Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 3 – 6.03.

2002 - heterotopic – spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat


discontinuu sau lipsa de unitate
CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE - utopic – este izotopic sau heterotopic  cand este creat
ceva “fabulos,fantastic” (ex: iluminarea de noapte accentueaza sau
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE: sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate
1.Obiectivele in sit deveni,datorita iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers)
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator 3. Observatorul  este caracterizat prin:
3a. Acuitate vizuala a perceptiei  toate simturile sunt solicitate,nu
1. Obiectivele in sit  comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor numai cel vizual
obiectivului dar si ale mediului (sitului) * complexitate a perceptiei – diferenta foarte mare de la un
- obiectiv  caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune individ la altul (Ex. In Austria – aer curat,proaspat – simti puritate;la Paris
- obiectiv  desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane
tablou constituie o imagine – obiect cu caracter important in imagine  ulterior;Germania – mirosul benzinei parfumata,miros special.Este de
de prestanta calitate superioara  perceptie olfactiva)
Mediu – cadru  ne intereseaza : 3b. Miscarea  spatiul se poate percepe static sau in miscare 
- dimensiunile si caracteristicile acestuia travaliu in perceptie
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de
volumetrii)
- culoarea OBIECTIV IN SIT

Sistem de relatii care


Element de prestanta definesc fizic relatia
POZITIE urbana

OBSERVATOR

Termeni in imaginea urbana


1. Privirea  desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se
Mediu – linear sau diversificat realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul observat
a. Privirea de sus  se realizeaza in conditii deosebite (ex.
Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor – Sears Tower,Chicago-
2. Punctul de observatie  ne interesereaza: privire deasupra orasului - fabulos)
a. pozitia de observatie – distanta,cota (configuratia terenului), - de la nivelul zborului de pasare
deschiderea (in spatiu)  rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,”privire
b. conditiile de observare – conjunctura si conditiile de timp (noapte-
dumnezeiasca”
zi;iarna-vara;innorat-soare)
b. Privirea de jos  este o privire obisnuita,normala

a.

Cote de teren

Privirea asupra casei


Individul care merge pe
din automobil (din
strada are 2 imagini :
Mai multe directii de miscare)
Una cand priveste
observare normal si alta cand
priveste in sus

b.
Privire – proces determinat fizic efectiv
Nu se reduce la inregistrare frontala.

Cote de teren
Ex: exemplu de postmodernism  extinderea Bibliotecii Nationale

Vegetatie inalta care determina o


singura directie de observare Sensuri de privire

 intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie  RAPORT


- timpul este foarte important in - calitatea imaginii
- ceea ce se vede la un moment dat 2. Vederea  este dincolo de procesul fizic al privirii.
- asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic
 spatiu – izotopic – unitar,continuu - este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci
cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc. sau din contra)
- imi place o cladire  insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere.  liniaritatea
Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor
Spatiul intra in semiotica tipologica  spatiul poate fi intregit prin
semnificatie si simbol.Purtand semnificatia  spatiul poarta o semiotica a
locului.Semiotica  diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis – „Estetica”)
in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt
locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de vedere Foarte departe
spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite (noul M
centru al Giurgiului – loc evitat de populatie).

Insusirea spatiului inseamna :


1. Lectura de spatiu  poate fi lecturat ca o carte – mai simplu mai dificil
dupa nivelul de cultura al individului Element de prestanta
M
2. Uzul  uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai
intensa
3. Consumul de spatiu  nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se
refera la placerea de a fi in acel spatiu.
Portalul poate deveni
Vederea  experienta subiectiva,spre deosebire de privire M element de prestanta
 tine seama de natura culturii
M  mediu
Privirea  tine seama de natura umana (de factura legii naturale ) - reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care
Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura este privit
si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie
ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat. B. Observatorul de deplaseaza prin rotire  travaliu de rotire =
perceptie panoramica

