Sunteți pe pagina 1din 5

Unele caracteristici ale personalitatii copiilor pot fi mai dificil de gestionat de catre adulti.

Fie
ca vorbim de agresivitate, fie ca vorbim de sensibilitate ridicata sau de incapatanare, atunci
cand aceste trasaturi devin predominante in personalitatea copilului si ii aduc dificultati in
relatiile cu ceilalti, acesta are nevoie de ajutor pentru a le face fata.

Aceasta este ideea de la care porneste cartea „Copilul care iti da de furca” publicata
de Editura TREI si care prezinta 5 tipuri de personalitati ale copilului care se pot dovedi
dificile pentru parinti.

Copilul hipersensibil
 Temator si precaut.
 Isi traieste intens emotiile si senzatiile fizice.
 Poate avea probleme cu orientarea spatiala si cu estimarea distantelor.
 Este sensibil la sentimentele si expresiile faciale ale celorlalti.
 Da dovada de timiditate atunci cand intalneste oameni noi.
 Traieste intens evenimentele exterioare, dar si propriile stari emotionale.
 Are nevoie din partea parintilor de empatie, fermitate, dar si de blandete in
stabilirea regulilor si de incurajare pentru a explora situatii noi. Parintii ar trebui sa fie
consecventi in relatia cu el, evitand sa alterneze atitudini indulgente cu atitudini exigente.
Copilul neatent
 Nu sta mult intr-un singur loc si trece de la un subiect de conversatie la altul.
 Poate fi hiperreactiv sau hiporeactiv.
 Unora dintre copii le este greu sa se concentreze din cauza modului in care
proceseaza ceea ce vad sau aud, altora din cauza felului in care isi misca corpul, iar altora
din cauza felului in care corpul lor reactioneaza la schimbarile din mediu.
 Se poate concentra in anumite conditii (liniste, incurajarea unui adult).
 Are nevoie din partea parintilor de: sprijin pentru a gasi modalitati potrivite care
sa il ajute sa se concentreze mai bine. Parintii sunt sfatuiti sa nu trateze copilul cu
severitate din cauza problemelor sale de concentrare.
Copilul interiorizat
 Apatic si neinteresat de lumea exterioara.
 Are nevoie de o multime de stimuli pentru a reactiona si ii plac luminile stralucitoare,
zgomotele puternice, miscarea si viteza.
 Poate incepe tarziu sa vorbeasca sau sa mearga.
 Poate avea dificultati in exprimarea propriilor ganduri.
 Concentrat asupra vietii interioare.
 Zgomotele puternice sau miscarile bruste nu ii atrag atentia la fel de repede ca altor
copii.
 Are nevoie din partea parintilor de incercari repetate si energice de atragere a
atentiei si incurajare pentru a explora lumea. Parintii sunt sfatuiti sa atraga atentia copilului
in diferite moduri si sa nu cedeze in fata atitudinii lipsite de interes a acestuia.
Copilul sfidator
 Poate fi negativ, incapatanat si autoritar.
 Nu ii plac schimbarile din rutina si se poate opune acestora, inca din primele zile de
viata.
 Intra in lupte de putere cu parintele sau alti adulti.
 Pentru a evita pedepsele sau situatiile dificile, poate alege sfidarea pasiva.
 Cand se simte depasit de situatie, reactioneaza prin incercarea de a controla lumea
din jur.
 Poate deveni perfectionist sau compulsiv.
 In situatiile dificile, in loc sa se lase coplesit de acestea, devine autoritar.
 Are nevoie din partea parintilor de calm, empatie si intelegere, nu de severitate
si impunerea autoritatii. Parintilor li se recomanda sa nu faca apel la autoritate sau
severitate in relatie cu copilul sfidator, pentru ca rezultatul va fi doar si mai multa opozitie
din partea copilului.
Copilul activ/agresiv
 Reactioneaza impulsiv si fizic la situatii.
 Intai actioneaza, apoi analizeaza.
 Poate fi entuziast si creativ.
 Mai putin sensibil la atingeri si durere.
 Este usor de nemultumit si loveste, ciupeste sau impinge pentru a obtine ce isi
doreste sau pentru a-si exprima furia.
 Are nevoie din partea parintilor de limite ferme si afectiune, incredere si sprijin
pentru a invata sa isi controleze singur comportamentul. Copilul are nevoie de ajutor pentru
a invata sa isi exprime emotiile verbal si sa isi foloseasca ideile pentru a obtine ce isi
doreste, nu violenta. Parintii trebuie sa evite sa fie prea ingaduitori sau prea severi, fiind
recomandabil sa gaseasca o modalitate de a fi consecventi si fermi.
Desigur ca toti acesti copii au si calitati si trasaturi pozitive, care merita si trebuie puse in
valoare. Desi in general impartirea in tipologii este mai mult arbitrara si teoretica, aceasta
abordare te poate ajuta sa identifici trasaturile predominante ale copilului tau si modalitatile
prin care il poti sprijini pentru a se dezvolta echilibrat.
Cum îi pregătim pe copii de Paşte!
59 2016-03-22
În calitatea noastră de părinţi, ne îngrijim în fel şi chip de bunăstarea copiilor
noştri: să fie sănătoşi, sătui, bine îmbrăcaţi, să aibă parte de cea mai bună
educaţie, cea mai bună grădiniţă, şcoală şi, în general, să nu le lipsească
nimic. Deşi s-ar părea că toate acestea sunt suficiente pentru o creştere
armonioasă, rămâne totuşi un capitol - educaţia spirituală - care necesită
aceeaşi atenţie ca şi toate celelalte!

Înainte de sfintele sărbători de Paşte necesitatea de spiritualitate devine tot mai


puternică. Şi pentru că până la 12 ani copiii nu trebuie să ţină post, în sensul tradiţional,
putem să ne educăm copiii... în spiritul postului, pentru că nu e deloc greu să explici
unor copii ce înseamnă Dumnezeu, dragoste, mântuire, păcate, fapte frumoase.
1. Începe cu lecturarea Bibliei pentru copii. Acum librăriile oferă această carte
minunată în diferite ediţii. Citeşte diferite pasaje după care discută cu copiii, pentru a
vedea ce şi cât au înţeles. Vor apărea multe întrebări, la care trebuie să căitaţi răspuns
împreună.
2. Priviţi filme despre viaţa lui Isus Hristos. Selectaţi câteva filme pentru copii
despre viaţa şi moartea lui Isus Hristos şi priviţi-le, împreună cu întreaga familie. Sunt
filme care ne amintesc mereu de atmosfera care domnea în casa noastră, an de an, în
sâmbăta Paştelui, când mama umbla ca furnica, grăbindu-se să termine treburile, iar noi
savuram cu nesaţ filmele care îl întruchipau pe Mesia...
3. Citiţi pilde pentru copii. Pe internet vei găsi site-uri ortodox cu o sumedenie de
pilde povestite pe înţelesul copiilor, un adevărat tezaur spiritual. Puteţi face o tradiţie –
seară de seară, după rugăciunea de dinainte de somn, citiţi sau ascultaţi câte o
istorioară plină de tâlc. Copiilor le vor fi pe plac, cu siguranţă!
4. Faceţi fapte bune împreună! Vei vedea că toate eforturile tale, lecturile şi
rugăciunile dau roade şi că cei mici vor fi motivaţi să facă fapte bune. O idee e să vă
gândiţi la copiii mai puţin fericiţi. Pregătiţi mici cadouri cu dulciuri, fructe sau jucării
pentru copiii care locuiesc într-un centru de plasament temporar sau pentru vecinii
voştri, care ştiţi că nu îşi permit prea multe.
5. Faceţi ilustrate personalizate pentru bunici, rude, prieteni. Cu câteva bucăţi
de carton, hârtie colorată şi clei, puteţi meşteri ilustrate cu tematica sărbătorilor pascale
pentru cei dragi. Cu siguranţă se vor bucura, iar plăcerea celor mici va fi imensă.
6. Implicaţi copiii în pregătirile de Paşti şi explicaţi-le semnificaţia
tradiţiilor. În Săptămâna Patimilor încondeiaţi ouă împreună cu cei mici, lăsaţi-i să vă
ajute la decorul cozonacilor. Între timp le puteţi povesti istorii despre iepuraşul de Paşte,
despre însemnătatea încondeierii ouălor, despre noaptea învierii...
7. Cumpăraţi-le ceva nou. Dacă sărbătorile de Paşte vă leagă de amintiri frumoase,
când mama sau tata venea cu o rochiţă nouă, cu nişte papucei lustruiţi sau o eşarfă
frumoasă, atunci e bine să continuaţi şi voi tradiţia. Dar nu o transformaţi în ceva
pompos, păstraţi o tradiţie frumoasă, simbolică, de suflet.

Aşa copii vor aşteapta sărbătorile pascale cu mult drag, iar amintirea tradiţiilor vor
rămâne în memoria lor pentru ani buni înainte, aşa cum le avem şi noi...