Sunteți pe pagina 1din 72

A L O rhitectura ocuire ras

CURSUL 4: NAȘTEREA PROBLEMATICII


MODERNE A LOCUIRII

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
CE-AM VĂZUT/AFLAT PÂNĂ ACUM?
1. Câte ceva despre LOCUIRE și cum o chestionăm din perspectivă domestică pentru a identifica
ceva din problematica contempoarnă a proiectării locuinței urbane.
2. Toate TIPURILE mari de locuire au existat de mult, în diferite moduri de asociere:
-locuința/locuirea individuală – veche de când lumea și conformându-se culturilor locale și
modurilor specifice de locuire.
-locuirea/locuința colectivă apare totdeauna când există aglomerație.
3. Locuința s-a dezvoltat odată cu așezările, producând o mare varietate tipologică.
4. Locuința banală/comună s-a dezvoltat organic, este o construcție vernaculară până în perioada
modernă, împrumutând în timp din locuința privilegiată, care a făcut de timpuriu obiectul arhitecturii
erudite (proiectării).
5. Articuleaza logica socială cu compoziția arhitecturală.

URMEAZĂ SĂ VEDEM…

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
CUM AU GÂNDIT ARHITECȚII ȘI DE CE?
1. La început nu i-a prea interesat:
2. Totuși, tratatele consemnează câteva încercări
3. Odată cu mutațiile secolului al 19-lea n-au mai avut încotro
Mutațiile
Consecintele  politica de locuire + o nouă problematică arhitectural-
urbanistică
4. Cum s-a configurat noul domeniu al gândirii arhitecturale și proiectării?

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
la început nu i-a prea interesat
1. Locuința banală se rezolva organic – construcție vernaculară
2. Pe arhitecți i-a interesat in măsura în care se face necesar controlul estetic al spațiului urban –
după Renaștere. Relația organică dintre locuință și spațiul urban intră sub control estetic.
3. Apare o presiune a spațiului urban asupra locuinței, care însă se oprește la nivelul fațadei; se
rezolvă la nivelul interfeței dintre spațiul urban și arhitectura locuinței.
4. Locuința nu se schimbă substanțial (devine doar în timp mai confortabilă).

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1. Locuința banală se rezolva organic /orașul împreună cu așezarea – construcție vernaculară

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
2. Pe arhitecți i-a interesat in măsura în care se face necesar controlul estetic al spațiului urban –
după Renaștere. Relația organică dintre locuință și spațiul urban intră sub control estetic.

Panoul din Urbino, cca. 1460-1500) atribuit lui Piero della Francesca (1415-1492) Luciano Laurana…

De la organicitatea medievală a unității în diversitate la regularizarea străzii sub controlul estetic al principiilor clasice (embellissement)

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
3. Apare o presiune a spațiului urban asupra locuinței, care se oprește la nivelul fațadei (se
regularizează; se rezolvă la nivelul interfeței dintre spațiul urban și arhitectura locuinței.
4. Locuința nu se schimbă substanțial (devine doar în timp mai confortabilă).

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
totuși, încercări
Arhitecți
1.Sebastiano Serlio (1475-1554) – Cartea VI (1547-1551) - Libro Sesto di tutte le habitationi
2.Pierre Le Muet (1691-1569) - Manière de bastir pour touttes sortes de personnes... (1623)

Filantropi
Fugger – Die Fuggerei
mănăstiri, municipalități de orașe cu caracter special (ex. orașele hanseatice)...

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Arhitecți
1.Sebastiano Serlio (1475-1554) – Cartea VI (1547-1551) - Libro Sesto di tutte le habitationi
Primul arhitect care arată interes pentru locuința claselor sărace și primul care ia în seamă arhitectura vernaculară (franceză) în
propunerile lui.
Se ocupă și de locuința claselor sărace și mijlocii; adaugă locuințe comunale unde se foloseau în comun bucătăriile și toaletele.
Propune locuințe urbane pt 11 categorii sociale, de la cabane de muncitori până la un proiect pt Luvru.
4 modele rurale și 5 urbane, între tradiția franceză și cea italiană.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Arhitecți
2.Pierre Le Muet (1691-1569) - Manière de bastir pour touttes sortes de personnes... (1623)

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Filantropi
Societăți filantropice, biserica, municipalități de orașe cu caracter special (ex. orașele
hanseatice)...care construiesc pentru săraci
Filantropia: valoare morală cu dimensiune politică
Henry Cockeram, in his English dictionary (1623), cited "philanthropie" as a synonym for "humanitie"(in Latin, humanitas)
in the works of Anthony Ashley-Cooper, 3rd Earl of Shaftesbury and Francis Hutcheson, who proposed that philanthropy is the
essential key to human happiness, conceived as a kind of "fitness"—living in harmony with Nature and one's own circumstances

Die Fuggerei, Augsburg, sec. XVI (1521)


Arh. Thomas Krebs
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
secolul al 19-lea i-a obligat
Mutațiile secolului al 19-lea conturează O NOUĂ PROBLEMATICĂ
REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ
SALTUL DEMOGRAFIC
GÂNDIREA SOCIAL POLITICA
DEZVOLTAREA URBANĂ: “ORAȘUL LIBERAL” și locuința lui
CRIZA PROFESIUNII
Obligă NOI ATITUDINI = GÂNDIREA MODERNĂ
1. PE LINIE POLITICĂ: obligația societății de a da locuință celor care nu și-o pot permite
FINANȚARE DIN BANI PUBLICI = LOCUINȚA SOCIALĂ
→ necesitatea unui control de altă factură decât cel estetic asupra orașului
Ambele aduc problema locuinței banale în sfera politicului → POLITICA DE LOCUIRE
- se conturează liniile care se aplică și astăzi
2. PE LINIE ARHITECTURALĂ = GÂNDIREA LOCUINȚEI URBANE
MODERNE:
Arhitecții încep să se gândească sistematic la chestiunea locuinței "banale"/a celor mulți / a numărului mare
Gândirea este, inevitabil, tributară liniilor generale de gândire ale momentului → de aceea se conturează înafara
profesiunii