FORMA FORMAL INFORMAL

- formalism  a pune
- este o manifestare a
in practica niste forme - forma ne
formalului
de dragul formei informeaza,transmite
- ceva in compozitie
- este un consum de in noi niste informatii
este de natura formei
forma in sine care nu
reprezinta un rezultat al
vederii
- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare  o
serie de tablouri care se succed
Principii referitoare la perceptie – perceptia sta la baza privirii,vederii - raportul obiectiv – mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea
1. Este vorba de un raport fizic – raport  un alt obiectiv mai mult sau mai putin important
a. Observator – obiect observat
b. Punctul de observatie – obiect observat  intra in joc distanta
2. Unghiul de perceptie – pe orizontala sau pe verticala, este mai mare
sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ la individ 3. Perceptie mnemotehnica  este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
Exista 3 tipuri de perceptie in functie de: - se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin
A. Raportul observator – obiectul de observat minte si sunt selectate  imagine de sinteza care pastreaza componente
1.Perceptie statica  observatorul este pe loc,perceptia se face ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
intr-o directie unica - se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica
(depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare  imaginea apare mai
apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins pe
- oamenii de cultura  retineau spatiul
un grup de
 retineau silueta Bosforului excursionisti din
α  elemente arhitecturale Turcia

2. Perceptie dinamica  este vorba de o miscare,de un travaliu


 se produce in 2 situatii : B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat
A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de
obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de vedere al
cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza) 1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului
- raportul dintre prestanta si mediu se modifica - punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala  deformare pe
inaltimea profilurilor
- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu - componente de cladiri pot dispare din imagine
- pentrru om  3000-32000-35000 m - β=unghi de 45° - daca β depaseste 45° totul se accentueaza asupra
- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg) primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral 
- peste 3500  devine dominanta imagine coplesitoare

* β
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

*
 totul se leaga de efectul de perspectiva
COMPOZITIE URBANA C.4 c a m p s t r u c t u r a l o b
p r in c o r o b o r a r e

Structura functionala:
1. camp structural functional
2. camp structural configurativ definit in teritoriu
Sit: H 1 H 2
- in antichitate – acel loc sfant – legat de credinta
- in evul mediu – caracterizat prin deschidere M - m e d iu
- in secolul XIX – spatiu brut care prin P 1 P 2
interpretare de catre om devine sit. d
- Actual – spatialitatea unui teritoriu care se pune a c e a s t a d i s t a n t a d e
in evidenta printr-o anumita omogenitate; c a m p u r i s t r u c t u
- Definirea unei legalitati in sens pozitiv c a r e n u s e s u p

Revalorizarea conditilor de sit


H 1 H 2
- treptat s-a constituit in ideea de spatiu
organizat M - m e d i u
- valoarea vederii asupra sitului P 1 P 2
- ideea de umplere a spatiului d
- modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism
Sit – o intreaga stiinta a mediului – Sitologie: o aprofundare a mijloacelor - coroborarea nu este posibila.
pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei - fenomenul de erodare – stare de dualitate
Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala:
- italian: vedere de pe terasa la 2km d u a li t a t e c a r e a c c e n
- francez: deschidere de mare amploare (km de campie) i m p o r t a n t a e le m e n t u
- englez: ideea naturalului construit (movile, stanci) a x i a l
- spaniol.
Contributia la sitologie a japonezilor – sinuozitate, linia sinuoasa
devine principiu.
Bour le Marx – arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect peisagist.
A X I A L I T A T E
Camp structural in sit.
Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita
regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un centru pregnant s is t e m d e c a m p
sau mai putin pregnant. s t r u c t u r a le
C. structural configurativ.
H 1 H 2
- abordare in baza principiilor spatialitatii
- este definit in raport cu o regula care pune in M - m e d i u
evidenta o alta regula P 2
- luam in considerare elementele prestanta d
- sistem de campuri structurale
Abordarea dinamica a imaginii urbane:
SITUATII: - nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective
- propuneri de altimetrie
1. un singur element de prestanta
3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de elemente
e l e m e n t d e de prestanta.
p r e s t a n t a
H H 1 H 2 H 3 H 4 H 5 H 6
M - m e d i
M - m e d iu P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6
h - unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.
P Observatii:
R - traseul cu ritm duce la un loc important
r a z a d e i n t in d e r e
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- regula in sistem este impousa de una din
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
relatiile din sistem
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- acest element de prestanta creaza o regula
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
care se intinde pe o anumita raza R
- baza campului structural este in dominanta si ritm
- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza,
2. doua elemente de prestanta
semnalizeaza, polarizand interesul intr-un anumit loc

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza


- acumulare calitativa – elementele coroboreaza – se defineste
un camp structural unic de coroborare – calitate superioara a campului c e n t r u
structural.
- prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi
prestanta -> stare de dualitate, grava.
r e l a t ie d e a s c e n d e n t a

c e n t r u

r e l a t ie d e d e s c e n d e n t a

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem