Bac 1998 PDF

BACALAUREAT 1998
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie
SUBIECTUL I
p p
Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = x(x − 1) + x(x + 1).
1. Să se determina domeniul maxim de definit, ie D, domeniul de continuitate s, i domeniul de derivabilitate pentru
funct, ia f .
2. Să se reprezinte grafic funct, ia f (fără derivata de ordinul al doilea).

3. Să se afle aria subgraficului funct, iei f pe intervalul [2, 3].
SUBIECTUL II
( x y
4 y · 4 x = 32
1. Să se rezolve sistemul .
log3 (x − y) = 1 − log3 (x + y)
2. Se consideră G = (−1, ∞). Pentru x, y ∈ G se defines, te legea x ⋆ y = xy + ax + by, unde a, b ∈ R. Să se

determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât ”⋆” săfie lege de compozit, ie pe G s, i (G, ⋆) să fie grup abelian.
3. Să se rezolve ecuat, ia 6x4 + 35x3 + 62x2 + 35x + 6 = 0.
SUBIECTUL III
Se consideră punctele A(1, 1), B(2, 3) s, i dreapta d : x − 4y + 7 = 0. Să se determine coordonatele punctului C ∈ d,
astfel ı̂ncât triunghiul △ABC să fie isoscel cu baza (AB). Să se scrie ecuat, ia ı̂nălt, imii din C.
1
Varianta 2
SUBIECTUL I

x1 x2 x3

1. Se consideră x1 , x2 , x3 rădăcinile ecuat, iei x + 3x − 9x + m = 0, m ∈ R, s, i determinantul ∆ = x2
3 2
x3 x1 .
x3 x1 x2
√
Să se calculeze determinantul ∆ ı̂n funct, ie de parametrul real m. Să se determine m astfel ı̂ncât m+1+ m + 1 =
1
∆.
18
   
 1−x 0 x 
1
2. Se consideră mult, imea M = Ax =  0 0 0  x ∈ R\ .
 2 
x 0 1−x
Să se demonstreze că ı̂nmult, irea matricelor este lege de compozit, ie internă pe M s, i că (M, ·) este grup abelian.
SUBIECTUL II
2x
1. Se consideră funct, ia f definită prin f (x) = 2 arctan x − arcsin ·
1 + x2
Să se determine domeniul maxim de definit, ie D s, i domeniul de derivabilitate pentru funct, ia f . Să se precizeze
dacă există intervale pe care f este constantă (precizat, i constanta).

3 √
2. Se consideră funct, ia f : −∞, → R, f (x) = x 3 − 2x.
2

3 √
Să se determine numerele a, b, c astfel ı̂ncât funct, ia F : −∞, → R, F (x) = (ax2 + bx + c) 3 − 2x să fie o
2
primitivă a funct, iei f .
SUBIECTUL III
Se consideră cercul de ecuat, ie x2 + y 2 − 6x + 3y − 5 = 0. Să se determine coordonatele centrului s, i raza acestui
cerc. Să se scrie ecuat, ia tangentei la cerc ı̂n punctul A(−1, −2). Să se precizeze pozit, ia punctului B(0, −4) fat, ă de
cerc.
2
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Diferent, a dintre coeficientul

binomial
n al celui de al treilea termen s, i coeficientul binomial al celui de al doilea
1
termen al dezvoltării √ + xlg x este 27. Pentru ce valori ale lui x, al doilea termen este 900?
8
x
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ax4 + bx3 + cx2 + dx + e. Să se precizeze dacă există s, i sunt unici
coeficient, ii a, b, c, d, e astfel ı̂ncât să fie ı̂ndeplinite condit, iile:
– graficul să treacă prin punctele O(0, 0), A(1, 0), B(−1, −6), C(2, 12);
– tangenta la grafic ı̂n punctul A să aibă panta egală cu −5.
În caz afirmativ, să se determine aces, ti coeficint, i.
SUBIECTUL II
p
1. Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = −2x + 3(x2 − 1).
a) Să se determine domeniul maxim de definit, ie D s, i să se studieze monotonia funct, iei f .
b) Să se afle asimptotele la graficul funct, iei.
Z a
x
2. Pentru a > 0 se notează I(a) = 2 + 4)
dx. Să se calculeze I(a) s, i lim I(a).
0 (x + 1)(x a→∞
SUBIECTUL III
Se consideră triunghiul △ABC determinat de următoarele drepte:
(AB) : x + 2y − 4 = 0
(BC) : 3x + y − 2 = 0
(AC) : x − 3y − 4 = 0.
a) Să se determine coordonatele punctului A.

b) Să se scrie ecuat, ia ı̂nălt, imii din A.
c) Să se afle aria triunghiului ABC.
3
Varianta 4
SUBIECTUL I
x2 + ax + b
1. Se consideră funct, ia f : R\{1} → R, f (x) = ·
x−1
a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia să admită un extrem egal cu 1 ı̂n punctul de abscisă 0.
b) Pentru a = 1 s, i b = −1, reprezentat, i graficul funct, iei g = f ′ .
2. a) Să se demonstreze că ex ≥ x + 1, pentru orice x ∈ R.
Z 1
1 2 π
b) Arătat, i că ≤ e−x dx ≤ ·
e 0 4
SUBIECTUL II
(
3lg x = 4lg y
(4x)lg 4 = (3y)lg 3
 
0 m 1
2. Se consideră matricea A ∈ M3 (C), A = m −2 0 .
1 −1 m
a) Pentru ce valori complexe ale lui m matricea A este inversabilă?

b) Pentru m = 2 să se determine inversa matricei A.
c) Să se demonstreze că, dacă m = 0, atunci Ak 6= O3 , pentru orice k ∈ N∗ .
3. Pe R se defines, te legea x ⋆ y = ax + ay + bxy + c, a, b, c ∈ R. Să se determine a, b s, i c pentru care e = −4 este
element neutru s, i orice x 6= −5 este simetrizabil.
SUBIECTUL III
Să se determine simetricul punctului A(1, 2) fat, ă de dreapta de ecuat, ie 2x = y + 4.
4
Varianta 5
SUBIECTUL I
   
2 −1 −1 1 1 1
Se consideră matricele A, B ∈ M3 (R), A = −1 2 −1, B = 1 1 1.
−1 −1 2 1 1 1
1. Să se demonstreze că A2 = 3A s, i AB = BA.

2. Să se determine An s, i B n pentru orice n ∈ N∗ .
3. Dacă C = 3A − 3B, să se calculeze C 3 .
SUBIECTUL II
(2m − 1)x + m
Se consideră familia de funct, ii fm : R\{m} → R, fm (x) = , unde m este un parametru real nenul.
x−m
Se notează cu Hm graficul funct, iei fm .
1. Să se reprezinte graficul funct, iei f1 .
2. Să se demonstreze că, pentru orice m, graficele Hm trec printr-un punct fix.
3. Să se arate că, pentru orice m, există un punct situat pe Hm a cărui tangentă este paralelă cu tangenta la grafic
ı̂n A(0, −1).
SUBIECTUL III
Se consideră polinomul f ∈ R[X], f = X 3 + X 2 + aX + b. Să se determine a s, i b, s, tiind că restul ı̂mpărt, irii
polinomului f (X − 3) la X − 1 este −4 s, i rădăcinile ecuat, iei f (x) = 0 satisfac relat, ia x31 + x32 + x33 = 9.
SUBIECTUL IV
4
Se consideră funct, iile f : R → R, f (x) = −x2 + 5 s, i g : R∗ → R, g(x) = ·
x2
1. Să se determine punctele de intersect, ie ale graficelor celor două funct, ii s, i să se rezolve inecuat, ia g(x) ≤ f (x).
2. Să se calculeze aria suprafet, ei cuprinse ı̂ntre graficele celor două funct, ii s, i dreptele x = 1, x = 2.
5
Varianta 6
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve ecuat, ia 4x + 2x+1 · 3x = 3 · 9x .

2. Se consideră mult, imea G = (2, ∞) pe care se defines, te legea x ⋆ y = xy − 2x − 2y + 6, pentru orice x, y ∈ G.
Să se demonstreze că ”⋆” este lege de compozit, ie pe G s, i că (G, ⋆) este grup abelian. Să se arate că funct, ia
f : R → (2, +∞), f (x) = ex + 2, este un izomorfism ı̂ntre grupurile (R, +) s, i (G, ⋆).
3. Să se discute după parametrul real m s, i să se rezolve sistemul de ecuat, ii:


 x + y + mz = 1
x + my + z = 1 .


mx + y + z = 1
SUBIECTUL II
p
1. Se consideră funct, ia definită prin f (x) = 3
x2 + (m − 2)x − m + 2, unde m este un parametru real.
a) Se cere să se determine mult, imea valorilor lui m pentru care domeniul de definit, ie al funct, iei coincide cu
domeniul de derivabilitate.
b) Pentru m = 3 să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
Z π2
2. Se consideră s, irul an = cos2n x dx, n ∈ N∗ .
0
a) Fără a calcula integrala, să se arate că s, irul (an )n≥1 este monoton s, i mărginit.
2n − 1
b) Să se arate, folosind integrarea prin părt, i, că an = an−1 , pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
2n
c) Să se calculeze I3 .
SUBIECTUL III
Să se determine ecuat, ia cercului ce trece prin punctele A(−1, 5), B(−2, −2) s, i C(5, 5), precizând coordonatele
centrului s, i lungimea razei acestui cerc.
6
Varianta 7
SUBIECTUL I


 x + mz = 0
1. Se consideră sistemul 2x + y + 3z = 0 ı̂n necunoscutele x, y, z, unde m este un parametru real. Să se


2x − y + 2z = 0
determine m astfel ı̂ncât sistemul să admită numai solut, ia banală.