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Mutațiile secolului al 19-lea
REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ
Dezvoltarea științifică și tehnologică  producția industrială  mutații
economice  noi unitati de producție la scară mare: oportunități
noi de câștig al existenței
Decăderea producției mestesugărești  clasa mijlocie a meșteșugarilor decade
O schimbare de clase sociale  noua clasă industrial-financiară ia conducerea, în paralel cu
DECĂDEREA CLASEI MIJLOCII / MEȘTEȘUGĂREȘTI

Orașul devine punct de atracție datorita locurilor de muncă  puternică


migrație sat – oraș

SALTUL DEMOGRAFIC
Creștere demografică fără precedent a populației  o “altă epocă demografică”: Anglia:1801 – 9 milioane locuitori; 1811 – crește
cu 14%; 1821 – creștere >20%; 1901 – 41 milioane; Franta: 27 milioane (1800) – 38 milioane (1900); Germania: 23 milioane
(1800) – 56 milioane (1900)
Datorită revoluției industriale, creșterea demografică este inegală; cea urbană este și mai mare decât cea generală.
Creșterea demografică urbană se face printr-o populație saracă, în căutare de lucru; o populație care pleacă de la sate în
speranța unei vieți mai bune  SCHIMBAREA PROFILULUI SOCIAL AL ORAȘULUI
Intre 1850 si 1900, in Europa, numărul de orașe mari
(100.000-200.000 loc) se tripleaza (1950-1900)
Cu variații de la regiune la regiune, între 1500 si până în 1800,
raportul rural/urban în Europa = 9/1; la 1800, rata de
urbanizare =17,5%. După 1800 raportul se schimba vertiginos.
Ro: 1800 - luând in considerare orase de peste 2000 locuitori:
Transilvania – 7,1% din 3 milioane locuitori; Tara Romaneasca
-5,7% din 1milion; Moldova – 7,8% din 900.000
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Mutațiile secolului al 19-lea

GÂNDIREA SOCIAL POLITICĂ:


Liberalismul și socialismul

Democrația modernă
1787-88-89 - Constituția americană
1789 - Declarația universală a drepturilor omului

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Mutațiile secolului al 19-lea

DEZVOLTAREA URBANĂ:
DEZVOLTAREA LIBERALA  în domeniul urban se dezvoltă speculația funciară și imobiliară ca
răspuns la cererea mare de locuințe a pieței
Lipsa unui control administrativ  orașele cresc spectaculos cu periferii de proastă calitate din
punct de vedere constructiv, igienic și estetic.
Imaginea orașului se modifica datorită marilor lucrări industriale, căilor ferate, locuințelor cu
apartamente de închiriat, creșterii mobilității populației  UN ALTFEL DE ORAȘ

LOCUINȚA CLASEI MIJLOCII A ORAȘULUI PREINDUSTRIAL (organism individual, înglobând


producția și viața familiei) dispare și se pierde în anonimat datorită schimbărilor economice
(decăderea artizanatului; externalizarea funcțiunilor de producție și afaceri) și sociale.
Noua clasă saracă (muncitori și oameni în căutare de lucru) nu-și poate construi o locuință,
locuiește cu chirie (1800 - cca. 60% chiriași; 1900 - cca. 90%) sau pe unde apucă.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Mutațiile secolului al 19-lea

“ORAȘUL LIBERAL”
(denumire dată de Leonardo Benevolo, Storia della citta) este perceput în general ca un fenomen
nociv: RĂUL URBAN
aglomerație, criminalitate
locuințe insalubre,
insuficiența canalizărilor și infrastructurii edilitare,
boli, mortalitate infantilă, speranță mică de viață, molime,
poluare olfactivă și sonoră
urâțenie, dezordine, haos,
incapacitatea de a stimula sentimente de solidaritate umană, apartenența și participare la comunitate.
“Orașul liberal” aduce O NOUĂ PROBLEMATICĂ, în noi termeni:
edilitară, de igienă, de ocupare a solului, culturală, de circulație, locuința de masă etc.
Locul controlului estetic al orasului este luat de controlul chestiunilor cantitative.

CRIZA PROFESIUNII
ARHITECTUL nu e pregătit să răspundă acestor cerințe (preocuparea lui e estetică, în primul rând)
și pierde teren.
Este înlocuit în gestiunea orașelor de ingineri, economiști și administratori; apar urbanismul și
urbanistul.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Răul urban: « ...consecință a revoluției industriale, care aruncă o
întreagă populație muncitorească în orașe care nu sunt în stare să o primească. »

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Răul urban: « ...consecință a revoluției industriale, care aruncă o
întreagă populație muncitorească în orașe care nu sunt în stare să o primească. »

CONȘTIENTIZAREA “RĂULUI”:
Epidemii de holeră (1832, 1848-1850) 
interesul public și al oficialităților pentru felul
în care locuiesc săracii (potențiali votanți)
Valoarea muncitorului pentru patronul său 
măsuri reformatoare timpurii – cartiere și orașe
muncitorești finanțate de patroni
Considerente umanitare, religioase și
morale  reformatori sociali, patroni cu
idealuri religioase, catolicismul social
Actori cheie pentru conștientizarea
problemelor: ziare, partide politice, filantropi,
filosofi, utopiști, gânditori/reformatori sociali,
clerici (catolicismul social), medici, igieniști …

PRIN PRESIUNI SE IMPUNE


NECESITATEA UNOR ACTIUNI COERENTE
SI SUSTINUTE PRIVIND LOCUIREA
URBANĂ
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LONDRA: HARTA SĂRĂCIEI

Part of Charles Booth's


poverty map showing the Old
Nichol, a slum in the East End
of London. Published 1889 in
Life and Labour of the People
in London. The red areas are
"middle class, well-to-do", light
blue areas are “poor, 18s to
21s a week for a moderate
family”, dark blue areas are
“very poor, casual, chronic
want”, and black areas are the
"lowest class...occasional
labourers, street sellers,
loafers, criminals and semi-
criminals".

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
secolul al 19-lea obligă
Mutațiile secolului al 19-lea conturează O NOUĂ PROBLEMATICĂ
REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ
SALTUL DEMOGRAFIC
GÂNDIREA SOCIAL POLITICA
DEZVOLTAREA URBANĂ: “ORAȘUL LIBERAL” și locuința lui
CRIZA PROFESIUNII

Obligă NOI ATITUDINI = GÂNDIREA MODERNĂ


1. PE LINIE POLITICĂ: obligația societății de a da locuință celor care nu și-o pot permite
FINANȚARE DIN BANI PUBLICI = LOCUINȚA SOCIALĂ
→ necesitatea unui control de altă factură decât cel estetic asupra orașului
Ambele aduc problema locuinței banale în sfera politicului → POLITICA DE LOCUIRE
- se conturează liniile care se aplică și astăzi
2. PE LINIE ARHITECTURALĂ = GÂNDIREA LOCUINȚEI URBANE
MODERNE:
Arhitecții încep să se gândească sistematic la chestiunea locuinței "banale"/celor mulți / numărului mare
Gândirea este, inevitabil, tributară liniilor de gândire ale momentului → de aceea se conturează înafara
profesiunii

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
un dublu răspuns
o1. DIN PARTEA GUVERNELOR: POLITICILE DE LOCUIRE
găsirea de formule legislative și resurse financiare; politicile de locuire
In ultimii ani ai secolului al XIX-lea, legislatia europeana privind locuinta se va indrepta atat spre asigurarea unei finantari
publice adecvate constructiei de locuinte cu pret redus, cat si spre punerea la punct a unui instrument legislativ capabil sa
condamne proprietatea nepotrivita cu noile norme de sanatate publica si sa controleze noile dezvoltari.
Aceasta este linia generala adoptata de Marea Britanie, Belgia, Franta, Olanda, Germania, Italia etc.
Desi puternic reformatoare, aceasta legislatie va ramane adesea numai nominala, daca judecam dupa efecte. In ciuda largirii
politizarii problemei, abia dezastrul produs de al doilea razboi mondial va reusi sa puna in miscare un larg program de
constructie de locuinte sociale (M.Pawley, Architecture versus housing).

o2. DIN PARTEA PROFESIONIȘTILOR: LOCUIREA MODERNĂ


găsirea soluțiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane și in
special a locuirii celor lipsiți de mijloace

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
o1. RĂSPUNSUL DIN PARTEA GUVERNELOR:
Problema controlulului se pune mai ales în termeni cantitativ-pragmatici:
politica funciară, ansamblu de prevederi igienico-sanitare, prevederi economico-financiare, ansamblul legislativ,
prevederi administrative  MĂSURI PRIVITOARE LA LOCUIREA ECONOMICĂ: legi privind alocarea de
fonduri publice, metode de administrare, norme igienice (de la chestiuni edilitare și sanitare la controlul
aglomerației), legi privind expropierea pentru interes public, societăți de constructie pentru locuințe ieftine din
bani publici, controlul chiriilor (mai tărziu)

LOCUINȚA SOCIALĂ
= un vehiculul prin care se răspunde crizei locuirii
= locuința finanțată din bani publici pentru categoriile deprivilegiate
POATE FI:

! unifamilială sau colectivă,


construită direct de stat/administrații locale sau prin societăți dedicate

POLITICA DE LOCUIRE
= ansamblu de dispozitii legislative și financiare privind promovarea, finanțarea, realizarea
și administrarea locuințelor, în conformitate cu anumite standarde de igienă și confort
acceptate și cu gestiunea orașului, în general.
SE POATE REFERI LA:

! toate tipurile de locuinte (privilegiate si « populare », colective sau individuale


etc.), în acord cu politica urbană, dar problema grea este cea numărului mare,
fără posibilitati financiare.
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINȚA SOCIALĂ
În țările industrializate iau naștere diverse societăți / organisme publice pentru administrarea banilor
publici alocați construcției de locuințe pentru muncitori. În paralel, legislația privitoare la locuința
economică stabilește norme igienice și de suprafață care impun o locuire mai civilizată.

POATE FI:
unifamilială sau colectivă,
construită direct de stat/administrații
locale sau prin societăți dedicate

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
EXEMPLE DE LOCUINȚA SOCIALĂ
1867 – Grosvenor Estate, Gattliff Building, Londra

Anglia: 1845 «Societatea pentru ameliorarea


locuintelor claselor muncitoare»
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINȚA SOCIALĂ
Anglia - 1890 - Housing of the Working Classes Act
1895-1903 – Boundary Estate, London City Council
The campaign to raze the Old Nichol Rookery slum was spearheaded by Rev Osborne Jay.
Officials opted to flatten the Old Nichol slum — a notorious no-go zone.
The design for the Boundary Street Estate was far removed from the usual housing for the
poor.
The central mound was raised from the rubble and left-behind items of the former slums.
The new tenements housed some 6,000 residents at their peak, which exceeded the number
displaced by the construction. Tellingly though, it's said that only 11 of the former slum-
dwellers could afford the new rents.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
2014- BIENALA DE LA VENETIA:
Pavilionul britanic, A Clockwork Jerusalem, este ”o chemare la arme pentru
arhitectura contemporană”.
Curators Sam Jacob, co-founder of FAT, and Wouter Vanstiphout, partner at Dutch practice Crimson
Architectural Historians worked with the British Council to create the provocative exhibition at the British
Pavilion, A Clockwork Jerusalem, which provided a fresh perspective on British modernism.
Sam Jacob says his exhibition aims to revive the "imaginative visions and entrepreneurial spirit" of postwar
public housing projects in Britain.
The British pavilion charts the rise of innovative public housing and planning projects in the UK throughout the
twentieth century, encompassing the New Towns created by British planners after the Second World War and
huge housing developments erected in places such as Hulme in Manchester and Thamesmead in London.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
POLITICA DE LOCUIRE

Este o formă de control de sus în jos a orașului (deci îngrădește libertatea nelimitată
promovată de liberalism)
Caracterizează perioada pe care Leonardo Benevolo o numește « orașul post-liberal »
Se poate referi:
la toate tipurile de locuințe din oraș (privilegiate și « populare », colective sau
individuale etc.), în acord cu politica urbană
dar problema grea rămâne cea a numărului mare, fără posibilitati financiare.

Un exemplu complex = Parisul haussmannian:


1.Construiește Parisul marii burghezii (imobilul haussmannian), capitale du 19e siecle
(locuința pentru marea burghezie = vehicul al modernizării/restructurării masive a orașului
și crează un tip aparte de locuință plurifamilială, imobilul haussmannian
2.Trimite înafara Parisului problema claselor sărace, dar construiește totuși și locuință
socială (despre care se știe mai puțin)

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Un exemplu de politică de locuire: Parisul haussmannian (1853-70)
1. străpungerile și locuința pentru marea burghezie = vehicul al
modernizării/restructurării masive a orașului și crează un tip aparte de locuință
plurifamilială pentru marea burghezie, imobilul haussmannian
2. trimite înafara Parisului problema dificilă a claselor sărace,
3. dar construiește totuși și locuință socială, despre care se știe mult mai puțin.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Un exemplu de politică de locuire: Parisul haussmannian
1. străpungerile și locuința pentru marea
burghezie = vehicul al
modernizării/restructurării masive a
orașului; o operație de modernizare fără
precedent al cărei vehicul a fost un tip de
locuință plurifamilială cu ocuparea
intensiva a terenului prin posibila cuplarea
pe 3 laturi = imobilul haussmannian

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Un exemplu de politică de locuire: Parisul haussmannian
1. Construiește Parisul marii burghezii (imobilul haussmannian), capitale du 19e siecle
(locuința pentru marea burghezie = vehicul al modernizării/restructurării masive a
orașului și crează un tip aparte de locuință plurifamilială, imobilul haussmannian
2. Pentru a le pune în practică, construiește un sistem de expropiere, antrepriză și
finanțare foarte modern (la limită legalității de atunci), precum și primul plan director al
Parisului

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Un exemplu de politică de locuire: Parisul haussmannian

1.Construiește Parisul marii burghezii (imobilul haussmannian), capitale du 19e siecle


(locuința pentru marea burghezie = vehicul al modernizării/restructurării masive a orașului
și crează un tip aparte de locuință plurifamilială, imobilul haussmannian
2.Trimite înafara Parisului problema dificilă a claselor sărace,
dar construiește totuși și locuință socială, despre care se știe mult mai puțin.
PROBLEMA LOCUINTEI SOCIALE: LES CITÉS NAPOLEON III
- prin operatiile haussmann-iene, un număr mare de muncitori (sărăcimea în general)
sunt evacuați, odată cu problema locuirii lor, in afara limitelor noului Paris burghez - va
aparea în timp “periferia roșie” [la banlieu rouge], în care regulile urbane impuse intra-
muros nu vor functiona. Aceste cartiere devin un loc de experiment.
- în sensul vederilor socialiste ale imparatului, se vor construi din banii statului cca. 1500
locuinte in arondismentele mai putin urbanizate.
“La cité Napoleon” își are sursa în mai multe modele (care urmează în curs):
– o reflecție asupra falansterului, familisterului și alte “palate familiale” construite până
atunci;
– o reflecție asupra experienței britanice.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LES CITÉS NAPOLEON III

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LES CITÉS NAPOLEON III

1849 – SOCIETATE CU CAPITAL DE 6 MILIOANE


arh. Veugny – plan de “cetate muncitoreasca”
“Scopul asociatiei este de a edifica “cetăți muncitorești” in fiecare din arondismentele Parisului;
locatarii vor gasi aici locuinte sanatoase, bine aerisite, si , mai ales, la preturi sub cele pe care le
platesc acum pentru o singura camera insalubra.
Locuintele se vor compune dintr-o mica bucatarie si doua dormitoare si o camera si vor fi incalzite
cu calorifere, care vor servi si ca ventilatoare vara.”
Inaugurata in 1851
– 200 locuinte in jurul unei curti centrale
– 27 mp locuibili/familie (fata de standardele epocii de 1 camera/familie)
– echipamente sanitare comune/etaj
– apa distribuita in curte
– confort modern: spalatorie si baie, centrala termica, gradinita, consultatii medicale si distributie de
medicamente gratuite.
– regulament de ordine interioara
Succese si critici (morale, politice, de perceptie)
1852 – NOUA SUBVENTIE: 10 milioane pentru “ameliorarea locuintei muncitoresti in orase”

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LES CITÉS NAPOLEON III – CITÉ OUVRIÈRE RUE ROCHECHOUARD

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LES CITÉS NAPOLEON III – CITÉ OUVRIÈRE RUE ROCHECHOUARD
“ LES CITES NAPOLEON III”

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LES CITÉS NAPOLEON III – CITÉ OUVRIÈRE RUE ROCHECHOUARD
“ LES CITES NAPOLEON III”

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LES CITÉS NAPOLEON III

URMĂRI:

1867 - EXPOZITIA UNIVERSALA - UN


MOTOR AL EXPERIMENTULUI
doua oportunitati:
Crearea unui veritabil muzeu de
arhitectură pe terenurile libere, unde
se vor expune multe idei
Intrarea “economiei sociale” ca parte a
expozitiei (clasa 93, a “locuintelor
caracterizate prin pret scăzut și prin
condiții de igienă și bunăstare”)

