carioci, individuale
• Prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin pe, deasupra, dedesubt, cretă
2.1. raportarea la ceilalţi colegi lângă, în faţa, în spatele, sus, – desenul
3.1. • Scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale jos, stânga, dreapta, orizontal, – conversația, tematic
3.2. • Continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene vertical, oblic explicația,
5.1. sau numere demonstrația,
5.2. • Descoperirea „intrusului” în cadrul unui model repetitiv Lecții-suport: exercițiul, jocul
6.1. • Exerciţii de găsire a elementelor unei mulţimi, fiind date elementele Să ne prezentăm didactic, învățarea
6.2. celeilalte mulţimi şi regula de identificare a categoriei căreia îi aparţine O zi din viața mea prin descoperire,
un anumit element Acasă observarea directă
• Realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie Jocuri și jucării
• Exersarea grupării obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, – AF, AI, AG
culoare, mărime, grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.),
a grupării materialelor după caracteristici observate: transparenţă, – 4 ore
duritate, flexibilitate, utilizare etc.
• Sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust dulce/acru etc.
2.1. • Exerciţii-joc de comparare a unor lungimi Elemente pregătitoare pentru – caietul MEM, – observare
3.1. • Ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi înţelegerea unor concepte pag. 12-19 sistematică
3.2. exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, „cel mai lung” etc.) matematice
5.1. • Colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu – Sortarea şi clasificarea – planșe, fișe, jetoane – aprecieri
5.2. precizat (ex.: „cel mai scurt/cel mai lung”) obiectelor/ simbolurilor/ globale și
6.1. • Exersarea grupării obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, conceptelor simple după – conversația, individuale
6.2. culoare, mărime, grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc. criterii variate explicația,
• Exerciţii de realizare a corespondenţei ȋntre elementele unor mulţimi – Aprecierea globală, demonstrația,
date, de găsire a elementelor unei mulţimi, fiind date elementele compararea numărului de exercițiul, jocul
celeilalte mulţimi şi regula de identificare a categoriei căreia îi aparţine elemente a două mulţimi prin didactic, învățarea
un anumit element procedee variate, inclusiv prin descoperire
• Exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: ghiozdan-copil, punere în corespondenţă
copil- carte etc.) Numărare. Modele repetitive – AF, AI, AG
– 4 ore

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
51
• Compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) Măsurarea lungimii folosind
prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale unităţi nonstandard
grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor
• Colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.: „Colorează Lecții-suport
mulţimea care are cele mai multe/cele mai puţine ...”; „Construieşte/ Prietenii mei
desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/cu mai puţine ...” etc.) La școală
• Trasarea unor elemente grafice: linii verticale, orizontale, oblice şi În clasă
combinaţii ale acestora Toamnă, bine ai venit!
• Continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene
sau numere
• Descoperirea „intrusului” în cadrul unui model repetitiv
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: RECAPITULARE – 12 ORE; LDCD – 3 ORE; TOTAL – 15 ORE
1.1. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ Comunicare orală – caietul CLR, pag. 4-11 – observare
1.2. text scurt audiat/imagine Acte de vorbire – a saluta sistematică
1.4. • Activităţi de selectare a detaliului corect dintr-un set de enunţuri/ persoane cunoscute, a se –p  lanșe, fișe, jetoane
2.1. cuvinte, utilizand semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) prezenta, a identifica un – aprecieri
2.2. • Exerciţii de ȋndeplinire a unei instrucţiuni simple obiect, o persoană, a formu- – conversația, explicația, globale și
2.3. • Participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului la o rugăminte; demonstrația, exercițiul, individuale
2.4. • Jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe Utilizarea cuvintelor noi în jocul didactic, învățarea
3.4. mână, marionete, măşti etc.: „Eu sunt … Tu cine eşti?” enunţuri adecvate prin descoperire
• Activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ Enunţul
evenimente povestite de colegi – AF, AI, AG
• Exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate Lecții-suport:
• Ghicitori Să ne prezentăm! – 8 ore
• Exerciţii de formulare de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), O zi din viața mea
despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea Acasă
preferată etc. Jocuri și jucării
• Iniţierea unor dialoguri şi oferirea unor răspunsuri la întrebări adresate
de colegi, pe teme de interes pentru copii; iniţierea şi menţinerea unei
discuţii pe o temă de interes
• Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
• Exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare,
adecvate contextului şi a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată:
vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii
• Jocuri de utilizare şi interpretare a tonului folosit în vederea exprimării
unor emoţii variate
1.1. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 4-11 – observare
1.2. text scurt audiat/imagine întrebări şi răspunsuri despre sistematică
1.4. • Participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului membrii familiei, despre – planșe, fișe, jetoane
2.1. sau ca urmare a propunerii şi explicării unui joc preferat jocuri și jucării, prieteni,
2.2. animale, reguli de igienă

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
52
2.3. • Jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător: „Prietenul meu este... Cum se Povestirea după imagini – conversația, explicația, – aprecieri
2.4. numeşte prietenul tău?” Utilizarea cuvintelor noi demonstrația, exercițiul, globale și
3.4. • Activităţi de tipul „Persoana zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ în enunţuri adecvate jocul didactic, învățarea individuale
evenimente/descrieri, despre prieteni, povestite de colegi Enunţul prin descoperire
• Exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
• Ghicitori Lecții-suport: – AF, AI, AG
• Exerciţii de formulare de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), Prietenii mei
despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea La școală – 4 ore
preferată etc. În clasă
• Iniţierea unor dialoguri şi oferirea unor răspunsuri la întrebări adresate Reguli de igienă acasă și la
de colegi, pe teme de interes pentru copii; iniţierea şi menţinerea unei școală
discuţii pe o temă de interes
• Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
• Exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare,
adecvate contextului şi a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată:
vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii
• Jocuri de utilizare şi interpretare a tonului folosit în vederea exprimării
unor emoţii variate
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: RECAPITULARE – 4 ORE; LDC – 2 ORE; TOTAL – 6 ORE
1.1. • Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice (culoarea ochilor, Autocunoaştere şi atitudi- – caietul DP, pag. 4-5 – observare
1.2. lungimea părului, înălţimea, greutatea) ne pozitivă faţă de sine şi sistematică
• Desenarea conturului corpului în mărime naturală, colorarea conturului faţă de ceilalţi – planșe, fișe, jetoane,
astfel încât să semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, culoarea Cine sunt eu? fotografii, jucării – aprecieri
ochilor etc.), decuparea şi afişarea produselor globale și
• Vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora Lecție-suport – conversația, explicația, individuale
• Realizarea de desene de tip autoportret, colaje despre propria persoană Să ne prezentăm! exercițiul, jocul didactic,
• Prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite dramatizarea, jocul de
• Discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza desenelor şi poveştilor rol
create de fiecare persoană despre părţile corpului şi rolul acestora
• Jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza enumerării trăsăturilor – AF, AI, AG
fizice relevante
• Jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul: „Mă prezint!”, „Pot să te – 2 ore
prezint eu?” în care fiecare copil se prezintă, apoi îşi prezintă colegul/
colega, jucăria preferată, animalul preferat, activităţi preferate
• Jocuri de exersare a comunicării orale, prin interpretarea unor dialoguri
cu ajutorul mascotelor
• Jocuri ȋn grup: „Mingea călătoare”

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
53
1.1. • Jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală şi explicarea Autocunoaştere şi atitudi- – caietul DP pag. 6-7 – o b s e r v a r e
1.2. modului de folosire a acestora ne pozitivă faţă de sine şi sistematică
• Ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personal faţă de ceilalţi – planșe, fișe, jetoane,
• Vizionarea unor filme scurte despre programul zilnic al unui copil fotografii, jucării – aprecieri
• Activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/ dezbrăcare sau Lecție-suport: globale și
legarea şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei O zi din viaţa mea. Rutine – conversația, explicația, individuale
• Discuţii la începutul anului şcolar despre noile rutine (orar zilnic, orar zilnice exercițiul, jocul didactic,
săptămânal, pauze, vacanţe etc.) dramatizarea, jocul de
• Discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar rol
• Discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale
copiilor (în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă”sau în cadrul altor lecţii) – AF, AI, AG
• Interpretarea unor melodii preferate
• Teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare” – 2 ore
AVAP ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1. • Iniţierea unor dialoguri ce presupun formularea de răspunsuri la întrebări Desen liber, decorații – caietul AVAP, – observare
1.2. simple şi/sau formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ simple pag.: 4-5, 49 sistematică
1.3. multiplă: „În desen este culoarea ta preferată sau a colegului tău?” Punct, linie.
2.1. • Povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, Rupere şi lipire a hârtiei – planşe, fotografii, – aprecieri
2.3. cu ajutorul desenului, picturii, modelajului, colajului etc. jucării globale și
• Punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului Subiect: individuale
cu mesaje orale indicate Să ne prezentăm! – conversația, explicația,
• Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, demonstraţia, exercițiul, – activitate
materiale, obiecte artistice. Exemplu: Joc – „Cine observă ceva… (roşu, jocul didactic, jocul de practică
rotund, neted, frumos etc.)” rol
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori
la alegere şi tehnici improvizate – AF, AI, AG
• Folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/
compoziţii liber alese – 2 ore
• Utilizarea unor tehnici simple de rupere, decupare și lipire a hârtiei
• Jocuri-exerciţiu pentru utilizarea corectă a instrumentelor de lucru
• Jocuri muzicale cu text şi cânt pentru exersarea muşchilor mici ai mâinii

1.1. • Folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/ Desen liber, decorații – caietul AVAP, – observare
1.2. compoziţii liber alese simple pag.: 6-7, 49, 65 sistematică
1.3. • Utilizarea unor tehnici simple de rupere, decupare și lipire a hârtiei Punct, linie
2.1. • Iniţierea unor dialoguri ce presupun formularea de răspunsuri la întrebări Rupere, tăiere, decupare – planşe, fotografii, – aprecieri
2.3. • Povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, după contur şi lipire a hârtiei jucării globale și
cu ajutorul desenului, picturii, modelajului, colajului etc. individuale
• Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, Subiect: – conversația, explicația,
materiale, obiecte artistice Jocuri şi jucării demonstraţia, exercițiul,
jocul didactic, jocul de
rol

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
54
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori – AF, AI, AG
la alegere şi tehnici improvizate
• Jocuri-exerciţiu pentru utilizarea corectă a instrumentelor de lucru – 2 ore
• Jocuri muzicale cu text şi cânt pentru exersarea muşchilor mici ai mâinii
• Utilizarea punctului și a liniei cu rol decorativ
+ 2 ore LDCD
MM ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
2.1. • Repetarea cântecelor/jocurilor muzicale învățate în perioada preşcolară; Cântare vocală în grup – casetofon/CD player – observare
3.1. • Reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, pronunţând corect și individual sistematică
cuvintele în cânt – conversația,
• Exersarea mişcării spontane pe cântec Propuneri: demonstrația, exercițiul – aprecieri
• Jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei Noi acum suntem școlari – globale și
al textului Aurel Ivășcanu – AF, AI, AG individuale
• Desenarea unor imagini sugerate de textele cântecelor
Voinicii – N. Ionescu –6 ore

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
55
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2: DESPRE MINE ● PERIOADA: săptămâna IV – săptămâna VII
COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 12 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 16 DE ORE
1.1. • Identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc, Corpul omenesc – caietul MEM, – observare
1.2. pentru evidenţierea rolului acestora Părţi componente şi pag. 20-21 sistematică
1.3. • Compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de bancă, în scopul rolul lor
1.4. identificării caracteristicilor comune oamenilor Simţurile – planșe, fișe, filme, – aprecieri
1.5. • Exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe Igiena corpului jetoane, mulaje, globale și
1.6. • Identificarea organelor de simţ şi a modului ȋn care acestea ajută la descoperirea Hrana ca sursă creioane, carioca, individuale
3.1. mediului ȋnconjurător de energie: computer, videoproiector
3.2. • Identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp; importanţa hranei – desenul
4.1. • Jocuri de mişcare pentru evidenţierea părţilor corpului şi a modului de utilizare pentru creştere şi – conversația, explicația, tematic
4.2. şi coordonare a acestora dezvoltare; igiena exercițiul, jocul
5.1. • Analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti alimentaţiei didactic, învățarea prin
5.2. • Organizarea unor jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă…?” descoperire, observarea
• Vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/negative directă
ale utilizării/neutilizării obiectelor de igienă personală
• Realizarea unor desene având ca tematică igiena personală şi/sau colectivă – AF , AI, AG

– 2 ore
1.1. • Numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul Numere naturale – caietul MEM, – observare
1.2. de elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2, … de la 1 la 5: pag. 22-33 sistematică
1.3. x, unde x ≤ 5 recunoaştere,
1.4. •R  ecunoaşterea cifrelor de la 0 la 5, ca simboluri convenţionale ale numerelor scriere, comparare, – planșe, fișe, filme, – aprecieri
1.5. mai mici decât 10 ordonare jetoane, jucării, obiecte globale și
1.6. • Recunoaşterea cifrelor 0,1,2,3,4,5 pe tastele unui calculator sau ale altor de ȋmbrăcăminte, individuale
3.1. resurse digitale plastilină/fire de lână
3.2. • Reprezentarea numerelor de la 1 la 5 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, – desenul
4.1. creioane, mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.) – conversația, explicația, tematic
4.2. • Citirea numerelor de la 0 la 5 demonstrația, exercițiul,
5.1. • Scrierea numerelor de la 0 la 5 jocul didactic, învățarea
5.2. • Modelarea cifrelor din plastilină, fire delână prin descoperire,
•N  umărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, observarea directă
din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor
• Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri – AF, AI, AG
• Gruparea unor jetoane reprezentând jucării, haine, obiecte de igienă
personală, părţi ale corpului (degete, ochi, urechi) după numărul unor – 6 ore
elemente specifice
• Colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere
• Joc – Zilele de naştere: „Găseşte colegul născut în ziua de ... a lunii acesteia”

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
56
• Compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea
lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în
corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor
• Colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.: „Colorează
mulţimea care are cele mai multe/cele mai puţine ...”; „Construieşte/
desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ cu mai puţine ...” etc.)
• Identificarea „vecinilor” unui număr
• Selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu verde
numerele mai mari decât 2 şi mai mici decât 5”)
• Ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător
• Completarea unor serii numerice
• Identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care se dau
două numere
• Continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau
numere
• Descoperirea „intrusului” în cadrul unui model repetitiv
• Găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte mulţimi şi
regula de corespondenţă dintre acestea
• Exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe
• Exerciţii de compunere şi descompunere cu suport intuitiv
1.1. • Adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare Adunarea şi – caietul MEM, – observare
1.2. operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor scăderea în pag. 34-37 sistematică
1.3. • Adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine concentrul 0-5, prin
1.4 mulţimi „cu tot atâtea elemente” numărare – planșe, fișe , jetoane, – aprecieri
1.5. • Rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-5 şi Probleme simple creioane globale și
1.6. verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin desene de adunare sau individuale
3.1. • Crearea unor probleme simple după imagini date scădere cu 0-5 – conversația, explicația,
3.2. • Formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată, prin unităţi, cu suport demonstrația, exercițiul,
4.1. schimbarea numerelor/acţiunilor/întrebării dintr-o problemă rezolvată intuitiv jocul didactic, învățarea
4.2. • Schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), prin descoperire
5.1. fără ca tipul de problemă să se schimbe
5.2. • Transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers – AF, AI, AG
• Transformarea unei probleme prin extinderea/reducerea numărului de operaţii
• Utilizarea simbolurilor matematice, pentru rezolvarea exerciţiilor de adunare şi – 4 ore
scădere
• Observarea părţilor componente ale corpului, pentru identificarea structurii Recapitulare – caietul MEM, pag. 38-39 – observare
comune a corpului tuturor oamenilor – planșe, fișe, jetoane sistematică
• Identificarea organelor de simţ şi a modului ȋn care acestea ajută la descoperirea
mediului ȋnconjurător – conversația, explicația, – aprecieri
• Rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-5 şi exercițiul, jocul didactic globale și
verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin desene – AF, AI, AG individuale
• Crearea şi rezolvarea unor probleme simple după imagini date – 2 ore

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
57
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE -ÎNVĂȚARE – 16 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 3 ORE; TOTAL – 20 DE ORE
1.1. • Recunoașterea personajelor din povești consacrate Formularea – caietul CLR, – observare
1.2. • Audierea unui fragment din povestea „Pinocchio” de întrebări şi pag. 20-23 sistematică
1.3. • Oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba în acest fragment răspunsuri
1.4. de poveste?” Povestirea după imagini; – planșe, fișe , jetoane, – aprecieri
2.1. • Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste audiat Formularea de creioane, carioci globale și
2.2 • Aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează propoziţii cu suport individuale
2.3. înţelegerea textului audiat intuitiv – conversația, explicația,
2.4. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt Elemente grafice: demonstrația, exercițiul,
3.1. audiat linii verticale şi linii jocul didactic, învățarea
3.2. • Repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat oblice prin descoperire
3.4. • Oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care vizează diverse
4.1. informaţii din text. Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care Lecții-suport: – AF, AI, AG
se petrece acţiunea Reîntâlnire cu
• Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat prieteni dragi – 4 ore
anterior Activitățile mele
• Construirea unor enunţuri, după cerinţe (număr de cuvinte) preferate
• Discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de
comportament
• Joc de tipul „Cutiuţa fermecată”
• Conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini
• Jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii
evenimentelor, modificarea finalului
• Lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi desenate
• „Citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini)
• Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare,
haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele
• Modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp
• Orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.
• Exersarea poziţiei corecte la scris
• Utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris
• Reprezentarea grafică a propoziţiei
• Scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici,
groase/ subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm
1.1. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text Formularea – caietul CLR, – observare
1.2 scurt audiat de întrebări şi pag. 24-29 sistematică
1.3. • Repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat răspunsuri
1.4. • Construirea unor enunţuri, după cerinţe (număr de cuvinte) Povestirea după – planșe, fișe , jetoane – aprecieri
2.1. • Participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului imagini globale și
2.2. • Discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de individuale
2.3. comportament

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
58
2.4. • Identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ Formularea de – conversația, explicația,
3.1. benzi desenate/ poveşti cunoscute propoziţii cu suport demonstrația, exercițiul,
3.2. • Combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură intuitiv jocul didactic, învățarea
3.4. • Lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate Elemente grafice: prin descoperire
4.1. • „Citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini) linii verticale şi linii
• Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, oblice, punctul, – AF, AI, AG
haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele bastonașul
• Modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc. Cuvinte alcătuite din – 4 ore
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp una, două sau trei
• Orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc. silabe
• Exersarea poziţiei corecte la scris
• Utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris Lecții-suport:
• Exerciţii de despărţire a cuvintelor ȋn silabe şi de reprezentare grafică a Corpul meu
cuvântului şi a silabelor La magazin
• Scrierea elementelor grafice -– puncte, linii, bastonaşe, combinaţii ale O altă poveste cu
acestora – de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie Pinocchio
velină sau pe spaţii de 1-2 cm
• Exemplificarea unor cuvinte cu un număr dat de silabe, a unor cuvinte cu tot
atâtea silabe ca şi un cuvânt dat
• Exerciţii variate de grupare a imaginilor ȋn funcţie de numărul de silabe ale
cuvintelor ce le denumesc
• Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care are sunetul inițial a/e/i/o/u/ Cuvinte alcătuite din – caietul CLR,
s/r/l una, două sau trei pag. 30-37
• Analiza și sinteza fonetică a cuvintelor ilustrate silabe
• Stabilirea poziției sunetului dat în cuvânt Sunetele specifice – planșe, fișe , jetoane,
• Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației din limbii române fructe, legume,
manual:formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, loc, Elemente grafice: instrumente muzicale,
obiecte linii, puncte, jucării
• Jocuri de corectare a pronunţiei bastonaşe, zale,
• Identificarea cuvintelor care conțin sunetele specificate la începutul, în bucle, semiovale, – conversația, explicația,
interiorul și la finalul lor ovale, noduleţe demonstrația, exercițiul,
• Exemplificarea altor cuvinte care conțin sunetul a la început, în interior sau la jocul didactic, învățarea
sfârșitul cuvântului Lecții-suport: prin descoperire, jocuri
• Identificarea sunetelor date şi a poziţiei acestora (iniţiale, finale, ȋn interior) în Culorile toamnei senzoriale
denumirea unor obiecte ilustrate Sunetul a
• Inventarea unor ghicitori pentru cuvinte care încep cu a/e/i/o/u/s/r/l Sunetul e – AF, AI, AG
• Jocuri de numire în lanț a unor cuvinte care încep cu sunetul dat: fiecare copil Bunătăți de toamnă
spune câte un cuvânt; cuvintele pot fi spuse întregi sau despărțite în silabe, Sunetul I –8 ore
se poate spune și poziția sunetului în cadrul cuvântului și chiar silaba care îl Sunetul o
conține – „Nu rupe lanţul lui a!” Sunetele toamnei
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp Sunetul u
• Orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc. Sunetul s

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
59
• Utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris La joacă
• Reprezentarea grafică a propoziţiei Sunetul l
• Scrierea elementelor grafice -– zală, buclă, cârlig, noduleţ, oval, semioval – Sunetul r
de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie velină sau
pe spaţii de 1-2 cm
• Jocuri senzoriale de tipul: „Cutiuţa cu surprize!”, „Ghiceşte ce ai gustat/
mirosit!” ; „Deschide urechea bine!” 
• Formulare de propoziții Recapitulare – caietul CLR, – observare
• Reprezentarea grafică a propozițiilor/ cuvintelor Propoziția. Cuvântul. pag. 38-39 sistematică
• Exerciţii de despărţire a cuvintelor ȋn silabe şi de identificare a poztiei unui Silaba. Sunetele
sunet ȋn cuvinte date limbii române – planșe, fișe , jetoane, – aprecieri
• Exerciţii de asociere a imaginilor ȋn funcţie de sunteul iniţial/final al Elemente grafice instrumente muzicale, globale și
denumirilor acestora jucării individuale
• Selectarea unor jetoane conform cerinţelor Lecție-suport:
• Jocuri senzoriale Petrecere cu – conversația, explicația,
• Exersarea comunicării orale, prin iniţierea unor dialoguri pe teme date prietenii demonstrația, exercițiul,
jocul didactic, jocuri
senzoriale

– AF, AI, AG

– 1 oră
DP ● NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ȊNVĂŢARE – 6 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 8 ORE
1.1. • Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice (culoarea ochilor, Autocunoaştere şi – caietul DP, pag. 8-15 – observare
1.2. lungimea părului, înălţimea, greutatea) atitudine pozitivă sistematică
• Desenarea conturului corpului în mărime naturală, colorarea conturului astfel faţă de sine şi faţă – planșe, fișe, jetoane,
încât să semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, culoarea ochilor etc.), de ceilalţi albume de fotografii, – aprecieri
compararea acestuia cu al colegilor Trăsături fizice. cretă, creioane, carioca, globale și
• Vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora Schema corporală: oglindă, obiecte de igienă individuale
• Realizarea de desene de tipul autoportret, colaje despre propria persoană alcătuirea şi personală, filme
• Prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite denumirea părţilor
• Discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza desenelor şi poveştilor create corpului; organe de – conversația, explicația,
de fiecare persoană despre părţile corpului şi rolul acestora simţ exercițiul, jocul didactic,
• Jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza enumerării trăsăturilor fizice Igiena personală dramatizarea, jocul de rol
relevante Obiecte şi activităţi
• Jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală şi explicarea modului zilnice de igienă – AF, AI, AG
de folosire a acestora personal
• Ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personală şi despre – 4 ore
organele de simţ Lecții-suport
• Vizionarea unor filme scurte despre igiena personală Corpul meu
Chipul meu

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
60
• Jocuri senzoriale pentru identificarea importanţei organelor de simţ pentru Am puteri magice!
om; exerciții de reprezentare grafică a unor obiecte, activităţi şi reguli simple Sunt voios și
de igienă personală sănătos!
• Iniţierea unor dialoguri pe tema importanţei igienei personale;
• Crearea unor povești după imagini date
1.1. • Discuţii la începutul anului şcolar despre noile rutine (orar zilnic, orar Rutine şi sarcini – caietul DP, pag. 16-17 – observare
1.2. săptămânal, pauze, vacanţe etc.) de lucru sistematică
• Discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar Reguli elementare – planșe, fișe, jetoane,
• Discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale copiilor (la ale noilor rutine ceas, orar – aprecieri
începutul fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă”, în specifice activităţii globale și
cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare) clasei pregătitoare – conversația, explicația, individuale
• Transformarea spaţiului clasei într-un mediu prietenos de învăţare: modalităţi exercițiul, jocul didactic,
de prezentare personală afişate pe mese/bănci, construirea în echipă a Lecție-suport dramatizarea, jocul de rol
simbolului, expunerea produselor activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi Am crescut și sunt
vizualizate școlar! – AF, AI, AG
• Interpretarea unor melodii preferate pentru anunţarea pauzei: „Cum mi-ar
plăcea să sune clopoţelul în şcoala mea?” – 1 oră
• Teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare”
• Exerciţii de selectare a imaginilor după criteriul „comportament adecvat vs
comportament inadecvat”
•V  izionarea unor filme scurte Autocunoaştere şi – planșe, fișe, – aprecieri
• J ocuri de tipul: „Ghicește personajul!” atitudine pozitivă videoproiector, computer globale și
•R  ealizarea de postere cu tema: „Vreau să fiu sănătos”/ „Corpul meu” faţă de sine şi faţă individuale
• J ocuri de rol de ceilalţi – 1 oră
Recapitulare
AVAP ● NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 8 ORE
1.1. • Recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar Compoziţii – caietul AVAP, – observare
1.2. • Eexplorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, şi obiecte pag.: 8-13, 49, 55, 65, sistematică
1.3. obiecte artistice. Exemplu – jocul: „Cine are pe bancă ceva… (roşu, rotund, decorative 67, 69, 71, 73, 75
2.3. neted, frumos etc.)”; „Raftul cu obiecte ... albastre, aspre, mici ”etc.) Punct, linie, pată, – aprecieri
2.4. • Enumerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instrumentelor formă, volum – planşe, fotografii, jucării, globale și
2.5. întâlnite în mediul familiar. Exemplu – jocul: „Ce poţi spune despre...?” Decupare după aparat foto/telefon individuale
2.6 • Sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi/ contur, ștampilare,
utilizări etc. amprentare, – conversația, explicația,
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori la pensulație demonstraţia, exercițiul,
alegere şi tehnici improvizate Tăiere, decupare, jocul didactic, jocul de rol
• Folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicații/ compoziţii lipire a hârtiei
liber alese – AF, AI, AG
• Utilizarea corectă a instrumentelor de lucru
• Exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, – 8 ore
înşirare, împletire etc. 

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
61
• Exersarea modului de îngrijire/păstrare a instrumentelor şi materialelor de Realizare de
lucru fotografii
• Mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite; formularea de Utilizarea unor
întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate fotografii şi a unor
• Exerciţii de utilizare a aparaturii electronice pentru realizarea unor fotografii/ aparate de redare
ȋnregistrări şi inregistrare

Subiecte:
Corpul meu
Prietenii mei
Vivi și Ari
Mascote
Măști de carnaval
Pinocchio
MM ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 8 ORE
1.1. • Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte Cântare – casetofon / CD player – observare
1.2. cunoscute, cu sonorităţi distincte instrumentală sistematică
1.3. • Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de Percuţia corporală – demonstrația,
2.1. obiecte cunoscute (bătăi din palme, cu exercițiul, jocul – aprecieri
2.2. • Observarea/familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale degetul pe bancă etc.) didactic globale și
2.3. • Mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea percuţiei individuale
corporale, detaşat de cântec, în colectiv şi individual Jucării muzicale – 8 ore
• Audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia jucăriilor” improvizate (mini-
• Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea maracase, tobe,
• Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor lemne)
• Reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, pronunţând corect
cuvintele Propuneri:
• Jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al Unu, doi – Al.Pașcanu
textului Soldaţii – G. Breazul,
• Acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.) N. Saxu
• Acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din palme, bătăi cu Degeţelele –
degetul în bancă etc.) D.D. Stancu
Dacă vesel se trăiește
Deschide urechea
bine!