1 2 0 1 m 3 5
2. Se consideră matricele A, B, C ∈ M2 (R), A = , B = , C = , unde m 6= . Să se
2 0 −1 0 2 0 4
demonstreze că, pentru x1 , x2 , x3 ∈ R, avem x1 A + x2 B + x3 C = O2 dacă s, i numai dacă x1 = x2 = x3 = 0.
SUBIECTUL II
În mult, imea numerelor complexe se consideră următoarele ecuat, ii:
z 3 − 3iz 2 − 3z + 8 + i = 0 (1)
s, i
z3 + 8 = 0 (2)
1. Arătat, i că z0 este solut, ia ecuat, iei (1) dacă s, i numai dacă z0 − i este solut, ia ecuat, iei (2).
2. Să se rezolve ecuat, iile date.
SUBIECTUL III
Se consideră sistemul cartezian de coordonate xOy s, i punctele A(3, 0), B(0, 2), M (3, −3), respectiv N (−2, 2). Să
se demonstreze că dreptele AN , BM s, i perpendiculara din O pe AB sunt concurente.
SUBIECTUL IV
Z 1
Să se calculeze integrala ln(1 + x2 ) dx s, i limita s, irului
0
n−1
!
1 X
an = ln(k 2 + n2 ) − 2(n − 1) ln n , n ∈ N∗ .
n
k=1
SUBIECTUL V
ex
Se consideră funct, ia f : [0, 1] → R, f (x) = ·
x+2
1. Să se determine funct, iile f ′ s, i f ′′ .
2
2. Să se demonstreze că, pentru orice x ∈ [0, 1], f ′′ (x) > 0 s, i f ′ (x) ≤ e.
9
3. Să se arate că ecuat, ia f (x) = x are solut, ie unică pe intervalul [0, 1].
7
Varianta 8
SUBIECTUL I
Se consideră sistemul (S) cu a, b, c parametri reali:


x + y + z = 0
(S) (b + c)x + (a + c)y + (a + b)z = 0 .


bcx + acy + abz = 0
1. Să se determine condit, ia ca (S) să admită numai solut, ia banală.

2. Fie polinoamele f , g, h ∈ R[X], f = (X − b)(X − c), g = (X − c)(X − a) s, i h = (X − a)(X − b), unde a, b, c
sunt constante reale distincte ı̂ntre ele. Arătat, i că, pentru x1 , x2 , x3 ∈ R, polinomul x1 f + x2 g + x3 h este egal
cu polinomul nul dacă s, i numai dacă x1 = x2 = x3 = 0.
SUBIECTUL II
Să se rezolve ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, ia
√ √ √
z 3 − (2 3 + 3i)z 2 + (1 + 4 3i)z − 3i − 6 3 = 0,
s, tiind că admite solut, ii de forma bi, unde b ∈ R.

SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia cercului tangent axei Ox, având centrul pe prima bisectoare s, i care trece prin punctul A(−2, 1).
SUBIECTUL IV
x
Se consideră funct, ia f : (−∞, 0]\{−1} → R, f (x) = ln |x + 1| + ·
x+1
1. Să se calculeze limitele funct, iei ı̂n capetele domeniului.
2. Să se stabilească monotonia funct, iei.
3. Să se demonstreze că ecuat, ia f (x) = 0 are solut, ie unică pe (−∞, −1).
SUBIECTUL V
Se consideră funct, ia f : [0, 2] → R, f (x) = 2x − x2 . Să se determine m ∈ R, astfel ı̂ncât dreapta de ecuat, ie y = mx
să ı̂mpartă subgraficul funct, iei ı̂n două mult, imi de arii egale.
8
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = (m − 2)x2 − 2mx + 2m − 3, m ∈ R\{2}. Să se determine m, astfel ı̂ncât
inegalitatea f (x) ≤ 0 să fie adevărată pentru orice x ∈ R.
1 1
6
2. Să se determine x ∈ R, s, tiind că al patrulea termen al dezvoltării x 2(1+lg x) + x 12 este egal cu 200.

2X −2X 1

3. Se consideră polinomul P (X) = 1 − X 2 X2 −1 . Să se determine parametrul real a pentru care
−2X − a + 2 X + a X − 2
polinomul admite rădăcină dublă ı̂ntreagă.
SUBIECTUL II
ax2 + bx + c
Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = , unde D este domeniul maxim de definit, ie.
x+d
1. Să se determine a, b, c, d ∈ R, astfel ı̂ncât graficul funct, iei să admită asimptotele x = 3 s, i y = x + 2, iar punctul
A(1, 1) să se afle pe grafic.
2. Pentru a = −1, b = −1, c = −2, d = −3 să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută. Să se discute numărul
rădăcinilor ecuat, iei f (x) = m.
SUBIECTUL III
Să se afle coordonatele punctelor de intersect, ie ale cercului de ecuat, ie x2 + y 2 = 16 cu parabola de ecuat, ie y 2 = 6x.
Să se afle aria fiecărei regiuni determinată de parabolă ı̂n interiorul cercului.
9
Varianta 2
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Să se determine valorile parametrului real a s, i să se rezolve ecuat, ia 3x3 − 12x2 + ax − 6 = 0, s, tiind că rădăcinile
x1 , x2 , x3 satisfac relat, ia x1 + x2 = x3 .


ax + y + 2z = 0
2. Se consideră sistemul x + ay + z = 0 , unde a este un parametru real.


2x + 2y + az = 0
a) Pentru ce valori ale lui a sistemul are doar solut, ia banală?

b) Să se rezolve sistemul pentru a = 1.
3. Se consideră polinomul f ∈ Z3 [X], f = (a2 + a + 1̂)X 3 + (a + 2̂)X + a.

a) Discutat, i, ı̂n raport cu a ∈ Z3 , gradul polinomului f .
b) Pentru a = 2̂, descompunet, i f ı̂n factori ireductibili peste Z3 .
SUBIECTUL II
 x

 xe , x≤0

1. Să se arate că funct, ia f : R → R, f (x) = admite primitive s, i să se determine o astfel de
 2
 x , x>0

x+1
primitivă.
√
2. Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = x − ax2 + bx + 1, unde D este domeniul maxim de definit, ie, iar a,
b ∈ R, a > 0.
1
a) Să se determine a, b, astfel ı̂ncât lim f (x) = − ·
x→∞ 2
b) Pentru a = b = 1 să se determine asimptotele la graficul funct, iei obt, inute.
Z
c) Să se calculeze (x − f (x)) dx pe intervalul I = R.
SUBIECTUL III
Să se calculeze aria triunghiului ABC, s, tiind că A(0, 1), B(4, 2), C(2, 3).
10
Varianta 3
Profilul economic
SUBIECTUL I
n
√ 1
1. Se consideră dezvoltarea y+ √ , unde y ∈ R, y > 0 s, i n ∈ N∗ .
24y
a) Să se determine n pentru care coeficient, ii primului, celui de al doilea s, i respectiv celui de al treilea termen
al dezvoltării formează o progresie aritmetică.
b) Pentru n = 8 să se găsească termenii dezvoltării astfel ı̂ncât puterea lui y să fie număr natural.

a b
2. Se consideră mult, imea de matrice G = A = a, b ∈ Z . Să se demonstreze că G este parte stabilă a
5b a
lui M2 (Z) ı̂n raport cu adunarea, respectiv ı̂nmult, irea matricelor.
Să se arate că G, ı̂mpreună cu operat, iile induse, formează o structură de inel comutativ fără divizori ai lui zero.
SUBIECTUL II
ax2 + bx + 2
1. Se consideră funct, ia f : R\{1} → R, f (x) = , unde a, b ∈ R.
x−1
a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât graficul funct, iei să admită asimptota oblică dreapta y = x + 2.
b) Pentru a = b = 1 să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
c) Pentru a = b = 1 să se calculeze aria mărginită de graficul funct, iei, asimptota oblică s, i dreptele x = 2,
x = 3.
2. Să se calculeze lim x(π − 2 arctan x)
x→∞
SUBIECTUL III
Să se determine centrul s, i raza cercului de ecuat, ie x2 + y 2 − 4x + 6y − 12 = 0. Să se scrie ecuat, ia tangentei ı̂n
punctele cercului care au ordonata nulă.
11
Varianta 4
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ax3 + bx2 + cx + d. Să se precizeze dacă există s, i sunt unici coeficient, ii
a, b, c, d, astfel ı̂ncât graficul să treacă prin punctele O(0, 0), A(1, 0), B(−1, −6), iar la tangenta la grafic ı̂n
punctul A să aibă panta egală cu −5.
În caz afirmativ, să se afle coeficient, ii a, b, c, d.
 
1 0 a
 2
a
2. Se consideră mult, imea G a matricelor de forma M (a) = −a 1 − , a ∈ R.
2
0 0 1
Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui M3 (R) ı̂n raport cu ı̂nmult, irea matricelor s, i că legea indusă
determină pe G o structură de grup comutativ.
SUBIECTUL II
Z x
1. Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât et (2et − 3) dt = 0.
0
Z x
1
Să se determine x > 0 astfel ı̂ncât (2 ln t − 3) dt = 0.
e2 t
4x
2. Se consideră funct, iile f : R → R, f (x) = x2 − 4x s, i g : R\{1} → R, g(x) = ·
x−1
a) Studiat, i variat, ia s, i reprezentat, i graficul fiecărei funct, ii (ı̂n acelas, i reper cartezian).
b) Aflat, i coordonatele punctelor de intersect, ie ale celor două grafice s, i scriet, i ecuat, iile tangentelor la graficul
funct, iei f , respectiv g, ı̂n punctele de intersect, ie.
SUBIECTUL III
Într-un reper cartezian se consideră punctele A(2, 3), B(−5, 1), C(1, −3). Să se scrie ecuat, ia perpendicularei d
duse din C pe AB. Să se afle coordonatele punctului de intersect, ie a dreptei d cu AB.
12
Varianta 5
Profilul economic
SUBIECTUL I
2 lg x
1. Să se rezolve ecuat, ia = 1.
lg(5x − 4)

x y
2. Se consideră mult, imea matricelor M = A = x, y ∈ Z .
−y x
a) Să se demonstreze că M este parte stabilă a lui M2 (Z) ı̂n raport cu adunarea s, i cu ı̂nmult, irea matricelor.
b) Să se demonstreze că M ı̂mpreună cu legile induse formează o structură de inel comutativ.
c) Are inelul M divizori ai lui zero?

4 − x 1 4

3. Să se rezolve ecuat, ia 1 2−x 2 = 0.
2 4 1 − x
SUBIECTUL II
1
1. Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = , a, b ∈ R.
x2 + ax + b
a) Să se determine a s, i b pentru care graficul funct, iei admite ca asimptotă verticală dreapta x = −2 s, i funct, ia
are un maxim ı̂n punctul x = 2.
b) Pentru a = −4 s, i b = −12 să se studieze variat, ia s, i să se construiască graficul funct, iei obt, inute.
c) Pentru a = −4 s, i b = −12 să se calculeze aria suprafet, ei plane mărginită de graficul funct, iei, axa Ox s, i
dreptele x = 4, x = 5.
2(x − 1)
2. Să se demonstreze că, pentru orice x ≥ 1, are loc inegalitatea ≤ ln x.
x+1
SUBIECTUL III
Să se determine coordonatele ortocentrului triunghiului format de punctele A(1, 4), B(3, −1), C(8, −2).
13
Varianta 6
Profilul economic
SUBIECTUL I
√
3
√
1. Să se rezolve ecuat, ia 2x − 1 + 3 x − 1 = 1.
2. Să se rezolve inecuat, ia log2 (9 − 2x ) > 3 − x.
 
1 a+1 0
3. Se consideră matricea A =  0 1 a + 1 ∈ M3 (R).
a+1 0 1
a) Să se determine parametrul real a astfel ı̂ncât matricea A să fie inversabilă.
b) Pentru a = 1 să se determine inversa matricei A.
c) Să se rezolve ecuat, ia matriceală  
1 2 0
2 1 0
X · 0 1 2 = ,
−1 3 2
2 0 1
precizând ı̂n prealabil tipul matricei X.
SUBIECTUL II
x3 − 3x2 + m
1. Se consideră funct, ia f : R\{0} → R, f (x) = , unde m este un parametru real.
x2
a) Să se determine m astfel ı̂ncât funct, ia să aibă un extrem local ı̂n x = 2.
b) Pentru m = 4, să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
c) Să se discute numărul rădăcinilor reale ale ecuat, iei x3 − λx2 − 3x + 4 = 0 după valorile parametrului real λ.
1
2. Să se calculeze primitivele funct, iei f : (1, ∞) → R, f (x) = ·
x(1 + ln x)
Să se determine primitiva F cu prorpietatea F (ee−1 ) = 2.
SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia cercului care trece prin punctele A(1, 2), B(2, 0) s, i are centrul pe dreapta de ecuat, ie y = x − 3.
14
Varianta 7
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuat, ia
mx2 − 2(m − 2)x − m − 10 = 0
are două rădăcini de semne contrare.

 
−1 1 1
2. Se consideră matricea A =  1 −1 1.
1 1 −1
a) Să se demonstreze că matricea A este inversabilă s, i să se calculeze inversa ei.
   
1 x
b) Să se rezolve ecuat, ia matriceală A · X = B, unde B = 2 s, i X = y .
0 z
x+y
3. Se consideră mult, imea M = (−2, 2). Pentru x, y ∈ M se defines, te legea x ⋆ y = xy ·
1+
4
Să se demonstreze că ”⋆” este lege de compozit, ie internă pe M s, i că (M, ⋆) este grup abelian.
SUBIECTUL II
x2 + ax
Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = , a, b ∈ N.
bx − 2
1. Să se stabilească domeniul maxim de definit, ie D al funct, iei.
2. Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia să aibă puncte de extrem ı̂n x = −2 s, i x = 6.
3. Fie a = 6 s, i b = 1.
a) Să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
b) Să se scrie ecuat, ia tangentei la grafic ı̂n punctul de abscisă −2.
c) Să se afle aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei, axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = −6, x = 0.
SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia ı̂nălt, imii din A ı̂n triunghiul ABC, determinat de dreptele:
AB : x − y + 2 = 0,
BC : 3x − y + 1 = 0,
AC : x + 2y + 2 = 0.
15
Varianta 8
Profilul economic
SUBIECTUL I
ln(2x2 − 3x + 1)
1. Să se rezolve inecuat, ia ≤ 0.
x2 − 3x
2. Să se rezolve ecuat, ia x3 − ax2 + bx − c = 0, s, tiind că a, b, c sunt rădăcinile sale.


2x − y + z − t = 1
3. Se consideră sistemul x + y + az + t = −1 .


x − y + z + bt = c
Să se determine a, b, c astfel ı̂ncât matricea sistemului să aibă rangul 2 s, i sistemul să fie compatibil. Pentru
valorile aflate să se rezolve sistemul.
SUBIECTUL II
ln x 1
1. Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = + + ax + b, unde a, b ∈ R.
x x
a) Să se determine a s, i b, astfel ı̂ncât dreapta de ecuat, ie y = x să fie asimptotă a graficului funct, iei f .
b) Fie a = 1 s, i b = 0. Să se determine coordonatele punctului de intersect, ie a graficului cu asimptota oblică a
funct, iei obt, inute.
Z e n+1
2
Să se calculeze In = n (f (x) − x) dx, n ∈ N∗ .

e2
Să se demonstreze că s, irul (In )n≥1 este o progresie aritmetică.
r
x(x − 3)
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie determinat de funct, ia f : [0, 3] → R, f (x) = ·
x−4
SUBIECTUL III
Să se determine coordonatele punctului de intersect, ie a mediatoarelor segmentelor [AB] s, i [AC], unde A(2, 5),
B(5, 1), C(−2, 2).
16
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA IUNIE, ORAL
Biletul nr. 1
Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

2
1. Să se arate că x∈R x = a + a + 1 , a ∈ R = (−∞, −3] ∪ [1, ∞).
a+1
√
x2 + 4
2. Să se determine asimptotele funct, iei f : D → R, f (x) = (D fiind domeniul maxim de definit, ie) s, i să se
3x − 5
precizeze intervalele sale de monotonie.
Biletul nr. 2
1. Să se rezolve inecuat, ia |x − 2| + |x − 1| > 1.

p
2. Să se afle a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât lim n(an − −2 + bn + cn2 ) = 1.
n→∞
Biletul nr. 3
1. Să se determine funct, ia de gradul al doilea f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c, s, tiind că admite un minim egal cu
9 s, i că graficul funct, iei trece prin punctele A(−1; 13) s, i B(2; 10).
2x + 1
2. Să se construiască graficul funct, iei f : R → R, f (x) = √ ·
x2 + 1
Biletul nr. 4
1. Pentru ce valori reale ale lui m inecuat, ia
(m − 1)x2 − (m + 1)x + m + 1 > 0
este verificată pentru orice x ∈ R?

1 2
2. Calculat, i: lim − cot x .
x→0 x2
Biletul nr. 5
x2 + 3x + 2
1. Să se rezolve: −1 < ≤ 2.
x2 − 4x + 3
2. Să se studieze convergent, a s, irului:

1 1 1
an = 1 − 2 · 1 − 2 · . . . · 1 − 2 , n ∈ N, n ≥ 2.
2 3 n
17
Biletul nr. 6

x2 + y 2 = 8
1. Să se rezolve sistemul 1 1 .
 + =1
x y
|x|
2. Să se construiască graficul funct, iei f : R → R, f (x) = ·
x2 + 1
Biletul nr. 7
(
5x2 − 6xy + 5y 2 = 29
7x2 − 8xy + 7y 2 = 43
√
2. Să se construiască graficul funct, iei f : D → R, f (x) = x + x2 + 2x, D fiind domeniul maxim de definit, ie.
Biletul nr. 8
√
3
√
1. Să se rezolve ecuat, ia: x + 45 − 3 x − 16 = 1.
8
2. Să se construiască graficul funct, iei f : D → R, f (x) = x2 + , D fiind domeniul maxim de definit, ie.
x
Biletul nr. 9
√ √
1. Să se rezolve ecuat, ia: 4 − x + 5 + x = 3.
2. Să se demonstreze că dacă a + b + c = 0, atunci
√ √ √
lim (a n + 1 + b n + 2 + c n + 3) = 0
n→0
s, i
lim (a ln(3 + n) + b ln(2 + n) + c ln(1 + n)) = 0.
n→0
Biletul nr. 10
1. Să se determine toate numerele complexe z cu proprietatea z 2 = i.

Z
2. Calculat, i xex sin x dx pe intervalul I = R.
18
Biletul nr. 11
(
x2 − xy = 28
1. Să se rezolve sistemul: .
y 2 − xy = 12
x2 + 1
2. Se consideră funct, ia definită prin expresia f (x) = , a fiind un parametru real strict pozitiv. Să se
x2 + ax + a
determine a astfel ı̂ncât graficul lui f să aibă o singură asimptotă verticală s, i să se reprezinte graficul funct, iei f
pentru a astfel găsit.
Biletul nr. 12
x−2 y−3
1. Să se determine x, y ∈ R astfel ı̂ncât − = 1 − 3i.
1−i 1+i
x+k
2. Se consideră f : (0, ∞) → R, f (x) = √ , unde k ∈ R este un parametru real. Să se determine parametrul k
k
astfel ı̂ncât f (1) = −1 s, i apoi să se reprezinte grafic funct, ia f .
Biletul nr. 13
p √
Să se rezolve ecuat, ia: 16 (0, 25)5− 4 = 2 x+1 .
x
1.
Z 4 p
2. Calculat, i: x x2 + 9 dx.
0
Biletul nr. 14
1. Să se rezolve ecuat, ia: 5lg x − 3lg x−1 = 3lg x+1 − 5lg x−1 .
1
2. Să se determine asimptotele funct, iei f : R\{0} → R, f (x) = xe x2 .
Biletul nr. 15
1. Să se rezolve ecuat, ia: logx 2 − logx 3 = 2.

2. Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuat, iei 1 + x = arctan x.
Biletul nr. 16
1. Să se rezolve ecuat, ia: 2 lg2 x3 − 3 lg x − 1 = 0.

ax2 + 6x + 2
2. Să se afle a, b ∈ R astfel ı̂ncât f (x) = să aibă o unică asimptotă verticală, iar graficul lui f să nu
x2 + 2x + b
intersecteze asimptota orizontală.
19
Biletul nr. 17
1. Să se rezolve inecuat, ia: lg2 x − 2 lg x − 8 ≤ 0.

√
2. Să se reprezinte grafic funct, ia f : D → R, f (x) = ln 1 + x2 − arctan x, unde D este domeniul maxim de
definit, ie.
Biletul nr. 18
1. Să se rezolve inecuat, ia: log2 (9 − 2x ) > 3 − x.

2. Să se afle numerele reale a s, i b dacă dreapta y = 2x + 3 este asimptotă spre +∞ pentru funct, ia f : D → R,
4x2 + ax + 1
f (x) = , unde D este domeniul maxim de definit, ie. Pentru a, b aflat, i, să se construiască graficul
bx + 1
funct, iei.
Biletul nr. 19
1. Să se discute s, i să se rezolve ecuat, ia:

3
loga x − loga2 x + loga4 x ≥ ·
4
2. Calculat, i: limπ (cot x)tan 2x .

x→ 4
Biletul nr. 20
1. Să se rezolve ecuat, ia: lg 2 + lg(4x−2 + 9) ≤ 1 + lg(2x−2 + 1).

√ √
2. Să se studieze monotonia s, i mărginirea s, irului (an )n≥1 definit prin a1 = 2, an+1 = 2 + an , ∀ n ∈ N∗ . În caz
de convergent, ă, să se calculeze limita.
Biletul nr. 21
1. Să se demonstreze că, pentru n ∈ N∗ , avem:
n(n + 1)(n + 2)(n + 3)

1 · 2 · 3 + 2 · 3 · 4 + · · · + n · (n + 1) · (n + 2) = ·
4
√
2. Să se reprezinte grafic funct, ia f : D → R, f (x) = (2 + x) 1 − x, unde D este domeniul maxim de definit, ie.
20
Biletul nr. 22
1. Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , avem:

1 1 1 1 n
+ + + ··· + = ·
1 · 5 5 · 9 9 · 13 (4n − 3)(4n + 1) 4n + 1
1+x
2. Să se reprezinte grafic f : D → R, f (x) = ln , unde D este domeniul maxim de definit, ie.
1−x
Biletul nr. 23
(
Ayx = 7Axy−1
1. Să se rezolve sistemul: .
6Cxy = 5Cxy+1
p
2. Să se reprezinte grafic f : R → R, f (x) = 1 − |x2 − 1|.
Biletul nr. 24
n
√ 1
1. În dezvoltarea a4a+ √ , suma coeficient, ilor binomiali de rang par este egală cu 128. Să se găsească
a
termenul care cont, ine pe a3 .
Z 1
2. Calculat, i: x2 arctan x dx.
0
Biletul nr. 25
1. Să se demonstreze egalitatea: Cn1 + 2Cn2 + · · · + nCnn = n · 2n−1 , ∀ n ∈ N∗ .

√
2. Determinat, i primitivele funct, iei f : (1, 2) → R, f (x) = −x2 + 3x − 2.
Biletul nr. 26
100
3 1
1. Să se găsească rangul celui mai mare termen din dezvoltarea + .
4 4
cos 2x − cos 4x
2. Să se calculeze: lim ·
x→0 x2
Biletul nr. 27
1. Să se determine polinomul f = X 4 + aX 3 + bX 2 + cX + d, astfel ı̂ncât ı̂mpărt, it la X 2 − 3X + 1 să dea restul

2X + 1 s, i ı̂mpărt, it la X 2 − 1 să dea restul 2X + 2.
√ 1
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = (ax + 1 + a2 x2 ) a , unde a 6= 0 este o constantă reală. Să se arate că:
(1 + a2 x2 )f ′′ (x) + a2 xf ′ (x) − f (x) = 0, ∀ x ∈ R.
21
Biletul nr. 28
1. Să se găsească primul termen s, i rat, ia unei progresii geometrice dacă:


 7

 a + a1 =
 4 16
.

 7

 a3 − a2 + a1 =
8
2. Să se arate că pentru orice x ≥ 0 au loc inegalităt, ile:

x
≤ ln(1 + x) ≤ x.
x+1
Biletul nr. 29
1. Să se găsească suma primilor 20 de termeni ai unei progresii aritmetice (an )n≥1 , dacă a6 + a9 + a12 + a15 = 20.
r
x
2. Să se determine asimptotele funct, iei f : D → R, f (x) = x , unde D este domeniul maxim de definit, ie.
x+1
Biletul nr. 30
1. Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât polinomul aX 4 + bX 3 − 3 să fie divizibil cu (X − 1)2 .

1 + xenx
2. Să se studieze continuitatea funct, iei f : R → R, f (x) = lim ·
n→∞ 1 + enx
Biletul nr. 31
1. Să se determine A s, i B astfel ı̂ncât polinomul AX n+2 + BX n + 2 să fie divizibil cu (X − 1)2 .
2. Să se discute după parametrul real m numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei 2 ln x + x2 − 4x + m = 0.
Biletul nr. 32
1. Să se arate că polinomul (X + 1)6n+1 + X 6n+2 se divide cu X 2 + X + 1.

ln x
2. Să se determine intervalele de monotonie ale funct, iei f : (0, ∞) → R, f (x) = √ s, i, folosind rezultatul obt, inut,
√ √
x
să se decidă care din numerele a = 3 5 s, i b = 5 3 este mai mare.
22
Biletul nr. 33
1. Fie ecuat, ia x3 + ax2 + bx + c = 0 având rădăcinile x1 , x2 , x3 . Să se determine ecuat, ia care are rădăcinile
y1 = −x1 + x2 + x3 , y2 = x1 − x2 + x3 , y3 = x1 + x2 − x3 .
x2
2. Să se determine asimptotele funct, iei f : D → R, f (x) = , unde D este domeniul maxim de definit, ie.
|x − 1|
Biletul nr. 34
1. Să se rezolve ecuat, ia x4 − 4x3 + 5x2 − 2x − 6 = 0, s, tiind că suma a două rădăcini este egală cu suma celorlalte
două.
2x
2. Să se demonstreze că: ln(x + 1) ≥ , dacă x ≥ 0.
x+2
Biletul nr. 35
1. Să se determine matricele A ∈ M2 (R) cu proprietatea A2 = I2 , unde I2 este matricea unitate.

Z
2. Calculat, i: e2x cos 3x dx pe intervalul I = R.
Biletul nr. 36
1. Să se determine parametrul m astfel ı̂ncât o rădăcină a ecuat, iei x3 − 28x + m = 0 să fie dublul altei rădăcini s, i
apoi să se rezolve.
(
2x2 + b, dacă x ≤ 2
2. Să se determine constantele a, b ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia f : R → R, f (x) = să fie
2ax3 + 11a, dacă x > 2
derivabilă pe R.
Biletul nr. 37
1. Dacă x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile polinomului X 3 − 2X 2 + 3X + 4, să se calculeze x21 + x22 + x23 s, i x31 + x32 + x33 .
2. Să se demonstreze că x ≤ ex − 1 ≤ xex , pentru orice x ∈ R.
Biletul nr. 38
1. Să se rezolve ı̂n mult, imea C ecuat, ia: 2x4 + 7x3 + 9x2 + 7x + 2 = 0.
(
xex , dacă x ≤ 1
2. Să se determine constantele a, b ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia f : R → R, f (x) = să fie
ax + b, dacă x > 1
derivabilă pe R.
23
Biletul nr. 39
1. Să se determine natura rădăcinilor ecuat, iei x2 (2x2 + 5) − m(x2 + 3) = 3, unde m este un parametru real.
Z 1p
2. Calculat, i: 4 − x2 dx.
0
Biletul nr. 40
1. Să se determine a, b ∈ R s, i apoi să se rezolve ecuat, ia x4 − 7x3 + 21x2 + ax + b = 0, s, tiind că 1 + 2i este rădăcină
a ecuat, iei.
2. Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât funct, ia f : R → R, f (x) = mx − ln(x2 + 1) să fie monoton
descrescătoare pe R.
Biletul nr. 41
1. Să se determine m, n ∈ R s, i apoi să se rezolve ecuat, ia x4 − x3 + mx2 + 2x + n = 0, s, tiind că ecuat, ia admite
rădăcina 1 + i.
Z π2
2. Calculat, i: sin3 x cos2 x dx.
0
Biletul nr. 42

2 1 12
1. Să se determine matricele X ∈ M2 (R), astfel ı̂ncât X = .
−4 1
2. Interiorul cercului de ecuat, ie x2 + y 2 = 16 este ı̂mpărt, it de parabola de ecuat, ie y 2 = 6x ı̂n două regiuni. Să se
calculeze aria fiecăreia dintre ele.
Biletul nr. 43

2 1 1 1

1 2 1 1
1. Să se calculeze determinantul: ∆ = .
1 1 2 1
1 1 1 2
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie determinat de funct, ia f : [0, π] → R, f (x) = sin x.
24
Biletul nr. 44

−1 2 4 5

−1 4 1 2
1. Să se calculeze determinantul: ∆ = .
0 2 1 −2
4 3 2 1

1
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie determinat de funct, ia f : 0, → R, f (x) = arcsin x.
2
Biletul nr. 45
1. Să se verifice egalitatea: 3

a 3a2 3a 1
2
a 2
a + 2a 2a + 1 1
= (a − 1)6 .
a 2a + 1 a + 2 1

1 3 3 1
2. Să se calculeze aria mult, imii plane cuprinse ı̂ntre parabolele de ecuat, ii y 2 = 3x, respectiv x2 = 3y.
Biletul nr. 46
 
2 a −2 2
1. Să se calculeze rangul matricei A = 4 −1 2a 5 pentru diferite valori alu lui a ∈ C.
2 10 −12 1
Z π2
2. Calculat, i: sin2 x cos3 x dx.
0
Biletul nr. 47
 
1 1 1
1. Să se precizeze dacă matricea A = 1 2 3 este inversabilă s, i, ı̂n caz afirmativ, să se găsească inversa ei.
1 3 6
Z π2
2. Calculat, i: ex sin 2x dx.
0
Biletul nr. 48
1. Să se precizeze tipul matricei X s, i apoi să se determine matricea X s, tiind că:
   
1 2 3 −1 5 3
X ·  0 1 2 =  2 1 −1 .
−1 2 1 −3 4 −5
arcsin x
2. Să se determine primitivele funct, iei f : (0, 1) → R, f (x) = ·
x2
25
Biletul nr. 49
 
1 1 1
1. Să se precizeze dacă matricea A = 1 1 −1 este inversabilă s, i, ı̂n caz afirmativ, să se calculeze inversa ei.
1 −1 1
Z 4
x +1
2. Să se calculeze dx pe intervalul I ⊂ (−1, ∞).
x3 + 1
Biletul nr. 50
1. Folosind regula lui Cramer, să se rezolve sistemul:



 6x + 4y + z + 2t = 3

 6x + 5y + 3z + 5t = 6
.

 12x + 8y + z + 5t = 8


6x + 5y + 3z + 7t = 8
√
2. Determinat, i primitivele funct, iei f : (−3, 3) → R, f (x) = x 9 − x2 .
Biletul nr. 51


2x − y + z + 2t = 1
1. Să se rezolve sistemul: x + y + 2z + t = 2 .


3x − 2y + z + 3t = 1
Z 3
x + x2 + x + 1
2. Calculat, i dx pe intervalul I = (−∞, 0).
x3 − x2 + x − 1
Biletul nr. 52
1. Să se determine a, b, c astfel

 ı̂ncât matricea sistemului să fie de rang 2, iar sistemul să fie compatibil. În acest

2x − y + z − t = 1
caz să se rezolve sistemul x + y + az + t = −1 .


x − y + z + bt = c
1
2. Determinat, i primitivele funct, iei f : (0, ∞) → R, f (x) = ·
x(x2 + 1)
Biletul nr. 53


ax + y + z = 1
1. Să se rezolve sistemul: x + ay + z = 1 (discut, ie după parametrul a ∈ R).


x + y + az = 1
Z 1
2. Calculat, i: e2x sin 3x dx.
0
26
Biletul nr. 54
1. Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât sistemul să aibă s, i solut, ii nenule, iar ı̂n acest caz să se rezolve:


 x − 2y + z − t = 0

2x − y + 3z − 3t = 0
.

 x+y+z+t=0


2x + (a − 1)y + 2z + at = 0
√
2. Calculat, i primitivele funct, iei f : R → R, f (x) = x x2 + 1.
Biletul nr. 55
1. Se defines, te legea de compozit, ie ⋆ : R × R → R, (x, y) 7→ x ⋆ y = x + y + xy. Arătat, i că această lege este
asociativă, comutativă s, i cu element neutru. Demonstrat, i că intervalul [−1, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n
raport cu legea ”⋆”.

2 1+x
2. Calculat, i: lim x − x ln .
x→∞ x
Biletul nr. 56
1. Se defines, te legea de compozit, ie ⋆ : R × R → R, (x, y) 7→ x ⋆ y = xy + 2ax + by. Determinat, i a, b ∈ R astfel ı̂ncât

legea ”⋆” să fie comutativă s, i asociativă. Are legea astfel obt, inută element neutru?
(
x2 − x + 1, dacă x ≤ 0
2. Să se determine constantele a, b ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia f : R → R, f (x) = să
a sin x + b cos x, dacă x > 0
fie derivabilă pe R.
Biletul nr. 57
x+y
1. Demonstrat, i că (x, y) 7→ x⋆ y = este lege de compozit, ie internă pe G = (−1, 1) s, i (G, ⋆) este grup abelian.
1 + xy
1
2. Să se calculeze derivata de ordin n (n > 1) a funct, iei f : E → R, f (x) = , precizând mult, imea E a
x+a
punctelor unde f este de n ori derivabilă.
Biletul nr. 58
1. Notăm M = {a+bi | a, b ∈ Z}. Demonstrat, i că M este parte stabilă a mult, imii C a numerelor complexe ı̂n raport
cu ı̂nmult, irea numerelor complexe s, i că formează monoid comutativ ı̂n raport cu operat, ia indusă. Determinat, i
elementele simetrizabile ale monoidului M .
1
xe− x
2. Să se calculeze lim ·
x→0 tan2 x
x>0
27
Biletul nr. 59
1. Fie G = (0, ∞)\{1} s, i legea definită prin (x, y) 7→ x ⋆ y = xln y . Arătat, i că ”⋆” este lege de compozit, ie pe G s, i
(G, ⋆) este grup comutativ.
p
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = |x2 − 1|. Să se calculeze derivatele laterale ı̂n 0, 1 s, i −1.
Biletul nr. 60
1. Pe Z se defines, te legea de compozit, ie Z × Z → Z, (x, y) 7→ x△y = x + y − 1. Demonstrat, i că (Z, △) este grup
comutativ.
3x + 1
2. Să se determine punctele critice pentru f : D → R, f (x) = arctan √ (se vor afla domeniul maxim de
x2 − 1
definit, ie D s, i domeniul de derivabilitate).
Biletul nr. 61
√
1 3
1. Fie ε = − + i s, i G = {1, ε, ε2 } ⊂ C. Demonstrat, i că G este parte stabilă a lui C ı̂n raport cu ı̂nmult, irea
2 2
numerelor complexe s, i alcătuit, i tabla operat, iei induse. Deducet, i că (G, ·) este grup comutativ.
√
 3 1 − x − 2x − 1
, dacă x 6= 0
2. Să se studieze continuitatea funct, iei f : R → R, f (x) = x .
1, dacă x = 0
Biletul nr. 62
1. Pe mult, imea Z a numerelor ı̂ntregi definim legile de compozit, ie x⊥y = x + y + 3 s, i x⊤y = xy + 3x + 3y + 6, ∀

x, y ∈ Z. Demonstrat, i că (Z, ⊥, ⊤) este un inel comutativ.
arcsin x
2. Să se calculeze derivata funct, iei f : D → R, f (x) = √ ı̂n punctul x0 = 0 (se va preciza domeniul maxim
1 − x2
de definit, ie D s, i domeniul de derivabilitate ale funct, iei f ).
Biletul nr. 63

a b
1. Fie A = a, b ∈ Z . Arătat, i că A este parte stabilă a lui M2 (Z) ı̂n raport cu adunarea s, i ı̂nmult, irea
5b a
matricelor s, i că formează un inel comutativ ı̂n raport cu operat, iile induse.
(
x2 − 3x + 2, dacă x > 0
2. Fie f : R → R, f (x) = . Să se studieze derivabilitatea lui f s, i să se determine
0, dacă x ≤ 0
punctele unde tangenta la graficul funct, iei trece prin origine.
28
Biletul nr. 64
(
3̂x + 2̂y = 4̂
1. Rezolvat, i ı̂n Z12 sistemul: .
2̂x + 3̂y = 1̂
2. Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia



 a ln(3 − x), dacă x < 1

f : R\{1} → R, f (x) =
 x
2 − 2,

dacă x > 1
x−1
să aibă limită ı̂n punctul x0 = 1.
Biletul nr. 65
1. Fie f , g ∈ Z5 [X], f = 3̂X 5 + 2̂X 3 + 2̂X + 4̂, g = 2̂X 3 + 3̂X 2 + 1̂. Aflat, i câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui f la g.
enx
2. Să se studieze continuitatea s, i să se traseze graficul funct, iei f : R → R, f (x) = lim ·
n→∞ 1 + enx
Biletul nr. 66

a 2b
1. Fie K = a, b ∈ Q . Arătat, i că K este parte stabilă a lui M2 (Q) ı̂n raport cu adunarea s, i ı̂nmult, irea
b a
matricelor s, i că formează un corp ı̂n raport cu operat, iile induse.
√
x−1
2. Calculat, i: lim √ ·
x→1 3 x − 1
Biletul nr. 67
1. Definim pe R legea de compozit, ie (x, y) 7→ x ⋆ y = x + y + xy s, i fie G = [−1, ∞) s, i H = (−1, ∞). Arătat, i că G
s, i H sunt părt, i stabile ale lui R ı̂n raport cu legea ”⋆” s, i că formează monoizi comutativi ı̂n raport cu operat, ia
indusă. Care din cei doi monoizi este grup?
p
2. Calculat, i: lim (x − x2 − 2x).
x→∞
Biletul nr. 68
(
ˆ
3̂x + 4̂y = 11
1. Rezolvat, i ı̂n Z12 sistemul: .
ˆ
4̂x + 9̂y = 10
2n
2. Să se arate că s, irul an = , ∀ n ∈ N∗ , este monoton, mărginit s, i convergent. Aflat, i limita sa.
(n!)2
29
Biletul nr. 69
1. Definim pe R legea de compozit, ie (x, y) 7→ x ⋆ y = xy − x − y + 2. Studiat, i proprietăt, ile acestei legi.

2. Să se determine constantele reale a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia
(
x2 + a, dacă x ≤ 2
f : R → R, f (x) =
f (x) − f (2)
să fie continuă pe R s, i, ı̂n plus, să existe lim ·
x→2 x−2
30
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
SUBIECTUL I
√
1. Să se rezolve inecuat, ia 2 − x < x.
(
4x − 5 · 9y = −1
4x + 2x · 3y = 6
3. Pentru x, y ∈ Q se defines, te legea de compozit, ie
x ⋆ y = x + y − 5xy.
Să se cerceteze dacă există a ∈ Q astfel ı̂ncât (Q\{a}, ⋆) să fie grup comutativ.
SUBIECTUL II
1. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = (x2 + ax + 1)ex , unde a ∈ R.

a) Să se determine parametrul a pentru care funct, ia este crescătoare pe R.
b) Pentru a = 0 determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei ı̂n punctul de intersect, ie cu axa Oy.
c) Să se demonstreze că g : R → (0, ∞), g(x) = (x2 + 1)ex este bijectivă, cu inversa derivabilă ı̂n punctul
x0 = 1 s, i să se calculeze derivata inversei ı̂n punctul x0 = 1.
Z 1
2. Să se calculeze integrala x2 arctan x dx.
0
SUBIECTUL III
x2 y2
Se dă hiperbola H de ecuat, ie − − 1 = 0.
4 9
√
a) Să se afle ecuat, ia tangentei la hiperbolă ı̂n punctul T (2 2, 3).
b) Să se calculeze aria triunghiului format de asimptotele hiperbolei H s, i dreapta de ecuat, ie 9x + 2y − 24 = 0.
31
Varianta 2
SUBIECTUL I
p √ p √
1. Să se rezolve ecuat, ia x + 2 x − 1 + x − 2 x − 1 = 2.
2. Să se discute, ı̂n funct, ie de parametrul real a, s, i să se rezolve, următorul sistem:


 x − y + az = 1
2x − ay + 2z = − 1 .


x + ay + az = a − 6
3. Să se rezolve următorul sistem: (

Ayx = 7Axy−1
.
6Cxy = 5Cxy+1
SUBIECTUL II
1. Să se calculeze următoarea limită:

q p
2
√
lim n 2 4
n + n +1−n 2 .
n→∞
ax + b
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = , unde a, b ∈ R.
x2 + 1
1
a) Să se determine a, b, s, tiind că funct, ia admite ı̂n x = 1 un extrem egal cu ·
2
b) Pentru a = 1 s, i b = 0 să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia, folosind s, i derivata a doua.
c) Pentru a = 1 s, i b = 0 se notează cu A(u) aria mult, imii cuprinse ı̂ntre axa Ox, axa Oy, graficul funct, iei s, i
1
dreapta x = u (u > 0). Să se determine u > pentru care A(u) < ln(2u − 1).
2
SUBIECTUL III
Se dă cercul de ecuat, ie x2 + y 2 − 4x + 2y = 0. Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin centrul cercului dat s, i este
perependiculară pe dreapta de ecuat, ie 2x + 3y − 4 = 0.
32
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Fie x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f ∈ R[X], f = X 3 + (m + 1)X 2 + 2X + m. Să se calculeze ı̂n funct, ie de m:
x21 + x22 + x23 s, i x31 + x32 + x33 ,
apoi să se rezolve inecuat, ia x31 + x32 + x33 ≥ 5 − 2x1 x2 x3 .

2. Definim pe Z legile de compozit, ie x⊕ y = x+ y + 3 s, i x⊗ y = xy + 3x+ 3y + 6. Să se demonstreze că (Z, ⊕, ⊗) este
un inel comutativ. Verificat, i dacă inelul are divizori ai lui zero. Determinat, i elementele inversabile ale acestui
inel.
3. Să se găsească suma primilor douăzeci de termeni ai unei progresii aritmetice, dacă
a6 + a9 + a12 + a15 = 20.
SUBIECTUL II
(
xex , dacă x ≤ 1
1. Se dă funct, ia f : R → R, f (x) = .
a) Să se determine constantele reale a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia să fie continuă s, i derivabilă pe R.
b) Pentru a = 2e s, i b = −e să se determine o primitivă a lui f pe R.
2. Să se demonstreze că, pentru orice x ≥ 0, au loc inegalităt, ile:
x
≤ ln(1 + x) ≤ x.
x+1
SUBIECTUL III
Să se determine aria triunghiului ABC determinat de dreptele de ecuat, ii:
AB : x − 2y + 4 = 0,
BC : 2x + y + 1 = 0,
AC : x + y + 2 = 0.
33
Varianta 4
SUBIECTUL I
√ √ n
1. Să se determine n astfel ı̂ncât ı̂n dezvoltarea 2x + 21−x (n ∈ N∗ ) suma coeficient, ilor binomiali ai ultimilor
trei termeni să fie egală cu 22. Pentru n = 6 să se determine x s, tiind că suma termenilor T3 s, i T5 este egală cu
135.
2. Se consideră matricea X cu proprietatea
 
−3 4 0
2 1 0
X · 1 1 −2 = .
−1 3 −2
−2 −1 3
Precizat, i tipul matricei X s, i apoi determinat, i această matrice.

3. Rezolvat, i ı̂n Z8 : (
x + 2̂y = 1̂
.
3̂x + 4̂y = 1̂
SUBIECTUL II
1. Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât

p √
lim 2x2 + 4x + 1 − ax − b = 2 2.
x→∞
Z π
4
Z π
4
2. Pentru n ∈ N se consideră integralele In = xn cos 2x dx s, i Jn = xn dx.
0 0
a) Să se calculeze I0 s, i I1 .
b) Fără a calcula integrala In , să se precizeze monotonia s, irului (In )n∈N .
c) Comparat, i integrala In cu integrala Jn . Să se precizeze dacă s, irul (In )n∈N este convergent s, i, ı̂n caz
afirmativ, să se determine limita sa.
SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia cercului circumscris triunghiului ABC, unde vârfurile triunghiului au coordonatele A(2, 5),
B(5, 1) s, i C(−2, 2).
34
Varianta 5
SUBIECTUL I
x2 + (m + 1)x + m + 2
1. Se dă expresia E(x) = ·
x2 + x + m
Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât E(x) să aibă sens s, i să fie strict pozitivă pentru orice x ∈ R.
2. Să se rezolve ecuat, ia 2 lg2 (x3 ) − 3 lg x − 1 = 0.
3. Fie G = (−3, 3). Pentru x, y ∈ G definim:
9(x + y)
x⋆y = ·
9 + xy
Să se demonstreze că ”⋆” este lege de compozit, ie pe G s, i că (G, ⋆) este grup comutativ.
SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, ia f : [−2, ∞) → R, f (x) = |x − 1|e−|x+1|.

a) Să se expliciteze funct, ia f s, i să se studieze derivabilitatea ei.
b) Să se determine extremele locale ale funct, iei.

1
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie determinat de funct, ia f : 0, → R, f (x) = arcsin x.
2
SUBIECTUL III

11
Paralelogramul ABCD are vârfurile consecutive A s, i B de coordonate A(−3, −1) s, i B 2, . Se s, tie că punctul
4
1
Q 3, este intersect, ia diagonalelor paralelogramului. Să se afle coordonatele vârfurilor C s, i D s, i ecuat, ia dreptei
2
BC.
35
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul economic
SUBIECTUL I
(
Ayx = 7Axy−1
6Cxy = 5Cxy+1
   
1 −2 −2 1 −2 −2 4
2. Se consideră matricele A = 3 1 p s, i B = 3 1 1 p. Să se afle numerele reale p s, i q astfel
3 −1 1 3 −1 1 q
ı̂ncât cele două matrice să aibă acelas, i rang.
3. Pentru x, y ∈ R definim legea de compozit, ie x ⋆ y = xy − x − y + 2. Demonstrat, i că G = (1, ∞) este parte
stabilă a lui R ı̂n raport cu operat, ia ”⋆” s, i că G ı̂mpreună cu operat, ia indusă are o structură de grup comutativ.
Demonstrat, i că funct, ia f : R → G, f (x) = 2x + 1 este un izomorfism ı̂ntre grupurile (R, +) s, i (G, ⋆).
SUBIECTUL II
Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = (x − 1)e−x .
a) Să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia f , folosind s, i derivata a doua.
b) Să se calculeze lim A(u), unde A(u) reprezintă aria mult, imii plane mărginite de graficul funct, iei f , axa Ox s, i
u→∞
dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i x = u (u > 1).
SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia simetricei dreptei de ecuat, ie 3x + y − 1 = 0 fat, ă de punctul A(4, −2).
36
Varianta 2
Profilul economic
SUBIECTUL I
p √
Să se rezolve ecuat, ia 16 (0, 25)5− 4 = 2 x+1 .
x
1.
2. Descompunet, i ı̂n factori ireductibili peste Z5 polinomul f = X 4 + X 3 + 2̂X 2 + X + 1̂.

2−x 1−x
3. Pentru fiecare x ∈ R, x 6= 0 se consideră matricea A(x) = si mult, imea E = {A(x) | x ∈ R∗ }.
2(x − 1) 2x − 1 ,
a) Demonstrat, i că pentru orice x, y ∈ R∗ avem relat, ia A(x) · A(y) = A(xy).

b) Calculat, i (A(x))n pentru A(x) ∈ E.
c) Demonstrat, i că ı̂nmult, irea matricelor este lege de compozit, ie pe E s, i că E, ı̂mpreună cu legea indusă, are
o structură de grup abelian.
SUBIECTUL II
x2 + mx + n
Se consideră funct, ia f : R\{1} → R, f (x) = , unde m, n ∈ R.
x−1
a) Să se determine m s, i n astfel ı̂ncât funct, ia f să admită un extrem egal cu 1 ı̂n punctul x = 0.
b) Pentru m = 1 s, i n = −1, să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia f , folosind s, i derivata a doua.
c) Să se scrie ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei de la punctul b) ı̂n punctul de abscisă 3.
d) Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei de la punctul b), axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii
x = 2, x = 5.
SUBIECTUL III
Să se găsească ecuat, ia cercului de diametru [AB], s, tiind că A(3, 2) s, i B(−1, 6). Să se scrie ecuat, ia tangentei la cerc
ı̂n punctul A.
37
Varianta 3
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Să se determine suma primilor 20 de termeni ai unei progresii aritmetice (an )n≥1 dacă
a6 + a9 + a12 + a15 = 20.



4x + my =0
2. Se consideră sistemul y − z = 0 . Pentru ce valori ale parametrului real m sistemul are s, i solut, ii


2x + y + z = 0
diferite de solut, ia nulă? Să se rezolve sistemul ı̂n acest caz.
3. Fie K un corp comutativ s, i polinomul f ∈ K[X].
f (a) − f (b)
a) Dacă a, b ∈ K s, i a 6= b, demonstrat, i că restul ı̂mpărt, irii polinomului f la (X −a)(X −b) este X+
a−b
af (b) − bf (a)
·
a−b
b) Demonstrat, i că dacă a 6= b, X − a | f s, i X − b | f , atunci (X − a)(X − b) | f .
SUBIECTUL II
x2 + ax
1. Se consideră funct, ia f : R\{−1; 3} → R, f (x) = ·
(x + 3)2
a) Să se determine a ∈ R pentru care tangenta la graficul funct, iei ı̂n punctul de abscisă 1 este paralelă cu axa
Ox.
b) Pentru a = −3 să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia, folosind s, i derivata a doua.
ln x
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie generat de funct, ia f : [1, e] → R, f (x) = ·
x
SUBIECTUL III

11 3
Se dă dreapta d de ecuat, ie 2x − y + 4 = 0. Să se cerceteze dacă punctele A(−5, 3) s, i B ,− sunt simetrice
5 5
fat, ă de dreapta d.
38
Varianta 4
Profilul economic
SUBIECTUL I
√ √
x2 −5 x2 −5
1. Să se rezolve ecuat, ia 4x− − 12 · 2x−1− + 8 = 0.
2. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuat, ia
4mx2 + 4(1 − 2m)x + 3(m − 1) = 0
are rădăcini reale strict pozitive.

 
2 1 1
3. Fie matricea A = 1 2 1.
1 1 2
a) Să se demonstreze că există x, y ∈ R astfel ı̂ncât A2 = xA + yI3 , unde I3 este matricea unitate.
b) Este matricea A inversabilă? În caz afirmativ, să se calculeze A−1 .
SUBIECTUL II
x − 1

 , x ∈ (−∞, 1]

 ex
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .

 2

 ln x
, x ∈ (1, ∞)
x
Să se demonstreze că funct, ia f are primitive pe R s, i să se afle o primitivă a sa.
2. S, tiind că a + b + 1 = 0, să se calculeze limita
√ √ √
lim (a n + 1 + b n + 2 + n + 3).
n→∞
SUBIECTUL III
S, tiind că A(1, 2) este piciorul perpendicularei duse din origine pe dreapta d, să se scrie ecuat, ia dreptei d.
39
Varianta 5
Profilul economic
SUBIECTUL I
2
x − 5x + 4
1. Să se rezolve inecuat, ia ≤ 1.
x2 − 4
2. Să se determine m ∈ R s, i să se rezolve ecuat, ia
x3 + mx2 − x − 3 = 0,
s, tiind că rădăcinile sale sunt ı̂n progresie aritmetică.
3. Să se rezolve s, i să se discute după parametrul real m următorul sistem de ecuat, ii:


 x − my + z = 2m
x − 2y + z = −1 .


mx + m2 y − 2z = 2
SUBIECTUL II
x2 + ax + b
Fie funct, ia f : R\{c} → R, f (x) = ·
x+c
a) Să se determine a, b, c, astfel ı̂ncât graficul funct, iei să aibă ca asimptote dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i y = x + 2,
iar P (2, 6) să fie un punct al graficului.
b) Pentru a = 1, b = 0 s, i c = −1 să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia f , folosind derivata a doua.
c) Să se scrie ecuat, ia tangentei la graficul de la punctul b), ı̂n punctul de abscisă −1.
d) Să se calculeze aria mult, imii plane mărginite de graficul funct, iei, axa Oy, asimptota oblică s, i dreapta de ecuat, ie
x = −1.
SUBIECTUL III
Să se precizeze dacă cercul de centru C(4, 0), tangent la dreapta de ecuat, ie d : 4x + 3y − 6 = 0, taie sau nu dreapta
de ecuat, ie 4x − 3y − 6 = 0.
40
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul umanist
SUBIECTUL I
1. Să se determine X ∈ M2 (Z) care satisface relat, ia:

3 1 1 0
·X = .
5 2 0 1
2. Pe R definim legea de compozit, ie

1
x⋆y = (x + y − xy + 1).
2
Să se cerceteze dacă această lege este asociativă, comutativă s, i are element neutru. Dacă există element neutru,
determinat, i elementele simetrizabile fat, ă de legea ”⋆”.
SUBIECTUL II
1. Determinat, i primitivele funct, iilor:

2 √ 1
a) f : (0, ∞) → R, f (x) = −3x4 + − x + 3 sin x + 2 ;
x x +1
b) f : (0, ∞) → R, f (x) = x2 + ln x.
2. Să se calculeze următoarele integrale:
Z 1
a) xe−x dx;
0
Z π
2
b) cos2 x dx.
0
3. Se consideră funct, iile f , g : R → R, f (x) = x2 + 4x s, i g(x) = x + 4.

a) Să se rezolve inecuat, ia f (x) ≤ g(x).
b) Să se calculeze aria mult, imii plane cuprinse ı̂ntre graficele funct, iilor f s, i g s, i dreptele de ecuat, ii x = −4,
x = 1.
41
Varianta 2
Profilul umanist
SUBIECTUL I

1. Fie H = A ∈ M2 (R) A = a b
, a, b ∈ R, a 6= 0 . Demonstrat, i că:
0 1
a) Dacă A, B ∈ H, atunci A · B ∈ H.

1 0
b) Oricare ar fi A ∈ H, există X ∈ H astfel ı̂ncât A · X = I2 , unde I2 = .
0 1
2. Pentru numerele reale x s, i y definim operat, ia x ⋆ y = xy − 5x − 5y + 30.
a) Demonstrat, i că ”⋆” este lege de compozit, ie pe mult, imea G = (5, +∞).
b) Verificat, i dacă (G, ⋆) este grup abelian.
c) Rezolvat, i ı̂n G ecuat, ia x ⋆ x = 9.
SUBIECTUL II

1 √
a) f : R∗ → R, f (x) = (x2 − 4)(x + 1) + − 3 x.
x
b) f : R∗ → R, f (x) = x2 cos x.
x3
2. Fie f : [0, ∞) → R, f (x) = ·
x+1
1
a) Să se arate că există a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât f (x) = ax2 + bx + c − , pentru orice x ∈ [0, ∞).
x+1
Z 3
b) Să se calculeze integrala f (x) dx.
1
ln x
3. Fie funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = 2 . Să se calculeze aria limitată de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele
x
de ecuat, ii x = 1 s, i x = e.
42
Varianta 3
Profilul umanist
SUBIECTUL I

1 1 2 1
1. Se consideră matricele A = s, i B = . Să se determine matricea X ∈ M2 (R) care verifică
0 2 1 0
egalitatea A · X = B.

a b
2. Fie M mult, imea matricelor de forma A = cu a, b ∈ Z. Demonstrat, i că adunarea s, i ı̂nmult, irea
5b a
matricelor sunt legi de compozit, ie pe M s, i verificat, i dacă (M, +, ·) este inel comutativ.
SUBIECTUL II

1
a) f : R → R, f (x) = (2x + 1)2 (x − 1) + ·
x2 +9
b) f : (0, ∞) → R, f (x) = x ln2 x.
Z π2
2. a) Să se calculeze integrala ex sin 2x dx.
0
Z a
b) Să se determine a > 0 astfel ı̂ncât (2 − 4x + 3x2 ) dx = a.
0
3. Se consideră funct, iile f , g : R → R, f (x) = x3 − 2x − 3 s, i g(x) = 2x2 − x − 3.

a) Să se rezolve inecuat, ia f (x) ≥ g(x).
b) Calculat, i aria mult, imii plane cuprinse ı̂ntre graficele celor două funct, ii s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = 1.
43
Varianta 4
Profilul umanist
SUBIECTUL I

1 a
1. Pentru orice a ∈ R definim matricea Ua ∈ M2 (R), Ua = si notăm cu G mult, imea tuturor acestor
0 1 ,
matrice.

1 0
a) Arătat, i că pentru orice a, b ∈ R sunt satisfăcute relat, iile Ua · Ub = Ua+b s, i Ua · U−a = I2 , unde I2 = .
0 1
Deducet, i că ı̂nmult, irea matricelor este lege de compozit, ie pe G.
b) Precizat, i dacă matricea I2 face parte din G s, i verificat, i dacă elementele din G sunt simetrizabile fat, ă de
ı̂nmult, irea matricelor.
2. Pentru x, y ∈ R definim următoarea lege de compozit, ie:
x ⋆ y = xy − 3x − 3y + 12.
a) Verificat, i dacă legea ?⋆? este asociativă s, i comutativă.

b) Fie G = (3, ∞). Demonstrat, i că, dacă x ∈ G s, i y ∈ G, atunci x ⋆ y ∈ G.
c) Cercetat, i dacă există e ∈ G astfel ı̂ncât pentru orice x ∈ G să avem x ⋆ e = e ⋆ x = x.
d) Verificat, i dacă (G, ⋆) este grup abelian.
SUBIECTUL II
x2 − x + 1 1 2
1. a) Să se determine primitivele funct, iei f : (0, ∞) → R, f (x) = √ − + 2 ·
4 x x+1 x +1
x+1
b) Să se determine o funct, ie a cărei primitivă este F : R → R, F (x) = 2 ·
x +1
2. Să se calculeze integralele:
Z π2
a) ex cos 2x dx.
0
Z e
b) ln2 x dx.
1
3. Se consideră funct, iile f , g : R, f (x) = x2 − 2x − 2, g(x) = 2 − 4x − x2 .

a) Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât f (x) ≤ g(x).
b) Să se calculeze aria mult, imii plane cuprinse ı̂ntre graficele funct, iilor f s, i g s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i
x = 3.
44
Varianta 5
Profilul umanist
SUBIECTUL I

1 1 2 1
1. Se dau matricele A = s, i B = . Să se determine matricea X ∈ M2 (R) care verifică egalitatea
2 1 0 3
A · X = B.
2. Pe mult, imea Q se definesc legile de compozit, ie
x ⊕ y = x + y + 2 s, i x ⊗ y = 2xy + 4x + 4y + 6.
a) Demonstrat, i că (Q, ⊕) este grup abelian.

b) Demonstrat, i că (Q, ⊗) este monoid comutativ.
c) Este legea de compozit, ie ”⊗” distributivă fat, ă de legea ”⊕”? Ce concluzie se poate trage?
SUBIECTUL II

1 √ 1
a) f : (0, 1) → R, f (x) = 2x2 − 5x + −x x+ √ ·
x 1 − x2
b) f : R → R, f (x) = e2x sin x.
x2 + 2x
2. a) Fie f : R → R, f (x) = . Demonstrat, i că funct, ia f admite o primitivă F : R → R de forma
(x2 + x + 1)2
ax + b
F (x) = . Constantele a s, i b se vor determina.
x2 + x + 1
Z π
b) Să se calculeze integrala x2 cos x dx.
0
3. Determinat, i aria subgraficului funct, iei f : [1, 2] → R, f (x) = (x2 − x)ex .
45
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se determine cifrele a s, i b astfel ı̂ncât numărul N = a23b să fie divizibil cu 18.
2. La o serbare s, colară s-au vândut bilete a câte 4000 lei s, i a câte 5000 lei bucata. În total s-au vândut 700 de
bilete pe care s-au ı̂ncasat 3000000 lei. Câte bilete de fiecare fel s-au vândut?
5
3. Suma a trei numere este 60. Dacă ı̂nmult, im al doilea număr cu obt, inem acelas, i rezultat ca s, i atunci când
4
adăugăm 5. S, tiind că al treilea număr este cu 6 mai mare decât primul, să se afle numerele.
SUBIECTUL II
1. Se consideră familia de funct, ii de gradul al doilea fm (x) = x2 − 2(m − 1)x + m, unde m este un parametru real.
a) Să se determine curba pe care o descriu vârfurile parabolelor asociate funct, iilor din familie, când m variază.
b) Să se arate că toate parabolele familiei trec printr-un punct fix.
2. Să se rezolve ı̂n mult, imea claselor de resturi modulo 12 următorul sistem de ecuat, ii:
(
5̂x + 4̂y = 4̂
.
2̂x + 3̂y = c
11
SUBIECTUL III
1. Într-un paralelogram ABCD se dau: BC = 45 cm, AC = 17 cm s, i ı̂nălt, imea CE = 8 cm (E ∈ AD). Se

prelunges, te CE până intersectează prelungirea laturii AB ı̂n punctul N . Se cere să se calculeze aria triunghiului
AEN .
2. Laturile bazelor unui trunchi de piramidă triunghiulară regulată sunt de 3 cm s, i respectiv 12 cm. Fet, ele laterale
formează cu planul bazei unghiuri de 60◦ . Să se calculeze volumul trunchiului de piramidă s, i ı̂nălt, imea piramidei
din care provine trunchiul.
46
Varianta 2
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se găsească toate perechile de numere naturale a căror sumă este 87 s, i pentru care 87 este divizibil cu diferent, a
lor.
1 5
2. O fermă a vândut din cantitatea de ros, ii recoltată cu pret, ul de 7000 lei/kg, din cantitate cu 6000 lei/kg
4 12
1
s, i din cantitate cu pret, ul de 5000 lei/kg, iar restul de 7125 kg cu pret, ul de 50400 lei/chintal. 16% din banii
8
ı̂ncasat, i se folosesc pentru investit, ii. Ce sumă s-a folosit pentru investit, ii?
3. La un concurs de matematică, Silviu a obt, inut 10 puncte. S, tiind că avea de rezolvat 8 probleme, iar pentru o
problemă rezolvată corect a primit 3 puncte s, i pentru o problemă nerezolvată i s-au scăzut 4 puncte, aflat, i câte
probleme a rezolvat Silviu.
SUBIECTUL II
1. Să se arate că numerele de forma 10n + 18n − 28 (n ∈ N) sunt divizibile cu 27.
2. Pentru x, y ∈ R definim legea de compozit, ie x ⋆ y = ax + by − xy. Determinat, i numerele reale a s, i b astfel ı̂ncât
legea de compozit, ie să fie comutativă s, i asociativă. Pentru valorile aflate, admite legea de compozit, ie element
neutru? Dacă da, care sunt elementele simetrizabile?
SUBIECTUL III
1. \ = 90◦ s, i
Se dă pătratul ABCD de latură a. Se iau punctele E ∈ (BC) s, i H ∈ (CD) astfel ı̂ncât m(AEH)
\ = 30◦ . Să se calculeze distant, a EC s, i m(ADE).
m(HAE) \
2. Se dă prisma triunghiulară ABCA′ B ′ C ′ , ı̂n care triunghiul ABC este echilateral de latură a, iar muchia AA′
de lungime b, formează cu muchiile AB s, i AC unghiuri de măsură 45◦ . Notăm cu D proiect, ia lui A′ pe planul
(ABC). Demonstrat, i că [AD este bisectoare a triunghiului ABC s, i aflat, i aria laterală a prismei.
47
Varianta 3
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Într-o familie, tatăl are 46 ani, iar fiul său are 19 ani. Cu cât, i ani ı̂n urmă tatăl era de 4 ori mai ı̂n vârstă decât
fiul său?
2. O echipă formată din 10 muncitori poate termina o lucrare ı̂n 20 de zile. După ce echipa lucrează 10 zile, 6
muncitori sunt trimis, i să lucreze ı̂n altă parte. În cât timp vor termina lucrarea muncitorii rămas, i?
3. Un elev are un număr de fotografii. Vrând să le lipească pe filele unui album, constată că, dacă le lipes, te câte
două sau câte cinci sau câte s, apte, pe ultima filă a albumului rămân două fotografii. Să se afle care este numărul
acestor fotografii, s, tiind că el este cel mai mic număr cu aceste proprietăt, i.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 4 − aX 3 + bX 2 + cX + d, f ∈ R[X]. Să se determine a, b, c, d astfel ı̂ncât f

ı̂mpărt, it la X 2 − 3X − 1 să dea restul 2X + 1 s, i, ı̂mpărt, it la X 2 − 1, să dea restul −2X + 2.
2. Să se determine matricea X care satisface egalitatea:
   
1 2 3 −1 5 3
X ·  0 1 2 =  2 1 −1 .
−1 2 1 −3 4 −3
SUBIECTUL III
1. Pe laturile triunghiului ABC se consideră punctele M ∈ (BC) s, i P ∈ (AB), astfel ı̂ncât M B = 2M C s, i

P A = P B. Dacă O este intersect, ia dreptelor AM s, i CP , demonstrat, i că OP = OC s, i OA = 3OM .
2. Sect, iunea axială a unui trunchi de con este un trapez isoscel cu bazele de 20 cm s, i 12 cm, având diagonalele per-
pendiculare. Calculat, i aria laterală s, i volumul trunchiului de con, precum s, i volumul din care provine trunchiul.
48
Varianta 4
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Determinat, i bazele de numerat, ie x s, i y, s, tiind că suma lor este 11 s, i că 231x + 356y = 14135 .
2. Împărt, ind numerele 1774, 2780 s, i 4687 cu acelas, i număr natural n, obt, inem respectiv resturile 10, 8 s, i 7. Să se
determine numărul n.
3. Trei frat, i depun la o bancă 40000000 lei. Jumătate din suma depusă de fratele cel mare este egală cu o treime
din suma depusă de fratele mijlociu s, i egală cu o cincime din suma depusă de fratele cel mic. Să se afle suma
depusă de fiecare frate.
SUBIECTUL II
1. Să se rezolve ecuat, ia 2 lg2 (x2 ) − 3 lg x − 11 = 0.

2. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât următorul sistem să admită s, i solut, ii diferite de solut, ia nulă s, i ı̂n acest caz
să se rezolve: 

(m + 1)x + y+z =0
x + 2(m − 1)y − z = 0 .


(m − 1)x − y+z =0
SUBIECTUL III
1. Diagonalele trapezului ABCD (AB k CD) se intersectează ı̂n O.

a) Să se arate că triunghiurile AOD s, i BOC au aceeas, i arie.
b) Paralela prin O la latura AB intersectează laturile AD s, i BC ı̂n M s, i respectiv N . Demonstrat, i că
M O = N O.
2. Să se determine aria s, i volumul unui tetraedru regulat cu muchia de 10 cm.
49
Varianta 5
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se afle două numere naturale a s, i b, s, tiind că suma lor este 180 s, i că cel mai mare divizor comun al lor este
18.
3 1
2. Două robinete curgând ı̂mpreună, pot umple dintr-un bazin ı̂n 5 ore. Primul robinet, curgând singur, umple
4 4
2
din bazin ı̂n 4 ore. În cât timp va umple bazinul robinetul al doilea curgând singur?
5
1 1
3. O sfoară cu lungimea de 22 m trebuie să fie tăiată ı̂n trei bucăt, i astfel ı̂ncât bucata a doua să fie de 3 ori
2 2
1
mai mare decât prima, iar cea de-a treia de 2 ori mai mare decât prima. Să se afle lungimea fiecărei bucăt, i de
4
sfoară.
SUBIECTUL II
√ √ √
1. Să se rezolve ecuat, ia
2x + 1 = 2 x − x − 3.

x 3y
2. Fie G mult, imea matricelor de forma A = , unde x, y ∈ Q, x 6= 0 sau y 6= 0.
y x
Arătat, i că ı̂nmult, irea matricelor este lege de compozit, ie pe G s, i verificat, i dacă, ı̂mpreună cu operat, ia indusă, G
este grup abelian.
SUBIECTUL III
1. Se consideră trapezul isoscel ABCD având m(Â) = 60◦ , circumscris unui cerc de rază R. Să se calculeze
perimetrul s, i aria trapezului ı̂n funct, ie de R.
√
2. Aria totală a unui paralelipiped dreptunghic este de 142 cm2 , iar diagonala paralelipipedului este de 83 cm.
Să se calculeze dimensiunile paralelipipedului, s, tiind că ele sunt ı̂n progresie aritmetică.
50

Bac 1998 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bac 1998 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BACALAUREAT 1998

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

2. Să se reprezinte grafic funct, ia f (fără derivata de ordinul al doilea).

2. Se consideră G = (−1, ∞). Pentru x, y ∈ G se defines, te legea x ⋆ y = xy + ax + by, unde a, b ∈ R. Să se

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

1. Diferent, a dintre coeficientul

a) Să se determine coordonatele punctului A.

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

a) Pentru ce valori complexe ale lui m matricea A este inversabilă?

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

1. Să se demonstreze că A2 = 3A s, i AB = BA.

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

1. Să se rezolve ecuat, ia 4x + 2x+1 · 3x = 3 · 9x .

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

1. Să se determine condit, ia ca (S) să admită numai solut, ia banală.

s, tiind că admite solut, ii de forma bi, unde b ∈ R.

a) Pentru ce valori ale lui a sistemul are doar solut, ia banală?

3. Se consideră polinomul f ∈ Z3 [X], f = (a2 + a + 1̂)X 3 + (a + 2̂)X + a.

1. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuat, ia

mx2 − 2(m − 2)x − m − 10 = 0

are două rădăcini de semne contrare.

Să se calculeze In = n (f (x) − x) dx, n ∈ N∗ .

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve inecuat, ia |x − 2| + |x − 1| > 1.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Pentru ce valori reale ale lui m inecuat, ia

(m − 1)x2 − (m + 1)x + m + 1 > 0

este verificată pentru orice x ∈ R?

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se determine toate numerele complexe z cu proprietatea z 2 = i.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve ecuat, ia: logx 2 − logx 3 = 2.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve ecuat, ia: 2 lg2 x3 − 3 lg x − 1 = 0.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve inecuat, ia: lg2 x − 2 lg x − 8 ≤ 0.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve inecuat, ia: log2 (9 − 2x ) > 3 − x.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se discute s, i să se rezolve ecuat, ia:

2. Calculat, i: limπ (cot x)tan 2x .

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve ecuat, ia: lg 2 + lg(4x−2 + 9) ≤ 1 + lg(2x−2 + 1).

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se demonstreze că, pentru n ∈ N∗ , avem:

n(n + 1)(n + 2)(n + 3)

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , avem:

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real