1889 - EXPOZITIE UNIVERSALA +


CONGRESUL INTERNATIONAL PT
LOCUINTE IEFTINE:
SOCIETATEA FRANCEZA PENTRU
LOCUINTE IEFTINE (Habitations Bon
Marche /HBM, care va deveni mai
târziu HLM)

Spre 1900, dezvoltarea suburbiilor industriale în « prima coroană »


și în jurul satelor existente.
(din conferința prof. PH. SIMON, UAUIM 24.03.2009)
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINȚA DEVINE O PROBLEMĂ POLITICĂ
LOCUINȚA SOCIALĂ: locuința subvenționată, în diverse feluri, de administrația publică,
din banii publici.
Datorită scării și complexitătii problematicii, locuința socială începe să capete un rol foarte
important în dezvoltarea orașelor ca
PROBLEMĂ-CHEIE ARHITECTURAL-URBANISTICĂ

DEVINE ȘI PROBLEMĂ ARHITECTURALĂ


Formele moderne ale locuinței sociale depind de voința și inteligența politică
(banii publici, de politicile/strategiile de locuire) și de evoluția gândirii arhitectural-
urbanistice.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
o2. RĂSPUNSUL DIN PARTEA ARHITECȚILOR:
găsirea soluțiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane și in
special a locuirii celor lipsiți de mijloace

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
o2. RĂSPUNSUL DIN PARTEA ARHITECȚILOR:
găsirea soluțiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane și in
special a locuirii celor lipsiți de mijloace
Progresul în materie de locuire economică este dublat și susținut de o activă și largă
dezbatere ideologică, ce va prefigura gândirea arhitectural-urbanistică modernă a
locuinței urbane și aplicațiile la scară larga.

GÂNDIREA LOCUINȚEI URBANE MODERNE


PRINDE CONTUR TEORETIC “ÎN AFARA” PROFESIUNII:
modelele ideologice
(ansamblu de idei care vizează să fondeze teoretic organizarea unei noi societăți; reprezintă teorii
din care decurg practicile din diverse domenii (politic, economic, societal, cultural); în cazul nostru,
linii /familii de gândire care conturează anumite direcții de abordare a problemelor locuirii/orasului)
PROFESIONISTII LE VOR INTERPRETA ȘI APLICA:
modelele arhitectural-urbanistice
(ansamblu de cunoștiinte specifice, teoretice și practice, care se interpun între cerintele
societății și transpunerea lor în forme; aplicațiile lor dobândesc adesea un rol exemplar)

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
“MODELELE IDEOLOGICE”
După Francoise Choay, L’urbanisme, utopies et réalités, 1965:
Toate pleacă de la critica orașului liberal și industrial și a societăți moderne, dar se identifică prin
aspectele pe care se axează în primul rând critica acestora și pe poziția față de trecut și
viitor.

MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST


în centrul criticii: degradarea individului
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
în centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare
MODELUL IDEOLOGIC NATURALIST
în centrul criticii: orașul însuși ca fenomen nociv
CRITICA FĂRĂ MODEL
în centrul criticii: exploatarea individului
Model ideologic: ansamblu de idei care vizează să fondeze teoretic organizarea unei noi societăți.
Reprezintă o teorie din care decurg practicile din diverse domenii (politic, economic, societal, cultural).

În cazul nostru, pentru a explica fundamentele teoretice ale "realizărilor și rătăcirilor urbanismului" și a le pune
în ordine, Fr. Choay a grupat textele epocii în trei tipuri de "modele ideologice", adică de familii de gândire.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
REAMINTIM DIN CURSUL 1”

de ce “între“?
GÂNDIREA MODERNĂ A LOCUIRII URBANE (de masă, prin forța
numărului mare) s-a constituit, în jurul a două idei tari:
INDIVIDUL (cu nevoile lui minime care să-i redea demnitatea) și
COMUNITATEA URBANĂ (spiritul comunitar).
Cele două sunt prezente împreună, dar în proporții diferite, în două direcții ideologice (“modelele ideologice”)
care au configurat gândirea modernă a locuinței și care sunt prezente în continuare în căutările de răspunsuri la
problematica contemporană a locuinței și orașului.*

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
Două etape importante, diferențiate după criteriul participării profesioniștilor și, în
consecință, după aplicarea lor:

PERIOADA PRE-URBANISMULUI (secolul al XIX-lea):


se conturează – în afara profesiunii – liniile de gândire care incearcă să găsească
direcții noi de rezolvare a problemelor locuirii și orasului - “modelele ideologice”
PERIOADA URBANISMULUI (începe cu puțin înainte de 1900):
profesioniștii urmăresc să găsească forme de rezolvare practică a problematicii urbane
(incluzând locuirea), creând astfel ”modelele arhitectural-urbanistice” (ansamblu de
cunostiinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si transpunerea lor in forme;
aplicații care dobândesc un rol exemplar)

Bibliografie:
CHOAY, Françoise: l’Urbanisme, Utopies et réalités, Ed. Seuil, 1965, Paidea, 2000
HAROUEL, Jean-Louis: Istoria Urbanismului, Ed. Meridiane, 2001
HALL, Peter: Orasele de maine, Ed. All, 1999
CASTEX, Jean, DEPAULE, Jean Charles, PANERAI, Philippe, Formes urbaines: de l’illot a la barre,
Montreuil, 1980
MUMFORD, Lewis, La Cité à travers l’histoire, Paris, 1961
(LAVEDAN, Pierre, Histoire de l’urbanisme, Paris, 1946, vol. 3)*
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
accentul critic: DEGRADAREA INDIVIDULUI

REPREZENTANȚI:
Charles Fourier, Robert Owen, Victor Considerant, Etienne Cabet,
Pierre-Joseph Proudhon, Benjamin Ward Richardson, Jean-Baptiste
Godin, Jules Verne, Herbert-George Wells etc.
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST

accentul critic: DEGRADAREA INDIVIDULUI


reformatori sociali, socialiști utopici, oameni ai bisericii, filantropi, doctori… animați de idealuri umaniste,
dorind o lume mai bună, critică, teoretizează, caută soluții;
urmându-i pe utopiștii secolului al XVIII-lea, teoreticienii precursori ai curentului progresist se lansează în
descrierea orașului ideal
se înscriu pe linia raționalismului filozofiei Luminilor: explicarea fenomenelor prin relația cauză-efect
gândire orientată spre progres și viitor
propun un cadru spațial foarte riguros, logic, chiar rigid, specializat după activități principale (locuire, muncă,
timp liber)
orașul este văzut ca loc al unei mai bune organizări sociale (alta societate, adesea o societate care
constrânge și in care individul este un “pion”)
o concepție abstractă asupra omului ca individ-tip (determinarea științifica a unui “model uman”), ceea ce
duce la încercarea de a-i crea un cadru satisfăcător printr-o analiza științifică;
pornind de aici, introduc în propunerile lor exigente igieniste: verdeață, aer, lumina, ocupații legate de cultura
pamantului; spații deschise
cred ca analiza rațională poate determina o ordine-tip, aplicabila universal grupărilor umane; dar propunerile
pe care le fac sunt adesea sisteme constrângătoare

consecința periculoasa a acestei linii de gândire: reificarea individului

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST: REPREZENTANȚI

Charles FOURIER (1772-1837) - autodidact si lucrător în comerț


Théorie des quatre mouvements et des destinées générales
propune inlocuirea orașului cu FALANSTERUL
- model de locuire integrat unui concept teoretic mai vast, de organizare socială, țintind către
armonia universală
- palat social (de unde și ideea “palatului pentru popor”, recurentă și azi)
- locuit în comun de aprox. 1600 oameni;

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST : REPREZENTANȚI
Jean B.A. GODIN (1817-1888) - muncitor, apoi patron filantrop
Familisterul din Guise
-1859
un fel de falanster pe
curți interioare (curtile
joaca rolul străzilor
galerie gândite de
Fourier);
dotări: grădina de
agrement, creșa,
economat, spălătorie,
măcelărie, școală,
teatru...

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Familisterul din Guise -1859
Familisterul lui Godin se transformă în cooperativă: pentru a crea o comunitate
de sine stătătoare, într-un cadru corespunzător (se desființează în 1968)
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST : REPREZENTANȚI
Robert OWEN (1771-1858)
“They will be surrounded by gardens, have abundance of space in all directions to keep the air
healthy and pleasant. They will have walks and plantations before them”.
(Book of the New Moral World - 1842)

New Lanark – 2000 muncitori (500 copii)


(azi World Heritage - 185 locuitori)

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
colonia New Lanark
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
"To train and educate the rising generation will at all times be the first object of society, to which
every other will be subordinate". (The Social System, 1826)
"The three lower rooms (in the Institute) will be bombed open for the use of the adult part of the
population, who are to be provided with every accommodation requisite to enable them to read,
write, account, sew or play, converse or walk about. Two evenings in the week will be appropriated
to dancing and music, but on these occasions, every accommodation will be prepared for those who
prefer to study or to follow any of the occupations pursued on the other evenings". (Address to the
Inhabitants of New Lanark, 1816)

http://www.newlanark.org/robertowen.shtml
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Robert OWEN - 1825 - New Harmony / Indiana / SUA
experiment utopic extrem (abolirea banilor și
proprietății private etc.); eșuează după 4 ani,
dar există încă în unele locuri.

New Harmony by F. Bate


(View of a Community, as proposed by Robert Owen) printed 1838
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST

Etienne CABET (1788-1856)


1840, Voyage en Icarie - utopie egalitaristă;
viziune geometrică și igienică asupra lumii;
Orașul ICARIA: decupajul riguros geometric și
rațional al spațiului urban
“Metoda modelului”: oraș model, locuințe model;
echipare igienică; mobilare model, acoperiș
terasă
Eficacitate asigurată prin constrângere și
represiune
Încercări de realizare a unor comune egalitariste
în SUA

Pierre-Joseph PROUDHON (1809-1863)


1865, Du principe de l’art et de sa destination sociale - rigoarea inginerului, funcționalism urban

Benjamin Ward RICHARDSON (1828-1896) - medic


1876, utopia HYGEIA; 1853, Journal of Public Health and Sanitary review; 1862 Social Science
Review
Ambii propun prototipuri: tipuri de locuințe individuale și alte tipuri de clădiri

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
accentul critic: PIERDEREA COEZIUNII UMANE

REPREZENTANȚI:
Augustus Welby Northmore PUGIN, John RUSKIN, William MORRIS

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

accentul critic: PIERDEREA COEZIUNII UMANE


legat strâns de tradiția romantismului englez
ideea de bază: orașul european pre-industrial a reprezentat un moment excepțional al istoriei, realizarea
individuală și înflorirea culturii s-a făcut grație mediului urban;
gândire anti-industrială, hrănită de nostalgia pentru orașul trecutului, cu căldura sa umană și cu calitatea
arhitecturala care se cer re-înviate;
nevoile spirituale sunt mai importante decât nevoile materiale;
estetica ocupa aici locul pe care îl avea igiena pentru progresiști
urâțenia răspândită de societatea industrială este văzută ca rezultat al unei carențe culturale ce nu poate fi
combătută decât prin întoarcerea la o arta inspirata din Evul Mediu, in directa legătură cu renașterea
artizanatului;
resping geometria rigidă: “caroiajul este mormântul sufletului” (Ruskin), prototipurile si standardele: numai
organicitatea poate integra aporturile succesive ale istoriei,
locuințe simple, dar suficient de diverse pentru a reprezenta personalitatea celor care le locuiesc (ca in Evul
Mediu, de ex.)