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
62
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3: LUMEA DIN JURUL MEU ●PERIOADA: săptămâna VIII – săptămâna X
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 8 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 12 ORE
COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
1.1.  bservarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) Plante
•O – caietul MEM, – observare
3.1. pentru identificarea structurii lor comune Părţi componente pag. 40-41 sistematică
3.2. •O
 bservarea directă în mediul natural a unor plante Hrana ca sursă de
5.1.  ăsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte energie: importanţa
•G – planșe, fișe, filme, – aprecieri globale
5.2. mulţimi şi regula de corespondenţă dintre acestea hranei pentru creştere şi jetoane, ghivece cu și individuale
•E
 xerciţii variate de asocieri şi corespondenţe dezvoltare plante
•E
 xplorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra plante – desenul tematic
•C
 olorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere – conversația, explicația,
•R
 ealizarea unor desene având ca tematică lumea vie demonstrația, exercițiul,
jocul didactic, învățarea
prin descoperire,
investigaţia/
experimentul,
observarea directă

– AF, AI, AG

– 2 ore
1.1. • Numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului Numere naturale de la – caietul MEM, – observare
1.2. că numărul de elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din 6 la 10: recunoaştere, pag. 42-53 sistematică
1.3. succesiunea 1, 2,… x, unde x ≤ 10 scriere, comparare,
3.1. • Recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale ordonare – planșe, fișe, filme, – aprecieri globale
3.2. numerelor mai mici decât 10 jetoane, jucării, obiecte și individuale
• Recunoaşterea cifrelor 0,1... 9 pe tastele unui calculator sau ale de ȋmbrăcăminte,
altor resurse digitale plastilină, fire de lână, – desenul tematic
• Reprezentarea numerelor de la 1 la 10 cu ajutorul unor obiecte creioane, carioca
(jetoane, creioane, mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.)
• Citirea numerelor de la 0 la 10 – conversația, explicația,
• Scrierea numerelor de la 0 la 10 demonstrația, exercițiul,
• Numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un jocul didactic, învățarea
punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor prin descoperire,
• Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra plante observarea directă
• Colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere
• Joc: „Câte frunze are crenguţa mea?” – AF, AI, AG
• Compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.)
prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale – 6 ore
grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
63
• Colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.:
„Colorează mulţimea care are cele mai multe/cele mai puţine ...”;
„Construieşte/ desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ cu
mai puţine ...” etc.)
• Identificarea „vecinilor” unui număr
• Selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu
verde numerele mai mari decât 6 şi mai mici decât 10”)
• Ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător
• Identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care
se dau două numere
• Continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte,
desene sau numere
• Descoperirea „intrusului” în cadrul unui model repetitiv
• Găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte
mulţimi şi regula de corespondenţă dintre acestea
• Exerciţii de compunere şi descompunere cu suport intuitiv
1.1. • Observarea părţilor componente ale plantelor, pentru identificarea Recapitulare – caietul MEM, – observare
1.2. rolului acestora pag. 54-55 sistematică
1.3. • Exerciţii de recunoaştere a unor fructe şi legume şi de grupare a
3.1. acestora după caracteristici date – planșe, fișe, jetoane – aprecieri globale
3.2. •  Exerciţii variate de punere ȋn corespondenţă și individuale
5.1. • Completarea unor serii numerice – conversația, explicația,
5.2. • Identificarea vecinilor unor numere exercițiul, jocul didactic
• Exerciţii de ordonare ȋn sens crescător şi descrescător a unor numere
• Crearea şi rezolvarea unor probleme simple după imagini date – AF, AI, AG
– 2 ore
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 13 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 15 ORE
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației din Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 40-41 – observare
1.2. manual întrebări şi răspunsuri sistematică
1.3. • Analiza și sinteza fonetică a cuvântului „ananas” Literele mici şi mari de – planșe, fișe , jetoane
1.4. • Recunoașterea literelor a şi A în reprezentarea grafică a cuvintelor tipar (a, A) – aprecieri globale
2.1. ilustrate Formularea de propoziţii – conversația, explicația, și individuale
2.2. • Folosirea codului de culori indicat, ȋn funcţie de poziţia sunetului ȋn cu suport intuitiv demonstrația, exercițiul,
2.3. cuvânt Desenarea literelor de jocul didactic, învățarea
2.4 • Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care conţine sunetul a tipar (a, A) prin descoperire
3.1. ȋn diverse poziţii (iniţială, ȋn interior) Cuvinte alcătuite din
3.2. • Exemplificarea altor cuvinte care conțin sunetul a la început, în una, două sau trei silabe – AF, AI, AG
3.4. interior sau la sfârșitul cuvântului Fonetică. Sunete
4.1. • Observarea scrierii literelor A şi a: elemente grafice componente, specifice limbii române – 2 ore
așezarea pe liniatura specifică
• Trasarea literelor A şi a pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul Lecție-suport:
dat Literele a și A
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
64
• Colorare ȋn spaţiul dat
• Realizarea unor desene tematice
• Exercițiu-joc: „Cu ce seamănă literele a și A?”
• Realizarea literei A, ca personaj într-o secvență de poveste
inventată de fiecare copil sau sub forma unui colaj, utilizând
materiale diverse
• Jocuri de numire în lanț a unor cuvinte care încep cu sunetul a:
fiecare copil spune câte un cuvânt; cuvintele pot fi spuse întregi sau
despărțite în silabe; se poate spune și poziția sunetului în cadrul
cuvântului și chiar silaba care îl conține
• Realizarea literelor a și A din plastilină/fire de lână
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației din Formularea de întrebări – caietul CLR, pag. 42-43 – observare
1.2. manual şi răspunsuri sistematică
1.3. • Analiza și sinteza fonetică a cuvântului „mazăre” Literele mici şi mari de – planșe, fișe, jetoane
1.4. • Recunoașterea literelor m şi M în reprezentarea grafică a cuvintelor tipar (m, M) – aprecieri globale
2.1. ilustrate Citirea cuvintelor pe – conversația, explicația, și individuale
2.2. • Folosirea codului de culori indicat, ȋn funcţie de poziţia sunetului ȋn etichete asociate unor demonstrația, exercițiul,
2.3. cuvânt imagini sau obiecte jocul didactic, învățarea
2.4. • Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care conţine Formularea de propoziţii prin descoperire
3.1. sunetul m ȋn diverse poziţii (iniţială, ȋn interior) cu suport intuitiv
3.2. • Stabilirea poziției sunetului în cuvânt Desenarea literelor de – AF, AI, AG
3.4. • Exemplificarea altor cuvinte care conțin sunetul m la început, în tipar (m, M)
4.1. interior sau la sfârșitul cuvântului Cuvinte alcătuite din – 2 ore
• Observarea scrierii literelor m şi M: elemente grafice componente, una, două sau trei silabe,
așezarea pe liniatura specifică Fonetică
• Trasarea literelor m şi M pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spațiul Sunete specifice limbii
dat române
• Jocuri de numire în lanț a unor cuvinte care încep cu sunetul m:
fiecare copil spune câte un cuvânt; cuvintele pot fi spuse întregi sau Lecție-suport:
despărțite în silabe; se poate spune și poziția sunetului în cadrul Literele m și M
cuvântului și chiar silaba care îl conține
• Asocierea literei mari de tipar cu litera mică
• Modelarea literelor m și M din plastilină
1.1. • Audierea unei poveşti („Scufiţa-Roşie”) şi manifestarea reacţiilor Formularea de întrebări – caietul CLR, pag. 44-45 – observare si
1.2. corespunzătoare şi răspunsuri stematică
1.3. • Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste Povestirea după imagini – planșe, fișe , jetoane,
1.4. audiat Formularea de propoziţii poveste – aprecieri globale
2.1. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ cu suport intuitiv și individuale
2.2. text scurt audiat Cuvântul „mama” – conversația, explicația,
2.3. • Repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat Sunete specifice limbii demonstrația, exercițiul,
2.4. • Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un române jocul didactic, învățarea
3.1. mesaj audiat anterior prin descoperire

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
65
3.2. • Construirea unor enunţuri, după cerinţe (număr de cuvinte) Lecție-suport: – AF, AI, AG
3.4. • Discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor Mama
4.1. modele de comportament – 1 oră
• Formarea și citirea silabei „ma” și a cuvântului „am”
• Identificarea silabei „ma” în denumirea unor obiecte ilustrate și citirea
cuvintelor pe silabe, apoi întregi
• Citirea cuvântului „ma-ma”; „mama”
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației din Formularea de întrebări – caietul CLR, pag. 46-47 – observare
1.2. manual şi răspunsuri sistematică
1.3. • Analiza și sinteza fonetică a cuvântului „iris” Literele mici şi mari de – planșe, fișe, jetoane
1.4. • Stabilirea poziției sunetului în cuvânt tipar (i, I) – aprecieri globale
2.1. • Folosirea codului de culori indicat, ȋn funcţie de poziţia sunetului i şi Citirea cuvintelor pe – conversația, explicația, și individuale
2.2. I ȋn cuvânt etichete asociate unor demonstrația, exercițiul,
2.3. •E  xemplificarea altor cuvinte care conțin sunetul i la început, în interior imagini sau obiecte jocul didactic, învățarea – activități practice
2.4. sau la sfârșitul cuvântului Formularea de propoziţii prin descoperire
3.1. • Asocierea etichetei cu imaginea plantei corespunzătoare cu suport intuitiv
3.2. • Observarea scrierii literelor i şi I: elemente grafice componente, Desenarea literelor de – AF, AI, AG
3.4. așezarea pe liniatura specifică tipar (i, I)
4.1. • Trasarea literelor I şi i pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat Cuvinte alcătuite din – 2 ore
• Exercițiu-joc: „Cu ce seamănă literele I și i?” una, două sau trei silabe,
•C  olorarea utilizând un cod de culori Sunete specifice limbii
•T  rasarea literelor i și I pe diverse suporturi: nisip, cacao, făină, române
geamuri aburite 
Lecție-suport:
Literele i și I
1.1. •E  xersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Formularea de întrebări – caietul CLR, pag. 48-49 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, loc, şi răspunsuri sistematică
1.3. viețuitoare, animale de la fermă Literele mici şi mari de – planșe, fișe, jetoane,
1.4. •O  bservarea și denumirea unui obiect ilustrat, care are sunetul tipar (n, N) plastilină, fire de lână, – aprecieri globale
2.1 inițial n Citirea cuvintelor pe alfabetar, creioane, și individuale
2.2. • Stabilirea poziției sunetului n în cuvânt etichete asociate unor carioci
2.3. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul n la începutul, în interiorul imagini sau obiecte
2.4. și la finalul lor Formularea de propoziţii – conversația, explicația,
3.1. •A  socierea literelor n/N cu sunetul n cu suport intuitiv demonstrația, exercițiul,
3.2. • Recunoașterea literei n în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Desenarea literelor de jocul didactic, învățarea
3.4. poziției literei în cadrul cuvântului tipar (n, N) prin descoperire
4.1. • Asocierea folosirii literei mari de tipar N la scrierea cu majusculă a Cuvinte alcătuite din
cuvintelor nume de persoană una, două sau trei silabe – AF, AI, AG
•C  itirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate
•C  itirea unor cuvinte: ani, Ani şi realizarea corespondenţei imagine- Lecție-suport: – 2 ore
cuvânt Literele n și N

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
66
• Observarea scrierii literelor n și N: elemente grafice componente,
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm)
• Orientarea în spaţiul scrierii
• Construirea literelor n și N din plastilină/fire de lână
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină /
cacao, pe geamuri aburite)
• Jocuri de tipul labirint
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Formularea de întrebări – caietul CLR, pag. 50-51 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, loc, şi răspunsuri sistematică
1.3. viețuitoare, animale de la fermă Literele mici şi mari de – planșe, fișe , jetoane
1.4. • Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care are sunetul inițial u tipar (u, U) – aprecieri globale
2.1. •S tabilirea poziției sunetului u în cuvânt Citirea cuvintelor pe – conversația, explicația, și individuale
2.2. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul u la începutul, în interiorul etichete asociate unor demonstrația, exercițiul,
2.3. și la finalul lor imagini sau obiecte jocul didactic, învățarea
2.4 • Asocierea literelor u, U cu sunetul u Formularea de propoziţii prin descoperire
3.1. • Recunoașterea literei u în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea cu suport intuitiv
3.2. poziției literei în cadrul cuvântului Desenarea literelor de – AF, AI, AG
3.4. • Asocierea folosirii literei mari de tipar U la scrierea cu majusculă a tipar (u, U)
4.1. cuvintelor nume de persoană Cuvinte alcătuite din – 2 ore
• Citirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate una, două sau trei silabe,
• Observarea scrierii literelor u și U: elemente grafice componente, Sunete specifice limbii
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) române
• Trasarea literelor u şi U pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat 
• Construirea literelor u și U din plastilină/fire de lână Lecție-suport:
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/ Literele u și U
cacao, pe geamuri aburite)
• Realizarea literei U, ca personaj într-o secvență de poveste
inventată de fiecare copil sau sub forma unui colaj, utilizând
materiale diverse
• Jocuri de numire în lanț a unor cuvinte care încep cu sunetul u:
fiecare copil spune câte un cuvânt; cuvintele pot fi spuse întregi sau
despărțite în silabe, se poate spune și poziția sunetului în cadrul
cuvântului și chiar silaba care îl conține
• Formarea unor silabe: „un”, „nu” şi citirea cuvintelor bisilabice:
„u-nu”,„u-na”, „Na-nu” etc.
• Exerciții de realizare a corespondenţei literă mică de tipar-literă
mare de tipar

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
67
1.1. • Audierea unei poveşti („Lebedele”) şi manifestarea reacţiilor Formularea de întrebări – caietul CLR, pag. 52-53 – observare
1.2. corespunzătoare şi răspunsuri sistematică
1.3. • Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste Povestirea după imagini – planșe, fișe , jetoane,
1.4. audiat Literele mici şi mari de poveste, imagini cu – aprecieri globale
2.1. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ tipar (e, E) secvenţe din poveste și individuale
2.2. text scurt audiat Citirea cuvintelor pe
2.3. • Reformularea unor mesaje/discuţii privind comportamentul unor etichete asociate unor – conversația, explicația,
2.4 personaje; evidenţierea unor modele de comportament imagini sau obiecte demonstrația, exercițiul,
3.1. • Analiza și sinteza fonetică a cuvântului „lebede” Formularea de propoziţii jocul didactic, învățarea
3.2. • Folosirea codului de culori indicat, ȋn funcţie de poziţia sunetului ȋn cu suport intuitiv prin descoperire
3.4. cuvânt Cuvinte alcătuite din
4.1. • Stabilirea poziției sunetului e în diverse cuvinte una, două sau trei silabe – AF, AI, AG
• Exemplificarea altor cuvinte care conțin sunetul e la început, în Sunete specifice limbii
interior sau la sfârșitul cuvântului române – 2 ore
• „Citirea” unor cuvinte ilustrate
• Observarea scrierii literelor e şi E: elemente grafice componente, Lecție-suport:
așezarea pe liniatura specifică Literele e și E
• Trasarea literelor e şi E pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat
• Realizarea literei E, sub forma unui colaj, utilizand materiale diverse
• Citirea unor propoziţii formate din 2/3/4 cuvinte şi realizarea
corespondenţei cu imaginea potrivită
• Exerciții de realizare a corespondenţei literă mică de tipar-literă mare
de tiparâ

•F  ormularea unor propoziții cu suport intuitiv Recapitulare – caietul CLR, pag. 54-55 – observare
•E  xerciţii de despărţire a cuvintelor ȋn silabe şi de identificare a poziției Literele a, A , m, M, i, I, sistematică
unui sunet ȋn cuvinte date u, U, n, N, e, E – planșe, fișe, jetoane,
• Exerciţii de completare a cuvintelor cu litera care lipseşte creioane, carioci – aprecieri globale
• Exersarea comunicării orale, prin iniţierea unor dialoguri pe teme date Lecție-suport: și individuale
• Asocierea etichetei cu imaginea corespunzătoare La pas cu frunzele – conversația, explicația,
•C  olorarea după codul de culori toamnei demonstrația, exercițiul,
jocul didactic

– AF, AI, AG

– 1 oră

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
68
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ȊNVĂŢARE – 4 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 6 ORE
2.1. • Vizionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru copii Trăire şi manifestare – caietul DP, pag. 18-23 – observare
2.2. • Audierea unor poveşti („Ridichea uriaşă”, „Jack şi vrejul de fasole”), emoţională, starea de sistematică
pentru identificarea şi denumirea emoţiilor de bază ale personajelor bine, emoții de bază – planșe, fișe, jetoane,
(Exemplu: moşneagul, baba şi nepoata – bucuroşi, Jack – speriat etc.) (bucurie, tristeţe, frică) poveşti, CD, imagini cu – aprecieri globale
• Completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se simt copiii? în activităţi/contexte secvenţe din poveşti și individuale
„Băieţelul a terminat de colorat un desen frumos şi este … (bucuros).”, familiare
„Fetiţa a spart o cană şi este …(supărată)” – conversația, explicația,
• Jocuri de tipul: „Roata emoţiilor”, pentru aprecierea emoţiilor în Lecții-suport: exercițiul, jocul didactic,
diferite situaţii (Exemplu: „Cum m-am simţit?”; situaţii: prima zi de Povești fericite dramatizarea, jocul de
şcoală, întâlnirea cu noii colegi, ȋntâlnirea cu un animal etc.) Momente de tristețe rol
• Crearea unor poveşti după imagini, ȋn care să fie evidenţiate emoţii Eroi neînfricați
de bază – AF, AI, AG
• Evidenţierea unor situaţii ȋn care au fost depășite emoţii negative
• Jocuri de rol – 4 ore
• Exerciţii de asociere/reprezentare prin desen a unor emoţii
2.1. •R  ealizarea unor postere/afișe/desene cu personaje fericite/triste/ Trăire şi manifestare – creioane, foi, carioca, – observare
2.2. fricoase/curajoase emoţională, starea de lipici, foarfecă sistematică
• Interpretarea rolurilor personajelor realizate bine, emoții de bază
• J oc de rol – dramatizarea, jocul – aprecieri globale
RECAPITULARE didactic, conversația și individuale

– AF, AI, AG

– 1 oră
AVAP ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1.  ecunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul Decoraţii simple,
•R – caietul AVAP, – observare
1.2. familiar compoziţii şi obiecte pag.: 14-17, 53, 77, 79, sistematică
1.3.  xplorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, decorative
•E 81, 83
2.3. materiale, obiecte artistice Punct, linie, linie – aprecieri globale
2.4.  numerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instru- modulată, pată, formă
•E – planşe, fotografii, și individuale
2.5. mentelor întâlnite în mediul familiar. Exemplu: jocul „Ce poţi spune Ștampilare,amprentare, jucării, aparat foto/
2.6. despre ...?” pensulaţie telefon, acuarele, – activitate practică
 ortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de Rupere, decupare după
•S pensula, foarfecă, lipici,
proprietăţi/utilizări etc. contur și lipiere a hârtiei frunze uscate/ petale de – portofoliul elevului
•R
 ealizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind flori, creion cu gumă
culori la alegere şi tehnici improvizate Foto-film
 olosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/ Realizare de fotografii
•F – conversația, explicația,
compoziţii liber alese Utilizarea unor fotografii demonstraţia, exercițiul,
•U
 tilizarea corectă a instrumentelor de lucru şi a unor aparate de jocul didactic, jocul de
redare şi inregistrare rol

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
69
• Exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, Subiecte: – AF, AI, AG
coasere, înşirare, împletire etc. Printre frunze arămii
• Exersarea modului de îngrijire/păstrare a instrumentelor şi materialelor Fructe vesele – 6 ore
de lucru Medalion
• Mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite Tricolor
• Exerciţii de utilizare a aparaturii electronice pentru realizarea unor
fotografii/ȋnregistrări
MM ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1. • Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de Cântare instrumentală – casetofon, CD, laptop – observare
1.2. obiecte cunoscute, cu sonorităţi distincte Cântarea cu – conversația, sistematică
1.3. • Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau acompaniament demonstrația, exercițiul, – aprecieri globale
1.4. încet de obiecte cunoscute Acompaniament jocul didactic și individuale
2.1. • Observarea/familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale instrumental realizat de – 6 ore
2.2. • Mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea percuţiei cadrul didactic
2.3. corporale, detaşat de cântec, în colectiv şi individual Acompaniament de
• Audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia jucăriilor” jucării muzicale realizate
• Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează de copii
receptarea
• Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor Propuneri:
• Reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, pronunţând Toamna – N. Buicliu
corect cuvintele Bate vântul frunzele
• Jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de La pădure – din folclorul
idei al textului copiilor
• Acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.) Floricică dragă –
• Acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din palme, C-tin Zamfir
bătăi cu degetul în bancă etc.)

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
70
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4: PRIETENI NECUVÂNTĂTORI ● PERIOADA: săptămâna XI – săptămâna XIV
COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 12 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 16 DE ORE
1.1. • Observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, Animale – caietul MEM, pag. 56-57 – observare
3.1. animale) pentru identificarea structurii lor comune Părţi componente sistematică
3.2. • Observarea directă în mediul natural a unor plante, insecte etc. Hrana ca sursă de energie: – planșe, fișe, filme, jetoane,
5.1. • Găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte importanţa hranei pentru animale de la zoo/din parc – aprecieri globale
5.2. mulţimi şi regula de corespondenţă dintre acestea creştere şi dezvoltare și individuale
• Exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe – conversația, explicația,
•E  xplorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra demonstrația, exercițiul, – desenul tematic
animale jocul didactic, învățarea prin
• Colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere descoperire, excursia (vizita
• Realizarea unor desene având ca tematică lumea vie în parc), observarea directă

– AF, AI, AG

– 2 ore
1.2. •A
 dăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, Adunarea şi scăderea – caietul MEM, pag. 58-65 – observare
1.3. fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor în concentrul 0 – 10, prin sistematică
1.4. •A
 dăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a numărare – planșe, fișe , jetoane
1.5. obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente” Probleme simple de – aprecieri globale
1.6. •R
 ezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în adunare sau scădere cu – conversația, explicația, și individuale
concentrul 0-5 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare 0-5 unități cu suport intuitiv demonstrația, exercițiul,
de obiecte/prin desene jocul didactic, învățarea prin
•C
 rearea unor probleme simple după imagini date; descoperire
•F
 ormularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică
dată, prin schimbarea numerelor/acţiunilor/întrebării dintr-o – AF, AI, AG
problemă rezolvată
•S
 chimbarea componentelor unei probleme (date numerice, – 10 ore
tematică, acţiuni), fără ca tipul de problemă să se schimbe
•T
 ransformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere
şi invers
•T
 ransformarea unei probleme prin extinderea/reducerea
numărului de operaţii
1.1. • Observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, Recapitulare – caietul MEM, pag. 66-67 – observare
1.2. animale) pentru identificarea structurii lor comune sistematică
1.3. • Rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în – planșe, fișe , jetoane
3.1. concentrul 0-5 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare – conversația, explicația, – aprecieri globale
3.2. de obiecte/prin desene exercițiul, jocul didactic și individuale
5.1. • Crearea unor probleme simple după imagini date – AF, AI, AG
5.2. – 2 ore
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
71
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 14 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 4 ORE; TOTAL – 20 DE ORE
1.1. •A  udierea poveștii „Lupul și cei șapte iezi” Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 56-57 – aprecieri
1.2. •O  ferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în întrebări şi răspunsuri globale și
1.3. acest fragment de poveste)?” Forme ale discursului – conversația, explicația, individuale
1.4. • Numirea personajelor dintr-un fragment de poveste audiat oral. Povestirea după exercițiul, jocul didactic,
2.1. • Jocuri de rol imagini dramatizarea, povestirea
2.2. • Discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea Literele mici şi mari de
2.3. unor modele de comportament , animale sălbatice tipar (l, L) – AF, AI, AG
2.4. • r ecunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite Formularea de propoziţii cu
3.1. suporturi suport intuitiv – 3 ore
3.2. •O  bservarea și denumirea unui obiect ilustrat, care are sunetul Citirea cuvintelor pe
3.4. inițial l etichete asociate unor
4.1. •A  naliza și sinteza fonetică a cuvântului „liliac” imagini
• Stabilirea poziției sunetului în cuvânt Desenarea literelor de tipar
• Identificarea cuvintelor care conțin sunetul l la începutul, în (l, L)
interiorul și la finalul lor Despărţirea cuvintelor în
• Exemplificarea altor cuvinte care conțin sunetul l la început, în silabe
interior sau la sfârșitul cuvântului
• Asocierea literelor l/L cu sunetul l Lecție-suport:
• Recunoașterea literei l în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Literele l și L
poziției literei în cadrul cuvântului
• Asocierea folosirii literei mari de tipar L la scrierea cu majusculă
a cuvintelor nume de persoană
•C  itirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate
•O  bservarea scrierii literelor l și L: elemente grafice componente,
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm)
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp
• Orientarea în spaţiul scrierii
• Construirea literelor l și L din plastilină
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/
cacao, pe geamuri aburite)
• Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin
colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc.
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 58-59 – aprecieri
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, întrebări şi răspunsuri globale și
1.3. loc, viețuitoare, animale de la fermă Literele mici şi mari de – conversația, explicația, individuale
1.4. • Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care are sunetul tipar (o, O) exercițiul, jocul didactic,
2.1. inițial o Formularea de propoziţii dramatizarea, povestirea – observarea
2.2. • Analiza și sinteza fonetică a cuvântului „omidă” cu suport intuitiv sistematică
2.3. • Stabilirea poziției sunetului în cuvânt – AF, AI, AG
– 3 ore

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
72
2.4. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul o la începutul, în Citirea cuvintelor pe
3.1. interiorul și la finalul lor etichete asociate unor
3.2. • Asocierea literelor o și O cu sunetul o imagini
3.4. • Recunoașterea literei o în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Desenarea literelor de
4.1. poziției literei în cadrul cuvântului tipar (o, O)
• Asocierea folosirii literei mari de tipar O la scrierea cu majusculă Despărţirea cuvintelor în
a cuvintelor nume de persoană silabe
• Citirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate
• Observarea scrierii literelor o și O: elemente grafice componente, Lecție-suport:
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) Literele o și O
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp
• Orientarea în spaţiul scrierii
• Construirea literelor o și O din plastilină/fire de lână
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/
cacao, pe geamuri aburite)
• Audierea poveștii „Rățușca cea urâtă” Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 60-61 – aprecieri
• Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui întrebări şi răspunsuri globale și
text scurt audiat Forme ale discursului – creioane, carioca, plastilină, individuale
• Numirea personajelor dintr-un fragment de poveste audiat oral. Povestirea după planșe, videoproiector,
• Jocuri de rol imagini computer – observarea
• Discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea Literele mici şi mari de sistematică
unor modele de comportament, păsări domestice/sălbatice tipar (r, R) – conversația, explicația,
• recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite Formularea de propoziţii exercițiul, jocul didactic,
suporturi cu suport intuitiv dramatizarea, povestirea
• Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care are sunetul Citirea cuvintelor pe
inițial r etichete asociate unor – AF, AI, AG
• Analiza și sinteza fonetică a cuvântului „rață” imagini
• Stabilirea poziției sunetului în cuvânt Desenarea literelor de – 3 ore
• Exemplificarea unor cuvinte care conțin sunetul r la început, în tipar (o, O)
interior sau la sfârșitul cuvântului Despărţirea cuvintelor în
•A  socierea literelor r și R cu sunetul r silabe
•R  ecunoașterea literei r în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea
poziției literei în cadrul cuvântului Lecție-suport:
• Asocierea folosirii literei mari de tipar R la scrierea cu majusculă Literele r și R
a cuvintelor nume de persoană
•O  bservarea scrierii literelor r și R: elemente grafice componente,
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm)
•O  rdonarea cuvintelor pentru a formula o propoziție
•P  oziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp
• Orientarea în spaţiul scrierii

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
73
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/
cacao, pe geamuri aburite)
• Construirea literelor r și R din plastilină/fire de lână
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/
cacao, pe geamuri aburite)
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 62-63 – aprecieri
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, întrebări şi răspunsuri globale și
1.3. loc, viețuitoare, animale de la fermă Literele mici de tipar (â) – conversația, explicația, individuale
1.4. • Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care conține Formularea de propoziţii exercițiul, jocul didactic,
2.1. sunetul â cu suport intuitiv dramatizarea, povestirea – observarea
2.2. • Analiza și sinteza fonetică a cuvântului „român” Citirea cuvintelor pe sistematică
2.3. • Stabilirea poziției sunetului în cuvânt etichete asociate unor – AF, AI, AG
2.4. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul â imagini
3.1. • Recunoașterea literei â în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Desenarea literelor de – 2 ore
3.2. poziției literei în cadrul cuvântului tipar (â)
3.4. • Citirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate Despărţirea cuvintelor în
4.1. • Observarea scrierii literei â: elemente grafice componente, silabe
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm)
• Despărțirea cuvintelor în silabe Lecție suport:
• Asocierea silabelor care formează un cuvânt Litera â
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp
• Orientarea în spaţiul scrierii
• Colorarea unor imagini, după codul de culori
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 64-65 – aprecieri
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, întrebări şi răspunsuri globale și
1.3. loc, viețuitoare Literele mici şi mari de – conversația, explicația, individuale
1.4. • Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care are sunetul tipar (c, C) exercițiul, jocul didactic,
2.1. inițial c; Analiza și sinteza fonetică a cuvântului „cățel” Formularea de propoziţii dramatizarea, povestirea – observarea
2.2. • Stabilirea poziției sunetului în cuvânt cu suport intuitiv sistematică
2.3. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul c la începutul, în Citirea cuvintelor pe – AF, AI, AG
2.4. interiorul și la finalul lor etichete asociate unor
3.1. • Asocierea literelor c/C cu sunetul c imagini – 3 ore
3.2. •R  ecunoașterea literei c în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Desenarea literelor de
3.4. poziției literei în cadrul cuvântului tipar (c, C)
4.1. • Asocierea folosirii literei mari de tipar C la scrierea cu majusculă Despărţirea cuvintelor în
a cuvintelor nume de persoană silabe
• Citirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate
• Observarea scrierii literelor c și C: elemente grafice componente, Lecție suport:
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) Literele c și C
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
74
• Orientarea în spaţiul scrierii
• Construirea literelor c și C din plastilină/fire de lână
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip,
făină, cacao, pe geamuri aburite)
•C  olorarea unor imagini, după codul de culori
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Recapitulare – caietul CLR, pag. 66-67 – aprecieri
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, Dialogul. Formularea de globale și
1.3. loc, viețuitoare întrebări şi răspunsuri – conversația, explicația, individuale
1.4 • Recunoașterea literelor l, L, o, O, r, R, c, C în cuvinte scrise și Literele mici şi mari de exercițiul, jocul didactic,
2.1. ilustrate tipar (l, L, o, O, r, R, c, C) dramatizarea , povestirea – observarea
2.2. • Citirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate sistematică
2.3. • Citirea unor propoziții Formularea de propoziţii – AF, AI, AG
2.4. • Ordonarea cuvintelor pentru a forma un enunț cu suport intuitiv
3.1. • Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul Citirea cuvintelor pe – 2 ore
3.2. corp etichete asociate unor
3.4. • Orientarea în spaţiul scrierii imagini
4.1. • Construirea literelor l, L, o, O, r, R, c, C din plastilină/fire de lână Desenarea literelor de tipar
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/ (l, L, o, O, r, R, c, C)
cacao, pe geamuri aburite)
• Colorarea unor imagini, după codul de culori Despărţirea cuvintelor în
silabe
Lecție suport:
Magia sărbătorilor de iarnă
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 4 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 8 ORE
2.1. • Vizionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru Trăire şi manifestare – caietul DP, pag. 24-29 – aprecieri
2.2. copii, audierea unor poveşti consacrate („Ursul păcălit de emoţională, starea de globale și
vulpe”), pentru identificarea şi denumirea emoţiilor de bază ale bine, emoții de bază – conversația, explicația, individuale
personajelor (bucuria, furia) în activităţi/ exercițiul, jocul didactic,
•C  ompletarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se simt copiii? contexte familiare dramatizarea, povestirea – observarea
„Băieţelul a terminat de colorat un desen frumos şi este … sistematică
(bucuros)”, „Fetiţa a spart o cană şi este … (supărată)” etc. Lecții-suport: – AF, AI, AG
• J ocuri de tipul „Roata emoţiilor”, pentru aprecierea emoţiilor în Mândru că sunt român!
diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am simţit? Situaţii: prima zi de Îmi păstrez calmul! – 4 ore
şcoală, întâlnirea cu noii colegi, când este încurajat/certat de Sărbători fericite
părinţi,
•S  ărbătorirea zilei de naştere, a Zilei Naționale a României, a
Crăciunului etc.
• J ocuri de rol cu marionete ilustrând modalități diverse de
exprimare a emoțiilor
• J ocuri : „Oglinda vorbitoare” – mimarea emoțiilor
• J oc de tipul labirint

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
75
2.1. • Audierea unor povești Trăire şi manifestare – creioane, foi, carioca, lipici, – observare
2.2. • Realizarea unor postere/afișe/ desene cu personaje fericite/ emoţională, starea de foarfecă sistematică
triste/fricoase/curajoase bine
• Interpretarea rolurilor personajelor realizate – dramatizarea, jocul didactic, – aprecieri globale
• Realizarea serbării de Crăciun Recapitulare conversația și individuale

– AF, AI, AG

– 2 ore
AVAP►NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 8 ORE
1.1. • Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, Compoziţii şi obiecte – caietul AVAP, pag.: 18-21, – aprecieri
1.2. culori, materiale, obiecte artistice decorative 85, 87, 89, 93, 91 globale și
1.3. • Expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale Pată, formă, volum individuale
2.2. culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale Rupere, mototolire, – planșe, creioane colorate,
2.3. culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume decupare după contur şi carioca, pensule, – observarea
2.4. • Vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme lipire a hârtiei acuarele, foarfeca, lipici, sistematică
2.5. documentare Amprentare, ştampilare, videoproiector, computer
• Exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, pensulaţie
dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse – conversația, explicația,
într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă exercițiul, jocul didactic,
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind Subiecte: demonstrația
culori la alegere şi tehnici improvizate Peisaj de iarnă
• Realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi utilizarea unor Pinguinul – AF, AI, AG
tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere, Felicitare
tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/ Moș Crăciun – 8 ore
opţiunile copiilor
• Confecţionarea de jocuri şi jucării simple – utilizarea corectă a
instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula,
• Mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texture diferite
• Lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite;decorarea sălii
de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu
MM ►NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 8 ORE
1.1. • Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise Cântare instrumentală – casetofon, CD – aprecieri
1.2. de obiecte cunoscute, cu sonorităţi distincte Cântarea cu globale și
1.3. • Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare acompaniament – conversația, demonstrația, individuale
1.4. sau încet de obiecte cunoscute Acompaniament exercițiul, jocul didactic
2.1. • Observarea/familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale instrumental realizat de – observarea
2.2. • mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea cadrul didactic – AF, AI, AG sistematică
2.3. percuţiei corporale, detaşat de cântec, în colectiv şi individual Acompaniament de jucării
•A udiţie: Leopold Mozart – „Simfonia jucăriilor” muzicale realizate de copii – 8 ore
•O  bservarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează
receptarea
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
76
• Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor Propuneri:
• Reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, Umblă ursul
pronunţând corect cuvintele Ariciul
• Jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite Iepuraș, drăgălaș – după
conţinutului de idei al textului Al. Voevidca
• Acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.) Iarna veselă – Gr.Teodosiu
• Acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din
palme, bătăi cu degetul în bancă etc.)

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
77
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5: POVESTEA APEI ● PERIOADA: săptămâna XV – săptămâna XVII
COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ►NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 8 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 12 ORE
1.1. • Audierea poveștii „Povestea unei picături de ploaie” Prezenţa apei în natură – caietul MEM, pag. 68-69 – observare
1.2. • Reconstituirea drumului picăturii de ploaie sub diverse forme – planșe, fișe, jetoane, film sistematică
1.3. • Identificarea apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, (precipitaţii, râuri, lacuri, – conversația, explicația, – aprecieri
1.4. lacuri, mări etc.) mări) demonstrația, exercițiul, globale și
1.5. • Recunoașterea fenomenelor naturii Fenomene ale naturii: jocul didactic, învățarea prin individuale
1.6. • Producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad, ploaie, ninsoare, vânt, descoperire
2.2. tunetul fulger, tunet – AF, AI, AG
3.1. • Exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe – 1 oră
3.2. • Jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea
5.2. fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie,
6.1. ninsoare, vânt etc.)
6.2. • Exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire la anumite
atitudini şi comportamente observate în mediul înconjurător
• Identificarea propriilor greşeli de comportament faţă de mediul
înconjurător
• Vizionarea unor filme scurte pentru observarea formelor apei în
natură
1.1. • Aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o Timp. Ziua, săptămâna: – caietul MEM, pag. 70-71 – observare
1.2. zi denumire, ordonare – planșe, fișe, jetoane sistematică
1.3. • Jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „A cui activitate a durat – conversația, explicația, – aprecieri
1.4. mai mult?” demonstrația, exercițiul, globale și
1.5. • Ordonarea cronologică a zilelor săptămânii jocul didactic, învățarea prin individuale
1.6. • Plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice descoperire
2.2. (ieri, azi, mâine) –A  F, AI, AG
3.1. • Realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi al – 1 oră
3.2. simbolurilor
5.2. • Completarea unui calendar pe o săptămână cu starea vremii,
6.1. prin desenarea unor simboluri – nori, soare, vânt etc.
6.2.
1.1. • Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, Figuri plane/2D. Pătrat, – caietul MEM, pag. 72-75 – observare
1.2. dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în mediul înconjurător şi în dreptunghi, triunghi, cerc: – planșe, fișe, jetoane sistematică
1.3. materiale tipărite denumire; conturare – conversația, explicația, – aprecieri
1.4. • Descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din mediul apropiat Corpuri/3D. Cub, cuboid, demonstrația, exercițiul, globale și
1.5. • Reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, sferă: denumire jocul didactic, învățarea prin individuale
1.6. triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu descoperire
2.2. mâna liberă, pe foaie cu pătrăţele

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
78
3.1. •C  ontinuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, – AF, AI, AG
3.2. desene sau numere
5.2. •F  olosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi,) – 4 ore
6.1. în realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie
6.2. velină sau cu pătrăţele
•R  ezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în
concentrul 0-31
•C  onstruirea unor obiecte uzuale folosind suportul desfăşurat al
unui cub (ex.: suport de creioane, cutia pentru cadouri)
• J ocuri de construcţii folosind piese din lemn sau plastic
• J ocuri tangram
• J ocuri de realizare a figurilor/corpurilor geometrice din plastilină/
zăpadă
• J ocuri de tipul: ”Ghicește ce este!”
• J ocuri de tipul bingo
•R  ealizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
(case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.)
•C  ompunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate
sau doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri –
mari, mici, medii)
•D  ecuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite
dimensiuni, realizate pe diverse suporturi (hârtie glasată, carton)
•C  rearea și rezolvarea unor probleme simple după imagini date
1.1. • Alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul Lungime. Unităţi – caietul MEM, pag. 76 – observare
1.2. etc.) pentru măsurarea lungimii nonstandard sistematică
1.3. • Precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de – planșe, fișe, jetoane, – aprecieri
1.4. măsură neconvenţionale creioane colorate, plastilină, globale și
1.5. • Exerciţii-joc de comparare a unor lungimi hârtie glasată, foarfecă individuale
1.6. • Ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi
2.2. exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt” etc.) – conversația, explicația,
3.1. • Colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui demonstrația, exercițiul,
3.2. criteriu precizat (ex.: „cel mai scurt/lung”) jocul didactic, învățarea prin
5.2. • Completarea unui desen prin realizarea unui element asemă- descoperire
6.1. nător cu unul dat, dar mai lung/mai scurt; mai înalt/mai scund
6.2. • Estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale – AF, AI, AG
date
– 1 oră
1.1. • Numărarea elementelor unei mulţimi Colectarea şi gruparea – caietul MEM, pag. 77 – observare
1.2. • Precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de datelor sistematică
1.3. măsură neconvenţionale; – planșe, fișe, jetoane – aprecieri
1.4. • Completarea datelor colectate într-un tabel globale și
1.5. • Reprezentarea datelor colectate într-un tabel individuale

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
79
1.6. • Înregistrarea datelor clasei într-un tabel de genul : câte fete, câți – conversația, explicația,
2.2. băieți/câți copii cu ochi negri/câți copii cu părul blond/anotimpul demonstrația, exercițiul,
3.1. preferat/sportul /animalul preferat jocul didactic, învățarea prin
3.2. descoperire,
5.2.
6.1. – AF, AI, AG
6.2.
– 1 oră
1.1. • Identificarea apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, Recapitulare – caietul MEM, pag. 78 – observare
1.2. lacuri, mări etc. ) planșe, fișe, jetoane sistematică
1.3. • Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat,
1.4. dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în mediul înconjurător şi în – conversația, explicația, – aprecieri
1.5. materiale tipărite demonstrația, exercițiul, globale și
1.6. • Ordonarea cronologică a zilelor săptămânii jocul didactic, învățarea prin individuale
2.2. • Precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de descoperire
3.1. măsură neconvenţionale
3.2. • Completarea datelor colectate într-un tabel – AF, AI, AG
5.2.
6.1. – 2 ore
6.2.
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 10 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 3 ORE; TOTAL – 15 ORE
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 64-65 – aprecieri
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, întrebări şi răspunsuri globale și
1.3. loc, viețuitoare Literele mici şi mari de – creioane, plastilină, fire de individuale
1.4. • Observarea și denumirea unui obiect ilustrat, care are sunetul tipar (p, P) lână, videoproiector, ziare,
2.1. inițial p Formularea de propoziţii reviste, imagini, planșe, fire – observarea
2.2. •S tabilirea poziției sunetului p în cuvânt cu suport intuitiv chenilla, alfabetar sistematică
2.3. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul p la începutul, în Citirea cuvintelor pe
2.4. interiorul și la finalul lor etichete asociate unor – conversația, explicația,
3.1. • Asocierea literelor p/P cu sunetul p imagini exercițiul, jocul didactic,
3.2. • Recunoașterea literei p în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Formularea de propoziţii dramatizarea, povestirea
3.3. poziției literei în cadrul cuvântului cu suport intuitiv
3.4. • Asocierea folosirii literei mari de tipar P la scrierea cu majusculă a Desenarea literelor de – AF, AI, AG
4.1. cuvintelor nume de persoană tipar (p, P)
• Citirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate – 2 ore
• Asocierea silabelor pentru a forma un cuvânt Despărţirea cuvintelor în
• Observarea scrierii literelor p și P: elemente grafice componente, silabe
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm)

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
80
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul Lecție-suport:
corp Literele p și P
• Orientarea în spaţiul scrierii
• Construirea literelor p și P din plastilină/fire de lână/boabe de
porumb
1.1. • Audierea poveștii „Povestea unei picături de ploaie” Dialogul. Formularea de – caietul CLR, – aprecieri
1.2. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui întrebări şi răspunsuri pag. 70-71, 72-73 globale și
1.3. text scurt audiat Forme ale discursului individuale
1.4. • Numirea personajelor dintr-un fragment de poveste audiat oral – creioane, plastilină, fire de
2.1. • Jocuri de rol Povestirea după imagini lână, videoproiector , ziare, – observarea
2.2. •R  ealizarea unui poster cu tema „Povestea apei” Literele mici şi mari de reviste, imagini, planșe, fire sistematică
2.3. • Recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite tipar (ă, Ă) chenilla, alfabetar
2.4. suporturi Formularea de propoziţii
3.1. • Stabilirea poziției sunetului ă în cuvânt cu suport intuitiv – conversația, explicația,
3.2. •E  xemplificarea unor cuvinte care conțin sunetul ă în interior sau Citirea cuvintelor pe exercițiul, jocul didactic,
3.3. la sfârșitul cuvântului etichete asociate unor dramatizarea, povestirea
3.4. •A  socierea literelor ă/Ă cu sunetul ă imagini
4.1. • Recunoașterea literei ă în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Desenarea literelor de – AF, AI, AG
poziției literei în cadrul cuvântului tipar (ă, Ă)
• Observarea scrierii literelor ă și Ă: elemente grafice componente, Despărţirea cuvintelor în – 4 ore
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) silabe
• Ordonarea cuvintelor pentru a formula o propoziție
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp
• Orientarea în spaţiul scrierii Lecții-suport:
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/ Literele ă și Ă
cacao, pe geamuri aburite) Fulgișori năzdrăvani
• Construirea literelor ă și Ă din plastilină/fire de lână

1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 74-75 – aprecieri
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, întrebări şi răspunsuri globale și
1.3. loc Literele mici şi mari de – creioane, plastilină, fire de individuale
1.4. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul s la începutul, în tipar (s, S) lână, videoproiector, ziare,
2.1. interiorul și la finalul lor Formularea de propoziţii reviste, imagini, planșe, fire – observarea
2.2. •A  socierea literelor s/S cu sunetul s cu suport intuitiv chenilla, alfabetar sistematică
2.3. • Recunoașterea literei s în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Citirea cuvintelor pe
2.4. poziției literei în cadrul cuvântului etichete asociate unor – conversația, explicația,
3.1. • Asocierea folosirii literei mari de tipar S la scrierea cu majusculă a imagini exercițiul, jocul didactic,
3.2. cuvintelor nume de persoană Formularea de propoziţii dramatizarea, povestirea
3.3. • Citirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate cu suport intuitiv

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
81
3.4. • Asocierea silabelor pentru a forma un cuvânt Desenarea literelor de – AF, AI, AG
4.1. • Observarea scrierii literelor s și S: elemente grafice componente, tipar (s, S)
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) Despărţirea cuvintelor în – 2 ore
• Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul silabe
corp
• Orientarea în spaţiul scrierii Lecție-suport:
• Construirea literelor s și S din plastilină / fire de lână Literele s și S
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 76-77 – aprecieri
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, întrebări şi răspunsuri globale și
1.3. loc Literele mici şi mari de – creioane, plastilină, fire de individuale
1.4. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul t la începutul, în tipar (t, T) lână, videoproiector , ziare,
2.1. interiorul și la finalul lor Formularea de propoziţii reviste, imagini, planșe, fire – observarea
2.2. •A  socierea literelor t/T cu sunetul t cu suport intuitiv chenilla, alfabetar sistematică
2.3. • Recunoașterea literei t în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Citirea cuvintelor pe
2.4. poziției literei în cadrul cuvântului etichete asociate unor – conversația, explicația,
3.1. • Asocierea folosirii literei mari de tipar T la scrierea cu majusculă a imagini exercițiul, jocul didactic,
3.2. cuvintelor nume de persoană Formularea de propoziţii dramatizarea, povestirea
3.3. •C  itirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate cu suport intuitiv
3.4. • Asocierea silabelor pentru a forma un cuvânt Desenarea literelor de – AF, AI, AG
4.1. •C  itirea unor propoziții tipar (t, T)
•O  bservarea scrierii literelor t și T: elemente grafice componente, Despărţirea cuvintelor în – 2 ore
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) silabe
•O  rientarea în spaţiul scrierii
•C  onstruirea literelor t și T din plastilină/fire de lână Lecție-suport:
•E  xercițiu-joc: „Cu ce seamănă literele mari de tipar?” Literele t și T
•D  esenarea literei ca personaj într-o secvență de poveste inventată
de fiecare copil
1.1. •E  xersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Recapitulare – caietul CLR, pag. 78-79 – aprecieri
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre anotimp, personaje, loc Dialogul. Formularea de globale și
1.3. •R  ecunoașterea literelor p, P, ă, s, S, t, T în cuvinte scrise și întrebări şi răspunsuri – creioane, plastilină , fire de individuale
1.4. illustrate Literele mici şi mari de lână, videoproiector, ziare,
2.1. • Identificarea perechilor de litere (mici si mari de tipar) tipar (p, P, ă, s, S, t, T ) reviste, imagini, planșe, fire – observarea
2.2. •O  rdonarea silabelor pentru a obține cuvinte Formularea de propoziţii chenilla, alfabetar sistematică
2.3. •O  rdonarea cuvintelor pentru a obține propoziții cu suport intuitiv
2.4. •C  itirea cuvintelor scrise doar cu literele învățate Citirea cuvintelor pe – conversația, explicația,
3.1. •C  itirea unor propoziții etichete asociate unor exercițiul, jocul didactic,
3.2. •O  rdonarea cuvintelor pentru a forma un enunț imagini dramatizarea, povestirea
3.3. •O  rientarea în spaţiul scrierii Formularea de propoziţii
3.4. •C  onstruirea literelor p, P, ă, s, S, t, T din plastilină / fire de lână cu suport intuitiv – AF, AI, AG
4.1. •S  crierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/ Desenarea literelor de
cacao, pe geamuri aburite) tipar (p, P, ă, s, S, t, T ) – 2 ore

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
82
• Colorarea unor imagini, după codul de culori Despărţirea cuvintelor în
• Jocuri de numire în lanț a unor cuvinte care încep cu o literă dată silabe
(p, P, ă, s, S, t, T): fiecare copil spune câte un cuvânt; cuvintele Lecție-suport:
pot fi spuse întregi sau despărțite în silabe Cu bujori în obrăjori
• Jocuri de rol
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 4 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 6 ORE
2.2. • Exerciţii de identificare a regulilor de comunicare în imagini: Comunicare şcolară – caietul DP, pag 30-37 – aprecieri
anunţarea răspunsului; aşteptarea rândului; completarea eficientă. globale și
răspunsurilor colegilor după ce aceştia au încheiat; exprimarea Reguli de comunicare – creioane, fișe, planșe, individuale
opiniei personale în activitatea şcolară. videoproiector, computer,
• Vizionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru Comunicarea cu colegii jetoane – observarea
copii, audierea unor povești consacrate („Prințesa și bobul de şi cadrele didactice sistematică
mazăre”), pentru identificarea regulilor de comunicare – conversația, explicația,
• Exprimarea prin desen a regulilor de comunicare la şcoală Lecții-suport: exercițiul, jocul didactic,
şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate de elevi (exemplu: Știu să mă comport! dramatizarea, povestirea
„vorbim pe rând”, „ascultăm activ”, „respectăm programul şcolar”, Cuvinte fermecate
„ajutăm colegii când ne solicită sprijinul”, „adresăm întrebări” Invitație la spectacol – AF, AI, AG
etc.) Sunt copil politicos!
• Jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”; „Continuă povestea” – 4 ore
• Jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/negative
de interacţiune verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se
exprimă politicos („te rog”, ”mulţumesc”), se întrerup, se lovesc,
se împing etc.

• Jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da (comunicare


eficientă)/Nu (comunicare ineficientă)
• Jocuri de tipul labirint
2.2. • J ocuri de rol Recapitulare – jocul didactic, dramatizarea – aprecieri
•C  olorarea după codul de culori Reguli de comunicare globale și
în activitatea școlară. – AP, AG individuale
Comunicarea cu colegii şi – observarea
cadrele didactice – 1 oră sistematică
AVAP ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1.  xplorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, Pictură, colaj, modelaj,
•E – caietul AVAP, – observare
1.2. materiale, obiecte artistice confecţii şi jucării pag.: 22-33, 59, 95, 97 sistematică
1.3. •E
 xpunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale Compoziţii, obiecte
2.1. culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale decorative, jucării – pensule, acuarele, borcan, – aprecieri
2.2. culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume Pată,formă, volum plastilină, vată, bandă globale și
2.3. •V
 izionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme Pensulație, modelare adezivă, șosetă, orez, individuale
2.4. documentare  panglică

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
83
2.5. • Exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, Decupare după contur, – conversația, explicația,
2.6. dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse lipire a hârtiei demonstrația, exercițiul,
într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă Presare şi modelare liberă învățarea prin descoperire,
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind a plastilinei – AF, AI, AG
culori la alegere şi tehnici improvizate Subiecte:
• Realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi utilizarea unor Borcanul cu surprize – 6 ore
tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere, Noruleț
tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/ Fulgul de zăpadă
opţiunile copiilor Omul-de-zăpadă
• Confecţionarea de jocuri şi jucării simple – utilizarea corectă a
instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula,
• Mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texture diferite
• Lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite;decorarea sălii
de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu
MM ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1. • Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise Elemente de limbaj – casetofon, CD – aprecieri
1.2. de obiecte cunoscute, cu sonorităţi distincte muzical globale și
1.3. • Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare Timbrul – conversația, demonstrația, individuale
1.4. sau încet de obiecte cunoscute Sunete din mediul exercițiul, jocul didactic
2.1. • Observarea/familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale înconjurător – observarea
2.2. • Mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea Sunete vocale (vorbite sau – AF, AI, AG sistematică
2.3. percuţiei corporale, detaşat de cântec, în colectiv şi individual cântate)
• Audiţie: A. Vivaldi: „Anotimpurile” Sunete muzicale – 6 ore
• Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează instrumentale
receptarea
• Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor Propuneri:
• Reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, Ploaia – C. Mereş
pronunţând corect cuvintele Ninge, ninge
• jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului Pe baltă
de idei al textului Pârâiaș, pârâiaș –
• Acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.) D. Cuclin
• Acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din palme,
bătăi cu degetul în bancă etc.)

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
84
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6: ENIGMELE UNIVERSULUI ● PERIOADA: săptămâna XVIII – săptămâna XX
COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 10 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 12 ORE
1.1. • Recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului, folosind imagini Universul. Pământul, – caietul MEM, pag.80-81 – observare
1.2. sau modele Soarele şi Luna: sistematică
1.3. • Jocuri de tipul: „Când se întâmplă?” recunoaştere în modele – planșe, fișe, jetoane, film
2.2. • Colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere simple – aprecieri
• Completarea unor serii numerice – conversația, explicația, globale și
• Identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în demonstrația, exercițiul, individuale
care se dau două numere jocul didactic, învățarea prin
• Modelarea din plastilină a Soarelui, a Lunii și a Pământului descoperire

– AF, AI, AG

– 2 ore
1.1. • Numărarea elementelor unei mulţimi Numere naturale – caietul MEM, pag. 82-91 – observare
1.2. • Reprezentarea numerelor de la 1 la 20 cu ajutorul unor obiecte de la 0 la 20: sistematică
1.3. (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau al unor semne (cerculeţe, recunoaştere, scriere, – planșe, fișe, jetoane
2.2. linii etc.) comparare, ordonare – aprecieri
• Citirea numerelor de la 0 la 20 – conversația, explicația, globale și
• Scrierea numerelor de la 0 la 20 demonstrația, exercițiul, individuale
• Numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un jocul didactic, învățarea prin
punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor descoperire
• Adăugarea/extragerea unor elemente dintr-o mulțime pentru a
obține numărul indicat – AF, AI, AG
• Colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere
•C  ompararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) – 8 ore
prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale
grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor
• Identificarea „vecinilor” unui număr
• Selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu
verde numerele mai mari decât 14 şi mai mici decât 20”)
• Ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător
• Identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în
care se dau două numere
• Exerciţii de compunere şi descompunere cu suport intuitiv
1.1. • Recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului, folosind imagini Recapitulare – caietul MEM, pag. 92-93 – observare
1.2. sau modele Pământul, Soarele şi – planșe, fișe, jetoane, sistematică
1.3. • Scrierea numerelor de la 0 la 20 Luna: recunoaştere în – conversația, explicația,
modele simple demonstrația, exercițiul,
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
85
2.2. • Identificarea „vecinilor” unui număr Numere naturale jocul didactic, învățarea prin – aprecieri
• Compararea numerelor de la 0 la 20 de la 0 la 20: descoperire globale și
• Ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător recunoaştere, scriere, individuale
• Identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în comparare, ordonare – AF, AI, AG
care se dau două numere
– 1 oră
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 10 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 3 ORE; TOTAL – 15 DE ORE
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 80-81 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc, întrebări şi răspunsuri sistematică
1.3. obiecte, Soare, Lună, stele – planșe, fișe, jetoane,
1.4. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul v la începutul, în Literele mici şi mari de creioane, carioca, plastilină/ – aprecieri
2.1. interiorul și la finalul lor tipar (v, V) fire de lână globale și
2.2. • Asocierea literelor v/V cu sunetul v Citirea cuvintelor pe individuale
2.3 • Recunoașterea literei v în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea etichete asociate unor – conversația, explicația,
2.4. poziției literei în cadrul cuvântului imagini sau obiecte demonstrația, exercițiul,
3.1. • Asocierea folosirii literei mari de tipar V la scrierea cu majusculă a Utilizarea cuvintelor noi în jocul didactic, învățarea prin
3.2. cuvintelor nume de persoană enunţuri adecvate descoperire
3.3. • Citirea cuvintelor scrise cu literele învățate Desenarea literelor de
3.4. • Asocierea silabelor pentru a forma un cuvânt tipar (v, V) – AF, AI, AG
4.1. • Citirea unor propoziții și identificarea propozițiilor corespunzătoare
4.2. unei imagini date Lecție-suport: – 2 ore
4.3. • Observarea scrierii literelor v și V: elemente grafice componente, Literele v și V
așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm)
• Trasarea literelor v şi V pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat
• Completarea literei v sau V în cuvinte, în funcție de imaginea
suport
• Construirea literelor v și V din plastilină/fire de lână
• Exercițiu-joc: „Cu ce seamănă literele mari de tipar?”
• Desenarea literei ca personaj într-o secvență de poveste
inventată de fiecare copil
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 82-83 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc, întrebări şi răspunsuri sistematică
1.3. obiecte, Soare, Lună, stele Literele mici şi mari de – planșe, fișe, jetoane,
1.4. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul d la începutul, în tipar (d, D) creioane, carioca, plastilină/ – aprecieri
2.1. interiorul și la finalul lor Citirea cuvintelor pe fire de lână globale și
2.2. • Asocierea literelor d/D cu sunetul d etichete asociate unor individuale
2.3. • Recunoașterea literei d în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea imagini sau obiecte – conversația, explicația,
2.4. poziției literei în cadrul cuvântului Utilizarea cuvintelor noi în demonstrația, exercițiul,
3.1. • Citirea cuvintelor scrise cu literele învățate enunţuri adecvate jocul didactic, învățarea prin
3.2. • Asocierea silabelor pentru a forma un cuvânt Formularea de propoziţii descoperire
3.3. • Trasarea literelor d şi D pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul cu suport intuitiv
3.4, dat – AF, AI, AG
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
86
4.1. • Completarea unor cuvinte cu litera care lipsește Desenarea literelor de – 2 ore
4.2. • Selectarea cuvântului care completează o propoziție tipar (d, D)
4.3 • Construirea literelor d și D din plastilină/fire de lână
• Exercițiu-joc: „Cu ce seamănă literele mari de tipar?” Lecție-suport:
• Desenarea literei ca personaj într-o secvență de poveste Literele d și D
inventată de fiecare copil
1.1. •E  xersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 84-87 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc, întrebări şi răspunsuri sistematică
1.3. planete Literele mici şi mari de – planșe, fișe, jetoane,
1.4, • Identificarea planetei Pământ tipar (ș, Ș) creioane, carioca, plastilină/ – aprecieri
2.1. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul ș la începutul, în Citirea cuvintelor pe fire de lână globale și
2.2. interiorul și la finalul lor etichete asociate unor individuale
2.3. •A  socierea literelor ș/Ș cu sunetul ș imagini sau obiecte – conversația, explicația,
2.4. •R  ecunoașterea literei ș în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Utilizarea cuvintelor noi în demonstrația, exercițiul,
3.1. poziției literei în cadrul cuvântului enunţuri adecvate jocul didactic, învățarea prin
3.2. •C  itirea cuvintelor scrise cu literele învățate Formularea de propoziţii descoperire
3.3. •A  socierea silabelor pentru a forma un cuvânt cu suport intuitiv
3.4. • Completarea unor cuvinte cu litera care lipsește Desenarea literelor de – AF, AI, AG
4.1. • Trasarea literelor ș şi Ș pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul tipar (ș, Ș )
4.2. dat – 2 ore
4.3. •O  rdonarea cuvintelor pentru a forma o propoziție Lecție-suport:
• Identificarea formei alintate a unor cuvinte date Literele ș și Ș
• J oc de tipul labirint
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul Formularea de – caietul CLR, pag. 88-89 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc, întrebări şi răspunsuri sistematică
1.3. planete Literele mici şi mari de – planșe, fișe, jetoane,
1.4. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul b la începutul, în tipar (b, B ) creioane, carioca, plastilină/ – aprecieri
2.1. interiorul și la finalul lor Citirea cuvintelor pe fire de lână globale și
2.2. • Asocierea literelor b/B cu sunetul b etichete asociate unor individuale
2.3. • Recunoașterea literei b în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea imagini sau obiecte – conversația, explicația,
2.4. poziției literei în cadrul cuvântului Formularea de propoziţii demonstrația, exercițiul,
3.1. • Citirea cuvintelor scrise cu literele învățate cu suport intuitive jocul didactic, învățarea prin
3.2. • Ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt Desenarea literelor de descoperire
3.3. • Trasarea literelor b şi B pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul tipar (b, B)
3.4. dat Scrierea funcţională – AF, AI, AG
4.1. •O  rdonarea cuvintelor pentru a forma o propoziție folosind desene, simboluri.
4.2. • Asocierea etichetei cu imaginea potrivită sensului cuvintelor Biletul – 2 ore
4.3 „bob” și „bancă”
• Confecţionarea unor bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate Lecție suport:
din reviste, ziare etc Literele b și B
• „ Scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii
frânte şi „citirea” mesajului

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
87
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 90 -91 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc etc întrebări şi răspunsuri sistematică
1.3. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul î la începutul și la Literele mici şi mari de – planșe, fișe, jetoane,
1.4. finalul lor tipar (î, Î ) creioane, carioca, plastilină/ – aprecieri
2.1. • Asocierea literelor î/Î cu sunetul î Citirea cuvintelor pe fire de lână globale și
2.2. • Recunoașterea literei î în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea etichete asociate unor individuale
2.3. poziției literei în cadrul cuvântului imagini sau obiecte – conversația, explicația,
2.4, • Citirea cuvintelor scrise cu literele învățate Desenarea literelor de demonstrația, exercițiul,
3.1. • Ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt tipar (î, Î) jocul didactic, învățarea prin
3.2. • Identificarea cuvintelor cu sens opus Vocabular. Cuvinte cu descoperire
3.3. • Trasarea literelor î şi Î pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat sens asemănător .Cuvinte
3.4. • Citirea unor propoziții și asocierea cu imaginea potrivită cu sens opus – AF, AI, AG
4.1.
4.2. Lecție-suport: – 2 ore
4.3. Literele î și Î
1.1.,1.2. • Completarea cuvintelor cu litera care lipsește Recapitulare – caietul CLR, pag. 92-93 – observare
1.3., 1.4. •C onfecționarea unui bilet Literele mici şi mari de sistematică
2.1., 2.2. •O rdonarea silabelor pentru a forma un cuvânt tipar (v, V, d, D, ș, Ș, b, – planșe, fișe , jetoane,
2.3., 2.4. •D espărțirea cuvintelor în silabe  B, î, Î ) creioane, carioca, plastilină/ – aprecieri
3.1., 3.2. fire de lână globale și
3.3., 3.4. Lecție-suport: individuale
4.1., 4.2. Sărbătorile primăverii – conversația, explicația,
4.3. exercițiul, jocul didactic

– AF, AI, AG
– 2 ore
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 4 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 6 ORE
3.1. • Discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar Aspecte specifice ale – caietul DP, pag.38-43 – observare
•D  iscuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare organizării învăţării şi sistematică
ale copiilor (la începutul fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul pregătirii pentru viaţă la – planșe, fișe, jetoane,
„Întâlnirii de dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor şcolarul mic creioane, carioca, mascote – aprecieri
extraşcolare) Rutine şi sarcini de globale și
•M  odalităţi de prezentare personală afişate pe mese/bănci lucru. Reguli elementare – conversația, explicația, individuale
• Interpretarea unor melodii preferate pentru anunţarea pauzei: ale noilor rutine exercițiul, jocul didactic
„Cum mi-ar plăcea să sune clopoţelul în şcoala mea?” specifice activităţii clasei
•E  xerciţii de identificare a regulilor de comunicare în imagini: pregătitoare – AF, AI, AG
anunţarea răspunsului; aşteptarea rândului; completarea
răspunsurilor colegilor după ce aceştia au încheiat; exprimarea Lecții-suport; – 4 ore
opiniei personale Programul meu zilnic
•E  numerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor personaje din poveşti, Orarul meu
povestiri, ale persoanelor din viaţa reală (mamă, tată, învăţătoare, Surprize
bunici)
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
88
• J ocuri de rol/de mimă, referitoare la sarcinile de realizat într-o zi,
acasă sau la şcoală
•T  eatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare”
• J ocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/negative de
interacţiune verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă
politicos („te rog”, „mulţumesc”), se întrerup
3.1. • J oc: „Mima” – fiecare elev mimează câte o activitatea, iar ceilalți Recapitulare – planșe, fișe, jetoane, – observare
elevi ghicesc creioane, carioca, mascote sistematică
• J oc de rol –„ La doctor”, „La magazin”, „La ora de matematică” etc.
– conversația, explicația, – aprecieri
exercițiul, jocul didactic globale și
individuale
– AF, AI, AG

– 1 oră
AVAP ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1. • Identificarea materialelor (pensule, pastile și tuburi Modelaj, confecţii şi – caietul AVAP, pag.: 26-29, – observare
1.2. de culori, paletă, plastilină etc.) și a modului de utilizare a acestora jucării, pictură 55, 99, 101, 103, 105, 107 sistematică
1.3. • Exerciții de identificare a diferitelor forme din natura pe imagini Obiecte decorative,
2.1. (reproduceri de arta) ca: forme de obiecte, forme geometrice, jucării, compoziţii – planșe, fișe, jetoane, – aprecieri
2.2. forme plastice Pată, formă, volum, creioane, carioci, foarfecă, globale și
2.3. • Exerciții de organizare a spatiului plastic cu ajutorul formelor Pensulație, stropire lipici, acuarele, pensulă, individuale
2.4. spontane și elaborate Decupare după contur, obiecte decorative, nasturi,
2.5. • Realizarea petelor de culoare prin tehnicile: fuzionare, presare, tăiere, lipire a hârtiei rolă de carton, farfurie de
2.6 suprapunere, decolorare, stropire etc. Șnuruire carton
• Realizarea de compoziții nonfigurative și figurative, folosind pata
de culoare Subiecte: – conversația, explicația,
• Activități practice de realizare a unor compoziții combinate Universul demonstrația, exercițiul,
• Conversații despre posibile utilizări ale produselor realizate Racheta jocul didactic, învățarea prin
• individual sau în grup Steluța-mărțișor descoperire
• Exerciții de decupare după contur, lipire, rupere Soarele
• Activități practice de realizare a unor compoziții și jucării simple – AF, AI, AG

– 6 ore
MM ►NR. DE ORE ALOCATE – TOTAL – 6 ORE
1.1. •E  xersarea deprinderilor de cântare în colectiv sincronizată (poziție, Elemente de limbaj – casetofon, CD, – aprecieri
1.2. preluarea tonului, respectarea semnalului de început, emisie muzical – conversația, demonstrația, globale și
1.3. naturală, dicție,sincronizare) Ritmul exercițiul, jocul didactic individuale
2.1. •E  xersarea prin joc a mișcărilor sugerate de ritmul, metrul, textul și Sunete lungi/scurte – AF, AI, AG
2.2. de mersul melodiei – observarea
2.3. • Audierea unor lucrări de factură diferită – 6 ore sistematică

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
89
• Asocierea cu mișcări diferențiate a nuanțelor contrastante și a Propuneri:
timbrului vocal, comparativ cu cel instrumental Numărătoare (Hai să
•M  arcarea, prin bătăi din palme, prin mișcări corporale, cu ajutorul zicem una! )
jucăriilor muzicale, a structurii ritmice a cântecului De ziua mamei –
• Interpretarea cântecului cu audiție interioară, prin joc Gh. Dăncuș
•D  etașarea structurii ritmice a primului vers sau a altui vers Sosirea rândunicii –
reprezentativ și marcarea acesteia G. Ucenescu
• Identificarea cântecelor audiate după structura ritmică a versului
ales
• Identificarea cântecelor după melodia receptată auditiv a primului
vers
• Acompanierea cu propriul corp (bătăi din palme, pe genunchi, pe
masă, pe piept, cu talpa pe podea)
• Acompanierea cu jucării muzicale (tobă, lemne, clopoțel, maracas,
trianglu, tamburină, gong)

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
90
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 7: CUM SE MIȘCĂ? ● PERIOADA: săptămâna XXI – săptămâna XXIV
COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 12 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 16 ORE
1.1. • Jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor Forţe şi mişcare. Efecte – caietul MEM, pag. 94-95 ­– observare
1.2. acestora: împingere, tragere ,deformarea/ruperea/spargerea observabile ale forţelor: – planșe, fișe, jetoane, film sistematică
1.3. • Organizarea unor jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă…?” împingere, tragere
1.4. • Clasificarera unor jucării în funcție de modul de acționare: tragere/ Mişcarea corpurilor şi – conversația, explicația, ­– aprecieri
1.5. împingere schimbarea formei: demonstrația, exercițiul, globale și
1.6. • Identificarea unor corpuri care își modifică forma: balonul, buretele, deformare, rupere jocul didactic, învățarea prin individuale
3.2. plastilina etc. descoperire
3.2. • Ruperea hârtiei, a frunzelor, a cartonului pentru a modifica forma ­­– activitate
5.2. • Exemplificarea corpurilor care se sparg – AF, AI, AG practică
• Identificarea modului de mișcare/deplasare a diferitelor obiecte/ ­– 2 ore
viețuitoare
• Ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător
• Identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care
se dau două numere
1.1. • Rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în Adunarea şi scăderea în ­– caietul MEM, pag. 96-105 ­­– observare
1.2. concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de concentrul 0-20, fără și cu sistematică
1.4. obiecte/prin desene trecere peste ordin, prin ­– planșe, fișe, jetoane, film
1.5. • Aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 31 numărare ­– aprecieri
1.6. • Aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei Probleme simple de – ­conversația, explicația, globale și
3.2. • Numărare cu pas dat (ex.: din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv adunare sau scădere demonstrația, exercițiul, individuale
3.2. • Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cu 0-5 unități cu și fără jocul didactic, învățarea
5.2. cardinal un număr de elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31 trecere peste ordin, prin prin descoperire,
• Adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, numărare/cu suport intuitiv
fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor ­– AF, AI, AG
• Adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a
obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente” – 10 ore
• Colorarea unei planșe după un cod de culori dat
• Crearea unor probleme simple după imagini date
• Formularea şi rezolvarea unor probleme
• Rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau
figurate prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc.
• Rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date
1.1. • Rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în Recapitulare – caietul MEM, pag. 106-107 ­ – observare
1.2. concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de sistematică
1.3. obiecte/prin desene  – planșe, fișe, jetoane

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
91
1.4. • Identificarea modului de mișcare/deplasare a diferitelor obiecte/ –­conversația, explicația, ­– aprecieri
1.5. viețuitoare demonstrația, exercițiul, globale și
1.6. jocul didactic, învățarea prin individuale
3.2. descoperire,
3.2. –­AF, AI, AG
5.2. ­– 2 ore
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – ­14 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 4 ORE; TOTAL – 20 DE ORE
1.1. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre ilustrația observată Formularea de întrebări şi –­caietul CLR, pag. 94-95 ­– observare
1.2. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul j la începutul, în interiorul răspunsuri sistematică
1.3. și la finalul lor Literele mici şi mari de –­planșe, fișe, jetoane
1.4. • Asocierea literelor j/J cu sunetul j tipar (j, J ) ­– aprecieri
2.1. • Recunoașterea literei j în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Citirea cuvintelor pe – conversația, explicația, globale și
2.2. poziției literei în cadrul cuvântului etichete asociate unor demonstrația, exercițiul, individuale
2.3. • Citirea cuvintelor scrise cu literele învățate și asocierea cu imaginile imagini sau obiecte jocul didactic, învățarea prin
2.4. potrivite Formularea de propoziţii descoperire
3.1. • Ordonarea literelor pentru a forma un cuvânt cu suport intuitiv pe baza
3.2. • Identificarea cuvintelor cu sens opus unui suport intuitiv –­AF, AI, AG
3.3. • Trasarea literelor j şi J pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat Desenarea literelor de
3.4. • Asocierea literei mari de tipar cu litera mică tipar (j, J) –­2 ore
4.1. • Realizarea literei j din plastilină/jucării/jeleuri etc.
• Trasarea literei j pe diverse suporturi: nisip, făină etc. Lecție-suport:
Literele j și J
1.1. •E  xersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Formularea de întrebări şi –­caietul CLR, pag. 96-97 ­­– observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc etc. răspunsuri sistematică
1.3. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul h la începutul, în interiorul Literele mici şi mari de –­planșe, fișe, jetoane
1.4. și la finalul lor tipar (h, H) ­– aprecieri
2.1. • Asocierea literelor h/H cu sunetul h Citirea cuvintelor pe –­conversația, explicația, globale și
2.2. •R  ecunoașterea literei h în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea etichete asociate unor demonstrația, exercițiul, individuale
2.3. poziției literei în cadrul cuvântului imagini sau obiecte jocul didactic, învățarea prin
2.4. •C  itirea cuvintelor scrise cu literele învățate și alegerea celui potrivit Formularea de propoziţii descoperire
3.1. •O  rdonarea literelor pentru a forma un cuvânt cu suport intuitiv
3.2. • Identificarea cuvintelor cu sens opus Desenarea literelor de –­AF, AI, AG
3.3. •T  rasarea literelor h şi H pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat tipar (h, H)
3.4. • Asocierea literei mari de tipar cu litera mică Despărţirea cuvintelor în ­– 2 ore
4.1. •R  ealizarea literei h din plastilină/jucării/jeleuri etc silabe
•T  rasarea literei h pe diverse suporturi: nisip, făină etc. Lecție-suport:
Literele h și H

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
92
1.1. • Audierea poveștilor „Povestea forței” și „Hänsel și Gretel” Formularea de întrebări şi ­– caietul CLR, pag. 98-101 – observare
1.2. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui text răspunsuri sistematică
1.3. scurt audiat Literele mici şi mari de –­planșe, fișe, jetoane,
1.4. • Numirea personajelor dintr-un fragment de poveste audiat tipar (g, G) creioane, alfabetar, plastilină, ­– aprecieri
2.1. • Jocuri de rol Citirea cuvintelor pe jucării globale și
2.2. • Discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor etichete asociate unor individuale
2.3. modele de comportament imagini sau obiecte –­conversația, explicația,
2.4. • Numerotarea imaginilor în ordinea desfășurării evenimentelor Formularea de propoziţii demonstrația, exercițiul,
3.1. • Recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite cu suport intuitiv jocul didactic, învățarea prin
3.2. suporturi Desenarea literelor de descoperire
3.3. • Identificarea cuvintelor care conțin sunetul g la începutul, în interiorul tipar (g, G)
3.4. și la finalul lor Despărţirea cuvintelor în –­AF, AI, AG
4.1. • Asocierea literelor g/G cu sunetul g silabe
• Recunoașterea literei g în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea –­4 ore
poziției literei în cadrul cuvântului Lecții-suport:
• Citirea cuvintelor scrise cu literele învățate și alegerea celui potrivit Literele g și G
• Ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt Căsuța fermecată
•T  rasarea literelor g şi G pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat
• Citirea unor propoziții și asocierea lor cu imaginea potrivită
• Realizarea literei g din plastilină fire de lână/ jucării etc
• Trasarea literelor g și G pe diverse suporturi: nisip, făină etc.
1.1. •E  xersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Formularea de întrebări şi –­caietul CLR, pag. 102-103 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc etc. răspunsuri sistematică
1.3. •S  tabilirea poziției sunetului ț în cuvânt Literele mici şi mari de –­planșe, fișe, jetoane,
1.4. •E  xemplificarea unor cuvinte care conțin sunetul ț la început, în tipar (ț, Ț) alfabetar, plastilină, jucării, ­– aprecieri
2.1. interior sau la sfârșitul cuvântului Utilizarea cuvintelor noi în creioane globale și
2.2. • Asocierea literelor ț/Ț cu sunetul ț enunţuri adecvate individuale
2.3. • Recunoașterea literei ț în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea Formularea de propoziţii –­conversația, explicația,
2.4. poziției literei în cadrul cuvântului cu suport intuitive demonstrația, exercițiul,
3.1. • Asocierea folosirii literei mari de tipar Ț la scrierea cu majusculă a Desenarea literelor de jocul didactic, învățarea prin
3.2. cuvintelor nume de persoană tipar (ț, Ț) descoperire
3.3. • Observarea scrierii literelor ț și Ț: elemente grafice componente, Despărţirea cuvintelor în
3.4. așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) silabe –­AF, AI, AG
4.1. • Poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp Lecție-suport: ­– 2 ore
• Orientarea în spaţiul scrierii Literele ț și Ț
• Ordonarea cuvintelor pentru a formula o propoziție
• Identificarea cuvântului potrivit care completează o propoziție
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/
cacao, pe geamuri aburite)
• Construirea literelor ț și Ț din plastilină/fire de lână

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
93
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Formularea de întrebări şi –­caietul CLR, pag. 104-105 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc etc. răspunsuri sistematică
1.3. • Stabilirea poziției sunetului z în cuvânt Literele mici şi mari de –­planșe, fișe, jetoane
1.4. • Exemplificarea unor cuvinte care conțin sunetul z la început, în tipar (z, Z) ­– aprecieri
2.1. interior sau la sfârșitul cuvântului Citirea cuvintelor pe ­– conversația, explicația, globale și
2.2. • Asocierea literelor z/Z cu sunetul z etichete asociate unor demonstrația, exercițiul, individuale
2.3. • Recunoașterea literei z în cuvinte scrise și ilustrate, cu precizarea imagini sau obiecte jocul didactic, învățarea prin
2.4. poziției literei în cadrul cuvântului Formularea de propoziţii descoperire
3.1. • Observarea scrierii literelor z și Z: elemente grafice componente, cu suport intuitive
3.2. așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) Desenarea literelor de –­AF, AI, AG
3.3. • Trasarea literelor z şi Z pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat tipar (z, Z)
3.4. • Citirea propozițiilor și asocierea lor cu imaginea potrivită Despărţirea cuvintelor în ­– 2 ore
4.1. • Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/ silabe
cacao, pe geamuri aburite)
• Construirea literelor z și Z din plastilină/fire de lână/jucării Lecție-suport:
Literele z și Z

1.1. •E xersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Formularea de întrebări şi – caietul CLR, pag. 106-107 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc etc. răspunsuri sistematică
1.3. •S  tabilirea poziției sunetului f în cuvânt Literele mici şi mari de – planșe, fișe, jetoane,
1.4. •E  xemplificarea unor cuvinte care conțin sunetul f la început, în tipar (f, F) creioane, plastilină/fire de ­– aprecieri
2.1. interior sau la sfârșitul cuvântului Citirea cuvintelor pe lână globale și
2.2. • Asocierea literelor f/F cu sunetul f etichete asociate unor individuale
2.3. • Observarea scrierii literelor f și F: elemente grafice componente, imagini sau obiecte – conversația, explicația,
2.4. așezarea pe liniatura specifică clasei pregătitoare (1-2 cm) Formularea de propoziţii demonstrația, exercițiul,
3.1. • Trasarea literelor f şi F pe contur punctat, cu ȋncadrare ȋn spaţiul dat cu suport intuitiv jocul didactic, învățarea prin
3.2. • Ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt Desenarea literelor de descoperire
3.3. • Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină/ tipar (f, F)
3.4. cacao, pe geamuri aburite) Despărţirea cuvintelor în – AF, AI, AG
4.1. • Construirea literelor f și F din plastilină/fire de lână silabe
– 2 ore
Lecție-suport:
Literele f și F

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
94
1.1. • Colorarea unei imagini, folosind codul culorilor Recapitulare – caietul CLR, pag. 108-109 – observare
1.2. • Ordonarea literelor pentru a obține un cuvânt Literele mici şi mari de sistematică
1.3. • Ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt tipar (j, J, h, H, g, G, ț, Ț, – planșe, fișe, jetoane
1.4. • Completarea literei care lipsește dintr-un cuvânt z, Z, f, F) ­– aprecieri
2.1. • Asocierea cuvântului cu imaginea potrivită – conversația, explicația, globale și
2.2. • Citirea unor propoziții și selectarea celor adevărate Lecție-suport: demonstrația, exercițiul, individuale
2.3. În poiana fermecată jocul didactic, învățarea prin
2.4. descoperire
3.1.
3.2. – AF, AI, AG
3.3.
3.4. – 2 ore
4.1.
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 6 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 8 ORE
3.2. • Exerciţii de identificare în imagini a organizării învăţării: întreruperea Aspecte specifice ale – caietul DP, pag. 44-49 – observare
jocului, pregătirea materialelor, concentrarea asupra rezolvării organizării învăţării şi sistematică
sarcinilor, eliminarea surselor de perturbare a atenţiei, momente de pregătirii pentru viaţă la – planșe, fișe, jetoane,
relaxare etc. şcolarul mic creioane, carioci – aprecieri
• Organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu activităţile zilnice şi Abilităţi şi atitudini de globale și
săptămânale învăţare. – conversația, explicația, individuale
• Personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, elemente grafice Tehnici simple care sprijină demonstrația, exercițiul,
artistice învăţarea jocul didactic, învățarea prin
• Jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la şcoală?” Reguli de organizare a descoperire
• Desenarea momentelor specifice unei zile obişnuite de şcoală învăţării
• Distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, – AF, AI, AG
udatul florilor, distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor Lecții-suport:
învăţării, ștergerea tablei, ordonarea consumabilelor, inserarea Sunt elev fericit! – 6 ore
produselor activităţii în portofolii etc.) Învăț și mă joc!
• Identificarea obiectelor care sprijină activitatea de învățare și a celor Lucrăm în echipă!
care perturbă/distrag concentrarea și atenția
• Identificarea atitudinii corespunzătoare lucrului în echipă
3.2. •V  izite în şcoală (biroul directorului, cancelaria profesorilor, cabinetul Recapitulare – conversația, explicația, – observare
de consiliere, toaletă, alte clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet demonstrația, exercițiul, sistematică
medical, cabinet stomatologic etc.) jocul didactic, învățarea prin
•S  ărbătorirea primelor 100 de zile de şcoală prin desene, lucruri descoperire – aprecieri
interesante învăţate sau momente în care s-au simţit bine, lucrări – AF, AI, AG globale și
inedited realizate împreună cu părinţii – 1 oră individuale

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
95
AVAP ► NR. DE ORE ALOCATE:TOTAL – 8 ORE
1.1. • Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, Modelaj, confecţii şi ju- – caietul AVAP, pag. 30-33, – observare
1.2 materiale, obiecte artistice cării, pictură 57, 59, 109 sistematică
1.3. • Expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale Obiecte decorative, jucă-
2.1. culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale rii, compoziţii – pensule, acuarele, nuci , – aprecieri
2.2. culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume Decupare după plastilină, farfurie de carton, globale și
2.3. • Vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme contur,tăiere, ȋndoire şi balon individuale
2.4. documentare lipire a hârtiei, tehnica
2.5. • Exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, origami – conversația, explicația,
2.6. dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse Pată, formă, volum demonstrația, exercițiul,
într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă Pensulație învățarea prin descoperire
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind Presare și modelare a
culori la alegere şi tehnici improvizate plastilinei – AF, AI, AG
• Realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi utilizarea unor
tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere, Subiecte: – 8 ore
tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/ Morișca
opţiunile copiilor Bărcuțe
• Confecţionarea de jocuri şi jucării simple – utilizarea corectă a Baloane hazlii
instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula Iepurașul
• Mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texture diferite
• Lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite
• Decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu
MM ► NR. DE ORE ALOCATE – TOTAL – 8 ORE
1.1. •E  xersarea deprinderilor de cântare în colectiv sincronizată (poziție, Elemente de limbaj – casetofon, CD – observare
1.2. preluarea tonului, respectarea semnalului de început, emisie muzical sistematică
1.3. naturală, dicție, sincronizare) Melodia – conversația, demonstrația,
2.1. •E  xersarea prin joc a mișcărilor sugerate de ritmul, metrul, textul și de Genuri muzicale: folclorul exercițiul, jocul didactic – aprecieri
2.2. mersul melodiei copiilor globale și
2.3. • Audierea unor lucrări de factură diferită – AF, AI, AG individuale
• Asocierea cu mișcări diferențiate a nuanțelor contrastante și a Propuneri:
timbrului vocal, comparativ cu cel instrumental Huţa, huţa – 8 ore
•M  arcarea, prin bătăi din palme, prin mișcări corporale, cu ajutorul Cu ciocan şi cleştişor –
jucăriilor muzicale, a structurii ritmice a cântecului Harry Brauner
• Interpretarea cântecului cu audiție interioară, prin joc Trenuleţul – D.Voiculescu
•D  etașarea structurii ritmice a primului vers sau a altui vers
reprezentativ și marcarea acesteia
• Identificarea cântecelor audiate după structura ritmică a versului ales
• Identificarea cântecelor după melodia receptată auditiv a primului vers
• Acompanierea cu propriul corp (bătăi din palme, pe genunchi, pe
masă, pe piept, cu talpa pe podea)
• Acompanierea cu jucării muzicale (tobă, lemne, clopoțel, maracas,
trianglu, tamburină, gong)
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
96
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 8: MAGIA ELECTRICITĂȚII ● PERIOADA: săptămâna XXV – săptămâna XXVII
COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 8 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 12 ORE
1.1. •E  numerarea unor aparate electrocasnice, electronice care Forme şi transfer de – caietul MEM, pag.108-109 – observare
1.2. funcţionează cu ajutorul electricităţii energie. Electricitate: – planșe, fișe, jetoane, film sistematică
1.3. • Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea aparate care utilizează – conversația, explicația,
3.1. • Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care electricitatea şi reguli de demonstrația, exercițiul, – aprecieri
3.2. asigură funcţionarea unor obiecte siguranţă în mânuirea jocul didactic, învățarea prin globale și
6.1. •R  ezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date aparatelor electrice descoperire individuale
6.2. – AF, AI, AG
– 2 ore
1.1. • Numărarea elementelor unei mulţimi Numere naturale de la – caietul MEM, pag.110-113 – observare
1.2. • Reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte 0 la 31: recunoaştere, sistematică
1.3. (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.) scriere, comparare – planșe, fișe , jetoane, film
3.1. • Citirea numerelor de la 0 la 31 – aprecieri
3.2. • Scrierea numerelor de la 0 la 31 – conversația, explicația, globale și
6.1. • Numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un demonstrația, exercițiul, individuale
6.2. punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor jocul didactic, învățarea prin
• Adăugarea/extragerea unor elemente dintr-o mulțime pentru a descoperire
obține numărul indicat
• Colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere – AF, AI, AG
• Compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.)
prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune –4  ore
ale grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor
grupurilor
• Identificarea „vecinilor” unui număr
• Selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu
verde numerele mai mari decât 24 şi mai mici decât 31”)
• Ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător
• Identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în
care se dau două numere
• Exerciţii de compunere şi descompunere cu suport intuitiv
1.1. • Marcarea unei săptămâni pe calendar Timp. Luna, anotimpurile: – caietul MEM, pag.114-115 – observare
1.2. •O  rdonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor săptămânii denumire, ordonare sistematică
1.3. •R  ealizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi al – planșe, fișe, jetoane, film
3.1. simbolurilor –a  precieri
3.2. • Aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi – conversația, explicația, globale și
6.1. •P  lasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice demonstrația, exercițiul, individuale
6.2. (ieri, azi, mâine) jocul didactic, învățarea prin
descoperire

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
97
• Aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele săptămânii, în – AF, AI, AG
ordinea succesiunii lor în săptămână
• Precizarea lunilor specifice unui anotimp – 2 ore
• Jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine ajunge mai
repede la...?”; „A cui activitate a durat mai mult?”
• Jocuri de tipul: „Ce anotimp este?”, pentru recunoaşterea
fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie,
ninsoare, vânt etc.)
• Diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de
caracteristicile specifice observate
• Completarea unui calendar pe o săptămână/lună cu starea
vremii, prin lipirea/desenarea unor simboluri: nori, soare, vânt
etc.
• Observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor,
plantelor, în funcţie de anotimp
• Completarea datelor lipsă dintr-o filă de calendar
1.1. • Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea Recapitulare – caietul MEM, pag.116-117 – observare
1.2. •C  itirea numerelor de la 0 la 31 sistematică
1.3. •S  crierea numerelor de la 0 la 31 – planșe, fișe, jetoane, film
3.1. •N  umărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un – aprecieri
3.2. punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor – conversația, explicația, globale și
6.1. • Adăugarea/extragerea unor elemente dintr-o mulțime pentru a demonstrația, exercițiul, individuale
6.2. obține numărul indicat jocul didactic, învățarea prin
• J ocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea descoperire
fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, – AF, AI, AG
ninsoare, vânt etc.) 
–2 ore
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 10 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 3 ORE; TOTAL –15 ORE
1.1. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Formularea de întrebări şi – caietul CLR, pag. 110-119 – observare
1.2. formulare de întrebări și răspunsuri despre personaje, loc etc răspunsuri sistematică
1.3. • Exemplificarea unor cuvinte care conțin sunetele x/k/q/y/w la Literele mici şi mari de – planșe, fișe , jetoane,
1.4. început, în interior sau la sfârșitul cuvântului tipar (x, X, k, K, q, Q, y, creioane, plastilină/fire de – aprecieri
2.1. •R  ecunoașterea literelor x, X, k , K, q, Q, y, Y, w, W în cuvinte Y, w, W) lână, alfabetar globale și
2.2. scrise și ilustrate, cu precizarea poziției literei în cadrul cuvântului Citirea cuvintelor pe individuale
2.3. •O  bservarea scrierii literelor x, X, k, K, q, Q, y, Y, w, W: elemente etichete asociate unor – conversația, explicația,
2.4. grafice componente, așezarea pe liniatura specifică clasei imagini sau obiecte demonstrația, exercițiul,
3.1. pregătitoare (1-2 cm) Formularea de propoziţii jocul didactic, învățarea prin
3.2. •T  rasarea literelor x, X, k, K, q, Q, y, Y, w, W pe contur punctat, cu cu suport intuitiv descoperire
3.4. ȋncadrare ȋn spaţiul dat Ordonarea propoziţiilor pe
4.1. • Citirea cuvintelor și asocierea loc cu imaginea potrivită baza unui suport intuitiv – AF, AI, AG
4.2. • Citirea propozițiilor și asocierea lor cu imaginea potrivită
4.3. • Ordonarea cuvintelor pentru a forma un enunț – 10 ore
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
98
• Confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau Desenarea literelor de
decupate din reviste, ziare etc. tipar (x, X, k, K, q, Q, y, Y,
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/făină w, W)
/cacao, pe geamuri aburite) Scrierea funcţională
• Construirea literelor x, X, k, K, q, Q, y, Y, w, W din plastilină/fire folosind desene, simboluri.
de lână/jucării Felicitarea
• Scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip/ Despărţirea cuvintelor în
făină/cacao, pe geamuri aburite) silabe
• Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin Lecții-suport:
colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc. Literele x și X
• Realizarea unor desene cu litere personificate Literele k și K
Literele q și Q
Literele y și Y
Literele w și W
1.1. • Citirea cuvintelor și asocierea loc cu imaginea potrivită Recapitulare – caietul CLR, pag.120-121 – observare
1.2. •C  itirea propozițiilor și asocierea lor cu imaginea potrivită Literele mici şi mari de sistematică
2.1. •O  rdonarea cuvintelor pentru a forma un enunț tipar (x, X, k, K, q, Q, y, – planșe, fișe, jetoane,
2.2.  Y, w, W) creioane, plastilină/fire de – aprecieri
3.1. lână, alfabetar globale și
3.2. Lecție-suport: individuale
3.4. Luminițe cu scântei – conversația, explicația,
demonstrația, exercițiul,
jocul didactic, învățarea prin
descoperire

– AF, AI, AG

– 2 ore
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 4 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 6 ORE
2.3. • Audierea poveștii „Prințul fermecat” Dezvoltare emoţională şi – caietul DP, pag. 50-55 – observare
• Numerotarea imaginilor în ordinea succesiunii evenimentelor în socială sistematică
textul audiat Interacţiuni simple cu – planșe, fișe, jetoane,
• Prezentarea jucăriei preferate fiinţe şi obiecte familiare creioane – aprecieri
• Exersarea comunicării orale, pornind de la observarea imaginilor Fiinţe şi obiecte preferate. globale și
• Prezentarea prin desen a membrilor familiei Caracteristicile acestora – conversația, explicația, individuale
• Prezentarea orală a membrilor familiei: trăsături fizice, preocupări, demonstrația, exercițiul,
preferințe etc. Lecții-suport: jocul didactic, învățarea prin – portofoliul
• Jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul: „Pot să te prezint Jucăria mea descoperire
eu?”, în care fiecare copil îşi prezintă colegul/colega, jucăria Familia mea
preferată, animalul preferat, activităţi preferate Prietenii mei – AF , AI, AG

– 4 ore

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
99
• Realizarea unui jurnal în imagini: „Eu şi prietenul/prietenii mei”,
în care copilul desenează prietenul/prietenii, activităţile preferate
desfăşurate împreună, obiectele/fiinţele de care se simte ataşat
• Prezentarea animalului preferat: trăsături, preferințe etc.
• Organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre”, „Expoziţie
de lucrări plastice dedicate prietenilor”
• Activităţi şi jocuri de tipul: „Prietenul secret”
2.3. • Jocuri de rol Recapitulare – conversația, explicația, – observare
• Realizarea unor desene/ postere cu tema „Personajul preferat” demonstrația, exercițiul, sistematică
• Dramatizări jocul didactic, învățarea prin
descoperire – aprecieri
globale și
– AF , AI, AG individuale
– portofoliul
– 1 oră
AVAP ► NR. DE ORE ALOCATE: Total – 6 ORE
1.1. • Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, Colaj, modelaj, confecţii – caietul AVAP, pag.: 34-37, – observare
1.2. materiale, obiecte artistice şi jucării, pictură 61, 111, 113, 115 sistematică
1.3. • Expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale Obiecte decorative, jucă-
2.1. culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale rii – pensule, acuarele, foarfecă, – aprecieri
2.2. culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume Pată, formă, volum plastilină, lipici, cutie de globale și
2.3. • Vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme Decupare după contur, carton individuale
2.4. documentare tăiere, lipire a hârtiei
2.5. • Exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, Presare şi modelare liberă – conversația, explicația,
2.6. dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse a plastilinei demonstrația, exercițiul,
într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă învățarea prin descoperire
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind Subiecte:
culori la alegere şi tehnici improvizate Casa mea – AF, AI, AG
• Realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi Lampionul
• Utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, Calculatorul – 6 ore
răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, în Telefonul inteligent
funcţie de nevoile/opţiunile copiilor
• Confecţionarea de jocuri şi jucării simple – utilizarea corectă a
instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula
• Mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texture diferite
• Lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite
• Decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
100
MM ►NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1. • Exersarea deprinderilor de cântare în colectiv sincronizată Elemente de limbaj – casetofon, CD – aprecieri
1.2. (poziție, preluarea tonului, respectarea semnalului de început, muzical globale și
1.3. emisie naturală, dicție, sincronizare) Interpretarea – conversația, demonstrația, individuale
2.1. • Exersarea prin joc a mișcărilor sugerate de ritmul, metrul, textul și Nuanţe – tare/încet/mediu exercițiul, jocul didactic
2.2. de mersul melodiei Cântec vesel/trist – observarea
2.3. • Audierea unor lucrări de factură diferită – AF, AI, AG sistematică
• Asocierea cu mișcări diferențiate a nuanțelor contrastante și a Propuneri:
timbrului vocal, comparativ cu cel instrumental Moara – C.Mereş – 6 ore
• Marcarea, prin bătăi din palme, prin mișcări corporale, cu ajutorul Avionul – D.Voiculescu
jucăriilor muzicale, a structurii ritmice a cântecului Trenul – C.Mereş
• Interpretarea cântecului cu audiție interioară, prin joc
• Detașarea structurii ritmice a primului vers sau a altui vers
reprezentativ și marcarea acesteia
• Identificarea cântecelor audiate după structura ritmică a versului
ales
• Identificarea cântecelor după melodia receptată auditiv a primului
vers
• Acompanierea cu propriul corp (bătăi din palme, pe genunchi, pe
masă, pe piept, cu talpa pe podea)
• Acompanierea cu jucării muzicale (tobă, lemne, clopoțel, maracas,
trianglu, tamburină, gong)

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
101
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 9: SUNETE FERMECATE ● PERIOADA: săptămâna XXVIII – săptămâna XXX

COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 10 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 12 ORE
3.1. • Identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea Unde şi vibraţii: produ­ – caietul MEM, pag 119-120 – observare
3.2. mediului înconjurător ce­rea sunetelor sistematică
4.2. • Utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor – planșe, fișe, jetoane, jucarii,
(identi­ficarea relaţiei vibraţie – sunet) instrumente muzicale, film – aprecieri globale
• Explorarea unor softuri educaţionale adecvate vârstei și individuale
• Identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp – conversația, explicația,
• Analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti demonstrația, exercițiul, – activitate practică
• Organizarea unor jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă…?” jocul didactic, învățarea prin
descoperire

– AF, AI, AG

– 2 ore
1.1. • Rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în Adunarea şi scăderea în – caietul MEM, pag. 120-127 – observare
1.2. concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numă­ concentrul 0–31, fără și cu sistematică
1.3. rare de obiecte/prin desene; trecere peste ordin, prin – p  lanșe, fișe, jetoane, film
1.4. • Aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 31 numărare – aprecieri globale
1.5. • Aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei – conversația, explicația, și individuale
1.6. • Numărare cu pas dat (ex.: din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport Probleme simple de adu­ demonstrația, exercițiul,
3.2. intuitiv nare sau scădere cu 0-5 jocul didactic, învățarea prin
3.2. • Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având unități cu fără şi cu trecere descoperire
5.2. drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10; mai peste ordin, prin numărare/
mic decât 31 cu suport intuitiv – AF, AI, AG
• Adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de
obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea – 6 ore
obiectelor
• Adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată,
pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”
• Colorarea unei planșe după un cod de culori dat
•C  rearea unor probleme simple după imagini date
•F  ormularea şi rezolvarea unor probleme
•R  ezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual
sau figurate prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc.
•R  ezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
102
5.2. • Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei Bani. Leul (bancnotele de – caietul MEM, pag.130-131 – observare
6.3. • Confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc 1 leu, 5 lei, 10 lei) Schim­ siste­matică
• Jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În parcul de buri echivalente valoric în – planșe, fișe, jetoane,
distracţii” etc.) concentrul 0-31 bancnote şi monede

• Jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită – conversația, explicația, – aprecieri globale
la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film etc. demonstrația, exercițiul, și individuale
• Rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date jocul didactic, învățarea prin
descoperire – activitate practică

– AF, AI, AG

– 2 ore
1.1., 1.2. •R  ezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în Recapitulare – AF, AI, AG – observare
1.3., 1.4. concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numă­ siste­matică
1.5., 1.6. rare de obiecte/prin desene – 1 oră
3.2., 3.2. • Aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 31 – aprecieri globale
5.2., 6.3. • J ocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită și individuale
la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film etc.
•R  ezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date – activitate practică
• J ocuri de colorare după codul culorilor
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 10 ORE; RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 3 ORE; TOTAL – 15 DE ORE
1.1. • Audierea textelor: „Muzicanții din Bremen”, „Unde-i ploaia?”, Dialogul. Formularea de – caietul CLR, pag. 122-131 – observare
1.2. „Rumpelstiltskin” întrebări şi răspunsuri siste­matică
1.3. • Formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui Forme ale discursului – planșe, fișe, jetoane,
1.4. text scurt audiat oral. Povestirea după creioane, plastilină, – aprecieri globale
2.1. • Numirea personajelor dintr-un fragment de poveste audiat imagini alfabetar și individuale
2.2. • Jocuri de rol Literele mici şi mari de
2.3. • Discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea tipar – conversația, explicația,
2.4, unor modele de comportament Citirea cuvintelor pe eti­ demonstrația, exercițiul,
3.1. • Numerotarea imaginilor în ordinea desfășurării evenimentelor chete asociate unor ima­ jocul didactic, învățarea prin
3.2. • Memorarea unui scurt text în versuri gini sau obiecte descoperire
3.4. • Recitarea versurilor memorate, cu intonația potrivită Utilizarea cuvintelor noi în
4.1. • Recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe enunţuri adecvate – AF, AI, AG
4.2. diferite suporturi Propoziţia/Enunţul (fără
4.3. • Citirea cuvintelor scrise cu literele învățate și alegerea celui teoretizări) – 10 ore
potrivit Formularea de propoziţii
• Ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt cu suport intuitiv
• Jocuri de tipul: rebus, puzzle Ordonarea propoziţiilor pe
• Exerciții de rezolvare a unor itemi cu alegere duală baza unui suport intuitiv

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
103
Desenarea literelor de
tipar
Scrierea funcţională folo­
sind desene, simboluri.
Felicitarea
Cuvântul. Despărţirea
cu­vin­telor în silabe.
Vocabular. Cuvinte cu
sens asemănător. Cuvinte
cu sens opus

Lecții-suport:
O lume minunată
Unde-i ploaia?
În grădină
Pe aripi de poveste
1.1. •O  rdonarea literelor pentru a forma un cuvânt Recapitulare – caietul CLR, pag. 132-133 – observare
1.2. • Identificarea sunetului inițial/final al unui cuvânt și asocierea cu Lecție-suport: siste­matică
1.3. litera corespunzătoare Seara în pădure – planșe, fișe, jetoane,
1.4. •C  itirea cuvintelor și asocierea lor cu imaginea potrivită creioane, plastilină/fire de – aprecieri globale
2.1. •C  itirea propozițiilor și asocierea lor cu imaginea potrivită lână, alfabetar și individuale
2.2. •O  rdonarea cuvintelor pentru a forma un enunț
2.3. •E  xerciții de tipul rebus – conversația, explicația, de­
2.4. monstrația, exercițiul, jocul
3.1. di­dac­tic, învățarea prin
3.2. descoperire
3.4.
4.1. – AF, AI, AG
4.2.
4.3. – 2 ore
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: PREDARE-ÎNVĂȚARE – 4 ORE; RECAPITULARE – 1 ORĂ; LDCD – 1 ORĂ; TOTAL – 6 ORE
• Audierea poveștii „Hainele cele noi ale împăratului” Aspecte specifice ale – caietul DP, pag. 50-59 – observare
•N  umerotarea imaginilor în ordinea succesiunii evenimentelor or­ga­nizării învăţării şi siste­matică
în textul audiat pregătirii pentru viaţă la – p lanșe, fișe, jetoane,
•E  xersarea comunicării orale, pornind de la observarea imagi­ şcolarul mic creioane, fotografii, – aprecieri globale
nilor Explorarea meseriilor. excursia/vizita tematică și individuale
•P  rezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care Hobby-uri şi activităţi
exprimă cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru preferate – conversația, explicația, – portofoliul
valorizarea abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu demonstrația, exercițiul,
jocul di­dactic, învățarea prin – activitate practică
descoperire – proiectul

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
104
3.3. • Ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: „Ce Lecții-suport: – AF, AI, AG
îmi place să fac?”; „Micul colecţionar”, prezentarea colecţiilor Hobby-uri și activități pre­
pe care fiecare le are acasă sau a obiectului/jucăriei/activităţii ferate – 4 ore
preferate Meseria mea preferată
• Realizarea unor albume, agende speciale, portofolii care
cuprind date personale despre activităţi preferate, aptitudini,
realizări etc.
• Jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a unor abilităţi, a
predispoziţiilor native/talentelor copiilor în diverse domenii:
muzică, dans, sport, desen, matematică, relaţionare cu ceilalţi
etc. (cântat vocal sau la un instrument, desenat, decupat,
sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi politicos,
a răspunde la întrebări, calcul matematic simplu etc.)
• Prezentarea meseriei/activității preferate
• Prezentarea prin desen a ocupațiilor membrilor familiei
• Prezentarea orală a pasiunilor/hobby-urilor
• Prezentarea unei colecții personale
• Realizarea unui jurnal în imagini: „Eu şi prietenul/prietenii
mei”, în care copilul desenează prietenul/prietenii, activităţile
preferate desfăşurate împreună, obiectele/ fiinţele de care se
simte ataşat
• Activităţi şi jocuri de tipul: „Pasiunea secretă”
• Realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă
produsele/ lucrările tuturor elevilor clasei
• Crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică (construcţii,
pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.), unde copiii pot opta să
lucreze, în funcţie de interese pe diferite teme
3.3. • J ocuri de rol Recapitulare – conversația, explicația, – observare
•V  izionoare de filme demonstrația, exercițiul, sistematică
•R  ealizarea unor desene/postere cu tema: „Meseria preferată/ jocul didactic, învățarea prin
pasiunea mea”/; „Ce voi deveni?” descoperire – aprecieri globale
•P  articiparea la întâlniri cu diverși invitați și individuale
•D  ramatizări – AF, AI, AG
– portofoliul
– 1 oră

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
105
AVAP ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1. • Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, Confecţii şi jucării, colaj, – caietul AVAP, pag.: 38-41, – observare
1.2. culori, materiale, obiecte artistice pictură 99, 117, 119, 121 sistematică
1.3. • Expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase Jucării, figurine, obiecte
2.1. ale culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum decorative – pensule, acuarele, foarfecă, – aprecieri globale
2.2. şi ale culturii universale, redate pe suport electronic sau în Pată, formă, volum plastilină, lipici, cutie de și individuale
2.3. albume Decupare şi lipire a hârtiei, carton, paie de plastic,
2.4. • Vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, tehnica tangram scotch, farfurie de carton,
2.5. filme documentare Stropire, pensulaţie mărgele, fire
2.6. • Exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea,
dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, Subiecte: – conversația, explicația,
strânse într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special Muzicantul demonstrația, exercițiul,
în clasă Naiul și trompeta învățarea prin descoperire
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, Pălăria de carnaval
folosind culori la alegere şi tehnici improvizate Mac-mac! – AF, AI, AG
• Realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi
• Utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, – 6 ore
răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj,
în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor
• Confecţionarea de jocuri şi jucării simple – utilizarea corectă
a instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula
• Mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texture diferite
• Lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite;decorarea
sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu
• Jocuri de rol: „De-a orchestra”; „ La spectacol”
• Utilizarea tehnicii tangram
MM ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 6 ORE
1.1. • Exersarea deprinderilor de cântare în colectiv sincronizată Mişcare pe muzică – casetofon, CD – aprecieri globale
1.2. (poziție, preluarea tonului, respectarea semnalului de început, Mişcări libere pe muzică și individuale
1.3. emisie naturală, dicție,sincronizare) Mişcări sugerate de textul – conversația, demonstrația,
2.1. • Exersarea prin joc a mișcărilor sugerate de ritmul, metrul, textul cântecului exercițiul, jocul didactic – observarea
2.2. și de mersul melodiei sistematică
2.3. • Audierea unor lucrări de factură diferită Propuneri: – AF, AI, AG
• Asocierea cu mișcări diferențiate a nuanțelor contrastante și a Moş Cioc-Boc – Liviu
timbrului vocal, comparativ cu cel instrumental Comes – 6 ore
• Marcarea, prin bătăi din palme, prin mișcări corporale, cu Soldaţii – G. Breazul,
ajutorul jucăriilor muzicale, a structurii ritmice a cântecului N.Saxu

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
106
• Interpretarea cântecului cu audiție interioară, prin joc Muzicanții
• Detașarea structurii ritmice a primului vers sau a altui vers Jocuri muzicale: La moară
reprezentativ și marcarea acesteia Trompeta
• Identificarea cântecelor audiate după structura ritmică a ver­sului
ales
• Identificarea cântecelor după melodia receptată auditiv a pri­mului
vers
• Acompanierea cu propriul corp (bătăi din palme, pe genunchi, pe
masă, pe piept, cu talpa pe podea)
• Acompanierea cu jucării muzicale (tobă, lemne, clopoțel, maracas,
trianglu, tamburină, gong)

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
107
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 10: RECAPITULARE FINALĂ ● PERIOADA: săptămâna XXXI – săptămâna XXXII
COMPETENȚE
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SPECIFICE CONȚINUTURI RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
MEM ► NR. DE ORE ALOCATE: RECAPITULARE – 6 ORE; LDCD – 2; TOTAL – 8 ORE
1.1. •O  bservarea părţilor componente ale plantelor, ale corpului ani­ Numerele naturale 0-31: – caietul MEM, pag. 132-141 – observare
1.2. malelor și al omului, pentru identificarea structurii comune a recu­noaştere, formare, sistematică
1.3. alcătuirii ființelor citire, scriere (cu cifre), – planșe, fișe, jetoane, jucarii,
1.4. • Identificarea modului de mișcare/deplasare al diferitelor obiecte/ com­parare, ordonare: instrumente muzicale, film, – aprecieri
1.5. viețuitoare Adunarea şi scăderea în puzzle, loto cu animale/ globale și
1.6. • Identificarea organelor de simţ şi a modului ȋn care acestea ajută concentrul 0–31 fără şi cu plante, domino individuale
2.1. la descoperirea mediului ȋnconjurător trecere peste ordin, prin
2.2. • Identificarea apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, numărare/cu suport intuitiv – conversația, explicația, – activitate
3.1. lacuri, mare etc.) Probleme simple de adu­ demonstrația, exercițiul, practică
3.2. •R  ecunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini nare sau scădere cu 1-5 jocul didactic, învățarea prin
4.1. sau modele unităţi în concentrul 0-31, descoperire
4.2. •O  rdonarea cronologică a zilelor săptămânii cu suport intuitiv
5.1. • J ocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea feno­ Figuri plane/2D. Pătrat, – AF, AI, AG
5.2. menelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, dreptunghi, triunghi, cerc:
6.1. vânt etc.); denumire; conturare – 6 ore
6.2. •R  ecunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, Corpuri/3D. Cub, cuboid,
6.3. cerc, triunghi, cub, sferă, în mediul înconjurător şi în materiale sferă: denumire
tipărite Timp. Ziua, săptămâna,
•P  recizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de luna: denumire, ordonare
măsură neconvenţionale Anotimpurile: denumire,
•C  ompletarea datelor colectate într-un tabel ordonare
• Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea Bani. Leul (bancnotele de
•C  itirea numerelor de la 0 la 31 1 leu, 5 lei, 10 lei)
•S  crierea numerelor de la 0 la 31 Corpul omenesc
•N  umărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un Plante şi animale
punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără manipularea obiectelor Prezenţa apei în natură
• Adăugarea/extragerea unor elemente dintr-o mulțime pentru a sub diverse forme
obține numărul indicat Pământul, Soarele şi
• Identificarea „vecinilor” unui număr Luna: recunoaştere în
•C  ompararea numerelor de la 0 la 20 modele simple
•R  ezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi fără/
cu trecere peste ordin, în concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor
efectuate prin numărare de obiecte/prin desene
•C  rearea şi rezolvarea unor probleme simple după imagini date;

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
108
• Rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în Electricitate: aparate care
concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare utilizează electricitatea
de obiecte/prin desene şi reguli de siguranţă
• Recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini în mânuirea aparatelor
sau modele electrice
• Ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător Unde şi vibraţii:
• Identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în producerea sunetelor
care se dau două numere
• Jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la
muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film etc.
• Exerciții de identificare și de plasare de obiecte în poziții spațiale
date
• Trasarea cifrelor 0-9, pe spații date
• Trasarea unor combinații de linii, urmărind conturul punctat
• Exerciții de realizare a unor serii, respectând regula
CLR ► NR. DE ORE ALOCATE: RECAPITULARE – 8 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 10 ORE
1.1., 1.2. • Recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite Literele mici şi mari de – caietul CLR, pag.134-135 – observare
1.3., 1.4. suporturi tipar sistematică
2.1., 2.2. • Indicarea sunetelor percepute prin diferite semne: bătăi din Recunoașterea literelor – planșe, fișe, jetoane,
2.3., 2.4. palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, alfabetului creioane, alfabetar – aprecieri
3.1., 3.2. săritură etc. Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte Citirea cuvintelor pe globale și
3.4., 4.1. ai auzit” etichete asociate unor – conversația, explicația, individuale
4.2., 4.3. • Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte imagini sau obiecte demonstrația, exercițiul,
• Realizarea corespondenței sunet-literă Utilizarea cuvintelor noi în jocul didactic, învățarea prin
• Jocuri de tipul „Fazan”, „Lanțul cuvintelor care încep cu enunţuri adecvate descoperire
sunetul ...”, „Litera buclucașă”, „Un animal, o literă”
Lecție-suport: – AF, AI, AG
Alfabetul animalelor
– 2 ore
1.1., 1.2. • Exersarea comunicării orale pornind de la observarea ilustrației: Dialogul. Formularea de
1.3., 1.4. formulare de întrebări și răspunsuri întrebări şi răspunsuri
2.1., 2.2. • Exemplificarea unor cuvinte care conțin sunete date, la început, Forme ale discursului oral
2.3., 2.4. în interior sau la sfârșitul cuvântului Povestirea după imagini
3.1., 3.2. • Recunoașterea literelor în cuvinte scrise, cu precizarea poziției Literele mici şi mari de
3.4., 4.1. literei în cadrul cuvântului tipar
4.2., 4.3. • Ordonarea literelor, pentru a forma silabe Citirea cuvintelor pe eti­
• Ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt chete asociate unor ima­
• Citirea cuvintelor și asocierea lor cu imaginea potrivită gini sau obiecte
• Ordonarea cuvintelor pentru a forma un enunț Utilizarea cuvintelor noi în
• Citirea propozițiilor și asocierea lor cu imaginea potrivită enunţuri adecvate
• Confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau Propoziţia/Enunţul (fără
decupate din reviste, ziare etc. teoretizări)
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
109
• Exerciții de rezolvare a unor itemi cu alegere duală Formularea de propoziţii cu – caietul CLR, pag.136-141 – observare
• Citirea cuvintelor scrise cu literele învățate și alegerea celui suport intuitiv Ordonarea sistematică
potrivit propoziţiilor pe baza unui – planșe, fișe, jetoane,
• Jocuri de tipul: rebus, puzzle suport intuitiv creioane, alfabetar – aprecieri
• Crearea unor povești individual/în grup, pornind de la imagini Desenarea literelor de globale și
date tipar – conversația, explicația, individuale
• Crearea unor povești cu început/sfârșit dat, după imagini-suport Scrierea funcţională folo­ demonstrația, exercițiul,
• Colorare după codul literelor sind desene, simboluri. jocul didactic, învățarea prin
• Trasarea elementelor grafice ce intră în componența literelor Feli­citarea descoperire
Cuvântul. Despărţirea
cuvin­telor în silabe – AF, AI, AG
Vocabular. Cuvinte cu
sens asemănător. Cuvinte – 6 ore
cu sens opus
Lecții-suport:
Povești îndrăgite
La mare
La munte
DP ► NR. DE ORE ALOCATE: RECAPITULARE – 2 ORE; LDCD – 2 ORE; TOTAL – 4 ORE
1.1. • Sărbătorirea primului an de şcoală prin desene, lucruri interesante Trăsături fizice. Schema – caietul DP, pag. 60-63 – observare
1.2. învăţate sau momente în care s-au simţit bine, lucrări inedite corporală: alcătuirea şi sistematică
2.1. realizate împreună cu părinţii denumirea părţilor corpului – planșe, fișe, jetoane,
2.2. • Jocuri de tipul: „Roata emoțiilor”, „Barometrul emoțiilor” Emoţii de bază denumite creioane, fotografii, – aprecieri
2.3. • Jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a unor abilităţi, a predis­ prin cuvinte (bucurie, excursia/ vizita tematică globale și
3.1. poziţiilor native/talentelor copiilor în diverse domenii: muzică, dans, tristeţe, frică, – conversația, explicația, individuale
3.2. sport, desen, matematică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat furie) în activităţi/contexte demonstrația, exercițiul,
3.3. • vocal sau la un instrument, desenat, decupat, sărit coarda, bun la familiare jocul didactic – portofoliul
fotbal, povestit, a fi curajos, a fi politicos, a răspunde la întrebări, Reguli de comunicare în
calcul matematic simplu etc.) activitatea şcolară – AF, AI, AG – activitate
• Jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da (comunicare eficientă)/ Fiinţe şi obiecte preferate practică
Nu (comunicare ineficientă) Hobby-uri şi activităţi pre­ – 2 ore
• Realizarea unui jurnal/a unei embleme în imagini „Eu”, ferate – proiectul
„Ce mă reprezintă”
• Activităţi şi jocuri de grup: „Statuile”, „Elefanții”, „Șotron”, Lecții-suport:
„Baba-oarba” etc. O lume minunată
• Realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă produsele/ Orășelul copiilor
lucrările tuturor elevilor clasei
• Crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică (construcţii,
pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.), unde copiii pot opta să
lucreze, în funcţie de interese pe diferite teme

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
110
AVAP ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 4 ORE
1.1. • Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, Colaj, confecţii şi jucării – caietul AVAP, pag.: 42-43, – observare
1.2. materiale, obiecte artistice Compoziţii, obiecte de- 63, 123,125, 127, 129 sistematică
1.3. • Expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale corative
2.1. culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale Formă, volum – pensule, acuarele, foarfecă, – aprecieri
2.2. culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume Decupare şi lipire a hârtiei plastilină, lipici, cutie de globale și
2.3. • Vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme carton, paie de plastic, individuale
2.4. documentare Subiecte: scotch, farfurie de carton,
2.5. • Exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, Orășelul copiilor margele, fire
2.6. dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse Buchețelul de flori
într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă – conversația, explicația,
• Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind demonstrația, exercițiul,
culori la alegere şi tehnici improvizate învățarea prin descoperire
• Realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi
• Utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, – AF, AI, AG
lipire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de
nevoile/opţiunile copiilor – 4 ore
• Confecţionarea de jocuri şi jucării simple – utilizarea corectă a
instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula
• Mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite
• Lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite;decorarea sălii de
clasă cu obiectele realizate prin efort propriu
• Jocuri de tipul puzzle
MM ► NR. DE ORE ALOCATE: TOTAL – 4 ORE
1.1. • Exersarea deprinderilor de cântare în colectiv sincronizată (po­ Cântarea vocală în grup şi – casetofon, CD – aprecieri
1.2. ziție, preluarea tonului, respectarea semnalului de început, emisie individual globale și
1.3. naturală, dicție, sincronizare) Cântarea cu acompania- – c onversația, demonstrația, individuale
2.1. • Exersarea prin joc a mișcărilor sugerate de ritmul, metrul, textul și ment exercițiul, jocul didactic
2.2. de mersul melodiei Elemente de limbaj muzi- – observarea
2.3. • Audierea unor lucrări de factură diferită cal – AF, AI, AG sistematică
• Asocierea cu mișcări diferențiate a nuanțelor contrastante și a
timbrului vocal, comparativ cu cel instrumental – 4 ore
• Marcarea, prin bătăi din palme, prin mișcări corporale, cu ajutorul
jucăriilor muzicale, a structurii ritmice a cântecului
• Interpretarea cântecului cu audiție interioară, prin joc
• Detașarea structurii ritmice a primului vers sau a altui vers
reprezentativ și marcarea acesteia
• Identificarea cântecelor audiate după structura ritmică a versului
ales

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
111
• Identificarea cântecelor după melodia receptată auditiv a primului Propuneri:
vers Cântece din folclorul
• Acompanierea cu propriul corp (bătăi din palme, pe genunchi, pe copiilor
masă, pe piept, cu talpa pe podea) Numărători
• Acompanierea cu jucării muzicale (tobă, lemne, clopoțel, maracas, Huţa, huţa
trianglu, tamburină, gong) Melc, melc
Jocuri de mișcare cu
text și cânt: Câte unul pe
cărare

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
112
V. TEXTE-SUPORT PENTRU DESFĂȘURAREA ORELOR Caietul micului școlar
l CLR, pag. 20–29 l MEM, pag. 20–31 l DP, pag. 8 l AVAP, pag. 13

Pinocchio După gură, îi făcu barba, apoi gâtul, apoi


umerii, pântecul, brațele și mâinile.
de Carlo Collodi De-abia sfârșise mâinile, și Geppetto
Capitolul 3 simți că-i zboară peruca din cap. Se ridică și ... ce să vadă?
Peruca lui galbenă, în mâinile păpușii.

T răia odată un tâmplar bătrân, pe care îl chema — Pinocchio, dă-mi îndărăt peruca!
Geppetto. Casa lui Geppetto se compunea dintr-o Însă Pinocchio, în loc să i-o dea înapoi, și-o îndesă pe
odăiță în pământ, luminată cu o ferestruică. Mobila era cum cap, până peste urechi.
nu se poate mai sărăcăcioasă: un scaun stricat, un pat ca Mai rămâneau de făcut picioarele. Când Geppetto le
vai de el și o măsuță hodorogită. isprăvi și pe acestea, se pomeni deodată cu o lovitură de
Ȋntr-o zi, meşterul primi de la prietenul său o bucată de călcâi în vârful nasului.
lemn, din care se hotărȋ să cioplească o păpuşă, ca să-i ţină „Așa îmi trebuie”, își zise el în gând. „Trebuia să mă aștept
de urât. Abia ajuns acasă, Geppetto luă repede uneltele și și la asta. Acum e prea târziu.”
începu să-și meșterească păpușa mult dorită. Apoi luă păpușa de subsuori și o puse jos, pe pardoseala
„Ce nume să-i pun?” se întreba în sinea lui Geppetto. odăii, ca să o facă să umble.
„Am să-i zic Pinocchio. Numele ăsta o să-i poarte noroc.” Pinocchio avea picioarele amorțite și nu știa să le miște,
Ȋncepu să lucreze cu nădejde și îi făcu mai întâi părul, așa că Geppetto îl ducea de mână ca să-l învețe cum să
apoi fruntea, apoi ochii. facă pașii unul după altul.
După ce îi făcu ochii, mare-i fu mirarea când văzu că Când i se dezmorțiră picioarele, Pinocchio începu să
ochii păpușii se mișcau și se uitau țintă la el. umble singur și să alerge de colo până colo prin odaie; dar
Văzând că ochii îl priveau întruna, Geppetto fu gata-gata când ajunse în dreptul ușii, se repezi în uliță și o luă la goană.
să se înfurie și zise pe un ton cam supărat: Bietul Geppetto o luă la fugă după el fără însă a-l ajunge,
— Ochi de lemn, ce vă tot zgâiți așa la mine? Nimeni nu căci Pinocchio sărea ca un iepure și, lovind cu picioarele
răspunse. în pietrele de pe drum, făcea un zgomot cât douăzeci de
I-a făcut apoi nasul. După nas, i-a făcut gura, dar gura cizme soldățești.
nici nu era sfârșită bine și începu numaidecât să râdă și — Puneți mâna pe el! Puneți mâna pe el! urla Geppetto;
să-l îngâne. dar lumea de pe drum, văzând păpușa de lemn care fugea
— Încetează cu atâta râs! strigă Geppetto supărat. ca un cal, se oprea fermecată s-o privească și râdea, râdea,
Atunci gura încetă să râdă, dar scoase toată limba afară. râdea cât o țineau puterile.
Ca să nu-și piardă vremea degeaba, Geppetto se prefăcu
a nu băga de seamă și își văzu înainte de lucru.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
113
Caietul micului școlar l CLR, pag. 44–45 l MEM, pag. 44–45

Scufița-Roșie Mai merse lupul o bucată de drum


alături de fetiță şi apoi îi spuse mieros:
de Jacob și Wilhelm Grimm — Scufiţă-Roşie, ia uite ce flori frumoase în jurul
tău!

A fost odată o fetiţă drăgălaşă. Bunica îi dăruise Scufiţa-Roșie privi la florile care creşteau pretutindeni și
o scufiţă de catifea roşie şi, pentru că-i şedea tare îşi spuse:
bine fetiţei şi nici nu mai voia să poarte altceva pe „Mare bucurie i-aş face bunicii dacă i-aş duce
cap, o numiră de atunci Scufiţa-Roşie. şi-un buchet de flori proaspete!” Se abătu
Într-o zi, mama sa îi zise: din drum şi o luă prin pădure, ca să
— Scufiţă-Roşie, ia bagă-n coşuleţ culeagă flori. În acest timp, lupul
bucata asta de cozonac şi sticla porni spre casa bunicii şi bătu la
asta cu vin şi du-le bunicii, că e uşă:
bolnavă şi slăbită. Dar să nu — Cine-i acolo?
te abaţi din drum, să mergi — Eu sunt, Scufiţa-Roşie,
direct la bunica, fără să stai şi-ţi aduc cozonac. Dar
să te joci prin pădure! deschide uşa, bunicuţo!
— Aşa am să fac! îi — Intră! răspunse
făgădui Scufiţa-Roşie. bunicuța, că eu nu mă pot
Bunica locuia cam la vreo da jos din pat.
jumătate de ceas depărtare Lupul deschise uşa, se
de sat. Şi, de cum intră repezi spre patul bunicii şi
Scufiţa-Roşie în pădure, numai o înghiţi. Se îmbrăcă apoi cu
ce-i ieşi înainte lupul. hainele ei, îşi puse pe cap scufiţa
— Bună ziua, Scufiţă-Roşie! îi şi se culcă în pat.
zise el. Încotro aşa de dimineaţă? În vremea asta, Scufiţa-Roşie
— Ia, până la bunicuţa! culesese atâtea flori, că abia le mai putea
— Şi ce duci acolo, sub şorţ? duce. Deodată, îşi aminti de bunica şi porni degrabă
— Cozonac şi vin pentru bunicuța, care-i bolnavă şi spre căscioara ei. Şi nu mică îi fu mirarea când văzu uşa
slăbită. dată de perete.
— Da’ unde şade bunică-ta, Scufiţă-Roşie? De îndată ce intră în odaie, strigă:
— Colo în pădure. Cum ajungi sub cei trei stejari, ai şi dat — Bună dimineaţa!
de casa ei! îi răspunse Scufiţa-Roşie. Dar nu primi niciun răspuns.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
114
Scufiţa-Roşie se apropie atunci de pat. Bunicuţa stătea N-apucă să sfârşească ultimul cuvânt, că şi sări din pat
întinsă în pat, cu scufia trasă peste ochi, şi avea o înfăţişare şi-o înghiţi pe biata Scufiţa-Roşie.
atât de ciudată, încât fetiţa întrebă: După ce-şi potoli foamea, lupul adormi şi începu să
— Vai, bunicuţo, da’ de ce ai urechi atât de mari? sforăie de se cutremurau pereţii. Tocmai atunci, trecea prin
— Ca să te pot auzi mai bine. faţa casei un vânător. Auzi el horcăiturile şi-şi spuse:
— Vai, bunicuţo, da’ de ce ai ochi atât de mari? „Ei, da’ tare mai sforăie bătrâna! Nu cumva i-o fi rău?”
— Ca să te pot vedea mai bine. Intră în casă şi, când se apropie de pat, îl văzu pe lup.
— Vai, bunicuţo, da’ de ce ai mâini atât de mari? — Ei, nu-mi închipuiam c-o să te găsesc aici! izbucni
— Ca să te pot apuca mai bine. vânătorul.
— Da’, bunicuţo, de ce ai o coşcogeamite gura? Îşi potrivi puşca şi voi să tragă, dar în clipa aceea îi trecu
— Ca să te pot înghiţi mai bine. prin minte: „Dar dacă lupul a înghiţit-o pe bătrână?!” Aşa
că luă o foarfecă și începu să taie burta lupului adormit.
Abia apucase să facă vreo două-trei tăieturi, că se şi văzu
scufiţa cea roşie a fetiţei şi, când mai făcu o tăietură, fetiţa
sări afară şi strigă:
– Vai, ce spaimă am tras!
După aceea, au scos-o afară şi pe bunică. Abia mai
răsufla, sărmana de ea. Scufiţa-Roşie adună nişte pietroaie
şi toţi trei umplură cu ele burta lupului.
Când se trezi, lupul voi s-o ia la sănătoasa, dar pietroaiele
atârnau atât de greu, că dihania se prăbuşi la pământ şi
muri.
Cei trei nu-şi mai încăpeau în piele de bucurie. Bunicuţa
mâncă tot cozonacul şi pe dată se înzdrăveni. Iar
Scufiţa-Roşie gândi în sinea ei, parcă mustrându-se:
„De-aci înainte n-o să mă mai abat niciodată din drum când
voi merge singură prin pădure, ci o să ascult de poveţele
mamei!”

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
115
Caietul micului școlar l CLR, pag. 52

Lebedele iar seara a ajuns la o pădure mare.


Nu mai ştia nici ea încotro să apuce, era
tare necăjită şi îi era dor de fraţii ei. Voia să-i
de Hans Christian Andersen
caute şi să-i găsească.

E ra odată un crai care avea unsprezece băieţi şi o fată Abia apucase să intre în pădure şi a prins-o noaptea.
pe nume Eliza. Copiii trăiau tare bine la palatul tatălui Cum nu mai ştia pe unde să meargă, s-a aşezat pe muşchiul
lor, ȋnsă nu aveau mamă, pentru că aceasta murise. La un moale, şi-a spus rugăciunea şi şi-a pus capul pe o buturugă.
moment dat, tatăl lor se însură cu o crăiasă rea şi hapsână, Toată noaptea i-a visat pe fraţii ei. Când s-a trezit, soarele
căreia nu-i erau dragi copiii. era sus. S-a privit ȋn oglinda lacului şi, când şi-a zărit faţa în
Peste vreo săptămână, crăiasa a dus-o pe Eliza apă, s-a speriat văzând cât era de urâtă şi de neagră.
la ţară, la nişte ţărani, iar pe prinţi atâta i-a tot Dar când a luat apă în pumni şi s-a frecat pe faţă,
vorbit de rău faţă de crai, că acesta nici nu pielea iar s-a înălbit. A pornit prin pădure şi s-a
s-a mai îngrijit de ei. întâlnit cu o bătrână care culegea zmeură şi
— Duceţi-vă şi voi în lumea largă, le-a mure. Bătrâna i-a dat şi ei mure şi zmeură.
spus crăiasa cea hapsână; zburaţi ca Eliza a întrebat-o dacă n-a văzut unsprezece
nişte păsări fără glas! prinţi prin pădure.
Dar n-a fost chiar aşa de rău cum ar fi — Nu, a spus bătrâna, da’ ieri am văzut
vrut ea. Prinţii s-au prefăcut în unsprezece unsprezece lebede pe-un râu aici aproape şi
lebede frumoase. Au scos un strigăt şi au fiecare avea câte o coroană de aur pe cap.
ieşit în zbor pe ferestrele palatului, apoi au Eliza şi-a luat rămas-bun de la bătrână şi a
luat-o peste parc şi peste pădure. pornit de-a lungul râului până a ajuns la malul
Când Eliza a împlinit cincisprezece ani, s-a mării. Marea se întindea în faţa ei, dar nu se zărea
întors acasă. Era atât de frumoasă încât crăiasa, de nicio luntre.
ciudă, grozav ar fi vrut s-o schimbe în lebădă ca şi pe fraţii Cum să meargă mai departe? Şi cum stătea ea aşa pe
ei, dar n-a îndrăznit să facă asta imediat, întrucât craiul gânduri, privirile i-au căzut pe ţărm unde erau unsprezece
voia să-şi vadă fiica. Crăiasa a frecat-o pe fată cu zeamă pene albe de lebădă. Eliza le-a strâns. Când soarele tocmai
de nucă şi a înnegrit-o toată, a uns-o pe faţă cu o alifie asfinţea, Eliza a văzut cum veneau din larg unsprezece
rău mirositoare şi i-a încâlcit părul. Așa că acum era cu lebede cu coroane de aur pe cap. Zburau una după alta
neputinţă s-o mai cunoască cineva. şi, de departe, parcă erau o panglică lungă, albă. Fata
Tată-său tare s-a speriat când a văzut-o şi a spus că nu-i s-a ascuns după un tufiş. Lebedele s-au lăsat jos şi şi-au
fata lui. Biata Eliza a început să plângă, a plecat amărâtă scuturat aripile mari şi albe. Când soarele s-a scufundat în
de la palat şi a umblat o zi întreagă pe câmp şi prin mlaştini, apă, lebedele deodată s-au preschimbat în oameni.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
116
În faţa Elizei, stăteau acuma cei unsprezece prinţi frumoşi, fratele cel mai mic şi i-a arătat odaia ei
fraţii ei. Cu toate că se schimbaseră mult de când nu-i mai de culcare, o peşteră.
văzuse, a ghicit că erau fraţii ei. S-a repezit în braţele lor, — Să dea Dumnezeu să visez cum aş putea
a spus fiecăruia pe nume şi fraţii nu mai puteau de bucurie să vă scap – a spus ea.
că au găsit-o pe sora lor, care acuma era mare şi frumoasă. S-a rugat lui Dumnezeu s-o ajute şi s-a culcat. Deodată i
Râdeau şi plângeau şi spuneau cât de rău se purtase mama s-a părut că zboară şi ajunge la palatul unei zâne. Zâna i-a
vitregă cu ei toţi. ieşit înainte, frumoasă şi strălucitoare, şi totuşi semăna cu
— Noi, a zis fratele cel mai mare, suntem lebede numai cât bătrâna din pădure care îi dăduse zmeură şi-i spusese de
stă soarele pe cer; îndată ce soarele apune ne căpătăm lebedele cu coroane de aur pe cap.
iar înfăţişarea omenească. Stăm într-o ţară — Fraţii tăi pot să scape, a zis zâna,
tot aşa de frumoasă ca asta, de cealaltă numai să ai răbdare şi să nu-ţi fie
parte a mării, dar drumul până acolo e frică. Trebuie să culegi urzici, să le
lung. Dar cum să te luăm cu noi, că zdrobeşti cu piciorul şi să faci din
n-avem nici corabie, nici luntre? ele fire. Cu firele acestea să ţeşi
— N-aş putea oare să vă mântui şi să coşi unsprezece cămăşi cu
de vrajă? i-a întrebat ea. Şi aşa au mâneci lungi şi să le arunci peste
stat de vorbă mai toată noaptea şi au cele unsprezece lebede. Atunci
aţipit doar câteva ceasuri. vraja are să se desfacă. Dar să ştii
— Mâine – au spus ei – plecăm şi nu că, din clipa în care ai să începi lucrul
ne mai putem întoarce decât peste un an. şi până ai să-l isprăveşti, nu trebuie să
Nu putem să te lăsăm aici. Mai bine hai cu noi. vorbeşti deloc, chiar dacă ar trece ani şi ani
Suntem destul de voinici ca să te ducem în braţe, atunci de de zile.
ce adică n-am putea să te luăm pe aripi şi să zburăm cu Zâna a lovit-o uşurel cu urzica peste mână; Eliza a simţit
tine pe deasupra mării? ca o arsură şi s-a trezit. Se făcuse ziuă şi lângă ea era o
— Da, da, luaţi-mă cu voi! a spus Eliza. urzică la fel cu aceea din vis. Fata a căzut în genunchi, a
Toată noaptea au lucrat şi au împletit o plasă mare şi mulţumit lui Dumnezeu şi a ieşit din peşteră ca să-şi înceapă
groasă din răchită mlădioasă şi trestie tare. Au pus-o pe lucrul.
Eliza în plasă şi, când a răsărit soarele şi fraţii s-au prefăcut Culegea urzici cu mâinile ei gingaşe şi urzicile o ardeau
iar în lebede, au apucat plasa cu pliscurile şi s-au înălţat în ca focul; mâinile şi braţele ei erau pline de băşici, dar ea
zbor, spre nori, cu sora lor. Au zburat zile ȋntregi, până au îndura bucuroasă orice, numai să poată scăpa pe fraţii ei
ajuns. de vrajă. Zdrobea urzicile cu piciorul şi le prefăcea în fire
— Să vedem ce-ai să visezi aici la noapte – a spus verzi.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
117
După ce a apus soarele, au venit fraţii şi s-au speriat Slujitoarele au îmbrăcat-o cu haine
când au văzut că Eliza e rănită; ei credeau că-i iar vreo scumpe, i-au pus mărgăritare în păr şi
vrajă de-a maşterii; când însă i-au văzut mâinile, au înţeles mănuşi în degetele urzicate. Era atât de frumoasă
ce face sora lor pentru dânşii şi fratele cel mai mic a început încât curtenii s-au închinat şi mai adânc în faţa ei, iar
să plângă pe mâinile ei şi, acolo unde cădeau lacrimile, craiul a hotărât să se însoare cu ea.
băşicile usturătoare piereau. — Aici ai să crezi că eşti tot la tine acasă – a spus craiul.
Toată noaptea a lucrat, fiindcă simţea că nu mai are Uite şi lucrul pe care-l lucrai.
linişte până nu scapă de vrajă pe fraţii ei. În ziua următoare, Când Eliza a văzut lucrul care îi era ei drag, un zâmbet i-a
după ce lebedele au plecat, ea a rămas singură. Niciodată răsărit pe buze şi sângele i s-a întors în obraji. S-a gândit la
n-a trecut vremea mai repede. O cămaşă era gata; tocmai mântuirea fraţilor ei, a sărutat mâna craiului şi el a strâns-o
începuse pe-a doua când, deodată, s-a auzit un corn de la piept şi a poruncit să tragă clopotele şi să vestească
vânătoare. Eliza s-a speriat. nunta. Frumoasa fată mută din
Cornul suna tot mai aproape şi pădure era acum crăiasa ţării
s-auzeau şi câinii lătrând. Eliza aceleia.
a intrat repede în peşteră, şi-a Noaptea se scula şi se ducea
adunat grămadă urzicile pe în cămăruţă şi ţesea cămaşă
care le culesese şi le zdrobise după cămaşă; dar când s-o
şi s-a aşezat pe ele. înceapă pe a şaptea, n-a mai
Deodată, din râpă a ieşit un avut fire. Ea ştia că în cimitir
câine şi după el altul, şi încă erau urzici de care avea nevoie,
unul. Toţi au început să latre dar trebuia să se ducă chiar
la gura peşterii şi în curând ea să le culeagă. Cum să facă
vânătorii au fost şi ei acolo să oare ca s-ajungă până la ele?
vadă ce-i. Cel mai frumos dintre Cu inima strânsă ca şi cum ar fi
ei, care era craiul ţării aceleia, făcut ceva rău, a ieşit pe furiş în
s-a apropiat de Eliza. Fată mai frumoasă decât ea nu grădina luminată de lună, a pornit prin aleile lungi, apoi pe
văzuse niciodată. străzile pustii şi a ajuns la cimitir.
— Hai cu mine! a spus el, nu trebuie să mai stai aici! Un singur om o văzuse, duhovnicul. Numai el fusese treaz
Dacă eşti tot aşa de bună pe cât eşti de frumoasă, am să-ţi pe când toată lumea dormea. Şi el se gândi că avusese
pun pe cap coroană de aur şi ai să stai în palatul cel mai dreptate când spusese că nu-i lucru curat cu crăiasa; era
frumos pe care-l am. fără nicio îndoială vrăjitoare şi înşelase pe crai şi pe toată
Şi craiul a luat-o pe Eliza și a dus-o la palatul său. lumea.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
118
Noaptea a ieşit din palat şi s-a dus, dar de data asta cămaşa lui avea numai o mânecă, din
craiul şi duhovnicul s-au luat după ea; au văzut cum Eliza a pricină că Eliza nu mai avusese timp s-o
intrat pe poarta cimitirului. Craiul s-a supărat foarte tare şi a facă şi pe cealaltă.
poruncit să fie dusă la ȋnchisoare. — Acum pot să vorbesc! a spus ea. Sunt
Au luat-o pe Eliza din odăile cele frumoase şi au dus-o nevinovată!
într-o hrubă neagră şi umedă. În loc de catifea şi mătase, Când lumea a văzut ce s-a întâmplat, s-a închinat în faţa
i-au dat mănunchiul de urzici ca să-şi pună capul pe ele. ei, dar ea a căzut leşinată în braţele fraţilor ei: încordarea,
Cămăşile aspre şi usturătoare pe care le ţesuse i le-au spaima şi durerea o copleşiseră.
dat ca să se înveselească, dar nimic n-ar fi putut să-i fie — Da, e nevinovată! a spus fratele cel mai mare şi a
mai drag decât ele şi ea a început iar să lucreze ca să le povestit tot ce se întâmplase. În timp ce vorbea, s-a răspândit
isprăvească. o mireasmă parcă de mii şi mii de trandafiri, fiindcă fiecare
Spre seară, iată că la gratii s-a auzit un fâlfâit de aripi; lemn din rug făcuse rădăcini şi scosese ramuri. Rugul era
era fratele cel mai mic; aflase unde era soră-sa şi venise acum ca o tufă mare de trandafiri roşii, care toţi erau înfloriţi
s-o vadă. Ea a început să plângă de bucurie, fiindcă erau în vârf cu o floare albă şi strălucitoare, care lumina ca o
aproape gata cămăşile şi fraţii ei erau aici! stea. Craiul a cules-o şi a prins-o Elizei în piept. Şi atunci
La poarta oraşului se adunase lume să vadă cum au s-o ea s-a trezit uşoară şi senină.
ardă pe vrăjitoare. Un măgar trăgea căruţa în care era Eliza. Toate clopotele au început să bată singure şi păsări multe
O îmbrăcaseră cu o rochie de pânză de sac, părul ei cel au venit în stoluri; şi a fost iar nuntă la palat, dar o nuntă
frumos îi atârna desfăcut pe umeri, obrajii îi erau galbeni, cum niciun crai nu mai văzuse vreodată.
buzele i se mişcau încetişor şi degetele ei împleteau firele
verzi de urzică. Nici chiar pe drumul către moarte ea
nu-şi lăsa lucrul. La picioarele ei erau zece cămăşi, la a
unsprezecea lucra acuma. Lumea râdea de ea şi a vrut
să ia cămăşile şi să le rupă, dar deodată au venit în zbor
unsprezece lebede şi s-au aşezat de jur-împrejurul ei în
căruţă şi au început să dea din aripi. Lumea s-a tras înapoi
speriată.
— E semn ceresc! E nevinovată! şopteau mulţi, dar nu
îndrăzneau să spună cu glas tare.
Eliza a aruncat cele unsprezece cămăşi peste lebede
şi, deodată, au răsărit unsprezece prinţi frumoşi; numai cel
mai tânăr avea la un umăr aripă în loc de braţ, deoarece
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
119
Caietul micului școlar l CLR, pag.56

— Nu deschidem, că tu nu eşti
Lupul și cei șapte iezi mama noastră! Glasul măicuţei e subţire
şi blând, pe când al tău e gros. Nu ne poţi
de Jacob și Wilhelm Grimm înşela: tu eşti lupul!
Auzind acestea, lupul alergă şi cumpără o bucată mare

A fost odată o capră care avea şapte iezi. Îi iubea mult,


așa cum numai o mamă îşi iubeşte copiii. Într-o zi,
trebuind să plece în pădure ca să le aducă de-ale gurii,
de cretă. O înghiţi şi glasul i se subţie pe loc. Apoi se întoarse
la căsuţa caprei, bătu la uşă și strigă c-un glas subţirel:
— Dragi copilaşi, deschideţi uşa, că sunt eu, mama
capra strânse în jurul ei pe cei şapte iezi şi le grăi astfel: voastră.
— Dragii mei, eu trebuie să plec în pădure. În lipsa mea, Iezii erau gata să deschidă, dar lupul se dădu repede
fiţi cuminţi şi feriţi-vă de lup. Că de-ar izbuti să intre pacostea de gol … căci se proptise cu labele de pervazul ferestrei,
asta de fiară în casă, pe toţi să privească înăuntru. Şi,
v-ar înghiţi! Lupul ştie să de cum îi zăriră labele, iezii
se arate adesea sub chipul răspunseră-n cor:
unei alte vietăţi, dar pe voi — Nu deschidem, că
n-o să vă-nşele, fiindcă o mama noastră nu are labe
să-l puteţi dibui de-ndată negre ca ale tale. Nu ne poţi
după glasul cel gros şi după înşela: tu eşti lupul!
labele cele negre. Văzând el că nu-i poate
Iezii luară aminte la amăgi, pe dată alergă la
cele spuse de capră şi-i brutar şi-i spuse:
răspunseră: — M-am înţepat la piciorul
— Poţi pleca fără grijă, ăsta şi te-aş ruga să mi-l
măicuţă, c-om şti noi să ne ungi cu puţină cocă.
păzim de lup! Şi după ce brutarul îi unse
Capra behăi a mulţumire laba cu cocă, lupul alergă la
şi porni la drum. Nu trecu multă vreme, şi bătu cineva la morar şi-l rugă:
uşă, strigând: — Ţi-aş rămâne îndatorat dac-ai presăra niţică făină
— Dragi copilaşi, deschideţi uşa, că sunt eu, mama peste piciorul asta!
voastră. Şi morarul îi presără făină.
Dar iezii îl recunoscură pe lup, după glasul lui gros şi Lupul se înfiinţă a treia oară la căsuţa caprei. Bătu la uşă,
răspunseră: cioc-cioc, şi strigă subţirel:
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
120
— Dragi copilaşi, deschideţi uşa, că sunt eu, mama apoi, fâş-fâș, tăie burduhanul lupului!
voastră! N-apucase bine să facă o tăietură, că
Dar iezii se grăbiră să-i răspundă: un ied şi scoase capul afară. Şi-n timp ce tăia
— Arată-ne mai întâi labele ca să vedem de eşti mai departe, iezii începură să sară afară, unul după
într-adevăr măicuţa noastră! altul. Erau vii şi nevătămaţi toţi şase.
Hoţomanul de lup ridică laba până la fereastră şi, când De bucurie, iezii o îmbrăţişau pe măicuţa lor, săltând
văzură iezii că-i albă, nu se mai îndoiră şi traseră ivărul de într-un picior. Dar bătrâna îi potoli, și le spuse:
la uşă. Şi ce să vezi? În prag îşi rânjea colţii lupul! — Aduceţi bolovani, ca să umplem cu ei burduhanul
Iezii dădură să se ascundă care încotro. Unul sări, ţuşti, lupului, cât mai zace adormit!
sub masă, al doilea se tupilă în pat, al treilea se vârî în vatră, Iezii au adus repede bolovani şi au îndesat în burduhanul
al patrulea se furişă în bucătărie, al cincilea intră în dulap, dihaniei cât de mulţi încăpură. Apoi capra îi cusu repede
al şaselea se piti sub lighean şi al şaptelea se adăposti burta la loc.
tocmai în cutia pendulei. După ce se sătură el bine de somn, se ridică în picioare
Lupul îi găsi însă care pe unde se ascunsese şi îi înşfăcă şi, cum bolovanii din burtă îi pricinuiau o sete grozavă, porni
pe rând. Numai pe iedul cel mic, care se ascunsese în către o fântână, cu gândul să-şi potolească setea.
cutia pendulei, nu fu chip să-l găsească. După ce-şi umflă Dar cum începu să umble, zdronca-zdronca, prinseră a
burduhanul, lupul ieşi din casă, se întinse la umbra unui se izbi şi bolovanii în burduhan. Şi lupul începu să strige:
copac şi adormi buştean. „Ce tot sare-ncolo-ncoace,
Când capra se întoarse, văzu toată casa vraişte. Scaunele, Prin stomac, şi nu-mi dă pace?
băncile, masa zăceau răsturnate. Cât despre iezi, nici urmă. Iezii sar. Asta aşa e!
Strigă capra pe fiecare, pe nume, dar nimeni nu răspunse. Sau, cumva, or fi pietroaie?!”
Când dădu să-l strige şi pe prâslea, desluşi de undeva un Când ajunse la fântână şi se plecă să bea apă, bolovanii
glas înăbuşit: cei grei îl traseră la fund. Cei şapte iezi văzuseră de departe
— Măicuţă, eu sunt aici, în cutia pendulei! toată întâmplarea şi, venind tot într-o goană, strigau cât îi
Capra îl scoase de acolo pe iedul cel mic şi el îi povesti ținea gura:
cum i-a înşelat lupul. Acum nu mai trebuie să vă spun eu — Lupul a crăpat! Lupul a crăpat!
cât i-a plâns biata capră, că vă închipuiţi singuri! Şi, de bucurie, începură a juca împrejurul fântânii,
Ca să-şi mai liniștească durerea, ieşi din casă şi zări pe împreună cu maica lor, capra cea bătrână.
lup sub un copac, dormind şi sforăind de tremurau crengile.
Capra se uită la el, cercetându-l din toate părţile. Băgă de
seamă că-n burduhanul lui cel umflat se mişca ceva.
Îl trimise pe prâslea acasă, să aducă foarfecă, ac şi aţă,
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
121
Caietul micului școlar l CLR, pag. 60
„Da’ mare-i! Coşcogeamite răţoi!”, zise
ea. „Nu seamănă cu celelalte. Să fie
Rățușca cea urâtă totuşi un pui de curcă? Am să văd eu; am să-l
bag în apă, chiar dacă o trebui să-l împing cu de-a
de Hans Christian Andersen sila.”
A doua zi, raţa s-a dus cu toată familia la apă. Zicea mac-
mac şi una câte una răţuştele se băgau în apă şi înotau de
Într-o vară, o raţă își clocea ouăle. În sfârşit, a crăpat
un ou şi, după aceea, altul şi încă unul, până au crăpat
toate. Chiu-chiu! s-auzea din toate părţile. Gălbenuşurile
minune, chiar şi puiul cel urât şi cenuşiu.
— Nu, nu-i de curcă, spuse raţa; uite ce bine dă din
picioare! Şi, la urma-urmei, dacă te uiţi mai bine la el, e
prinseseră viaţă şi răţuştele scoteau capul din găoace.
chiar drăguţ. Mac-mac! Haideţi după mine să vedeţi şi voi
— Mac-mac! a spus raţa şi atunci toate au început să
lumea şi să vă duc în curtea raţelor.
măcăiască şi ele cum puteau mai bine şi se uitau
Şi aşa au ajuns în curtea raţelor. Acolo era o
în toate părţile, printre buruienile verzi.
zarvă cumplită. Raţele s-au uitat lung la ele
— Ei, cum merge? a întrebat-o o raţă
şi spuseră cu glas tare:
bătrână care venise în vizită.
— Ei, poftim! Nu eram destule aici! Şi
— Mai am un ou, a răspuns raţa.
uite una ce urâtă-i!
Nu ştiu ce-i cu el, că nu mai crapă; dar
Şi o raţă s-a repezit şi a ciupit-o pe
ia uită-te la celelalte! Nu-s cele mai
răţuşcă de ceafă.
frumoase răţuşte care s-au pomenit
— Las-o în pace! a spus mama. Ce
vreodată?
ţi-a făcut?
— Ia să văd şi eu oul acela care nu vrea
— Nu ne-a făcut nimic, da-i aşa de mare
să crape, a spus bătrâna. Trebuie să fie un ou
şi de neobişnuită, că trebuie să o luăm la
de curcă; am păţit-o şi eu odată aşa şi am avut
bătaie!
numai necazuri cu el, fiindcă puilor de curcă le e frică de
— Frumoşi copii, a zis raţa cu panglică la picior. Toţi sunt
apă. Nu puteam să-l fac să intre în apă cu niciun chip. Ia să
frumoşi, numai unul n-a ieşit cum trebuie. Ar trebui făcut din
văd oul! Da, e de curcă. Mai bine lasă-l şi învaţă-ţi copilaşii
nou.
să înoate.
— Asta nu se mai poate, a spus raţa-mamă. E drept că
— Am să mai şed oleacă, a zis raţa.
nu-i frumoasă răţuşca, dar e plăcută la fire şi înoată tot aşa
— Cum vrei, spuse raţa cea bătrână şi plecă.
de bine ca şi celelalte, ba chiar mai bine. Eu cred că are
În sfârşit, oul cel mare a crăpat. Chiu-chiu! a spus puiul şi a
să crească frumos; a stat prea mult în ou şi de asta n-a
ieşit din găoace. Era mare şi urât. Raţa s-a uitat lung la el.
căpătat înfăţişarea care trebuie.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
122
Şi raţa a mângâiat-o uşurel pe răţuşcă şi i-a netezit Biata răţuşcă a ieşit din baltă şi a plecat cât a putut de
penele. repede, luând-o peste câmp. Numai că mergea cam greu,
— De altfel, spuse ea, e răţoi, aşa că n-are prea mare din pricină că se stârnise furtună şi vântul vâjâia. Spre seară
însemnătate dacă-i urât. a ajuns la un bordei dărăpănat.
— Celelalte sunt drăguţe, zise bătrâna. Acuma, fiţi ca la Ca să scape de vânt, răţuşca a intrat în bordei.
voi acasă! În colibă stătea o babă cu un motan şi o găină. Motanul
Şi aşa au rămas aici ca la ele acasă. Pe biata răţuşcă însă, ştia să se alinte, să toarcă şi împrăştia chiar şi scântei când
aceea care ieşise din ou cea din urmă şi era aşa îl frecai pe spate. Găina avea picioare mici şi
de urâtă, toate raţele celelalte o ciupeau, scurte şi făcea ouă, iar baba o iubea ca
o înghionteau şi o luau peste picior; şi pe copilul ei. Dimineaţa, toţi au dat
nu numai raţele, dar şi găinile. „E prea cu ochii de răţuşcă şi motanul a
mare”, ziceau toate orătăniile din început să toarcă, iar găina să
curte. Săraca răţuşcă era mâhnită cotcodăcească.
din pricină că era aşa de urâtă şi — Ce eşti? a întrebat baba, dar
toate păsările din curte râdeau de cum nu prea vedea bine, i s-a
ea. părut că răţuşca era o raţă mare
Astfel a trecut ziua cea dintâi care s-a rătăcit.
şi după aceea a fost din ce în ce — Chiar îmi pare bine! a spus
mai rău. Pe răţuşcă toţi o alungau şi ea. Acuma o să am ouă de raţă.
chiar şi surorile ei o ocărau şi spuneau: Numai de n-ar fi răţoi! Trebuie să o
„De te-ar prinde odată mâţa, urâcioasă punem la încercare. Şi răţuşca a fost
ce eşti!” Şi mamă-sa zicea şi ea: „Bine-ar fi pusă la încercare timp de trei săptămâni,
să pleci şi să nu te mai văd!” Raţele o ciupeau şi dar ouă nu a făcut
găinile o băteau şi o fată care se îngrijea de păsări a dat — Eu zic să înveţi să faci ouă sau să torci şi să scoţi
în ea cu piciorul. Răţuşca n-a mai putut răbda şi a sărit scântei, i-a spus motanul.
peste gard şi a plecat departe. Şi aşa, a ajuns la balta cea — Ba eu cred că am să plec în lumea largă, a spus
mare pe unde-s raţele sălbatice. Aici a stat toată noaptea, răţuşca.
ostenită şi amărâtă. — Atunci pleacă, a spus găina.
Dimineaţa, raţele sălbatice s-au pregătit să zboare; când Şi răţuşca a plecat. A înotat, s-a scufundat în apă, dar
au văzut pe tovarăşa lor cea nouă, s-au uitat lung la ea. nicio vietate nu se uita la ea, aşa era de urâtă!
— Ce fel de pasăre eşti tu? au întrebat ele. A venit toamna, frunzele pădurii s-au îngălbenit şi s-au
— Grozav eşti de urâtă! au spus raţele sălbatice. uscat; vântul le smulgea şi le împrăştia. Era frig.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
123
Biata răţuşcă n-o ducea deloc bine. Și şi-a luat zborul către lebede. Lebedele, când au văzut-o,
Într-o seară, când tocmai asfinţea soarele, a venit un au început să dea din aripi şi s-au îndreptat spre ea.
cârd de păsări mari şi minunate. Răţuşca nu mai văzuse — Omorâţi-mă! a spus biata pasăre şi şi-a plecat capul
niciodată păsări aşa de frumoase. Erau albe ca zăpada şi pe luciul apei, aşteptând moartea.
aveau nişte gâturi lungi şi mlădioase. Erau lebede. Dar, când colo, ce să vadă în apă? Chiar pe ea însăşi
Glasul lor avea un sunet cu totul deosebit. Au stat puţin, oglindită, dar acum nu mai era o pasăre greoaie, cenuşie şi
apoi şi-au întins aripile largi şi măreţe şi au plecat mai urâtă, era şi ea lebădă.
departe în ţările calde cu lacuri albastre. S-au Lebedele cele mari au venit la ea şi au
înălţat sus de tot și răţuşca cea urâtă nu dezmierdat-o cu pliscurile. În grădină au
putea să uite păsările acelea frumoase venit câţiva copii. Au aruncat pe apă pâine
şi fericite. Nu ştia cum le cheamă pe şi grăunţe. Deodată, cel mic a strigat:
păsări, nu ştia încotro au plecat, — Uite că a mai venit una! Şi ceilalţi
dar îi erau dragi cum nu-i mai au chiuit de bucurie şi au strigat şi
fusese nimeni drag vreodată. ei:
Când s-a făcut iar cald şi — Da, a mai venit una! Asta care a
soare, ea stătea în păpurişul venit acum este cea mai frumoasă!
bălţii. Cântau ciocârliile. Venise Şi lebedele cele bătrâne se plecau
iar primăvara. în faţa ei. Lebăda cea tânără s-a
Şi, deodată, răţuşca a văzut că ruşinat şi şi-a ascuns capul în aripi; nu
poate să-şi întindă larg aripile şi că ştia ce să facă; era foarte fericită.Chiar şi
are în aripi o putere mai mare decât până liliacul se apleca spre ea cu crengile în apă
atunci. Şi-a luat deodată zborul şi nici n-a ştiut şi soarele strălucea călduţ şi domol. Şi lebăda şi-a
când a ajuns într-o grădină mare, în care erau meri înfloriţi întins aripile, şi-a înălţat gâtul şi a spus din toată inima:
şi tufe de liliac mirositor; creşteau chiar pe marginea lacului. — Pe vremea când eram o răţuşcă urâtă nici în vis nu
Ce frumos era! Dintre trestii ieşiră trei lebede plutind domol m-aş fi gândit la atâta fericire!
pe luciul apei. Răţuşca ştia ce păsări sunt şi deodată o
cuprinse o mâhnire ciudată.
„Am să mă duc la păsările acelea frumoase şi ele au
să mă bată şi au să mă omoare fiindcă sunt aşa de urâtă.
Dar nu-mi pasă! Mai bine să mă omoare ele decât să mă
ciupească raţele, să mă bată găinile, să-mi dea cu piciorul
fata care îngrijeşte orătăniile.”
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
124
Povestea unei Caietul micului școlar l CLR, pag. 70 l MEM, pag. 68

picături de apă
(din revista Pipo nr. 125, 2015)
Pic, pic, pic, o picătură
A pornit în aventură –
Dintr-un nor un pic poznaș
A căzut peste oraș.
Și-a ajuns într-o grădină
Să ude la rădăcină
Orișice copac sau floare,
Să se facă mare-mare.
Iar surate de-ale ei
Au picat din norii grei
Și-au ajuns direct în mare
Sau prin râuri și izvoare.
Soarele cel cald și bun
Le va încălzi acum
Și-nspre cer o vor porni
Picături micuțe, mii.
Și apoi, ușor-ușor,
Se vor prinde într-un nor
Și, uite-așa, alt nor poznaș
Va veni peste oraș.
Când afară va fi ger,
Stele vor cădea din cer,
Stele albe, mii și mii,
De zăpadă, dragi copii!

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
125
Caietul micului școlar l CLR, pag. 82 l MEM, pag. 80

Soarele, Luna
și Pământul
(din revista Pipo nr. 124, 2015)

S oarele este ca un bulgăre uriaș de foc.


El luminează și încălzește Pământul.
Soarele este format din gaze care explodează
încontinuu. El este foarte fierbinte. Fără lumina
și căldura de la Soare, pe Pământ nu ar exista
viață.
Planeta Pământ, numită și Terra, este planeta
pe care noi locuim. Este singura planetă din
Univers pe care există viață.
Planeta noastră este foarte, foarte bătrână.
Se estimează că vârsta ei este de … 4, 5 miliarde
de ani!
Pământul se rotește în jurul axei sale, în decurs
de 24 de ore, ca o balerină care execută o piruetă.
Astfel, iau naștere ziua și noaptea. Luna nu are lumină proprie. Ea oglindește lumina primită
În timpul unui an, Pământul efectuează o rotație completă de la Soare și de aceea pare că luminează.
în jurul Soarelui. Așa se formează anotimpurile. Pe Lună, orice om este de șase ori mai ușor decât pe
Luna este singurul corp ceresc care se rotește în jurul Pământ.
Pământului. Spunem că Luna este satelitul Pământului. Luna este de patru ori mai mică decât Pământul.
Privită de pe Pământ, Luna pare să-și schimbe înfățișarea
de la o zi la alta. Astfel că, uneori, arată ca un croissant,
alteori, ca o minge. Peisajul lunar este foarte trist. Solul
Lunii este prăfos. Cum pe Lună nu există vânt, se pot vedea
și astăzi urmele lăsate de astronauți. De pe Pământ, noi
vedem mereu aceeași față a Lunii.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
126
Caietul micului școlar l CLR, pag. 98 l MEM, pag. 94

Povestea forței
(din revista Pipo nr. 117, 2014)

Doi puișori abia ieșiți din găoace scurmă prin curte după
râme.
— Piu-piu! piuie puișorii zărind o râmă ascunsă după un
bolovan.
— Piu-piu, ce noroc pe mine! își spuse primul puișor, apoi
apucă de râmă bucuros.
— Piu-piu, ce noroc pe mine! își spuse și al doilea puișor, Găinușa și cocoșul apărură degrabă. Fiecare luă partea
apoi apucă și el de râma sa, bucuros. Numai că... râma unuia dintre puișori. Așa că, acum, găinușa trage tare de un
găsită de ei era, de fapt, un biet elastic, din cele care se pun capăt al râmei-elastic, iar de celălalt capăt, cocoșul. Și râma-
la conserve. Și trag puișorii, și trag, dar nimic. Râma-elastic elastic se întinde, se întinde, că doar trag cu forță, nu glumă!
se tot întinde fără să se rupă. Motivul? Puișorii trăgeau cu Și, cum trăgeau ei așa, numai ce se rupse râma-elastic,
aceeași forță. iar găinușa și cocoșelul căzură grămadă. Să te ții scandal
— E râma mea, eu am găsit-o! strigă primul puișor. acum!
— Piu-piu! Ba nu-i adevărat! — Cucurigu! țipa înfuriat cocoșelul.
— E râma mea, eu am găsit-o! strigă și al doilea puișor. — Cot-cotcodac! țipa și găinușa.
Vai, ce mai larmă se iscă! — Piu-piu! piuiau puișorii.
O mâță care tocmai trecea pe-acolo întrebă curioasă:
— Ce atâta larmă pentru o bucată de elastic?
Auzind-o, găinușa și cocoșelul se potoliră rușinați.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
127
Caietul micului școlar l CLR, pag. 100–101 În timp ce mergeau ei pe poteca ce
ducea spre pădure, Hänsel începu a
Hänsel și Gretel face firimituri în buzunar şi din loc în loc se
oprea să le presare pe jos.
de Jacob și Wilhelm Grimm Femeia îi duse pe copii tot mai departe în pădure.
Într-un luminiş, făcură un foc mare şi mama le zise:
— Rămâneţi aici, copilaşi, puneţi capul jos şi dormiţi

A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare


nevoiaş, care avea doi copii. Pe băieţel îl chema
Hänsel, iar pe fetiţă Gretel.
oleacă! Noi ne ducem în pădure, să tăiem lemne şi, seara,
ne întoarcem să vă luăm.
Zburară ceasurile, se lăsă şi amurgul, și nimeni nu se
De sărmani ce erau, nu prea aveau cu ce-şi astâmpăra arăta să-i ia pe bieţii copii. Hänsel o mângâie pe surioara
foamea. Într-o seară, omul îi lui şi-i zise:
zise nevesti-sii: — Să rămânem aici
— Ce-o să ne facem? Cu până ce-o răsări luna, că
ce-o să-i hrănim pe bieţii atunci va fi uşor să găsim
noştri copii? firimiturile pe care le-am
— Ştii ceva, bărbate, împrăştiat pe jos. Ele or să
răspunse femeia, mâine-n ne arate drumul spre casă!
zori luăm copiii cu noi şi-i De îndată ce se înălţă
ducem unde-i pădurea mai luna, copiii se sculară din
deasă. Le facem un foc bun, culcuşul de vreascuri,
le dăm câte-o îmbucătură dar nu mai găsiră nicio
de pâine şi pe urmă îi lăsăm firimitură. Le ciuguliseră
acolo. păsărelele pe toate. Dar
Cei doi copii auziră tot ce Hänsel îi spuse lui Gretel:
spuse femeia către tatăl lor, — N-ai teamă, surioară,
iar Gretel începu să plângă până la urmă tot o să găsim
cu lacrimi: drumul. Merseră toată
— Nu plânge, Gretel, ci noaptea, dar nu izbutiră să
dormi liniştită. Om găsi noi cum să scăpăm cu bine. iasă din pădure. Înfometați și obosiți, copiii au adormit sub
Nici n-apucaseră bine să răsară zorile, că şi veni femeia un copac.
şi îi trezi. Apoi le întinse câte o bucăţică de pâine. Dimineața au pornit de cum a răsărit soarele.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
128
Au ajuns la o căsuţă. Copiii rămaseră cu gurile căscate, Dar Hänsel îi trecea printre gratii
căci toată căscioara era făcută din pâine şi acoperită cu un oscior, iar vrăjitoarea nu vedea prea
cozonac, iar geamurile erau din zahăr curat. bine.
— Hai să-ncepem să îmbucăm! zise Hänsel! Trecură zilele şi, văzând că după a patra
Hänsel rupse o bucăţică din acoperiş, iar Gretel ronţăia săptămână Hänsel rămăsese la fel de slab ca şi înainte,
de zor o spărtură de geam. Deodată o voce subţire, care vrăjitoarea îşi pierdu răbdarea:
venea dinăuntrul căsuţei, se auzi: — Gretel, o strigă ea pe fetiţă, grăbeşte-te de adu apă,
— Cine tot ronţăie a mea căscioară?! că eu pe Hänsel îl pun la fiert!
Se deschise uşa şi-o femeie bătrână ieşi din casă și Biata surioară plângea și îi şiroiau lacrimi amare pe
începu a-i întreba: obraz!
— Ei, copii, cine v-a adus aci? Intraţi! — Doamne, ajută-ne! striga ea.
Copiii au intrat. Iar acolo îi aştepta mâncare, lapte, clătite Nici nu se luminase bine de ziuă, când începu Gretel
şi-o mulţime de nuci! După ce se ospătară ei bine, bătrâna roboteala. Trebuia să care apă, să atârne cazanul pentru
le pregăti două paturi şi Hänsel şi Gretel se culcară. fiertură în cârligul de fiert şi să aprindă focul.
Bătrâna se arătase prietenoasă ca să le câştige — Mai întâi, aş vrea să punem la copt, auzi tu? se răsti
încrederea, dar ea era o vrăjitoare haină. baba la Gretel. Am aprins cuptorul. Bagă-te înăuntru, îi
De cum se iviră zorile, vrăjitoarea fu în picioare și începu porunci vrăjitoarea şi vezi dacă-i destul de încins, ca să
a mormăi de bucurie: „Straşnică bucătură o să am!” punem pâinea!
Apoi, apucându-l pe Hänsel cu mâna ei sfrijită, îl împinse Vrăjitoarea o îndemnă pe fată să se vâre în cuptor și de
până la un grăjduleţ cu gratii de fier şi-l închise acolo. Apoi îndată ce-ar fi fost înăuntru, pac! ar fi închis cuptorul. Şi-ar fi
o trezi pe Gretel şi începu a-i striga: ţinut-o acolo până ce se rumenea bine. Şi-apoi ar fi mâncat-o.
— Scoală, leneşo, şi adu apă, să-i faci o fiertură bună lui Numai că Gretel băgă de seamă ce gânduri clocea în cap
frate-tău, că trebuie să-l îngrăşăm! Acum e numai piele şi vrăjitoarea şi se prefăcu că-i neîndemânatică:
os, dar când s-o mai împlini, o să-l mănânc! — Aş intra, dar nu ştiu cum să fac … Pe unde să intru?
Gretel începu a plânge, dar făcu tot ce-i poruncea — Păi … nu-ţi dă prin cap pe unde? Ia te uită, şi eu aș
vrăjitoarea. Şi-n timp ce lui Hänsel i se aducea cea mai putea să încap în ea! Şi se apropie de cuptor şi-şi vârî capul
bună mâncare, ca să se îngraşe, Gretel abia de căpătă în el.
nişte coji. Gretel doar asta aştepta. Îi dădu un brânci zgripţuroaicei de
În fiecare dimineaţă, vrăjitoarea se strecura până la grajd se duse până-n fundul cuptorului. Apoi închise uşa de fier şi
şi striga: puse zăvorul. Văleu! ce mai urlete răzbăteau dinăuntru! Dar
— Hänsel, ia scoate un deget afară, să văd de te-ai vezi că Gretel fugi de-acolo, să n-o mai audă, iar vrăjitoarea
îngrăşat de ajuns! cea haină pieri ca o netrebnică, arsă de dogoare.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
129
Gretel fugi spre grajdul unde era închis Hänsel şi, des- Merseră ei ce merseră, cale de
chizându-l, strigă bucuroasă: câteva ceasuri şi, de la o vreme,
— Am scăpat, Hänsel, am scăpat, frăţioare! Vrăjitoarea pădurea începu să li se pară din ce în ce mai
a pierit! cunoscută. Şi-ntr-un sfârşit, zăriră din depărtare
Hänsel sări afară din grajd. Şi, văzându-se iarăşi casa părintească.
împreună, îşi săriră de gât şi se sărutară şi bucuria le râdea Trecură pragul casei şi săriră la gâtul tatălui lor. De când
în ochi şi-n inimă. Şi de voioşi ce erau, ţopăiau ca nişte îşi părăsise copiii în pădure, bietul om nu mai avusese o clipă
iezi! fericită. Pe femeie însă n-o mai găsiră copiii – murise.
Intrară în căsuţa vrăjitoarei şi acolo, în toate colțurile, Gretel îşi deşertă şorţuleţul şi începură a se rostogoli
erau numai cufere pline cu mărgăritare şi nestemate! prin odaie mărgăritarele şi nestematele, de te mirai de
Hänsel își umplu buzunarele până nu mai putu, iar Gretel unde mai ies atâtea. În acest timp, Hänsel scotea şi el din
îşi umplu şorţuleţul. buzunar câte un pumn plin de pietre preţioase şi, după ce
— Acum, hai să plecăm de-aici, hotărî Hänsel. le aruncă pe podea, apucă să arunce alt pumn, până ce-şi
goli amândouă buzunarele.
Şi trăiră ei împreună numai în bucurie şi fericire.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
130
Caietul micului școlar l CLR, pag. 116 Rufele prinse pe sârmă

Ce mi-a spus
Le usuc cu multă râvnă.

un pui de vânt? De copiii au nevoie


Eu le-nalț baloane, zmeie.
(din revista PIPO nr. 116, 2014)
Iar în largul mărilor,
Dragii mei, vă zic cinstit, Suflu-n pânza bărcilor.
Sunt un pui de vânt vestit
Și o să vă spun îndată Norii răsfirați pe drum,
O poveste-adevărată! Cu grijă eu îi adun.

Port semințele de flori Noaptea dorm într-un hamac


Și le-mprăștii în patru zări. Și visez ce-o să mai fac.

La moară de zor muncesc Să mă credeți pe cuvânt:


Și petalele învârtesc. Multe face un pui de vânt!

Toamna, antrenez în joc


Frunze în culori de foc.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
131
Caietul micului școlar l CLR, pag. 122 l MEM, pag. 121 l AVAP, pag. 42
colţii, iar acum tot ce îmi place cel mai

Muzicanții din Bremen mult e să dorm pe cuptor, stăpâna m-a


alungat de acasă. Aşa că stau şi mă socot:
încotro s-o apuc?
de Jacob și Wilhelm Grimm
— Hai cu noi la Bremen, că la serenade nu te întrece
nimeni. Cu siguranţă o să-ţi găseşti şi tu un loc în taraful

A fost odată un om sărman, care avea un măgar ce de


ani de zile îi tot căra la moară saci plini cu grăunţe.
Dar, de la o vreme, bietul animal îmbătrânise şi nu mai
oraşului!
Pisica socoti că sfatul acesta nu-i rău deloc şi se alătură
trupei. Şi au tot mers fugarii, până când au văzut un cocoş
era bun de nicio ispravă. De aceea, stăpânul cocoţat pe o poartă care striga „cucurigu” din toate
lui se hotărî să nu mai strice nutreţul pe puterile lui.
dânsul. Măgarul pricepu de îndată că — Ce ţi s-a întâmplat de strigi aşa,
nu îl aşteaptă vremuri prea bune și cocoşule? îl întrebă măgarul.
plecă spre oraşul Bremen. Îi venise — Iaca, dau şi eu de veste c-o să
lui în gând că acolo s-ar putea face fie vreme frumoasă mâine, dar la ce
muzicantul oraşului. După ce merse bun! spuse cu tristeţe cocoşul. Mâine
el o bucată de vreme, dădu peste un ne vin oaspeţi și stăpâna mea i-a spus
ogar care zăcea întins la marginea bucătăresei c-ar pofti să mă mănânce
drumului, răsuflând din greu. la masă, în ciorbă. Acum înţelegi de ce
— Ce gâfâi aşa? îl întrebă măgarul. strig aşa?
— Vai de mine, răspunse câinele. — Da’ de ce te necăjeşti? Hai mai bine cu
Sunt bătrân şi slăbesc pe zi ce trece. La noi la Bremen! Ai un glas puternic şi, dacă te-ai
vânătoare nu mai sunt bun de nicio ispravă, așa învoi să cânţi cu noi, ne-ar asculta lumea cu gura
că mi-am luat tălpăşiţa de acasă. Dar cu ce am să-mi câştig căscată, nu alta! Cocoşul găsi propunerea măgarului cât
eu pâinea de acum înainte? se poate de bună şi porniră tuspatru la drum. Merseră ei
— Ştii ceva, îi zise măgarul, eu mă duc la Bremen să mă ce merseră, dar cum nu reuşiră să ajungă la Bremen într-o
fac muzician. Hai cu mine! Eu am să cânt din lăută, iar tu ai singură zi, înnoptară într-o pădure.
să baţi la toba cea mare. Măgarul şi câinele îşi făcură culcuş sub un copac mare,
Câinelui îi plăcu propunerea și plecară amândoi mai iar cocoşul şi pisica se căţărară în el. Înainte să adoarmă,
departe. Merseră ei aşa, până întâlniră în drum o pisică. măgarul îşi mai roti încă o dată privirea şi, deodată, i se
— Ei, de ce eşti atât de tristă? o întrebă măgarul. păru că zăreşte în depărtare o luminiţă. Atunci le spuse
— Pentru că anii bătrâneţii m-au cam ajuns şi mi s-au tocit tovarăşilor:
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
132
— Hai s-o întindem chiar acum într-acolo, fu de părere Şi trimise pe unul de-al lor să vadă ce
măgarul, că adăpostul ăsta nu prea e de soi! se mai petrece pe lângă casă. Iscoada
Porniră deci spre locul în care se vedea luminiţa şi, când nu desluşi nimic care să-l pună pe gânduri, aşa
ajunseră în dreptul căsuţei, măgarul se apropie de fereastră că intră în bucătărie şi vru să aprindă o lumânare.
şi privi înăuntru. Dând de ochii scânteietori ai pisicii, îi luă drept cărbuni
— Ce vezi acolo? îl întrebă cocoşul. încinşi şi apropie de ei un băţ de chibrit, ca să ia un foc.
— O masă încărcată cu mâncăruri şi nişte tâlhari care se Dar mâţa nu înţelese de glumă! Îi sări în obraz şi începu să
înfruptă de zor. îl zgârie şi să îl scuipe. Tâlharul trase o sperietură zdravănă
— Hm, aşa ceva ne-ar prinde tare bine şi nouă! răspunse şi vru să iasă afară pe uşa din dos. Dar nu scăpă cu una,
cocoşul. cu două. Câinele, care sta culcat în dreptul ei, se repezi şi îl
Apoi începură să se gândească cu toţii în ce chip ar putea muşcă zdravăn de picior. Tâlharul o luă atunci la goană, dar
să îi pună pe tâlhari pe fugă. Măgarul îşi ridică picioarele când trecu de maldărul de gunoi, măgarul îi arse o copită,
dinainte şi le propti de marginea ferestrei, câinele sări în de văzu stele verzi. Iar cocoşul, trezit de toată hărmălaia de
spinarea măgarului, pisica se căţără pe spatele dulăului, afară, începu să strige de pe grindă: „Cucurigu, cucurigu!”
iar cocoşul zbură şi se aşeză pe capul pisicii. Şi, ca la un Atunci tâlharul nu se opri decât înaintea căpeteniei sale
semn, porniră cu toţii să cânte. Măgarul răgea, câinele lătra, şi îi povesti toate cele prin câte trecuse:
pisica mieuna, iar cocoşul cucuriga. După ce îşi încheiară — Vai de noi! În casă s-a cuibărit o cotoroanţă afurisită
cântarea, se năpustiră prin fereastră-n odaie, de făcură care mi-a zgâriat obrazul cu nişte gheare lungi şi ascuţite.
ţăndări toate gemurile. Iar la uşă, cine crezi că stătea? Unul cu un cuţit, pe care
De spaimă, tâlharii săriră în sus şi, crezând că dădură mi l-a înfipt în picior! Socoteam că am scăpat! Da’ vezi
stafiile peste dânşii, fugiră în pădure. să nu scap eu aşa de uşor! În ogradă, o namilă neagră
Cei patru prieteni se aşezară la masă, în locul tâlharilor, m-a pocnit cu o măciucă, iar sus, cocoţat pe acoperiş, sta
şi se ghiftuiră straşnic. După ce se ospătară, cei patru însuşi judecătorul, care tot striga: „Aduceţi-mi-l de îndată
muzicanţi, stinseră luminile şi-şi aleseră culcuşul, fiecare pe tâlhar!”
după pofta inimii şi după cum îi era firea. Din seara aceea, tâlharii nu au mai cutezat să se apropie
Măgarul se culcă într-un maldăr de gunoi, câinele se făcu de casă, iar cei patru muzicanţi din Bremen s-au simţit atât
covrig în dreptul uşii, pisica se tolăni pe cuptor, iar cocoşul de bine acolo, încât nu s-au mai îndurat să plece.
se cocoţă sub o grindă.
După ce trecu de miezul nopţii, tâlharii văzură de departe
că în casă nu mai ardea nicio lumină. Atunci căpetenia le
zise:
— Mi se pare că ne-am cam speriat de pomană!
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
133
Caietul micului școlar l CLR, pag. 126

Unele, mai plimbărețe,


Unde-i ploaia? Merg în râuri, sub podețe,
Și ajung până la mare.
(din revista Pipo nr. 99, 2012) Iar, când soarele răsare,
Altele pornesc spre cer
Ca un abur efemer
Dintr-un nor a prins să plouă, Și se-adună pe oraș
Parcă-s boabe reci de rouă! Un alt nor tot mai poznaș!
Picături mici de safire
Curg din cer fără oprire.
Dar, peste un ceas sau două,
Când afară nu mai plouă,
Îl întreb pe tata: „oare
Ploaia unde-i când e soare?”

El îmi spune-ntr-o poveste


Picătura unde este!
Unele se duc pe-ogor
Și hrănesc spicul ușor,
Altele la zarzavat
Pentru gustul minunat,
Una cade în uluc,
Alta mie pe năsuc!

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
134
Caietul micului școlar l CLR, pag. 130–131

spor, iar inul se prefăcea în aur.

Rumpelstiltskin Când regele a venit și a văzut asta, a


fost foarte încântat. Inima lui devenea din ce
în ce mai dornică de înavuțire, așa că i-a dat fetei
de Jacob și Wilhelm Grimm iar de lucru. Ea nici de data asta nu știa ce are de făcut,
așa că s-a așezat jos și a început să plângă. Dar piticul a

Într-o țară foarte îndepărtată, trăia odată un morar deschis ușa și i-a spus:
care avea o fată foarte frumoasă și foarte deșteaptă. — Ce îmi dai ca să muncesc eu din nou în locul tău?
Morarul era într-atât de mândru de fiica sa încât, într-o — Inelul de pe deget, a răspuns ea.
zi, îi spuse regelui care stăpânea ținutul că ea ar putea Așa că micul prieten a luat inelul și a început iar să lucreze
scoate aur din paie. Acest rege era foarte bogat și, când și să cânte:
a auzit toate acestea, a trimis să i se aducă fata la palat. — Învârtește, te-nvârtește,
I-a dat o grămadă mare de paie, o furcă și un fus de tors, Toarce, toarce,
spunându-i: Vezi ce faci,
— Până dimineață, să le prefaci în fire de aur! Paie-n aur să prefaci!
Zadarnic a încercat săraca fată să-i explice că Regele a fost iarăși încântat să vadă atâta
nu a fost decât o laudă a părintelui său și că podoabă strălucitoare; dar tot nu i-a fost
nu putea preface nici măcar un pai în aur. de ajuns .A pus-o pe fată la o nouă
Ușa camerei a fost încuiată și ea a rămas încercare.
singură, tremurând de frică. — Dacă izbutești să termini în
Deodată, s-a ivit un pitic și a noaptea asta totul, atunci tu vei fi
întrebat-o: regina mea!
— Ce poți face tu pentru mine, ca să De îndată ce a rămas singură, a
muncesc eu în locul tău? venit piticul și a spus:
— Să-ți dau colierul meu, a spus fata. — Ce îmi dai să muncesc pentru
Piticul, având încredere în cele spuse, tine a treia oară?
s-a așezat lângă fus și a început să cânte: — Nu mi-a mai rămas nimic, a spus
— Învârtește, te-nvârtește, ea.
Toarce, toarce — Atunci, a zis piticul, promite-mi că îmi vei da
Vezi ce faci, primul tău copil, când vei fi regină.
Paie-n aur să prefaci! „Asta nu se va întâmpla niciodată”, s-a gândit fata.
După acest cântec, fusul zbârnâia bucuros, munca avea Dar cum nu avea încotro, s-a învoit.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
135
Fusul s-a învârtit din nou, după vechiul cântec, iar inul lângă pădure, acolo unde trăiesc
s-a prefăcut iar în aur. Când a venit regele dimineața și a vulpea și iepurele, am văzut o casă
văzut ceea ce își dorea, n-a mai putut să dea înapoi, ci s-a micuță. Iar în spatele ei era un foc și, în jurul
ținut de cuvânt; așa că s-a căsătorit cu fata morarului, care focului, țopăind, un pitic cânta:
a devenit regină. — Ce petrecere-o să fie,
La nașterea primului copil, aceasta, foarte fericită, a uitat Bere multă și friptură,
de făgăduiala făcută piticului. Dar într-o zi, când se juca în Cântec, joc și bucurii!
camera sa cu copilul, el s-a ivit acolo, tulburându-i sufletul. Mica doamnă, ghici, nu ghici
Ea s-a plâns de nenorocul ei și i-a făgăduit Rumpelstiltskin să mă strigi!
că îi va da tot ce-și dorește, numai Când a auzit regina, n-a mai putut de bucurie
copilul nu. În cele din urmă, piticul și îndată ce a sosit micuțul ei prieten, a
a spus: chemat întreaga curte să fie de față.
— Îți dau trei zile și, dacă Dădaca stătea lângă ea cu copilul în
în acest răstimp îmi vei ghici brațe, pregătită să-l dea, iar piticul era
numele, atunci vei păstra încredințat că va lua copilul în pădure,
copilul. Așa că a întrebat:
Acum, regina stătea trează — Doamnă, care este numele
toată noaptea gândindu-se meu?
la toate numele pe care le — RUMPELSTILTSKIN? a spus
auzise vreodată. Ba, a trimis și regina zâmbind.
mesageri peste tot, să afle unele — Probabil că ți-a destăinuit vreo
noi. vrăjitoare! Neîndoielnic că este vreo vrăji-
A doua zi, piticul a sosit, iar ea a toare la mijloc, a zis piticul și a început să plângă
început să înșire toate numele pe care și le și să bată din picioare deznădăjduit.
amintea; dar, de fiecare dată, el răspundea: Apoi s-a pregătit de plecare, în timp ce tot alaiul curtenilor
— Doamnă, nu acesta este numele meu! râdea de el, pentru că le dăduse atâta bătaie de cap cu un
A doua zi, a început cu toate numele caraghioase pe care nimic.
le auzise vreodată, dar piticul răspundea după fiecare:
— Doamnă, nu acesta este numele meu!
A treia zi, s-a întors un mesager și i-a spus:
— Am călătorit două zile fără să aud niciun nume
necunoscut. Dar ieri, în timp ce urcam un deal înalt, de
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
136
Caietul micului școlar l DP, pag. 18

de moş şi moşul de frunzele ridichii;


Ridichea uriașă au început să tragă cu nădejde, dar
uriaşa nici gând să se clintească din loc.
poveste populară rusească Atunci fetiţa s-a gândit la prietenul ei, căţelul cel
jucăuş și neastâmpărat. Acesta a venit iute-iute, dorind
să fie de ajutor, dar tot nu au reuşit. În curte nu mai era

Î ntr-un sat frumos şi bogat, într-o căsuţă îngrijită, cu decât pisica, aşa că au chemat-o şi pe ea. Pisicuţa a lăsat
o grădină mică de zarzavaturi, trăia un ţăran bătrân joaca şi s-a dus repede în grădină să-i ajute, că doar făcea
împreună cu băbuţa lui, cu nepoţica, un căţel şi o pisică. parte din familie. Nici de data aceasta ridichea nu s-a clintit
Odată, bătrânul a semănat în grădină legume, printre care din loc. Atunci pisicuţa şi-a amintit că un şoricel îşi făcuse
şi ridichi. Într-o dimineaţă, pe când s-a dus în grădina de căsuţa în peretele casei, aşa că l-a strigat şi pe el şi l-au
zarzavat, a băgat de seamă că una dintre ridichi a crescut rugat să le vină în ajutor.
foarte mare, roşioară şi frumoasă. — Şoricel mititel, ştiu că te-am alergat de atâtea ori, dar
Pe zi ce trecea, ridichea se făcea tot mai mare acum avem nevoie de ajutorul tău!
şi mai mare, încât, privind-o, moşneagul Acesta s-a gândit bine, apoi a venit şi el în grădină,
gândea: s-a prins de coada pisicii, pisica de căţel, căţelul
„Din ridichea aceasta vom mânca cu de fetiţă, fetiţa de babă, baba de moş şi moşul
toţii o săptămână.” S-a apropiat de ea de frunzele ridichii şi au tras cu nădejde.
şi a început să tragă. Dar ridichea Ridichea a început să se mişte şi, până la
stătea înfiptă în pământ, nu voia să urmă, i-au venit de hac. S-au bucurat cu
se clintească şi, atunci, moşneagul toţii că au izbutit să scoată ridichea și,
a chemat băbuţa în ajutor. pentru că au muncit cu toţii, au mâncat cu
— Babă, babă, vino să-mi ajuţi toţii din ridiche şi au petrecut împreună.
să scot ridichea!
A venit baba, l-a prins pe moş de
mijloc, moşul s-a prins de frunzele
ridichii şi au început să tragă, dar
ridichea nu se mişca din loc.
Bunica a început să îşi strige nepoata:
— Vino, nepoată, să ne ajuţi! Ridichea asta
este uriaşă şi tare încăpăţânată!
Nepoata a venit iute şi s-a apucat de mijlocul babei, baba
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
137
Caietul micului școlar l DP, pag. 22
„Repede, aici!”, a spus o altă voce.
Jack și vrejul Jack a văzut o femeie uriașă stând în
picioare în bucătăria uriașă. „Trebuie să te
de fasole ascund înainte ca soțul meu să te vadă, căci te va
mânca!” Femeia l-a luat pe Jack și l-a pus în ceainic.
basm popular englez „Hm, hm!”, mormăia Uriașul când a pășit în bucătărie.
El a început să adulmece în jur ceva pentru o gustare.

A fost odată un băiat pe nume Jack care locuia cu


mama sa la o fermă. Singurii bani erau din vânzarea
laptelui de la vaca lor. Dar vaca îmbătrânea și dădea lapte
„Simt un miros delicios”, a spus el.
„Vorbești prostii”, a spus soția Uriașului. „Du-te afară și
numără-ți monedele de aur. ” Uriașul s-a întors și a ieșit.
din ce în ce mai puțin. Jack nu mai putea de frică. Inima i se făcuse cât un purice
Într-o zi, Jack era în drum spre oraș pentru a vinde lapte, şi se străduia să nu tremure. A așteptat până pe timp de
atunci când un străin i-a oferit un pumn de boabe de fasole noapte pentru a coborî pe vrejul de fasole. Dar înainte de a
magice în schimbul vacii. Jack nu a putut rezista ideii de a pleca, el a luat câteva monede de aur pentru a-şi ajuta
deține ceva magic. El a făcut schimbul propus de străin. familia.
Când a ajuns acasă, mama sa a fost foarte supărată. Când Jack a ajuns acasă şi i-a arătat mamei lui
„La ce te gândeai?”, a spus ea. „Avem nevoie de bani monedele de aur, ea a oftat. „Acest lucru nu
pentru a cumpăra o nouă vacă, iar acum tot ce avem este suficient pentru a cumpăra o nouă
sunt cinci boabe de fasole!” Și a aruncat fasolea pe vacă. Du-te înapoi și vezi dacă nu mai
fereastră. au și altceva.”
Jack s-a întristat. Dar, când s-a trezit a Jack a urcat înapoi pe vrejul de fasole
doua zi dimineață, a văzut că din boabele la castel. El s-a strecurat în liniște în
aruncate a răsărit un vrej de fasole uriaș, bucătărie și s-a ascuns. „Hm, hm! Simt
strălucitor, care urca până la cer! Jack a miros de om!”, a urlat uriașul.
decis să urce până sus pentru a vedea „Nu fi prost”, a spus soția sa,
ce este acolo. conștientă de prezența lui Jack.
Când a ajuns sus, Jack nu a putut „Nu e miros de om, doar o găină
crede ochilor: era un castel gigantic! magică pentru cină!”
Totul în casă era imens! Dintr-odată, Jack, deşi speriat, a privit printr-o
o voce puternică l-a speriat. „Hm, crăpătură şi a văzut o găină pe masă,
hm, simt miros de om!” Era un ghemuită pe un cuib plin cu ouă de
uriaș! aur.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
138
Când Uriașul și soția sa s-au
ocupat de pregătirea mesei, Jack a
luat găina magică și a fugit. Uriașul a auzit
zgomotul și l-a văzut când ieșea pe ușă. „Hoțul,
hoțul!”, a strigat el, dar era prea târziu.
Jack a coborât pe vrejul de fasole și i-a dat mamei sale
găina. Au făcut pentru aceasta un cuib de paie. Doar atunci
găina a depus un strălucitor ou de aur. Mama lui Jack a fost
uimită să vada așa minune. L-a rugat să nu se mai ducă
niciodată ȋn castelul Uriaşului.
În mare liniște, Jack s-a strecurat iar în castel. De data
aceasta, el a auzit muzică și a intrat într-o sală. Jack l-a
văzut pe Uriaș lângă o harpă de aur, care putea cânta
singură! Când Uriașul a adormit ascultând melodia, Jack
s-a strecurat în cameră, a apucat harpa și a fugit spre ușă.
Când Jack a fugit, harpa a strigat după ajutor! „Hoțul,
hoțul!”, a urlat Uriașul. Jack s-a grăbit cu harpa sub braț și
a coborât pe vrejul de fasole. Dar de această dată, uriașul
l-a urmat!
Jack a strigat cât de tare a putut. „Mamă! Adu-mi un topor,
repede! „Mama lui a adus toporul și l-a așteptat lângă vrej.
Jack a început să taie baza vrejului de fasole până a căzut
la pământ.
Vrejul de fasole și gigantul au dispărut.
Jack și mama lui au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.
Iar Uriașul umblă și acum, dezorientat, prin nori, căutând o
cale de întoarcere până la castelul lui.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
139
Caietul micului școlar l DP, pag. 26–27

„Bun!”, gândi vulpea. „Iaca hrana


Ursul păcălit ce-o aşteptam eu.” Şi îndată iese de

de vulpe sub tufă şi se lungeşte în mijlocul drumului,


ca şi cum ar fi moartă.
de Ion Creangă Apropiindu-se de vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede şi,
crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: „Aho! Aho!”

E ra odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase


o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri.
Făcându-se ziua albă, vulpea ieşi la marginea drumului şi
Boii se opresc. Ţăranul vine spre vulpe, se uită la ea de
aproape şi, văzând-o că nici nu suflă, zice:
„Bre, da’ cum a murit vulpea asta aici ?! Tii!... Ce frumoasă
se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă pentru a caţaveică am să fac nevestei mele!”
găsi ceva de mâncare. Zicând aşa, ia vulpea ş-o aruncă deasupra peştelui. Apoi
Şezând vulpea cu botul întins pe labele dinainte, îi vine strigă la boi: „Hăis, Joian! Cea, Bourean!”. Boii pornesc.
miros de peşte. Atunci ea ridică puţin capul şi uitându-se la Însă cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele
vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de doi a împinge peştele din car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia
boi. şi peştele din car cădea.
După ce hoaţa de vulpe a aruncat
o mulţime de peşte pe drum, binișor
sare şi ea din car şi, cu mare grabă,
începe a strânge peştele de pe drum.
După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl
duce la vizuina sa şi începe a mânca,
pentru că tare-i mai era foame.
Tocmai când începuse a mânca,
iaca vine la dânsa ursul.
— Bună masă, cumătră! Tiii! Da’ ce
mai de peşte ai! Dă-mi şi mie că tare
mi-i poftă!
— Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumetre,
că doar nu pentru gustul altuia m-am
muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-
te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine,
şi-i avea peşte să mănânci.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
140
— Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde Începe el acum a mormăi
peştele. cumplit ş-a sări în sus de durere. Şi,
Atunci vulpea rânji dinţii şi zise: furios pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o
— Ascultă, cumetre: vrei să mănânci peşte? Du-te ucidă în bătaie. Dar şireata vulpe ştie cum să
diseară la băltoaca cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada se ferească de mânia ursului. Ea ieşise din vizuină
în apă şi stai pe loc, fără să te mişti, până spre ziuă; atunci şi se vârâse în scorbura unui copac din apropiere; şi,
smucește vârtos spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte; când văzu pe urs că vine fără coadă, începu a striga:
poate îndoit şi întreit decât am scos eu. — Hei, cumetre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost
Ursul, nemaizicând nicio vorbă, alergă-n fuga mare prea lacom ş-ai vrut să nu mai rămână peşti în baltă?
la băltoaca din marginea pădurii şi-şi vârî în apă toată Ursul, auzind că încă-l mai ia şi-n râs, se înfurie şi
coada!... mai tare şi se repede spre copac; dar gura scorburii fiind
În acea noapte, începuse a bate un vânt rece, de ȋngheaţă strâmtă, ursul nu poate să încapă înăuntru. Atunci el caută
zdravăn şi apa din băltoacă şi prinde coada ursului, ca o creangă cu cârlig şi începe a cotrobăi prin scorbură, ca
într-un cleşte. De la o vreme, ursul nemaiputând de durerea să scoată vulpea afară şi să-i dea de cheltuială. Dar când
cozii şi de frig, smuceşte odată din toată puterea. Şi sărmanul apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga: „Trage, nătărăule,
urs, în loc să scoată peşte, rămâne fără coadă! mie nu-mi pasă, că tragi de copac!”... Iar când anina cârligul
de copac, striga: „Văleu, cumetre, nu
trage, că-mi rupi piciorul!”
În zadar s-a necăjit ursul, de-i
curgeau sudorile, că tot n-a putut
scoate vulpea din scorbura copacului.
Şi iaca aşa, a rămas ursul păcălit de
vulpe!

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
141
Caietul micului școlar l DP, pag. 36–37 pe ceva tare şi acum sunt toată numai
vânătăi! Groaznic!
Prințesa și bobul Şi atunci au văzut cu toţii că era o prinţesă
de mazăre adevărată, dacă a simţit ea o boabă de mazăre prin
douăzeci de saltele şi douăzeci de perne de puf. Aşa de
de Hans Christian Andersen gingaşă la piele nu putea să fie decât o prinţesă!
Şi prinţul a luat-o de nevastă, fiindcă acum ştia hotărât că

E ra odată un prinţ şi prinţul acela voia să se însoare cu asta-I prinţesă adevărată; iar boaba de mazăre au pus-o în
o prinţesă, dar cu o prinţesă adevărată. odaia unde erau bijuteriile coroanei şi se mai poate vedea
Şi a cutreierat toată lumea ca să găsească una pe placul acolo şi astăzi dacă n-o fi luat-o careva.
lui şi tot n-a găsit. Prinţese erau destule, dar el nu putea
să ştie dacă erau cu adevărat prinţese, fiindcă tuturora le
lipsea câte ceva. Şi prinţul s-a întors iar acasă şi era foarte
necăjit, pentru că tare ar fi vrut să găsească o prinţesă
adevărată.
Într-o seară, tocmai se stârnise o furtună cumplită. Tuna,
fulgera şi ploua cu găleata; era o vreme îngrozitoare.
Deodată, s-a auzit cum bate cineva la poarta oraşului şi
regele, tatăl prinţului, s-a dus să deschidă.
La poartă era o prinţesă. Vai, dar în ce hal era din pricina
ploii şi a vremii rele! Apa îi curgea şiroaie pe păr şi pe haine
şi îi intra în pantofi pe la vârfuri şi ţâşnea înapoi pe la călcâie.
Dar zicea că-I prinţesă adevărată.
— Bine, las’ că vedem noi îndată! s-a gândit regina, dar
n-a spus nimic; s-a dus în odaia de culcare, a luat toate
saltelele din pat şi a pus pe scândurile patului o boabă de
mazăre. Pe urmă a pus peste mazăre douăzeci de saltele
de lână şi pe saltele douăzeci de perne mari de puf.
Aici s-a culcat prinţesa. Dimineaţa, au întrebat-o cum a
dormit.
— Groaznic de prost! a răspuns prinţesa. Toată noaptea
n-am închis ochii. Dumnezeu ştie ce a fost în pat! Am şezut
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
142
Caietul micului școlar l DP, pag. 50

un broscoi ce taman atunci scosese

Prințul fermecat din apă capul lătăreţ şi buburos şi privea


la ea cu nişte ochi cât cepele!
de Jacob și Wilhelm Grimm — Ah, tu erai, moş Bălăcilă! se miră ea. Iaca,
plâng că mi-a căzut mingea de aur în fântână.
— Şterge-ţi lacrimile şi nu mai plânge, o mângâie

A fost odată ca niciodată, a fost un împărat care avea


mai multe fete şi toate erau frumoase ca nişte zâne.
Dar cea mai mică era atât de frumoasă, că până şi soarele,
broscoiul, că-mi stă în putinţă să te ajut. Dar vorba e: ce-mi
dai tu dacă-ţi aduc din apă jucăria?
— Orice doreşti, dragul meu broscoi; rochiile mele,
care văzuse atâtea, se oprea în loc, uitându-se la dânsa şi pietrele nestemate, mărgăritarele, chiar şi coroana de aur,
minunându-se de atâta frumuseţe. pe care o port pe cap, de-o pofteşti cumva!
La o mică depărtare de palatul împărătesc se întindea o Broscoiul o ascultă pe gânduri, apoi grăi:
pădure adâncă şi întunecoasă, iar în pădure, la umbra unui — Nu-mi trebuie nici rochiile, nici mărgăritarele, nici
tei bătrân, se putea vedea o fântână. În zilele cu prea mare pietrele nestemate, nici coroana ta de aur, dar dacă ai începe
zăduf, cea mai mică dintre fetele împăratului se ducea în să mă iubeşti, dacă ai îngădui să-ţi fiu prieten şi tovarăş de
pădure şi se aşeza pe ghizdurile fântânii răcoroase. Stătea joacă, să stau lângă tine, la măsuţa ta, să mănânc din talerul
aşa fără să facă nimic şi scotea dintr-un buzunar o minge de tău de aur și să beau din cupa ta, dacă-mi făgăduieşti toate
aur; o arunca în sus, o prindea din zbor în căuşul palmelor astea, acu’ mă cobor în fântână şi-ţi aduc mingea.
şi-apoi o arunca iar. Ăsta era jocul care-i bucura cel mai — Îţi făgăduiesc, îţi făgăduiesc tot ce vrei, numai să-mi
mult inima, iar mingea de aur era jucăria ei preferată. aduci mingea!
Nu s-ar fi despărţit de ea, ȋn ruptul capului! Dar în aceeaşi vreme, fata îşi zicea în sinea ei: „Ce tot
S-a întâmplat însă odată ca mingea să-i scape din palme îndrugă nerodul ăsta de broscoi! Că doar i-e sortit să se
şi, căzând pe pământ, să se ducă de-a rostogolul de-a bălăcească în apă cu cei de-o fiinţă cu el şi să orăcăie întruna;
dreptul în fântână. Fata de împărat o urmări cu privirea, cum poate unul ca el să lege prietenie cu oamenii?!”
dar mingea pieri de parcă n-ar fi fost şi fântâna era tare Cum o auzi pe domniţă făgăduindu-i tot ce dorea,
adâncă, atât de adâncă, de nu-i putea zări fundul! Se porni broscoiul se afundă în fântână şi, cât ai bate din palme,
atunci domniţa pe plâns şi plânse în hohote, neputând în ieşi iar deasupra apei, cu mingea de aur în gură, şi-o zvârli
niciun chip să-şi ostoiască amărăciunea. Şi cum se jelea în iarbă. Fata de împărat să sară în sus de bucurie, nu
ea, numai ce aude că-i strigă cineva din apropiere: altceva, când îşi revăzu jucăria ei dragă. O ridică şi, fără săi
— Ce ţi s-a întâmplat, domniţă, de ce boceşti aşa? Plângi spună broscoiului un singur cuvânt, o luă la fugă.
că s-ar muia şi pietrele de mila ta! — Stai, stai, nu fugi! strigă în urma ei broscoiul. Ia-mă şi
Fata se uită în jur, să afle cine anume îi vorbeşte, şi văzu pe mine, că nu pot s-alerg atât de repede!
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
143
A doua zi, domniţa nici nu apucase bine să se aşeze la aproape de nimic. La urmă, broscoiul
masă împreună cu împăratul şi cu toţi curtenii, că şi auzi zise:
deodată nişte paşi, lipăind afară, pe scara de marmură, şi — M-am ospătat cum se cuvine, dar mă
desluşi un glas strigând: simt ostenit rău. Du-mă în odăiţa ta ca să mă culc.
— Fată de împărat, tu cea mai mică dintre domniţe, Nemaiavând încotro, domniţa apucă broscoiul cu
vino de-mi deschide uşa! două degete şi, ducându-l cu ea sus, îl zvârli
Hai, deschide uşa, într-un ungher.
Fată de-mpărat! — N-ai auzit că-s ostenit rău? Vreau
Ai uitat cuvântul să dorm şi eu la fel de bine ca şi tine;
Pe care mi l-ai dat ia-mă sus în pat că, de nu, te spun
Ieri, când la fântână împăratului!
Mi te-am ajutat? Domniţa se făcu foc şi pară când îl
Hai, deschide uşa, auzi cum o ameninţă; îl ridică de jos,
Fată de-mpărat! de unde se oţăra la ea, şi, izbindu-l
Fata ȋi povesti tatălui său ce i s-a cu toată puterea de perete, strigă:
ȋntamplat şi, auzind acestea, împăratul — Na ce ţi-a trebuit, broscoi buburos!
grăi: Acu’ ai şi tu linişte, am şi eu.
— Acu’, dac-ai apucat să făgăduieşti, Şi ce să vezi? De îndată ce căzu, broscoiul
ţine-ţi făgăduiala. Du-te de-i deschide! se prefăcu într-un fecior de împărat, că ţi-era mai
Fata se duse să-i deschidă uşa şi broscoiul sări pe dată mare dragul să te uiţi la el: chipeş la înfăţişare, cu privirea
pragul în sala împărătească; şi se ţinu scai după domniţă ochilor blândă şi c-un farmec în ei cum nu se mai poate.
până ce ajunse în dreapta scaunului ei. Acolo se opri şi, Împăratul îşi dădu cu mare bucurie încuviinţarea ca
când fata dădu să se-aşeze, glasul broscoiului se-auzi tânărul crai s-o ia de nevastă pe fiică-sa. Iar acesta îi
poruncitor: povesti domniţei cum fusese blestemat de o vrăjitoare rea
— Da’ pe mine cui mă laşi? Ia-mă lângă tine! să se prefacă în broască şi că nimănui, în afară de dânsa,
Împăratul îi porunci să îndeplinească voia broscoiului. nu i-ar fi stat în putinţă să-l scape de sub povara cea grea
Cum se văzu broscoiul pe scaun, gata ceru să-l urce şi a blestemului.
pe masă … Şi, dintr-o săritură, se pofti singur între blide.
Şi ceru de-acolo:
— Ia trage talerul mai aproape, să mâncăm amândoi din
el!
Broscoiul mâncă cu mare poftă, dar fata nu se atinse
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
144
Caietul micului școlar l DP, pag. 56
Şi le dădu îndată o sumă imensă
Hainele cele noi de bani celor doi pungaşi, ca ei să-şi
înceapă lucrarea cât mai repede. Aceştia
ale împăratului întinseră două războaie de ţesut şi se prefăcură că
lucrează de zor, cu toate că nu era nimic pe ţevile lor.
de Hans Christian Andersen
Mereu cereau să li se dea mătase subţire şi fir de aur, dar
ei, în loc să le folosească, le puneau de-o parte, într-un sac

A fost odată ca niciodată un împărat căruia îi plăceau


atât de mult hainele, încât ar fi fost în stare să îşi dea
întreaga avere numai pe îmbrăcăminte. Când mergea la
şi lucrau până la miezul nopţii la războaiele goale.
„Trebuie să ştiu acum unde au ajuns ei cu ţesutul stofei”,
îşi zise în sinea lui împăratul. Şi i se umplu inima de grijă
o paradă ori când se ducea la teatru sau la plimbare, nu gândindu-se că proştii şi cei nepregătiţi pentru slujba lor
avea alt gând decât să îşi arate lumii întregi ultimele straie nu vor putea să vadă acea stofă minunată. „Am să-l trimit
cumpărate. În fiecare ceas al zilei îşi schimba hainele, pe cel mai vechi şi mai bun dintre miniştrii mei”, gândi
şi cum se zice de-un rege: „E la sfat!”, astfel împăratul.
se spunea despre dânsul: „E la dulapul Cinstitul şi bătrânul ministru merse în
cu haine!”. sala unde lucrau cei doi pungaşi la
Într-o bună zi, iată că ajunseră războaiele lor goale.
în cetate şi doi pungaşi care „Dumnezeule!”, se gândi el
se dădură drept mari meşteri deschizând ochii mari, „eu nu
ţesători şi spuseră că ei văd nimic.” Dar nu zise niciun
ştiau ţese cea mai frumoasă cuvânt.
stofă din întreaga lume. Cei doi ţesători îl poftiră să
Nu numai culorile şi desenele vină să se uite mai de aproape şi
erau nemaipomenit de frumoase, îl întrebară cum i se par culorile şi
dar hainele făcute din acea stofă aveau desenul. Apoi îi arătară şi războaiele lor.
o însuşire ciudată: se făceau nevăzute Bătrânul ministru îşi aţinti ochii, dar nu văzu
pentru orice om care nu îşi îndeplinea bine slujba sau nimic, pentru simplul fapt că nici nu era nimic acolo.
care era mărginit la minte. „Doamne!”, se gândi ministrul cu îngrijorare, „sunt
„Astea da haine straşnice!”, gândi împăratul. „Cu ele îmi chiar atât de mărginit? Nici în ruptul capului nu trebuie să
voi cunoaşte mai bine supuşii şi-am să-i pot deosebi pe cei bănuiască cineva una ca asta! Ori te pomeneşti că oi fi
deştepţi de cei proşti. Da, îmi trebuie numaidecât această nevrednic? Nici nu îndrăznesc să spun că stofa e invizibilă
stofă magică.” pentru mine!”
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
145
— Oh, e frumoasă, nici nu se putea face una mai Împăratul se dezbrăcă, iar pungaşii se
frumoasă decât aceasta! spuse bătrânul ministru, făcură că îi dau hainele una după alta.
punându-şi ochelarii. Ce desen, ce culori!… Da, împăratul Îl învârtiră ca şi cum l-ar fi îmbrăcat, iar el, se
va fi foarte mulţumit. suci, se răsuci în fața oglinzii.
Mai trimise un credincios şi priceput slujitor şi acesta făcu — Doamne! Ce bine vine, parcă e turnată! Ce croială
ȋntocmai ca şi ministrul, de teamă să nu fie crezut prost. frumoasă! strigară curtenii. Ce desen! Ce culori! Ce haină
În sfârşit, vru şi împăratul s-o vadă. nepreţuită!
— Nu-i aşa că e de toată frumuseţea? întrebară cei doi Atunci marele maestru de ceremonii intră.
credincioşi. — Sunt gata, spuse împăratul. Cred că nu sunt rău
„Ce-i asta?”, se gândi împăratul, „Eu nu văd nimic! îmbrăcat.
Îngrozitor! Sunt oare chiar atât de prost? Ori sunt nevrednic? Şi se mai întoarse încă o dată-n faţa oglinzii, ca să îşi
Niciodată nu mi-aş fi putut închipui una ca asta, ca tocmai poată privi mai bine înfăţişarea măreaţă.
mie să mi se întâmple o asemenea nenorocire.” Apoi, Curtenii, care erau nevoiţi să-i ducă trena, se prefăcură
zise: că ridică ceva de jos. Apoi, îşi ţinură mâinile în sus, nevoind
— Într-adevăr, este de toată frumuseţea! Vă mărturisesc să lase să se observe că ei nu văd nimic.
deplina mea mulţumire. Pe când împăratul mergea mândru, toţi oamenii pe care îi
Cei doi şarlatani fură decoraţi şi primiră rangul de Mari întâlnea în uliţe şi pe la ferestre strigau: „Ce haină strălucită!
Ţesători ai curţii. Ce trenă frumoasă are! Şi ce croială minunată!”
În ajunul marii parade, ei vegheară toată — Dar eu văd că n-are haine deloc, zise un
noaptea şi lucrară la lumina a şaisprezece copil mic.
lumânări. Lumea văzu osteneala ce şi-o dădeau — Doamne, ascultă glasul nevinovăţiei! şopti
să facă hainele noi ale împăratului. În sfârşit, se mama lui. Şi de îndată rosti şi mulţimea cuvintele
prefăceau că scot stofa din război, că taie în aer copilului.
cu nişte foarfeci mari și cos cu ac fără fir. Apoi, — Ȋmpăratul e dezbrăcat!
într-un sfârşit, spuseră că haina-i gata! Împăratul fu grozav de jignit, căci i se păru că
Când împăratul, urmat de aghiotanţii lui, se aveau dreptate. Aşa era … Totuşi, socoti în gând
duse s-o vadă, pungaşii, ridicând un braţ în aer şi luă următoarea hotărâre: „Orice-ar fi, trebuie
ca şi cum ar fi ţinut ceva, ziseră: s-o duc de-acum până la bun sfârşit!” Aşa că îşi
— Iată pantalonii, iată haina, iată şi mantia, ridică cu şi mai multă mândrie capul, iar curtenii
Înălţimea Ta! Totul e uşor ca pânza de păianjen. ţinură ca şi mai înainte, cu respect, trena care nu
— Dacă Măria Ta binevoieşte să se dezbrace, era …
noi îi vom încerca hainele, în faţa oglinzii.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
146
VI. SUGESTII METODOLOGICE
Clasa pregătitoare nu a fost introdusă cu scopul de a înlocui perioada preabecedară din actuala clasă I, nici pentru a-l obosi pe micul
școlar cu fișe interminabile și teme complicate.
În clasa pregătitoare, copilul nu are de rezolvat teme pentru acasă și nici nu primește calificative sau note. Evaluarea la clasa
pregătitoare se realizează prin observarea comportamentului micului școlar și a produselor activității sale. Micul școlar este apreciat verbal și
poate primi drept recompensă diverse buline sau abțibilduri pentru reușitele sale. Întotdeauna evidențiem reușita, nu eșecul sau nerealizarea
unei sarcini. Aprecierile pozitive vor naște în micul școlar dorința de a deveni mai bun în fiecare zi, iar aprecierile negative, critica și bulinele
negre, folosite de unele doamne profesoare, vor avea exact efectul contrar.
La clasa pregătitoare ora este structurată astfel: 30-35 de minute activități de predare-învățare
și 10-15 minute activități recreative.
12
11 1 Primul moment al zilei la clasa pregătitoare este Întâlnirea de dimineață. Extrem de
important, acest moment este cel care asigură necesitatea copilului de a se simți în siguranță.
Este un moment așteptat cu nerăbdare de micul școlar, căci el își dorește să fie ascultat și
10 pauză 2 să împărtășească cu ceilalți lucrurile importante pentru el. Dacă micul școlar se simte în
siguranță la școală, dacă simte că are cu cine să comunice și că are cine să îl asculte, că are
predare- prieteni, el va veni cu drag la școală.
9 activități
recreative
învățare
30-35
3 Așadar, Întâlnirea de dimineață se realizează în fiecare zi, cel puțin în primul semestru al
anului școlar, timp de 15-20 de minute la început, iar apoi 10 minute.
10-15 de minute Întâlnirea de dimineață se realizează într-o zonă care permite aşezarea pe un covoraș
8 minute
4 și începe cu salutul, apoi cu joculețe de intrare în atmosferă, identificarea zilei și a datei,
completarea calendarului naturii, noutăți ale copiilor (sărbătoriții zilei, evenimente importante
7 5 din viața lor, prezentarea unui obiect deosebit), prezentarea orarului, a regulilor și a unui mesaj

6 al zilei.
Clasa pregătitoare este un punct de pornire în schimbarea viziunii cadrelor didactice în ceea ce
privește organizarea activității de predare-învățare. Jocul a fost folosit întotdeauna ca metodă în cadrul
activităților de predare-învățare, însă la clasa pregătitoare, JOCUL este modalitatea predominantă de
organizare a activității. Așa că este util pentru fiecare dintre noi un bagaj de jocuri care să poată fi
utilizate oricând în cadrul activităților: la început, pe parcursul activității, atunci când simțim momente de oboseală sau la finalul activităților.
Prezentăm doar câteva dintre multele jocuri care pot fi utilizate în clasă, pe coridorul școlii sau în curtea școlii.
Jocul numelui
Există mai multe variante. Iată un exemplu: copiii așezați în cerc își rostesc, pe rând, numele pe silabe și pentru fiecare silabă a numelui
realizează o bătaie din palme. Clasa repetă numele auzit și bătăile din palme. E un joc util, mai ales în primele zile ale clasei pregătitoare,
când micii școlari nu se cunosc.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
147
Mingea fermecată
Este un joc în care micii școlari se descoperă și află mai multe despre colegii de clasă.
Copiii sunt așezați în cerc. Mingea este aruncată de profesor. Elevul care o prinde spune ceva despre el: Îmi place ... și pot să ... Apoi,
aruncă mingea altui copil, care face același lucru.

Găsește jumătatea
Este, de asemenea, un joc util în primele zile, căci micii școlari sunt puși să interacționeze și să se cunoască unul pe altul. Fiecare
copil primește o jumătate dintr-un desen/imagine/jeton și trebuie să se plimbe pentru a descoperi cealaltă jumătate a desenului. Odată
descoperită, cele două jumătăți se lipesc pe un cartonaș pentru a realiza întregul. Perechea își prezintă desenul/imaginea în fața clasei:
Acesta este un fluturaș. L-am lucrat împreună cu colega mea ... . În funcție de ceea ce urmărim, jocul poate fi adaptat pentru orice temă:
plante, animale, numerație, litere etc.

Găsește familia
Este o variantă a jocului prezentat mai sus, util la tema despre animale. Copiii primesc jetoane cu diverse animale și sunt puși să
găsească membrii familiei. Odată găsiți, se grupează, lipesc jetoanele pe o coală de hârtie și își prezintă familia. Aceasta este familia ... .
Este compusă din pui, găină, cocoș ... . Trăim ... . Ne hrănim cu ... .

Statuile
Copiii ascultă muzică și dansează. La un moment neanunțat, muzica este oprită, iar copiii trebuie să înghețe, să nu mai miște. Cel care
mișcă este eliminat din joc. Muzica se reia.

Rață, rață, gâscă


Copiii sunt așezați în cerc, iar unul dintre ei merge în jurul cercului, pe exterior, în sensul acelor ceasornicului și atinge, pe rând, umărul
colegilor, rostind: „rață, rață, rață, rață ... gâscă”. Cel care este gâscă se ridică și trebuie să îl prindă pe cel care l-a numit. Acesta din urmă
aleargă și se așază în cerc, în locul de unde a ieșit „gâsca”.

Vivi spune …!
Este un joc extrem de distractiv, întrucât elevii sunt puși să execute diverse mișcări. Vivi spune: Mâinile pe nas! Zboară! Sari! Copiii se
distrează pentru că profesorul poate realiza mișcări opuse/diferite de cele enunțate, cu scopul de a păcăli. Cel păcălit iese din joc.
Rece, rece, cald!
Un copil este ales pentru a fi detectiv. Un obiect cunoscut este ascuns de profesor. Când detectivul intră, încearcă să descopere obiectul.
Clasa îl ajută, rostind „rece”, dacă obiectul nu este în apropiere, „cald” sau „fierbinte”, atunci când detectivul este foarte aproape de obiect.

Roboții
Când profesorul rostește „BIIP”– micii școlari se mișcă liber, precum roboții. Când aud semnalul de două ori: „BIIP-BIIP” – micii roboți
se întorc și merg în direcția opusă. Atunci când aud semnalul de trei ori: „BIIP-BIIP-BIIP” – roboții se opresc.
© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
148
Semaforul
Copiii imită diverse vehicule (biciclete, mașinuțe, camioane, ambulanțe etc.) prin reproducerea sunetelor emise de acestea: zgomotul
motorului, al claxonului, al sirenei etc. La fiecare două minute, profesorul ridică un cerc colorat roșu, galben sau verde. Copiii atenți vor
executa mișcările potrivite fiecărei culori: galben – încetinesc, roșu – stau, verde – pornesc. Șoferii neatenți sunt trași pe dreapta. La final,
toate mașinile parchează liniștite.

La ora de Comunicare în limba română, accentul se pune pe comunicare, așa cum specifică și denumirea disciplinei. În cadrul acestei
ore, copiii vor fi antrenați să asculte un mesaj, fie că este o instrucțiune, o întrebare, un fragment dintr-o poveste sau dintr-un film și să aibă
o reacție la ceea ce au ascultat: să răspundă la întrebări, să poarte dialoguri, să dramatizeze diverse scene etc.
La ora de Comunicare în limba română, elevii nu vor scrie pagini întregi de semne grafice sau litere de tipar, cuvinte și sub nicio formă
dictare. Programa de comunicare în limba română prevede doar desenarea/trasarea literelor de tipar pe foaie velină sau pe un spațiu mare
de 2 centimetri, care poate fi redus treptat la 1,5 si apoi 1 cm. Deci nu se folosește liniatura tip I sau tip II, așa cum multe cadre didactice au
înțeles eronat.
Iată câteva idei de activități extrem de apreciate în rândul elevilor:
– trasarea literelor/cifrelor pe diverse suporturi: într-o tăviță cu nisip, făină / cacao;
– realizarea literelor/cifrelor din plastilină/lut sfoară/sârmă;
– lipirea diverselor materiale în conturul literei/cifrei (de exemplu, litera P poate fi realizată lipind boabe de porumb în conturul literei,
litera O – orez, litera N – nasturi etc.);
– chipul literelor este o activitate extrem de amuzantă și îndrăgită. De exempu: „Tansformați litera E într-un elefant sau litera U într-un
unicorn” sau simplu – „Desenați ochii, gura și nasul literei ...”;
– în curtea școlii elevii se pot grupa în forma unei litere/cifre;
– utilizând diverse materiale din natură: pietricele, frunze, crenguțe, se pot realiza litere/ mulțimi cu 2/4/9 etc elemente.

La ora de Matematică și explorarea mediului, de asemenea, micul școlar nu va scrie pe caietele cu liniatura clasică de matematică,
ci va folosi tot caietul cu foaie velină sau pătrățele mari de 2 cm, apoi de 1,5 și de 1 cm.
Micul școlar își însușeșete numerele de la 0 la 31. Extrem de importantă este manipularea materialelor concrete. Copilul va realiza
operații de adunare/scădere doar cu 1-5 unități, cu și fără trecere peste ordin. Simpla operație 23+5 nu va avea nicio semnificație pentru
copil, în lipsa suportului concret intuitiv (bețișoare/jetoane/desene/imagini/axa numerelor). Nu cereți copiilor de 6 ani să spună rezultatul
operației, dacă nu îi dați un material concret, care să îl ajute în descoperirea rezultatului.
Așadar, o idee extrem de utilă ar fi realizarea axei numerelor care va fi expusă treptat în clasă, mai întâi până la 10, apoi până la 20
și, în final, până la 31. Realizarea operațiilor de adunare/scădere se poate face ușor, utilizând această axă. De exemplu: „Vivi se află la 9.
Ea înaintează 4 pătrățele. Unde va ajunge?” Copilul mută jetonul 4 pătrățele și descoperă răspunsul, apoi concluzionează: 9 + 4 = 13.

Jocul didactic trebuie să fie în centrul organizării activităților de matematică și explorarea mediului. Iată câteva exemple de jocuri.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
149
Am plecat la piață
Fiecare elev reprezintă o bancnotă de un leu. Profesorul spune: „Am cumpărat un creion de 1 leu, un caiet de 4 lei”. Elevii trebuie să se
grupeze câte 5 (1+4=5). Jocul poate fi adaptat, în funcție de necesități. De exemplu: fiecare elev reprezintă pisici/flori/fluturi etc. Am văzut 2
fluturi roșii și 4 fluturi albi. Elevii se grupează câte 6: 2+4 = 6.

Fluturașii fermecați
Elevii extrag dintr-un bol jetoane pe care sunt scrise numerele învățate. Li se cere: „Aliniați-vă în ordine cresătoare/descrescătoare.
Vecinii lui ... să se așeze. Numerele mai mari decât ... să ridice mâna. Numerele cuprinse între ... să facă doi pași în față”.

Umbra
În curtea școlii elevii își conturează pe asfalt umbra unul altuia.

O idee foarte bună este utilizarea plăcilor de joc clasice, de exemplu Piticot. Pionii/mașinuțele/ursuleții avansează/se întorc 3/4/5
căsuțe.
De asemenea jocurile de genul: Șotronul, Melcul, Șarpele, desenate pe asfalt, pot fi folosite cu succes în cadrul orelor de matematică
și explorarea mediului.

Dezvoltarea personală este o disciplină nouă. Sub formă de joc, micul școlar învaţă ce este încrederea în sine, cum să-şi exprime
emoţiile, modalităţile concrete de a relaţiona cu familia şi cu prietenii, achiziţionează cunoştinţe despre meserii, exersează diferite abilităţi, îşi
formează chiar atitudini despre muncă. În cadrul acestei ore, copiii vor asculta diverse povești și vor dramatiza secvențe, vor descoperi ce
înseamnă bucuria, tristețea, cum pot învinge teama etc. Micii școlari vor realiza postere, afișe, vor lucra în perechi și vor participa la diverse
jocuri.

La ora de Muzică și mișcare, copiii își vor însuşi după auz cântece specifice acestei vârste, pe cale intuitivă, pe baza demonstraţiei
propunătorului sau cu ajutorul mijloacelor tehnice.
Copiii vor executa diverse mișcări. Își vor folosi propriul corp pentru a acompania cântecul sau vor realiza jucării muzicale pentru acest
lucru. Exemple de cântece utilizate cu succes sunt: Bate vântul frunzele, Dacă vesel se trăiește, Câte unul pe cărare, Noi suntem piticii, Am
o căsuță mică, Alunelu’, alunelu’, Ursul doarme etc.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
150
VII. PROPUNERI DE ACTIVITĂȚI

PROIECT DE LECȚIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 ● DESPRE MINE


DISCIPLINE IMPLICATE

COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Culorile naturii.
Sunetul „e”
MUZICĂ ȘI MIȘCARE MATEMATICĂ
(Cântare vocală în colectiv. ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
Mișcări asociate textului) Numărul și cifra 4
„Câte unul pe cărare” „Totul e magie”
Lucrul în echipă
Gândire critică
Rezolvare de probleme
Comunicare efectivă
Cetățenie responsabilă DEZVOLTARE
ARTE VIZUALE Luare de decizii PERSONALĂ
ȘI ABILITĂȚI PRACTICE Am puteri magice.
Mascote Alcătuirea și denumirea
(Ștampilare. Rupere. Lipire) părților corpului.
Organe de simţ

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
151
COMPETENȚE SPECIFICE IMPLICATE

1.1. identificarea semnificației unui mesaj rostit clar și rar;


COMUNICARE 1.3. identificarea sunetului inițial și final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții;
ÎN LIMBA ROMÂNĂ 2.4. exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare;


1.1. recunoașterea și scrierea numerelor în concentrul 0 – 31;
MATEMATICĂ ȘI 1.2. compararea numerelor în concentrul 0 – 31;
EXPLORAREA MEDIULUI 1.3. ordonarea numerelor în concentrul 0 – 31, folosind poziţionarea pe axa numerelor.

1.2. identificarea unor trăsături personale elementare;


DEZVOLTARE 3.1. identificarea unor rutine în activitatea școlară.
PERSONALĂ
1.1. sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/pictură care reflectă
ARTE VIZUALE
un context familiar;
ȘI ABILITĂȚI PRACTICE 2.3. realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct.

2.1. cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugerată de text;


3.1. manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare
MUZICĂ ȘI MIȘCARE

SCOPURI

Formarea deprinderii de a recepta un mesaj oral;


Dezvoltarea capacităţii de a comunica oral;
Ȋmbogăţirea, nuanţarea şi activizarea vocabularului;
Formarea capacităţilor de explorare/investigare;
Dezvoltarea gândirii artistice-plastice, calitate specifică gândirii creatoare.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
152
OBIECTIVE OPERAȚIONALE

MEM DP
CLR să numere elementele să denumească AVAP
să identifice obiecte unei mulțimi; organele de simt; să utilizeze materiale,
în a căror denumire să asocieze cifra să identifice rolul ustensile și tehnici
se aude sunetul „e”; 4 cu mulțimea fiecărui organ de simț, simple de lucru
să identifice poziția corespunzătoare; pe baza experiențelor pentru realizarea unei
sunetului „e” în cuvânt; să traseze cifra 4; individuale anterioare; compoziții aplicative.
să reprezinte grafic să identifice vecinii să descrie un obiect,
cuvinte, silabe, sunete, numărului 4; folosind informații
în urma exercițiilor să compună și să obținute pe baza
anterioare; descompună numărul 4; jocurilor senzoriale;
să traseze corect să ordoneze numerele să descopere soluții
elemente grafice. de la 0 la 4, folosind pentru a cunoaște
ca suport axa elemente ale mediului
numerelor. înconjurător.

STRATEGII DIDACTICE

METODE ŞI PROCEDEE explicaţia, conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

MIJLOACE Caietul micului școlar CLR (pag. 30), MEM (pag. 30-31), AVAP (pag. 10), DP (pag. 12-13),
DE ÎNVĂȚĂMÂNT CD educativ, calculator, planşe didactice

FORME
frontală, individuală, pe echipe
DE ORGANIZARE

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
153
BIBLIOGRAFIE
Programa şcolară pentru clasa pregătitoare, Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
 rganizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici – Program de formare continuă de tip „blended learning”
O
pentru cadrele didactice din învăţământul primar – Suport de curs
Didactica limbii române, Vasile Molan, Maria Bizdună, curs pentru PIR, Bucureşti, 2006
Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici – ghid de bune practici, Editura Didactică și Pedagogică, 2013

SCENARIUL ZILEI

La venirea la şcoală, copiii sunt invitați, la o plimbare imaginară în natură, sugerată prin decor specific. Se aşază pentru Întâlnirea de
dimineață. După Salut („Bună dimineaţa, frunze foşnitoare!”), Prezenţa, Calendarul naturii, se împărtăşesc impresii legate de schimbările
care se petrec ȋn natură, despre sentimentele pe care le trăiesc faţă de acestea, despre preferinţe personale (fructe, legume, culori ale
toamnei). La Activitatea de grup, se audiază cântecul „Culorile se ceartă” (opţional) şi vor porni ȋntr-o călătorie imaginară, pentru a descoperi
cât mai multe obiecte şi vieţuitoare corespunzătoare fiecărei culori.
Jocul culorilor: Copiii aleg câte un jeton, identifică şi denumesc culoarea reprezentată pe jeton, apoi se grupează ȋn funcţie de aceasta.
Fiecare echipă va trebui să exemplifice cât mai multe obiecte/fiinţe din mediul ȋnconjurător care pot avea această culoare. Pentru fiecare
exemplu, echipa va primi o frunză. Se verifică, realizând corespondenţa unu la unu, care a fost echipa ce a dat cele mai multe exemple.
Noutatea zilei: Se stabileşte sărbătoritul zilei evenimentul zilei. Dacă nu există, fiecare copil va primi o baghetă şi va fi declarat magician.
„Azi e ziua magiei şi toţi vom reuşi să facem trucuri nemaivăzute!”
Se stabilesc regulile jocului „Abracadabra”. Fiecare copil va veni ȋn faţă şi va spune: „Abracadabra, ştiu că poţi/Să ȋi vezi zâmbind/
sărind, pe jos, statui, trişti, ȋnalţi, pitici, speriaţi, miraţi etc. pe toţi”. La comanda Magicianului, fiecare copil va executa ordinul primit, astfel
ȋncât, prin puterea baghetei de magician, totul să se ȋndeplinească.
Pornind de la toate aceste activităţi, se formulează şi se ilustrează Mesajul zilei: „Toţi avem puteri magice. Suntem speciali!”
Se descoperă o cutie, adusă de poştaş, cu numele clasei pe ea.
La Dezvoltare personală, vor descoperi, cu ajutorul jocului senzorial „Cutia cu surprize”, că fiecare organ de simţ are rolul său bine definit
şi că, ȋmpreună, ne oferă o imagine completă a mediului ȋnconjurător. Mai mult, fiecare copil are puteri magice, cu ajutorul cărora poate
descrie complet un fruct/o legumă, deşi nu ȋl poate vedea/gusta.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
154
Se observă imaginile de la pagina 12 si se discuta despre simțul folosit de fiecare viețuitoare. Se citesc versurile și se colorează corespunzător
fiecare floare. Clasa este împărțită în 3 echipe. Fiecare membru al primei echipe desenează lucruri corespunzătoare gustului, a doua echipă
mirosului și a treia echipă auzului. La exercițiul 4 de la pagina 13, elevul realizează corespondența dintre activități și organe de simț folosite.
Ca activitate recreativă, copiii desenează o imagine, după ce observă în prealabil, modelul.
La Comunicare ȋn limba română, vor ȋmpăca toate culorile certate. Pornesc „Câte unul pe cărare”(joc muzical, cu text şi cânt), ȋn călătorie.
Observă ilustrația de la pagina 31 și descoperă (sus, jos, la dreapta, la stânga, ȋn faţă, ȋn spate) fiinţe şi obiecte, le denumesc, despart
ȋn silabe cuvintele şi identifică poziția sunetului „e” ȋn denumirea acestora. Exemplifică, apoi, alte cuvinte ȋn a căror denumire se aude
sunetul „e” ȋn poziţii specificate( iniţial, ȋn interior, final). Se reprezintă grafic cuvântul, silabele, sunetele şi se stabileşte poziţia sunetului „e”.
Se execută jocul de atenţie: „Bate din palme dacă auzi e”. Cadrul didactic va spune rar şi clar diferite cuvinte, iar copiii vor bate din palme
doar dacă ȋn cuvântul rostit se aude sunetul „e”.
Se demonstrează modul de trasare (direcţie, ȋncadrare ȋn spaţiu, elemente componente) a elementului grafic „Bucla”, se execută
exerciţii de ȋncălzire a articulaţiilor şi a muşchilor mici ai mâinii, se trasează cu degetul în aer, pe bancă, apoi pe caietul de lucru.
Se realizează bucla din plastilină.
Pornesc din nou ȋn călătorie, ȋncercând să respecte regulile jocului „Semaforul culorilor”. (Elevii sunt aşezaţi ȋn linie. Se stabileşte
destinaţia. Când apare o culoare ȋn a cărei denumire se aude de 2 ori sunetul „e”, poţi face 2 paşi (de exemplu, VERDE), când apare o
culoare ȋn a cărei denumire se aude doar o dată sunetul „e” poţi face un pas (de exemplu, GALBEN). Dacă ȋn denumirea culorii apărute nu
se aude sunetul „e”, stai pe loc.). Pentru fiecare abatere de la regulile culorilor, copilul face doi paşi ȋnapoi. Câştigă cel care ajunge primul la
destinaţie.
La Matematică şi explorarea mediului, vor realiza trucuri cu ajutorul „Zarului uriaş”. Vor rostogoli zarul şi vor rezolva sarcinile
propuse pe fiecare faţă a acestuia. Se identifică mulţimi cu 4 obiecte, se numără obiectele, se asociază corect cifra cu numărul.
Se observă imaginea. Se încercuiesc 4 fluturi în imagine, se colorează 4 tricouri, se desenează 4 șosete.
La exercițiul 4, copiii unesc cardinalul cu mulțimea corespunzătoare, apoi, la exercițiul următor se elimină/se adaugă pentru a obține
4 elemente în fiecare mulțime.
Se demonstrează modul de trasare (direcţie, ȋncadrare ȋn spaţiu, elemente componente) a cifrei 4, se execută exerciţii de ȋncălzire a
articulaţiilor şi a muşchilor mici ai mâinii, se trasează cu degetul în aer, pe bancă, pe diverse suporturi (nisip, făină, cacao), apoi pe caietul
de lucru. Cadrul didactic verifică, îndrumă, ajută și apreciază fiecare elev.
Se realizează exerciţii de compunere şi descompunere a numărului 4, de identificare a numărului mai mare/mai mic dintr-o pereche,
de identificare a vecinilor unui număr dat şi de completare a unor şiruri numerice (0-4) crescătoare şi descrescătoare.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
155
Ca activitate recreativă, copiii descoperă unde ajung baloanele de săpun, colorându-le pe cele care conțin cifra 4.
Ultima dovadă a priceperii lor o vor da la ora de Arte vizuale şi abilităţi practice, unde vor crea „Mascote”, cu ajutorul materialelor
refolosibile.
Se intuiesc materialele şi ustensilele de lucru, se prezintă modelul de la pagina 11, etapele şi modul de realizare a fiecăreia, se
execută exerciţiile de ȋncălzire a articulaţiilor şi a muşchilor mici ai mâinii, apoi se urmăreşte şi se supraveghează modul de lucru.
Se organizează o petrecere a mascotelor (expoziţie de lucrări) şi una a magicienilor care le-au creat. Se audiază cântece pentru copii
şi se execută mişcări de dans.

© Copyright CD PRESS Ghidul cadrului didactic pentru învățământul primar Clasa pregătitoare
156