capcana acestei linii de gândire: reificarea timpului

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST : REPREZENTANȚI
Augustus W.N. PUGIN (1812-1852)
arhitect, adept al « Gothic Revival »

1836 - Contrasts - opune prin gravuri edificii omoloage


din Evul Mediu și din momentul contemporan (un oras
catolic din 1440 si acelasi in 1840, sau edificii cu
destinație similară – ex. asistență socială); caracterul
arhitecturii reflectă societatea și este în favoarea
Evului Mediu
1843 - Apology for the Present Revival of Christian
Architecture in England
Ideile sale sunt preluate si dezvoltate de J. Ruskin si
cunosc, prin el, o mare notorietate.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST : REPREZENTANȚI

John RUSKIN (1818-1900) –scriitor, poet, pictor, critic de artă


1849 - The Seven Lamps of Architecture
1851 - The Stones of Venice
1853 - Lectures on Architecture and Paintings

- influență copleșitoare asupra istoriei și teoriei artei, cu reverberații în teoriile


sociale
- critica societății victoriene – dezagregată, incoerentă – și a industrializării
- analiză critică ascuțită, însă propuneri plate și abstracte
- prin W. Morris și C. Sitte, ideile lui stau la baza urbanismului de factură
culturalistă

« … Arta unei țări exprimă virtuțile sale politice și sociale.


Armonia pe care o degajă străzile unui oraș (vechi), frontonul care se ridică deasupra altora, turnurile
care se succed de-a lungul crestei colinelor, ating un grad de sublim despre care nimic de astazi nu ne
poate da vreo idee.
Faptul că placerile voastre, ca și virtuțile voastre devin mai prețioase prin întrajutorare este o lege
divină si naturală. Arhitectura urbană poate astfel să capete farmecul și sfințenia care îi lipsesc.
Cred că obiceiurile noastre nomade, care au ajuns astazi aproape necesare existenței, sunt, mai mult
decât orice alt caracter al vieții moderne, cauza profundă a viciilor arhitecturii noastre. »

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST : REPREZENTANȚI
William MORRIS (1834-1896)
Arhitect, artist, poet, gânditor și militant: Ruskin îi este “maestrul spiritual”, apoi devine un socialist
militant, cu nuanțe anarhiste:
“In afara plăcerii de a face lucruri frumoase, pasiunea vieții mele stă în ura societății moderne”.
1862 - fondează o “cooperativă” de artă decorativă (Arts & Crafts), ce va avea o influență majoră în
modernizarea practicilor artistice și arhitecturale.

William Morris - The Red House, 1860


Contrar opiniei curente, impulsul decisiv pentru înnoirea discursului arhitectural în secolul al XX-lea nu se
datoreaza inovatiei radicale a curentului progresist, ci procesului de modernizare a artelor decorative, care a
facilitat acceptarea noului de catre public. Timp de câteva decenii, artele decorative au reprezentat domeniul
prioritar al experimentelor inovatoare, devansând si uneori influentând evolutia artelor majore, în special a
arhitecturii. Dupa cum afirma însusi Le Corbusier, “apoteoza artelor decorative în anul 1925 marchează deci,
printr-un paradox, e adevarat, trezirea miscarii arhitecturale a epocii masiniste. (M. Criticos, Modernitatea)
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
MODELUL NATURALIST AMERICAN
accentul critic: ORAȘUL (CA OPUS NATURII)
Un fel de “specie locală” a modelului culturalist, dar prezentând diferențe notabile, dintre care unele
ar putea fi încadrate - paradoxal - în linia progresistă.
Legat de nostalgia pionierului și a naturii sălbatice, față de care orașul industrial este criticat în
diferiti termeni:
Thomas JEFFERSON, în numele democrației și a unui empirism politic;
Ralph Waldo EMERSON (eseist, filozof, poet, transcendentalist) și Henry David THOREAU (scriitor,
poet, critic, filozof, naturalist, aboliționist, trancendentalist; Walden-1854 ) în numele unei metafizici
a naturii;
Henry ADAMS (istoric, jurnalist, memorialist), Henry JAMES (scriitor) și alții, în numele raporturilor
umane.

Ideea unei restaurații a stării rurale, singura care poate permite dezvoltarea personalitătii și
veritabila sociabilitate; de aici și ANTIURBANISMUL AMERICAN.

A influentat urbanismul american al secolului al XX-lea, culminand cu Broadacre City,


“orașul sinucigaș” al lui Frank Lloyd Wright.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL NATURALIST AMERICAN /ANTI-URBANISMUL

Frank Lloyd WRIGHT (1867-1959)


The Disappearing City, 1932
When Democracy Builds, 1945
The Living City, 1958
Mizeria omului în marile orașe actuale:
Pretul Pamantului - ca apanaj al omului, sau acela al omului - ca mostenire fundamentala
a pamantului, au devenit azi incomprehensibile in marile orase pe care centralizarea le-a
edificat (fara sa le gandeasca). … Fericirea cetateanului “urbanificat” consta in a se
aglutina celorlalti in dezordine, abuzat de caldura hipnotica si de contactul constrangator
al multimii. Violenta si rumoarea mecanica a marelui oras ii agita capul “urbanificat”, ii
umple urechile “urbanificate” - precum cantecul pasarilor, fosnetul vantului in copaci,
strigatele animalelor si vocile celor care ii umpleau inima altadata. … O agitatie perpetua
il excita, il impiedica sa mediteze si sa reflecteze mai profund, ceea ce l-a caracterizat
altadata, atunci cand traia si murea sub un cer pur, in natura verde al carui companion
era inca de la nastere.

Viața urbană și democrația:


Idealul nostru social, democratia, a fost originar conceputa ca dezvoltare libera a
individului uman: umanitatea intreaga, libera sa functioneze la unison, in unitate spirituala
si, prin aceasta, dusman al oricarei fantasme si insitutionalizari. … Acest ideal al unei
stari naturale sta in inima democratiei organice si a arhitecturii organice.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Broadacre City

Ideea unei restaurații a stării rurale, singura


care poate permite dezvoltarea personalitătii
și veritabila sociabilitate.

- funcțiuni urbane dispersate în natură


- locuințe exclusiv individuale, pe parcele de
c.1/2 ha.
- celulele (locuințe + servicii) sunt legate într-o
rețea de transport rapid (terestru și aerian) .

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Broadacre City

mare intindere orizontala, aproape “fara limite”


cu parcele de aproape un acru = 4 046,86 mp
pentru fiecare familie.
un oras descentralizat, orizontal si legat de natura.

Sarcina esentiala a fiecaruia dintre noi trebuie sa fie aceea de a integra mijloacele mecanice de
care dispunem azi universal, astfel incat sa-i facem pe oameni liberi sa se consacre lucrurilor cele
mai nobile (…) in scopul dezvoltarii estetice a vietii. ….Daca libera dispozitie a solului este
asigurata in conditii cu adevarat democratice, arhitectura va rezulta in mod autentic direct din
topografie (…) va deveni parte integranta.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Broadacre City
Strâns legat de „modul de viață american” și de o anume cultură a libertății și individualismului

Peisajul – element al arhitecturii Prefabricare Regăsirea agriculturii

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Broadacre City

Amestec de idei progresiste și culturaliste:


-În același timp închis și deschis;
- Preocupat simultan de individ și de comunitate;
- Cu preocupări atât pentru igienă cât și pentru cultură;
- Privește în acelați timp către trecut și către viitor.

Prefigurează
- urbanismul american de
după RM2 (suburbanizarea
extensivă, cultura
automobilului, lipsa
preocupării pentru eficiența
utilizării resurselor),
- precum și unele realități
urbane contemporane
(„oraș difuz”,
„Zwischenstadt” …. – se
vor discuta în anul III –
ACP)

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
CRITICA “FĂRĂ MODEL”
accentul critic: “EXPLOATAREA OMULUI DE CĂTRE OM”

Karl MARX (1818-1883)


Friedrich ENGELS (1820-1895)

1845 – Engels, Situația clasei muncitoare în Anglia: prima sociologie a


locuinței muncitorești;
1848 – MARX și ENGELS, Manifestul partidului comunist: critica socială
foarte pragmatică, îndreptată spre revoluția socială
- orașul este locul istoriei și cadrul luptei de clasă;
- problema locuinței nu poate fi rezolvată independent de problema socială
generală;
- confiscarea și redistributia locuințelor;
- ștergerea diferențelor dintre sat și oras (Engels: crearea orașului-sat).

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
MODELELE IDEOLOGICE NU TREBUIE VĂZUTE CA OPUSE:
directiile de gândire comunică între ele, atât la nivel teoretic,
cât, mai ales, în aplicarea practică:
Principiile culturaliste ale miscarii Arts & Crafts, dictate de un impuls evolutionist, empiric si antiutopic, au contribuit
chiar la fundamentarea directiei opuse, rationalist-progresiste, a Miscarii Moderne. Organizatiile Wiener Sezession
si Deutscher Werkbund, personalitati precum Otto Wagner sau Adolf Loos, iar mai târziu scoala Bauhaus
perpetueaza credinta Arts & Crafts în calitate, simplitate si onestitate, ca si idealul de integrare a artelor,
artizanatului si productiei de serie într-un decor unificat al vietii cotidiene - promovându-le însa sub eticheta unui
rationalism orientat spre valorile noi ale erei industrializarii.
(M. Criticos, Modernitatea)

Modelele ideologice sunt construcții teoretice, linii de


gândire care au catalizat și orientat practica.
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
Toate realizările în materie de locuință pentru muncitori ale secolului
al 19-lea au fost răspunsuri, mai directe sau mai indirecte, la ideile reformatoare ale
epocii, indiferent dacă au fost promovate/subvenționate de stat (locuința socială)
sau de filantropi (locuință filantropică și patronală)

DE EXEMPLU, Locuințele (în “colonii”/sate) construite de patroni pentru


muncitorii lor în sec. 19: Owen (New Lanark), Cadbury (Bournville),
Lever (Port Sunlight), Schneider (Le Creusot), Titus Salt (Saltaire) etc.;
și continuă în sec. 20: Krupp (Essen), Bata (Zlin) etc.

- legate de diverse idealuri morale ale “promotorilor”, dar și


de aspecte pragmatice (valoarea muncitorului pentru patron;
- foarte legate și de utopiile sociale
- toate reprezintă premize ale gandirii moderne a locuirii urbane.

George Peabody (1795-1869)


„părintele filantropiei moderne americane”
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
REALIZĂRI ALE SEC. 19: ALTE CÂTEVA EXEMPLE
LOCUINȚĂ PATRONALĂ

Locuințe Paebody Bldg. Commercial St., Londra


(1863) pentru “industrious poor” (Arh. H.A. Darbishire)
ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINȚĂ SOCIALĂ Mulhouse (Franța / Germania), 1853-97, 1243 locuinte muncitoresti

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINȚĂ PATRONALĂ
Bournville village (cca. 1890), George Cadbury (ciocolată)

Saltaire (1853), Titus SALT (industria textilă/lână)

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINȚĂ PATRONALĂ

William Hesketh LEVER,


admirator al lui Ruskin, pasionat de gotic, construiește satul
Port Sunlight pentru muncitorii fabricii lui de săpun;
600 de case într-un stil tradițional (Early English)

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
gândirea modernă a locuirii
Mai mult sau mai puțin debarasate de conținutul lor ideologic, utopiile pre-urbanismului
vor fi reluate, în forme diverse, de patronat, de puterea publică și de arhitecți și urbaniști,
și vor căpăta aplicații mai sistematice, transpuse în « MODELE ARHITECTURAL-
URBANISTICE » și in politici specifice, care se vor răspândi în întreaga lume, cu diferite
interpretări.

ALO 2016-17 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE