13ZHR1RO BraduMihai

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Horticultura
Catedra de Pomicultură
Bradu Mihai Aurel

Sisteme de culturi pomicole
în SRL „Albenii-Agro”, raionul Edineţ
(teza de licenţă)
Conducător ştiinţific:
doctor habilitat, profesor universitar,
Valerian BALAN
Teza de licenţă este admisă pentru susţinere,

Şeful catedrei de Pomicultură Valeriu MANZIUC
Chişinău, 2013
1
CUPRINS
Adnotare.........................................................................................................................................5
Introducere.....................................................................................................................................7
1. SISTEME DE CULTURI POMICOLE................................................................................11

1.1. Sisteme de culturi pomicole....................................................................................................11
1.2. Densitatea de plantare ca factor determinativ al producţiei de fructe....................................15
2. OBIECTE, METODELE ŞI CONDIŢIILE DE EFECTUARE A CERCETĂRILOR....19
2.1. Obiectele de cercetare.............................................................................................................19
2.1.1. Portaltoiul MM 106..................................................................................................19
2.1.2. Portaltoiul M26........................................................................................................22
2.1.3. Portaltoiul Corcoduş................................................................................................23
2.1.4. Portaltoiul Cireş amar..............................................................................................24
2.1.5. Soiul de măr Idared.................................................................................................25
2.1.6. Soiul de măr Renet Simirenko.................................................................................25
2.1.7. Soiul de măr Golden Delicious................................................................................25
2.1.8. Soiul de măr Florina.................................................................................................26
2.1.9. Soiul de măr Gloster................................................................................................26
2.1.10. Soiul de măr Prima.................................................................................................27
2.1.11. Soiul de măr Slava peremojţiam............................................................................27
2.1.12. Soiul de prun Stanley.............................................................................................28
2.1.13. Soiul de cireş Rekordnaia......................................................................................28
2.1.14. Soiul de cireş Valerii Cikalov................................................................................29
2
2.1.15. Palmeta mixtă.........................................................................................................29
2.1.16. Coroana natural-ameliorată cu volum redus..........................................................29
2.1.17. Piramida mixtă.......................................................................................................29
2.2. Metodele cercetării.................................................................................................................30
2.3. Condiţiile de efectuare a cercetărilor......................................................................................31
2.3.1. Condiţiile meteorologice..........................................................................................31
2.3.2. Caracteristica solului................................................................................................34
2.3.3. Agrotehnica..............................................................................................................37
3. REZULTATELE CERCETĂRILOR...................................................................................40
3.1. Înălţimea pomilor....................................................................................................................40
3.2. Diametrul coroanei.................................................................................................................42
3.3. Suprafaţa sub proiecţia coroanei.............................................................................................44
3.4. Volumul coroanei...................................................................................................................46
3.5. Lungimea medie şi însumată a creşterilor anuale...................................................................48
3.6. Numărul formaţiunilor de rod.................................................................................................51
3.7. Recolta de fructe.....................................................................................................................53
3.8. Calitatea fructelor...................................................................................................................58
4. EFICIENŢA ECONOMICĂ A PRODUCŢIEI DE RUCTE..............................................61
5. PROTECŢIA MUNCII...........................................................................................................63
5.1. Reguli de securitate la lucrări cu pesticide..................................................................63

5.2. Reguli de securitate la lucrări cu îngrăşăminte...........................................................64
5.3. Reguli de securitate la îndeplinirea lucrărilor manuale..............................................64
6. PROTECŢIA MEDIULUI......................................................................................................65
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...........................................................................................67
3
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................70
Anexe.............................................................................................................................................72
Anexa 1. Declaraţia privind propria răspundere.....................................................................72
Anexa 2. Curriculum vitae..........................................................................................................73
4
ADNOTARE
Bradu Mihai Aurel, Sisteme de culturi pomicole în Societatea cu Raspundere

Limitată „Albenii Agro”, teza de licenţă în pomicultură, Chişinău, 2013.
Teza este expusă pe 72 pagini tehnoredactate şi include: introducerea, 6 capitole,
concluzii şi recomandări, bibliografia din 23 titluri. Materialul ilustrativ include 20 tabele şi 9
figuri.
Cuvinte cheie: specie, portaltoi, soi, măr, prun, cireş, palmeta mixtă, coroana natural
ameliorată cu volum redus, piramidă mixtă.
Specialitatea: horticultură, 615.1
Scopul lucrării a fost sporirea productivităţii plantaţiilor de măr, prun, cireş, în diferite
sisteme de cultură, şi a eficienţei economice de producere a fructelor prin argumentarea
agrotehnică, biologică şi economică a conducerii pomilor după forma de coroană palmeta mixtă
şi coroana natural ameliorată cu volum redus.
Obiectivele de bază ale lucrării: studierea parametrilor structurii plantaţiei pomicole şi
ai activităţii fotosintetice a pomilor de măr în funcţie de soi şi sistema de formare a coroanei;
evaluarea productivităţii plantaţiei şi eficienţei economice a producerii fructelor de măr în
funcţie de soi şi forma de coroană; stabilirea modului de întreţinere a pomilor de măr, altoiţi pe
portaltoiul M106 şi M26, plantaţi la distanţa de plantare 4,5 x 3 m, 4 x 3m şi 4 x 2m respectiv,
conduşi după sistema palmeta mixtă şi coroana natural ameliorată cu volum redus.
Metodologia cercetării ştiinţifice: investigaţiile ştiinţifice s-au efectuat după metode
aprobate în pomicultură.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: pentru prima dată s-au argumentat din punct de
vedere agrobiologic şi economic avantajele conducerii pomilor de măr după sistema palmeta
mixtă şi coroana natural ameliorată cu volum redus în SRL „Albenii Agro”. Au fost argumentaţi
parametrii structurii plantaţiei pomicole şi metodele de menţinere a lor.
Valoarea aplicativă a lucrării: constă în elaborarea şi recomandarea pentru producţie a
metodelor de obţinere şi menţinere a parametrilor bioconstructivi optimali a pomilor de măr,
prun şi cireş, care contribuie la sporirea producţiei de fructe şi eficienţei economice de producere
a fructelor.
5
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: rezultatele principale ale investigaţiilor au fost
prezentate şi aprobate la cercul ştiinţific „Pomicultorul” (Chişinău, 2012 , 2013) şi la cea de-a 65-
a şi 66-a Conferinţa Știinţifică a studenţilor şi masteranzilor UASM (Chişinău, 2012, 2013).
Conducerea pomilor de măr, prun şi cireş, după sistema palmeta mixtă, coroana natural
ameliorată cu volum redus şi piramidă mixtă s-a implementat în producţie pe o suprafaţă de 84
ha în SRL „Albenii Agro”, raionul Edineţ.
6
INTRODUCERE
Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Vigoarea diferită a speciilor, soiurilor

şi portaltoilor permite o bună stăpânire a vegetaţiei. Datorită multiplelor combinaţii soi/portaltoi,
numeroaselor distanţe de plantare, cât şi a modurilor de grupare a pomilor ca urmare a
diversităţii materialului biologic existent s-au impus numeroase cercetări cu privire la sisteme de
conducere a pomilor. Mărul, datorită gamei foarte mari de portaltoi şi chiar cu soiuri de vigori
diferite oferă posibilitatea folosirii a tuturor sistemelor de cultură, permiţând adaptarea livezii la
soluri mai puţin fertile sau la diferite sisteme de conducere a coroanei pomilor. Dintre sistemele
de conducere experimentate la măr menţionăm formele aplatizate (palmeta cu braţe oblice,
palmeta cu braţe orizontale, palmeta liber aplatizată, cordon vertical, etc.), formele libere (Slanke
spil, sistemul Super spindle, fusul Nord olandez etc.) şi formele în două planuri oblice (Tatura
Trellis, „sistem în V” sau sistem V Guttingen) care demonstrează această mare diversitate (N.
Ghena et al. 2004; Il. Donica et al. 2008).
Obţinerea de recolte economice într-un timp cât mai scurt de la plantare se realizează mai
repede când pomii se lasă sa crească fără sau cu minimum de tăieri. În acest caz pomul câştigă în
rapiditate de dezvoltare, întră mai rapid în faza de fructificare şi îşi temperează creşterile
vegetative fiind dominante în această perioadă. Pentru stimularea fructificării la plantare se
utilizează pomi cu baza coroanei formată din lăstari anticipaţi, de 1 şi 2 ani, iar creşterea
nivelului productiv este evidentă din primii ani de fructificare;
Se consideră oportun de identificat elementele teoretice care condiţionează

productivitatea livezii (randamente, anul intrării în rod, calitatea fructelor, periodicitatea de
rodire etc.) şi de examinat elementele componente ce definesc diferite sisteme de cultură şi
modul cum decurg relaţiile dintre acestea.
Subiectul referitor la sistemele de cultură este destul de controversat în literatura de

specialitate şi în practica pomicolă. De aceia, este necesar ca pe baza studiilor să se stabilească o
legătură directă dintre metodele, tehnologiile şi materialul biologic folosit în scopul unui
optimum de exprimare a potenţialului biologic de producţie (V. Balan et al. 2001).
7
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul investigaţiilor ştiinţifice a fost sporirea productivităţii
plantaţiilor de măr şi a eficienţei economice de producere a merelor prin argumentarea
agrotehnică, biologică şi economică a conducerii pomilor după forma de coroană palmeta mixtă,
coroana natural-ameliorată cu volum redus, piramida mixtă.
Obiectivele de bază ale lucrării:

 studierea parametrilor structurii plantaţiei pomicole şi ai activităţii fotosintetice a
pomilor de măr, prun şi cireş în funcţie de soi şi sistema de formare a coroanei;
 evaluarea productivităţii plantaţiei şi eficienţei economice a producerii fructelor de
măr, prun şi cireş în funcţie de soi şi sistema de formare a coroanei;
 stabilirea modului de întreţinere a pomilor de măr, altoiţi pe portaltoiul M106, M26,
plantaţi la diferite distanţe şi a pomilor de prun şi cireş conduşi după sistema palmeta
mixtă, coroana natural-ameliorată cu volum redus şi piramida mixtă.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică:
 Pentru prima dată s-au argumentat din punct de vedere agrobiologic şi economic
avantajele conducerii pomilor de măr, prun şi cireş după sistema palmeta mixtă,
coroana natural-ameliorată cu volum redus, piramida mixtă în SRL „Albenii Agro”.
 Au fost argumentaţi parametrii structurii plantaţiei pomicole şi metodele de
menţinere a lor.
Valoarea aplicativă a lucrării: constă în elaborarea şi recomandarea pentru producţie a
metodelor de obţinere şi menţinere a parametrilor bioconstructivi optimali a pomilor de măr,
prun şi cireş, care contribuie la sporirea producţiei de fructe şi eficienţei economice de producere
a merelor, prunelor şi cireşelor.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice:
 rezultatele principale ale investigaţiilor au fost prezentate şi aprobate la cercul
ştiinţific „Pomicultorul” (Chişinău, 2012);
 conducerea pomilor după sistema palmeta mixtă, coroana natural-ameliorată cu
volum redus, piramida mixtă s-a implementat în producţie pe o suprafaţă de 84 ha
în SRL „Albenii Agro”, raionul Edineţ.
Sumarul compartimentelor tezei.
Teza include: introducere, 6 capitole, concluzii şi recomandări.
În capitolul 1 „Sisteme de cultură a pomilor” se analizează materialele ştiinţifice la tema
tezei, publicate în ţară şi după hotare. S-a constatat că potenţialul de rodire a pomilor de măr,
prun şi cireş se poate realiza în culturi pomicole pure în sistem intensiv şi superintensiv.
Precocitatea de rodire este influenţată de portaltoi, soi, distanţa de plantare şi sistema de formare
8
a pomilor. Densitatea de plantare şi calitatea fructelor în mare măsură depinde de condiţiile
pedoclimatice şi tradiţia în cultura a pomilor. Randamentul producţiei de fructe se poate realiza
la optimum în anumite condiţii pedoclimatice şi în cadrul unor tehnologii adecvate de producere
a fructelor.
În capitolul 2 „ Obiecte, metodele şi condiţiile de efectuare a cercetărilor” sunt descrise

obiectele (Portaltoiul MM 106; Portaltoiul M26; Portaltoiul Corcoduş; Portaltoiul Cireş Amar;
soiurile de măr Slava pobediteleam, Gloster, Idared, Renet Simirenko, Florina, Golden
Delicious; Prima; soiul de prun Stanley; soiurile de cireş Valerii Cikalov şi Rekordnaia; Forma
de coroană - palmeta mixtă, coroana natural-ameliorată cu volum redus, piramida mixtă) şi
metodele de cercetare. De asemenea se analizează condiţiile de efectuare a cercetărilor, fiind
descrise condiţiile meteorologice, caracteristica solului şi agrotehnica aplicată în livezile din SRL
„Albenii Agro”.
În capitolul 3 „Rezultatele cercetărilor” se analizează rezultatele ştiinţifice obţinute

privind parametrii structurii plantaţiilor pomicole, formarea recoltei şi calitatea ei în funcţie de
specie, soi şi sistema de conducere a pomilor.
În capitolul 4 „Eficienţa economică a producţiei de fructe” se analizează eficienţa

economică a producerii fructelor în SRL „Albenii Agro” în funcţie de soi şi sistema de
conducere a pomilor de măr.
În capitolul 5 „Protecţia muncii” se analizează protecţia muncii SRL „Albenii Agro”.

S-a întocmit instrucţiune pe protecţia muncii în timpul încărcării, descărcării şi transportării,
fructelor, şi a inventarului pentru transportare şi depozitare.
În capitolul 6 „Protecţia mediului” se analizează folosirea substanţelor chimice,

aplicate în pomicultura intensivă ca resurs de nocivitate în agricultura ecologică. De aceea
trebuie să ne implicăm cît mai serios, pentru a ne asigura o agricultură durabilă pe viitor.
Concluzii şi recomandări. În scopul menţinerii echilibrului fiziologic, creşterii

recoltelor şi calităţii fructelor de mere, în livezile din cadrul SRL „Albenii Agro”, cu pomi altoiţi
pe portaltoiuri de vigoare medie, conduşi după forma de coroană palmeta mixtă, coroana natural-
ameliorată cu volum redus, piramida mixtă, se evidenţiază concluziile şi recomandările pentru
producţie.
Sistemele de culturi pomicole care permit de a soluţiona problemele pomiculturii moderne

se caracterizează prin diferite elemente comune :
9
 densităţi de plantare ridicate, care permit atît limitarea încărcăturii de fructe pe pom, cît şi
mărirea productivităţii la unitate de suprafaţă;
 materialul biologic (soiul, portaltoiul) trebuie să fie productiv, de vigoare redusă, cu
fructificare spur şi intrare rapidă în fructificare, adaptat pentru soluri profunde şi fertile;
 Rânduri simple cu coronamentul într-un plan vertical până la 2,5 m înălţime permiţând
raţionalizarea lucrărilor de tăiere, de recoltare, de întreţinere a solului şi a livezii cu
cheltuieli mai reduse;
Teza este expusă pe 72 pagini tehnoredactate şi include: introducerea, 6 capitole, concluzii şi
recomandări, bibliografia din 23 titluri. Materialul ilustrativ include 20 tabele şi 9 figuri.
10
1. SISTEME DE CULTURĂ A POMILOR
1.1. Sisteme de culturi pomicole
Noţiunea de sistem pomicol se utilizează pentru a integra relaţiile dintre caracteristicile

genetice ale soiului cu factorii tehnologici şi economici ce guvernează productivitatea. Alţi
factori care contribuie la realizarea potenţialului biologic de producţie a soiului sunt legaţi de
precocitatea de rodire, tipul de fructificare, modul de tăiere şi conducere, rezistenţa la boli şi
dăunători, densitatea de plantare şi portaltoiul folosit.
Sistemul tehnologic pomicol se caracterizează prin precocitate, productivitate la hectar, calitatea

fructelor şi regularitatea producţiei, fiind determinate de structura plantaţiei. Aceasta din urmă
reprezintă modul de amplasare spaţială a macrostructurii vegetale şi a rândurilor pe teritoriul
livezii, în funcţie de care gradul de mecanizare şi raţionalizarea lucrărilor manuale definesc
tehnologii de exploatare şi costuri de producţie specifice (V. Balan şi a., 2001; V. Babuc, 2009,
2012; Gh. Cimpoieş, 2012).
Luând ca bază atât numărul de pomi la hectar cât şi complexul de măsuri de înfiinţare şi
de întreţinere a livezilor, se pot distinge în prezent următoarele categorii şi sisteme de culturi
pomicole: Culturile pomicole pure; Culturile pomicole asociate;
Lumina ca factor de producţie. Prin introducerea unor tehnologii performante şi cu randamente

ridicate în plan economic vom satisface producătorii de fructe şi interesul faţă de cultură. O
producţie mare de fructe poate fi obţinută în condiţii favorabile de desfăşurare a proceselor
fotosintetice. Una din funcţiile principale ale sistemului pomicol o constituie facilitatea
convertirii cu randamentul maxim a energiei solare în energie chimică legată în fructe. De aceea,
coeficientul de convertire a energiei luminoase de pomi determină într-o măsură semnificativă
performanţa unei livezi (N. Agafonov, 1983; V. Babuc şi a., 2008).
Cercetările întreprinse de V. Balan, Gh. Cimpoieş, V. Manziuc, A. Peşteanu la catedra de

Pomicultură al UASM în peroada 1973-2010 au demonstrat că plantaţiile pomicole reprezintă
sisteme biologice imperfecte pentru utilizarea eficientă a energiei solare. Se pierde cu atât mai
multă energie solară, cu cât pomii sunt plantaţi mai rar, iar ritmul lor de creştere şi de acoperire a
terenului este mai lent. În cazul coroanelor aplatizate la măr în plin rod, o mare cantitate de
energie luminoasă (19%) este pierdută până la înfrunzirea pomilor. Din radiaţia activă rămasă la
11
dispoziţia pomilor de 498x107 kcal/ha, în cazul distanţelor de plantare 4x3,5 m, înălţimii
coroanei 2,5 m şi lăţimii – 1,5m, o cantitate imensă (54%) nu este interceptată de frunziş. Din
radiaţia luminoasă incidentă pe ansamblul vegetativ al coronamentului, 20% este reflectată de
frunziş în exterior, 10% este inactiv fotosintetică, 20% străbat ansamblul vegetativ al rândurilor
de pomi datorită parametrilor necorespunzători ai plantaţiei (V. Balan şi a., 2001; V. Babuc,
2009, 2012; Gh. Cimpoieş, 2012).
Un alt criteriu ce determină productivitatea fotosintetică a coroanei este regimul de

lumină din interiorul ei. Numai părţile superioare şi exterioare pe o profunzime de 1-1,2 m
profită de lumină peste limita de 30 la sută din lumina totală solară, fapt ce asigură nivelul
producţiei. Frunzele din centrul coroanei au o intensitate fotosintetică redusă din cauza
deficienţei de lumină.
Structurarea unor coroane simple, naturale, bine luminate şi plantarea pomilor la distanţe
optime reduce în mare măsură efectul umbririi reciproce, sporind randamentul folosirii energiei
solare (V. Balan şi a., 2001; Gh. Cimpoieş, 2012).
Regimul de iluminare a coroanei se schimbă în funcţie de latitudinea geografică şi de

orientarea rândurilor faţă de punctele cardinale. Razele solare în emisfera nordică, în decursul
vegetaţiei, ajung asupra coroanei sub un unghi egal cu latitudinea între orele 8-8 30 dimineaţa şi
orele 1530-16 după amiază (C. Budan şi a., 1992; A Deviatov, 1979).
Fapt pentru care distanţa dintre rânduri se va calcula în funcţie de unghiul de incidenţă a razelor
solare între orele 830 şi 1530. De aici reiese că la orientarea rândurilor în sensul N-S, baza coroanei
din partea de Est se află în condiţii de iluminare directă a razelor solare mai bine de 3 ore în
prima jumătate a zilei şi respectiv partea de Vest după amiază.
Pentru utilizarea cu randament maxim a energiei solare la unitatea de suprafaţă au apărut

diverse posibilităţi de optimizare a relaţiilor între înălţimea, lăţimea, forma coroanei şi distanţa
dintre rândurile de pomi prin care se poate regla interceptarea şi recepţionarea luminii J.
Lespinase şi a., 1992; J. Palmer, 1988; A Sadovschi şi a., 2000).
Pentru stabilirea distanţei dintre rândurile de pomi fructiferi este necesar de stabilit
înălţimea coroanei (H), lăţimea în partea de jos a coroanei (B), unghiul de înclinare a suprafeţei
laterale a coroanei faţă de verticala (α) şi latitudinea geografică a localităţii (φ), iar după valorile
obţinute se calculează distanţa între rânduri cu ajutorul formulei:
12
L = H tg φ – Htg α + B
Metoda descrisă de V. Balan permite stabilirea distanţei dintre rândurile de pomi fructiferi
în funcţie de variaţia parametrilor coroanei în diferite condiţii geografice (Tab.1).
Potenţialul de producţie s-a calculat în funcţie de coeficientul densităţii
volumetrice a suprafeţei laterale a coroanei şi coeficientul de eficacitate a plantaţiei. Calculele au

arătat că valoarea relativă a potenţialului de producţie se află în raport invers cu mărimea
coroanei. Astfel, cel mai mare potenţial de producţie îl formează plantaţiile în care grosimea
coroanei la bază nu depăşeşte 2 m.
În plantaţiile cu grosimea egală la baza coroanei potenţialul de producţie se măreşte

treptat odată cu micşorarea înălţimii coroanei. Aceasta are loc datorită faptului că odată cu
micşorarea înălţimii coroanei se măreşte lăţimea ei la vârf şi cota ultimei se măreşte faţă de
suprafaţa laterală a coroanei mai puţin iluminată. Aşadar, odată cu micşorarea înălţimii coroanei
se îmbunătăţeşte regimul de iluminare ce poate fi definitoriu în dezvoltarea organelor productive
şi fructificarea pomilor.
Pătrunderea luminii în interiorul coroanei pomilor este influenţată de orientarea

rândurilor, de pantă şi expoziţia terenului. În livezile cu coroane continue cel mai bine luminate
pe terenurile plane sunt rândurile orientate pe direcţia N-S urmată de orientări intermediare cum
ar fi: NV-SE sau NE-SV. Terenurile cu expoziţia sudică, sud-estică şi sud-vestică primesc de 2-3
ori mai multă lumină, iar cele vestice şi estice de 1,2-1,5 ori comparativ cu expoziţia nordică.
Insolaţia pe partea sudică este direct proporţională cu gradul de înclinare a terenului, iar pe
partea nordică acest indice este invers proporţional cu mărimea pantei (V. Balan şi a., 2001; V.
Babuc, 2009, 2012; Gh. Cimpoieş, 2012).
Randamentul folosirii energiei solare de asemenea depinde de mărimea şi amplasarea

spaţială a frunzişului la unitatea de suprafaţă a terenului ocupat de ea. Din cercetările întreprinse
a rezultat că în numeroase cazuri suprafaţa foliară a înregistrat valori de 20-30 mii m 2 /ha [4, 6,
13]. Extinderea suprafeţei foliare duce la micşorarea cantităţii de lumină în interiorul coroanei şi,
respectiv, la diminuarea randamentului fotosintezei. Cu toate că suprafaţa foliară este un indice
important ce caracterizează potenţialul productiv al plantaţiei, prezintă interes informaţia despre
modul de amplasare a frunzişului în spaţiu şi iluminarea acestuia (N. Agafonov, 1983; V. Babuc
şi a., 2008).
Pentru o sumară descifrare a suprafeţei foliare în plantaţiile pomicole, se propune

concomitent de indicat mărimea indicelui foliar (Fi) pe rândul de pomi şi între rânduri, adică
13
pentru suprafaţa acoperită (F1) şi cea neacoperită (F2) de proiecţia ansamblului vegetativ. De
exemplu, expresiile Fi = 2; F1 = 4; F2 = 0 arată că indicele foliar al plantaţiei este egal cu 2,
pentru suprafaţa acoperită este 4 şi pe suprafaţa neacoperită cu proiecţia coroanelor – 0. Indicele
foliar al plantaţiei fiind optim, frunzişul nu este amplasat uniform pe teritoriul livezii. Aşadar,
productivitatea fotosintetică a pomilor depinde de repartizarea suprafeţei foliare active receptive
de energie luminoasă, iar la unitatea de teren, cantitatea şi calitatea recoltei este direct corelată cu
suprafaţa foliară realizată pe această unitate.
Regimul de lumină, prin structura coronamentului, poate fi infinit modificat într-o livadă
pentru a putea integral intercepta radiaţia luminoasă absorbită activ fotosintetic.
Din cercetările întreprinse pentru interceptarea raţională şi utilizarea luminii în livezi, s-

au desprins posibilităţi diverse de optimizare a relaţiilor între valorificarea suprafeţei de nutriţie,
volumul productiv al coronamentului şi suprafaţa laterală a ansamblului vegetativ prin care se
poate regla potenţialul productiv al plantaţiei pomicole. S-a stabilit că atât parametrii
ansamblului vegetativ al unei plantaţii aflată în plină producţie (vezi tab. 1), cât şi structura
internă a coronamentului trebuie să permită interceptarea a cel puţin 70 la sută din radiaţia
luminoasă incidentă. Nivelul optim de acoperire a solului cu proiecţia coronamentului pomilor
aflaţi în plină producţie s-a dovedit a fi de 65-70 la sută din suprafaţa totală [3, 27], însă în
livezile moderne acest obiectiv este dificil de atins.
Utilizarea energiei solare şi a terenului din livezi realizat prin evoluţia structurii geometrice a
coronamentului, constituie un obiectiv esenţial în stabilirea distanţei de plantare, dimensiunilor şi
structurii interne a coroanei. Gradul de utilizare a energiei solare, realizat prin parametrii
coronamentului, constituie un indicator major, de regulă considerat definitoriu pentru fiecare
sistem de cultură. Din cercetările efectuate la Institutul Pomicol din Piteşti a rezultat că în cazul
coroanelor aplatizate la măr, producţia de mere constituie 41,7 – 56,3 t/ha, iar coeficientul de
convertire a energiei luminoase în energie chimică încorporată în fructe constituie 1,69 – 2,92 la
sută. Din analiza datelor prezentate reiese că în cazul înălţimii de 2,5 m şi lăţimii de 1,5 m a
coronamentului s-au realizat cele mai mari valori ale agroproductivităţii (56,3 t/ha) şi ale
coeficientului de convertire în biomasa fructelor a radiaţiei disponibile (0,92 la sută), iar cele mai
scăzute valori - în varianta cu înălţimea de 2,5 m şi lăţimea de 0,75 m a coroanei (V. Balan, 1996,
1997, 2000, 2008).
Deşi coeficientul de convertire în energie chimică incorporată în fructe (2,92 la sută) faţă
de radiaţia absorbită este cel mai mare, în cazul înălţimii de 2,5 m şi lăţimii de 0,75 m
coronamentul utilizează foarte slab (0,65 la sută) radiaţia disponibilă. Ceea ce înseamnă că pomii
14
în urmă tăierilor nu trebuie să aibă dimensiuni exagerate şi nici nu pot scădea sub o anumită
limită. Ca urmare, productivitatea fotosintetică a coronamentului este corelată în timp cu
suprafaţa foliară activă receptivă la energie luminoasă, iar dinamica formării suprafeţei de frunze
la pomi în ontogeneză şi în perioada de vegetaţie este corelată cu intensitatea creşterii lăstarilor şi
a rozetelor din frunze.
Suprafaţa foliară maximă în cazul creşterii moderate a pomilor şi formării frunzelor, în principal
pe rozete, a fost atinsă în a doua jumătate a lunii iunie, iar în cazul scurtărilor mai severe a
ramurilor suprafaţa foliară maximă în principal pe lăstari a fost obţinută în luna octombrie (V.
Balan, 1996, 1997, 2000, 2008).
1.2. Densitatea de plantare ca factor determinativ al producţiei de fructe
Creşterea cantităţii şi calităţii producţiei de fructe se realizează numai prin utilizarea la

maximum de eficienţă a condiţiilor naturale, economice şi aplicarea unor tehnologii moderne
optime, corespunzătoare fiecărei zone şi sisteme de cultură.
Influenţa densităţii de plantare asupra cantităţii şi calităţii fructelor a fost studiată în

diferite sisteme de cultură (V. Balan şi a., 2001; V. Babuc, 2009, 2012; Gh. Cimpoieş, 2012).
Pentru soiurile Golden Delicious, Calvil de zăpadă şi Slava pobediteleam, altoite pe M4,
au fost experimentate 11 distanţe de plantare în vederea optimizării densităţii: 4,5 x 4,5; 5 x 4;
5,5 x 3,5; 5,5 x 3; 4 x 4; 4,5 x 3,5; 5 x 3; 4,5 x 3; 3,5 x 3,5; 4 x 3; 4,5 x 2,5. Din valorile privind
masa fructelor (152-161g) la soiurile indicate, se constată că în perioada de tinereţe a pomilor
distanţa de plantare nu influenţează asupra greutăţii medii a unui fruct. În perioada de creştere şi
creştere a pomilor masa fructelor (124-147g) a fost condiţionată de distanţele de plantare şi mai
ales de încărcătura pe pom, iar în perioada de plină rodire se intensifică influenţa distanţei de
plantare asupra masei fructelor. Odată cu reducerea densităţii pomilor de la 888 până la 473
plante la ha greutatea unui fruct creşte cu 10,3-17,6%. Gh. Cimpoieş (2000) constată că greutatea
medie a unui fruct (143,0- 165,4g) depinde de cantitatea de fructe pe pom şi de condiţiile de
creştere. În plantaţia cu structura compactă în anii cu recolta de peste 10 t/ha greutatea medie a
unui fruct scade, conţinutul în substanţă uscată şi zahăr tot scade, iar aciditatea puţin se măreşte.
Analizând rezultatele acestor 2 experienţe, în sistem intensiv şi superintensiv, efectuate în

ontogeneză, constatăm că odată cu creşterea densităţii pomilor la ha sporeşte şi productivitatea
livezii. Este evident că calitatea fructelor în livezile de mare densitate depinde nu numai de
modul de amplasare a rândurilor, dar şi de normarea încărcăturii de rod după legarea fructelor.
Deşi densitatea pomilor este un indice important ce caracterizează potenţialul productiv al
15
plantaţiei, reglarea încărcăturii de rod constituie lucrarea tehnologică cheie în asigurarea unei
producţii de fructe constante şi de foarte bună calitate (V. Balan şi a., 2001; V. Babuc, 2009,
2012; Gh. Cimpoieş, 2012).
Densitatea de plantare şi alternanţa de fructificare. Alternanţa de rodire este un

fenomen biologic entropic care dereglează întregul sistem de fructificare. Producţiile excesive de
fructe dintr-un an inhibă creşterea lăstarilor cât şi diferenţierea mugurilor de rod pentru
asigurarea roadei în anii următori. Are loc dezechilibrul dintre consumul mare al substanţelor
organice pentru creşterea şi dezvoltarea fructelor, creşterea şi dezvoltarea lăstarilor, precum şi
diferenţierea mugurilor de rod. În anul cu fructificare puternică, fructele au tendinţa de a fi de
calibru mic, conţinutul în zaharuri şi aciditate sunt joase, fructele sunt slab dezvoltate.
Plantaţiile intensive şi superintensive sunt mai avizate la alternanţă datorită uzurii

fiziologice mai intense a formaţiunilor fructifere şi concurenţei pentru lumină a pomilor şi a
rădăcinilor pentru hrană. Plantaţiile cu rânduri duble şi triple sunt mai alternante, mai ales
rândurile interioare din cauza umbririi din interiorul coroanei, precum şi înrăutăţirii stării
fitosanitare (V. Balan, 1996, 1997, 2000, 2008).
Din analiza producţiilor medii obţinute la ha, în 13 ani de rodire la 11 densităţi de

plantare (indicate mai sus), se constată că gradul alternanţei de rodire la soiul Golden Delicious a
fost de 49,3 %, la - Slava pobediteleam – 47 % şi la - Calvil de zăpadă – 49 %. Aceasta
demonstrează că deşi la pomi s-a manifestat un grad destul de accentuat de alternanţă de rodire,
periodicitatea a fost diminuată, în cazul când anual s-au executat tăieri de întreţinere şi
fructificare cu excepţia anilor 1990 când au îngheţat florile, şi 1992 când pomii au format puţine
flori (V. Balan şi a., 2001; V. Babuc, 2009, 2012; Gh. Cimpoieş, 2012).
Gradul alternanţei de rodire în plantaţia solitară cu coronamentul într-un plan vertical

(1666 pomi/ha) a înregistrat valori de 4,4 – 55,9 %, în plantaţia bandă din două rânduri (2666
pomi/ha) până la 10-73,4 % şi în cele cu structura compactă (10 000 pomi/ha) de 22,2 – 100 %.
(Gh. Cimpoieş, 2000)
Relaţia între încărcătura pe pom, densitatea de plantare şi alternanţa de rodire diferă în

funcţie de soiurile aflate în plantaţia respectivă, vârsta şi starea fiziologică a pomilor, portaltoii
utilizaţi, condiţiile pedoclimatice, nivelul agrotehnicii aplicate, felul alternanţei parţiale sau
totale.
La soiul Goilden Delicious în ontogeneză, recolta s-a corelat distinct semnificativ cu

valoarea suprafeţei foliare la hectar (r=0,62-0,90) şi pe pom (r=0,86-0,99), iar uneori de tip
16
invers. Raportul dintre recolta de fructe a anului în curs s-a corelat pozitiv cu suprafaţa de frunze
din anul precedent (r=0,32-0,89). Se constată o dependenţă totală a recoltei de fructe de suprafaţa
foliară din anul precedent (V. Balan, 1996, 1997, 2000, 2008).
Cultura pomilor fructiferi are la bază rezultatele obţinute în ultimele decenii în cercetările
teoretice şi practice desfăşurate în marile ţări cultivatoare (Germania, Olanda, Polonia, Elveţia,
Franţa, Italia) şi la noi în ţară. Densitatea pomilor a evaluat da la 400-600 pomi/ha în anii 70, a
ajuns în prezent în jur de 1250-2500 pomi/ha în condiţiile noastre şi atinge 3000-5000
pomi /ha şi mai mult în Olanda, Germania, Polonia.
La această evoluţie au contribuit mai mulţi factori:
Materialul biologic. Vigoarea diferită a speciilor, soiurilor şi portaltoilor permite a bună

stăpânire a vegetaţiei. Mărul, datorită gamei foarte mari de portaltoi şi chiar cu soiuri de vigori
diferite oferă posibilitatea folosirii a tuturor sistemelor de cultură, permiţând adaptarea livezii la
soluri mai puţin fertile sau la diferite sisteme de conducere a coroanei pomilor.
Tăierea pomilor. Obţinerea de recolte economice într-un timp cât mai scurt de la
plantare se realizează mai repede când pomii se lasă sa crească fără sau cu minimum de tăieri. În
acest caz pomul câştigă în rapiditate de dezvoltare, întră mai rapid în faza de fructificare şi îşi
temperează creşterile vegetative fiind dominante în această perioadă.
Forma coroanei. Formele de coroană specifice livezilor extensive, care necesită

formarea unor elemente de schelet suficient de solide, sunt progresiv înlocuite de formele în
sistem aplatizat (palmete) sau fusiforme. Gama variată de forme are peste tot origini biologice
(soi, portaltoi etc.), de climă (luminozitate, căldură, precipitaţii etc.) şi sol, dar răspunde cu
siguranţă, de asemenea, la factori ca tradiţia şi la un potenţial productiv maxim şi economic (A.
Deviatov, 1989),
În literatura de specialitate se menţionează, că în livezile de la nord numărul de pomi la

hectar este ridicat pentru a acoperi la maximum suprafaţa livezii cu proiecţia coroanei, care
permite recepţionarea radiaţiei solare mai bine. În partea de sud pomii ating realizări
fotosintetice mai ridicate, lumina şi căldura favorizează o creştere şi o fructificare însemnată (J.
Palmier et. a.).Datorită multiplelor combinaţii soi/portaltoi, numeroaselor distanţe de plantare,
cât şi a modurilor de grupare a pomilor ca urmare a diversităţii materialului biologic existent s-au
impus numeroase cercetări cu privire la sisteme de conducere a pomilor. Dintre sistemele de
conducere experimentate la măr menţionăm formele aplatizate (palmeta cu braţe oblice, palmeta
cu braţe orizontale, palmeta liber aplatizată, cordon vertical, etc.), formele libere (Slanke spil,
17
sistemul Super spindle, fusul Nord olandez etc.) şi formele în două planuri oblice (Tatura Trellis,
„sistem în V” sau sistem V Guttingen) care demonstrează această mare diversitate (Il. Donica et.
a. 2008; N. Ghena et. a. 2004).
Republica Moldova situată geografic între aceste două curente ştiinţifice a suportat un
ansamblu de influenţe asupra sistemelor de cultură. Atât diversitatea metodelor şi posibilităţilor
tehnice cât şi a condiţiilor climatice din zonă trebuie să fie obiect de studiu care va sta la baza
sistemelor de cultură în viitor. Tot odată se consideră oportun de identificat elementele teoretice
care condiţionează productivitatea livezii (randamente, anul intrării în rod, calitatea fructelor,
periodicitatea de rodire etc.) şi de examinat elementele componente ce definesc diferite sisteme
de cultură şi modul cum decurg relaţiile dintre acestea.
18
2. OBIECTE, METODELE ŞI CONDIŢIILE DE EFECTUARE A
CERCETĂRILOR
2.1 Obiectele de cercetare
Livada experimentală a fost înfiinţată în Societatea cu Raspundere Limitată „Albenii

Agro”, Satul Fîntîna Albă, raionul Edineţ. Ca material săditor s-au folosit pomii de măr, prun si
cireş în vârstă de un an fără ramificaţii.
Pentru realizarea scopului preconizat în cercetare, sunt studiate speciile şi soiurile

pomicole prezentate în tabelul 2.1.
2.1.1. Portaltoiul MM 106
MM106 este obţinut din încrucişarea Norton Spy x M1. Are vigoare mijlocie uşor
inferioară lui M4, cu adaptare bună la condiţiile de sol, rezistenţă satisfăcătoare la ger, dar cu
productivitate net superioară acestuia. Ancorarea în sol este mediocră, nu drajonează. Pomii
încep să fructifice în al 3-4-lea an după plantare, dau producţii regulate si ferme. Din toată seria
este cel mai rezistent la asfixie, dar nu suportă terenurile prea uscate din cauza sistemului său
radicular trasant.
Pomii în livadă cresc viguros, îşi stopează creşterea în caz de secetă şi o amplifică brusc
în caz de umezeală. Din această cauză, deseori, depunerea mugurilor florali este slabă, se
lungeşte perioada de vegetaţie, pomii întră în iarnă ne căliţi (Fig. 1).
În pepinieră are o capacitate foarte bună de înmulţire, atât prin marcotaj cât şi prin
butăşire. Afinitatea lui cu toate soiurile omologate este bună. Pentru livezile moderne se foloseşte
ca portaltoi pentru soiurile standard de mică vigoare şi pentru soiurile de tip “Spur”. Coroanele
ating în înălţime 2,5-3,5 m. Longevitatea pomilor pe acest portaltoi atinge 30-35 ani. În
Republica Moldova livezile de măr altoite pe MM106 ocupă 68,5% din suprafaţa totală (V.
Balan, Gh. Cimpoieş, M. Barbăroşie, 2001).
19
.
Fig. 1. Portaltoiul MM106, distanţa de plantare 4,5 x 3 m, soiul Idared, anul 2013.
20
Tabelul 2.1
Dinamica plantării plantaţiilor pomicole în SRL „Albenii-Agro”, raionul Edineţ.
Anul Portaltoiul Soiul Distanţa Forma coroanei

plantării, de
suprafaţa plantare,
ha. m
Măr (Malus domestica Borkh)
2007, 13 ha Măr (Malus „cv” „ Idared”, „cv” „Renet 4,5 x 3 Palmeta mixtă
pumila) var. Simirenco”, „cv” „Golden
Delicious”
M 106
2008, 8 ha Măr (Malus „cv” „Florina”, „cv” 4x3 Coroana natural-

pumila) var. „ Idared”, „cv” „Renet ameliorată cu
M26 Simirenco” volum redus
2008, 20 ha Măr (Malus „cv” „Florina”, „cv” 4,5 x 3 Palmeta mixtă

pumila) var. „ Idared”, „cv” „Gloster”
M106
2009, 10 ha Măr (Malus „cv” „Florina”, „cv” 4x3 Coroana natural-

pumila) var. „ Idared”, „cv” „Renet ameliorată cu
M26 Simirenco” volum redus
2011, 10 ha Măr (Malus „cv” „Prima”, „cv” „Slava 4x2 Coroana natural-
pumila) var. peremojţiam” ameliorată cu
M26 volum redus
2013, 10 ha Măr (Malus „cv” „Prima”, „cv” „Slava 4x2 Coroana natural-
pumila) var. peremojţiam” ameliorată cu
M106 volum redus
Prun (Prunus domestica L)
2010, 11 ha Corcoduş „cv” „Stanley” 5x3 Piramida mixtă

(Prunus
Cerasifera
Ehrh)
Cireş (Cerasus avium L)
2010 Cireş amar „cv” „Rekordnaia”, „cv” 5x4 Piramida mixtă

(Cerasus avium „Valerii Cikalov”
L)
21
2.1.2. Portaltoiul M26
M 26 a fost obţinut prin încrucişarea portaltoilor M 16 x M 9 în anul 1965. Are afinitate bună cu
soiurile de măr, imprimîndu-le vigoare puţin mai mare decît portaltoiul M 9. Se înmulţeşte prin
marcotaj şi butaşi lemnificaţi. Sistemul radicular este mai puternic decît la M 9, dar, totuşi,
necesită sistem de susţinere. Pomii întră pe rod la al 3-4-lea an de la plantare, au productivitate
înaltă, fructele sînt de calitate superioară (Fig 2). Este pretenţios faţă de sol, are rezistenţă
satisfăcătoare la ger şi mediocră la secetă. Este sensibil la păduchele lînos la Phitophtora
cactorum pe terenuri umede şi la focul bacterian. Se utilizează în livezile intensive cu pomii
conduşi după fus subţire (V. Balan şi a., 2001; Gh. Cimpoieş, 2012).
Fig. 2. Portaltoiul MM 26, distanţa de plantare 4,5 x 3 m, soiul Renet Simirenko, anul
2013.
22
2.1.3. Portaltoiul Corcoduş
Corcoduşul sau mirobolanul este cel mai folosit portaltoi pentru prun. Este reprezentat de o gamă
foarte largă de ecotipuri, imprimă pomilor o vigoare mare de creştere. Corcoduşul are o mare
plasticitate pedologică reuşind pe diferite tipuri de sol, suportîndu-le chiar şi pe cele grele şi cu
exces temporar de umiditate. Preferă însă soluri uşoare, argilo-nisipoase. Este relativ rezistent la
ger şi secetă. Pomii altoiţi pe corcoduş întră pe rod în anii 5-6 de la plantare, asigurînd producţii
mari (Fig. 3). Puieţii de corcoduş sunt sensibili la viroze şi acarieni (V. Balan şi a., 2001; Gh.
Cimpoieş, 2012).
Fig. 3. Portaltoiul Corcoduş, distanţa de plantare 5 x 3 m, soiul Stanlei, anul 2013.
23
2.1.4. Portaltoiul Cireş amar
Cireşul amar are afinitate foarte bună cu toate soiurile de cireş. Pomii sînt de vigoare
mare, au sistem radicular puternic, dar, preponderent,amplasat superficial. Ei intră tîrziu pe rod,
maturarea fructelor, comparative cu C. mahaleb întîrzie, dar au productivitate mare şi fructele
sînt mai calitative decît ale altor portaltoi (Fig. 4). Pomii au rezistenţă mijlocie la ger, dar sînt
sensibili la secetă (Cimpoieş Gh.2002).
Fig. 4. Portaltoiul cireş amar, distanţa de plantare 5 x 4 m, soiul Valerii Cicalov, anul
2013.
24
2.1.5. Soiul de măr Idared
Idared, soi obţinut în SUA prin hibridarea artificială a soiurilor Jonathan x Wagner
premiat, este unul din cele mai productive soiuri din ţară.
Pomul are vigoare mijlocie, coroana larg-piramidală de desime mijlocie, rodeşte în

fiecare an pe ţepuşe şi nuieluşe, precum şi pe pinteni. Produce abundent (30-40 t/ha) având
tendinţa de a se supraîncărca cu rod. Este nepretenţios la sol, rezistent la ger şi secetă, sensibil la
făinare.
Fructul este mijlociu spre mare (215-230 g/buc.), de formă sferic-turtită sau rotunjit-
conică, cu pieliţa subţire, fină de culoare verde-deschis şi galbenă după păstrare, acoperită
aproape pe întreaga suprafaţă cu roşu, uneori spălăcit-dungată. Pulpa este de culoare crem-
deschisă, consistentă, suculentă, aromată, cu gust plăcut. Suportă bine transportul.
Perioada de maturare: sfârşitul lui septembrie, începutul lui octombrie, se păstrează

foarte bine până în iunie.
Polenizatorii: Golden Delicious, Mantuaner, Renet Simirenko (V. Balan, Gh.

Cimpoieş, M. Barbăroşie, 2001).
2.1.6. Soiul de măr Renet Simirenko
Renet Simirenko, originar din Anglia, înmulţit şi răspândit de către P. Simirenko
Pomul are vigoare mare, coroana piramidală cu timpul devine sferică, fructifică
predominant pe ţepuşe. Este precoce, întră pe rod la vârsta de 4-5 ani, produce constant şi
abundent (30-40 t/ha), rezistent la ger.
Fructul de mărime mijlocie (150-160 g/buc.), sferic-turtită, spre vârf conică de culoare
verde-deschis, cu pruină albicioasă. Pieliţa destul de groasă, netedă, uleioasă, acoperită cu puncte
albicioase bine distincte. Pulpa galben - verzuie, tare, crocantă, suculentă, la păstrare devine
moale, nisipoasă, la fructele răscoapte – făinoasă. Fructele sunt rezistente la vânturi, la transport
şi păstrare, slabă rezistenţă la rapăn.
Perioada de maturare: din ianuarie până în mai-iunie
Polenizatorii: Jonathan, Banan de iarnă, Mantuaner, Red Delicious (V. Balan, Gh.
Cimpoieş, M. Barbăroşie, 2001).
2.1.7. Soiul de măr Golden Delicious
25
Golden Delicious este soi nord-american, obţinut din seminţe în anul 1900 de către A.
Millins, în statul Virginia. Răspândit pretutindeni în republică, însă fără dreptul de a fi
înmulţit în zona pomicolă de sud.
Pomul are vigoare mijlocie spre mare, coroana deasă larg-globuloasă, fructifică
predominant pe ţepuşe şi nuieluşe. Este precoce, produce mult şi regulat (25-30 t/ha), pretenţios
la sol şi căldură, rezistent la ger, ne rezistent la secetă, sensibil la rapăn şi făinare.
Fructul este mare (130-160 g/buc.), conic sau rotunjit - conic, cu pieliţa de culoare galbenă
aurie, fără rumeneală cu puncte suberificate, acoperit cu un strat de pruină. Pulpa este de
culoare gălbuie, crocantă, uşor elastică, suculentă, slab acidulată foarte plăcută la gust, bună
pentru consum în stare proaspătă. Suportă bine transportul.
Perioada de maturare: sfârşitul lunii septembrie, începutul lui octombrie, putându-se

consuma până în luna mai, deseori zvântându-se în perioada de păstrare.
Polenizatorii: Jonathan, Renet Simirenko, Mantuaner, Banan de iarnă (V. Balan şi a.

2001; Gh. Cimpoieş 2000).
2.1.8. Soiul de măr Florina
Florina, soi obţinut în Franţa.Pomii viguroşi, coroana globuloasă deasă. Întră pe rod în
anul 4-5 după plantare. Productivitatea 30-40 t/ha.Pretenţios faţă de sol. Rezistenţă mijlocie la
secetă, înaltă la arsura bacteriană şi păduchele roşu lânos, imun la rapăn.
Fructele de mărime mijlocie, forma conico-globuloasă, culoarea verde gălbuie, acoperite

cu roşu 80%.
Perioada de maturare: din ianuarie pînă în mai-iunie
Polenizatorii: Golden Delicious, Idared, Red Delicious (V. Babuc, 2012).
2.1.9. Soiul de măr Gloster
Gloster este obţinut în Germania, pomul are vigoare mare, cu coroana piramidală spre
larg piramidală. Fructifică preponderent pe pinteni şi mladiţe. Intrarea pe rod este în anii 4-5,
epoca de înflorire este mijlocie. Tipul III de fructificare.
Fructul este de mărime mare, cu masa de 170-190 g, forma este conică sau conic
trunchiată. Culoarea acoperitoare este roşie închis circa 85% din suprafaţă şi mai mult. Pulpa
este galbenă-verzuie, fină, suculentă, crocantă, acidulată, excelentă la gust şi aromă plăcută.
26
Perioada de recoltare: decada a treia a lunii septembrie.
Productivitatea: este de 28-33 t/ha şi mai mult. Fructele sunt rezistente la manipulare.
Fructele se păstrează circa 160-210 zile şi sunt utilizate pentru consum in stare proaspătă. ( V.
Babuc, E. Gudumac, A. Peşteanu, A. Cumpanici, Chişinau 2009)
2.1.10. Soiul de măr Prima
Prima a fost obţinut în SUA, pomul are vigoare puternică, coroana globuloasă, uşor
răsfirată, de desime mijlocie şi fructifică pe pinteni, ţepuşe, nuieluşe şi ramurile vegetative de un
an. Întră pe rod timpuriu, rodeşte anual, produce abundent (15-20 t/ha), rezistent la ger, tolerant
la rapăn.
Fructul este mare (170-180 g/buc.), de formă sferică sau sferic-turtită cu pieliţa rezistentă
de culoare verde-gălbui, acoperită cu dungi spălăcite, roşie delaolaltă cu o rumeneală roşie
intensă. Pulpa este de culoare crem, suculentă, aromată, de consistenţă mijlocie, crocantă.
Fructele sunt rezistente la stropit.
Perioada de maturare: sfîrşitul lui august, începutul lui septembrie, se păstrează pînă la
sfîrşitul lui decembrie.
Polenizatorii: Calvil de zăpadă, Slava pobediteleam, Acane (V. Balan şi a., 2001; Gh. Cimpoieş,
2012).
2.1.11. Soiul de măr Slava peremojţiam
Slava peremojţiam, soi ucrainean obţinut prin hibridarea artificială a soiurilor Papirovka
x Mc Intoşh.
Pomul are vigoare mare, coroana larg-piramidală, destul de deasă. Întră pe rod în anul 4-5
de la plantare, rodeşte pe ţepuşe, nuieluşe şi pinteni inelaţi, fructifică regulat, produce abundent
(25-30 t/ha), rezistent la ger, tolerant la rapăn.
Fructul este mijlociu (110-150 g/buc), de formă asimetrică rotunjit - cilindrică cu pieliţa
galben-verzui, cu o rumeneală de culoare roşu-intens, care acoperă toată suprafaţa fructului.
Pulpa este albă, suculentă, fină, dulce acidulată, cu gust foarte plăcut. Suportă foarte bine
transportul.
Perioada de maturare: sfârşitul lui august, se pot păstra 2-3 luni.
27
Polenizatorii: Calvil de zăpadă, Melba, Prima (V. Balan, Gh. Cimpoieş, M. Barbăroşie,
2001).
2.1.12. Soiul de prun Stanley
Stanley, soi de origine americană, obţinut prin încrucişarea soiurilor Agen x Grand Duc în
anul 1913, statul New York (SUA).
Pomul este de vigoare mijlocie, coroana sferic-turtită, rară, cu ramuri de schelet garnisite
cu buchete de mai ramificate. Înfloreşte semitimpuriu, este autofertil, foarte bun polenizator.
Întră pe rod în anul 4-5 de la plantare, are potenţialul productiv ridicat (25-30 t/ha) şi capacitate
mare de autoreglare a încărcăturii de fructe. Este rezistent la ger şi tolerant la viroze.
Fructul este de mărime mijlocie (30-38 g/buc), de formă invers-ovoidă. Pieliţa vînăt
-închis, acoperită cu pruină abundentă, albăstruie, se colorează caracteristic cu 3-4 săptămîni
înainte de maturarea de recoltare. Pulpa este galben-verzuie, consistentă, crocantă, suficient de
suculentă, dulce, uşor acidulată, neaderentă la sâmbure. Fructele sunt aspectuoase, rezistente la
transport şi păstrare, bune pentru masă şi industrializare.
Perioada de maturare: a doua jumătate a lunii septembrie, la cca. 131-143 zile de la

înflorire.
Polenizatorii: Soperniţa, Renclod Althan.
2.1.13. Soiul de cireş Rekordnaia
Recordnaia, soi de origine ucraineană obţinut la grădina botanică Nichita de către I.

Riabov prin încrucişarea soiurilor Crasnaia Biutnera x Ciornîi Oriol.
Pomul are vigoare mare, coroana larg-piramidală, fructifică predominant pe ramuri

buchet. Înfloreşte în perioada mijlocie, este autosteril, semiprecoce, produce mult şi regulat (15-
20 t/ha), rezistent la ger, iernare şi boli.
Fructul este mare (6 g/buc.), sferic sau slab cordiform, cu pieliţa de culoare galbenă-
deschisă cu rumeneală spălăcită. Pulpa este gălbuie-albicioasă, potrivit de tare, crocantă,
suculentă, potrivit de dulce, plăcut acidulată răcoritoare, cu gust excelent. Fructele sunt sensibile
la transport, foarte bune pentru masă şi industrializare.
Perioada de maturare: sfîrşitul lunii iunie, începutul lui iulie.
28
Polenizatorii: Precoce de la Marche, Jabule, Kassin´s frue, Record (V. Balan şi a., 2001; Gh.
Cimpoieş, 2012).
2.1.14. Soiul de cireş Valerii Cikalov
Valerii Cikalov, soi de origine ucraineană, Obţinut din seminţele soiului Roz, de către S.
Jucov şi M. Oratovskii în anul 1932.
Pomul are vigoare mare, coroana larg-piramidală, puternic ramificată. Întră pe rod în anul
5-6 de la plantare, este productiv.
Fructul este aspectuos şi mare (7-9 g/buc.), de formă sferică, asimetric. Pieliţa are
culoarea roşie-închis, iar la maturarea completă aproape neagră. Pulpa este roşie-închis, crocantă,
potrivit de suculentă, de consistenţă mijlocie, dulce şi armonios acidulată, cu gust plăcut,
semiaderentă la sîmbure.
Perioada de maturare: decada întîi a lunii iunie.
Polenizatorii: Jabule, Melitopoliskaia ciornaia (V. Balan şi a., 2001; Gh. Cimpoieş, 2012).
2.1.15. Palmeta mixtă
Palmeta mixtă este principalul sistem de formare a pomilor de vigoare mijlocie şi slabă.
Primele 2 şarpante se formează , de regulă, în pepinieră, sub formă de etaj. Celelalte 4-5 şarpante
se formează solitar la distanţa de 30-40 cm una de alta şi conduse în lungul rândului.
2.1.16. Coroana natural-ameliorată cu volum redus
Coroana natural-ameliorată (joasă) cu volum redus se utilizează pentru pomii de măr altoiţi pe
M9, M26, la soiurile de păr altoite pe gutui, la cele de prun altoite pe “Saint joulien”-A şi “Pixy”
la vişin şi a. specii
Pe ax sunt înserate 3-4 şarpante la bază în etaj, care se formează în pepinieră, şi 3-4
şarpante de vigoare mică dispuse în spirală simetric (spre vârf) la distanţe de 25-30 cm garnisite
cu ramuri de semischelet, care după 2-3 rodiri se înlocuiesc (V. Balan şi a., 2001; Gh. Cimpoieş,
2012).
2.1.17. Piramida mixtă
Pomii reprezintă un trunchi de 0,7-0,8 m înălţime şi un ax putemic, pe care se formează un etaj cu 3

şarpante dispuse în spirală la 8-12 cm cu unghiuri de divergenţă de 120° şi 4-5 şarpante neetajate,
inserate uniform în jurul axului la un interval de 35-40 cm între ele. Prima şarpantă solitară este
distanţată de şarpanta superioară din etaj la 60-80 cm. Pe fiecare şarpantă există, în funcţie de poziţia
29
ei pe ax, 1-3 subşarpante dispuse bilateral-altern-exterior. Axul este suprimat deasupra ultimei
şarpante. În Republica Moldova coroana este recomandată pentru pomii de gutui, prun cireş şi vişin (V.
Balan şi a., 2001; Gh. Cimpoieş, 2012).
2.2. Metodele cercetării
Pentru stabilirea tehnologiei de cultură şi în special a sistemului raţional de tăiere la măr s-

a studiat factorii de mediu-căldura din aer, cantitatea de precipitaţii anuale şi repartizarea
acestora în perioadele de vegetaţie, umiditatea relativă a aerului, proprietăţile fizice şi chimice
ale solului creşterea pomilor şi amplasarea ramurilor de creştere şi de rod în coroană, formarea şi
amplasarea organelor generative şi a roadei în coroana pomului, eficacitatea economică.
Cercetările au fost petrecute în condiţii de câmp şi de laborator după metodica acceptată de

efectuare a experimentelor cu culturile pomicole.
Înălţimea, lăţimea şi lungimea coroanei au fost calculate la sfârşitul perioadei de vegetaţie

la 8 pomi în fiecare repetiţie
Caracteristicile fitometrice a pomilor s-a studiat după următorii indici: gradul de acoperire
a suprafeţei livezii cu proiecţiile coroanei, care se calculează după formele geometrice ale
coroanei.
Lungimea însumată şi medie a ramurilor anuale am aflat-o la sfârşitul vegetaţiei la trei

pomi model din fiecare repetiţie pe jumătate din volumul coroanei.
Cantitatea formaţiunilor de rod (la sfârşitul vegetaţiei), florilor (în timpul înfloririi) şi
amplasarea lor pe ramuri de diferite vârste şi zone ale coroanei, am aflat la trei pomi tipici din
fiecare repetiţie.
Roadă am aflat-o prin metoda de calculare la fiecare pom în parte şi pe zonele coroanei: pe
verticală - 0-1 m, 1-2 m, 2-3 m; pe direcţia rândului – centrul coroanei şi zona de împreunare.
Masa mijlocie a fructelor am aflat-o prin metoda cântăririi a 200 de fructe, recoltându-se la
rând din 3 repetări. Sortul marfă l-am aflat conform cerinţelor “ГОСТ – 21122 - 75” – Mere
proaspete de soiuri târzii.
30
Eficienţa economică a producerii fructelor pentru diferite sisteme de tăiere se foloseşte
evidenţa la fiecare variantă aparte a calităţii şi cantităţii roadei, cu calcularea cheltuielilor directe,
datelor contabile , a altor cheltuieli (V. Balan şi a. 2001).
2.3. Condiţiile de efectuare a cercetărilor
2.3.1 Condiţiile meteorologice
Satul Fîntîna Albă, raionul Edineţ este situat în zona de nord, subzona de silvostepă a
pomiculturii Moldovei şi se caracterizează prin climă temperată şi o asigurare suficientă de
căldură, cu condiţii favorabile în ceea ce priveşte umiditatea solurilor şi o primejdie sporită a
gerurilor iarna.
Temperatura medie pe an a aerului după datele multianuale între 9,1-11,2˚, iar în perioada
de vegetaţie 18˚. Mai frecvente sunt secetele neînsemnate (de 4-5 ori în 20 ani), iar condiţiile
aride (coeficientul hidrotehnic sub 0,5) le revin 20% mai rar decât o dată în 20 ani.
Iarna are durata de 100-110 zile. Perioada de vegetaţie este de circa 210-212 zile, inclusiv a
vegetaţiei active 110 zile. Cantitatea anuală de precipitaţii 450-500 mm, inclusiv în perioada de
vegetaţie – 325-350 mm. Coeficientul hidrotehnic variază în limitele peste 1,2. În mediu pe an
cad 450-500 mm precipitaţii dintre care 70% în perioada caldă.
Temperatura medie anuală în timpul cercetărilor a constituit 9,9 grade în anul 2011 şi 10,5
grade în anul 2012. Deci în medie pe 100 ani temperatura medie constituie 9,3 grade, iar în
ultimii ani temperatura sa mărit cu 0,6 – 1,2 grade.
Precipitaţiile lunare constituie în medie pe mai mulţi ani 501,1 mm pe când în anii de
efectuare a cercetărilor precipitaţiile constituie în anul 2011 730 mm, iar în anul 2012 – numai
439 mm. Deficitul de apă este foarte pronunţat în perioada de vară.
În concluzie se poate de accentuat că condiţiile ecologice ale zonei de nord sunt prielnice
pentru cultura mărului cu condiţia ca măsurile agrotehnice să fie orientate la acumularea şi
păstrarea apei în sol, care va asigura un nivel satisfăcător cu apă a pomilor.
Umiditatea aerului de asemenea este un indice definitoriu pentru plantele pomicole. Datele
referitor la umiditatea relativă a aerului constituie în medie pe mai mulţi ani 76,2 %, iar în de
cercetare constituie 68,6 – 73,5 %. Umiditatea aerului în timpul înfloririi deseori este joasă sau
mare şi influenţează negativ la polenizarea mărului.
31
Din cele indicate mai sus că condiţiile ecologice din subzona nordică de silvostepă sunt
favorabile pentru cultivarea mărului. Speciile mai sensibile la temperaturi joase pot fi cultivate
pe terenuri protejate de geruri în proporţii necesare, în fond pentru consumul local.
Tabelul 2.3.1.1.
Temperatura medie lunară anuală şi multianuală a aerului, ˚C
(Staţia meteo Edineţ).
Anul
Media multianuală, ˚C
Lunile Anul 2011 Anul 2012
Ianuarie -5,0 -1,2 -3,9
Februarie -0,9 1,3 -3,5
Martie 3,8 3,9 3,6
Aprilie 11,0 2,2 7,2
Mai 16,7 16,5 14,9
Iunie 21,0 21,7 18,8
Iulie 23,3 24,0 19,0
August 25,1 22,3 20,2
Septembrie 16,1 18,7 15,5
Octombrie 7,5 11,6 9,4
Noiembrie 0,2 6,4 3,3
Decembrie -2,1 -1,0 -1,1
Media anuală 9,9 10,5 9,3
32
Tabelul 2.3.1.2.
Precipitaţiile lunare, anuale şi multianuale, mm
Anul
Media multianuală, mm
Ianuarie 86 25 46,5
Februarie 62 27 49
Martie 29 58 36,9
Aprilie 46 2 47,5
Mai 69 33 22,1
Iunie 85 68 24,7
Iulie 60 39 56,5
August 54 30 49
Septembrie 46 22 35,7
Octombrie 69 30 29
Noiembrie 40 39 64,8
Decembrie 84 65 39,4
Suma pe an, mm 730 439 501,1
33
Tabelul 2.3.1.3
Umiditatea medie relativă a aerului pe lună, pe an şi multianuală, %.
Anul
Media multianuală, %
Ianuarie 86 87 89
Februarie 88 86 86
Martie 69 76 80
Aprilie 60 47 69
Mai 71 59 65
Iunie 68 55 68
Iulie 69 55 76
August 56 51 65
Septembrie 70 54 71
Octombrie 78 76 73
Noiembrie 80 84 79
Decembrie 87 88 88
Media anuală 73,5 68,6 76,2
2.3.2. Caracteristica solului
Solul lotului experimental este cernoziom tipic profund lutos pe luturi uşoare. Lotul este
aşezat pe o pantă nord estică cu înclinarea de 2-3 grade. Apele freatice se află la o adâncime de
10-12 m şi în aprovizionarea pomilor cu apă practic nu participă.
Grosimea orizonturilor humificate (A+B) este mare (90 cm), faţă de 58 cm, a orizontului A luat
aparte. Se evidenţiază stratul arabil de o grosime de 37 cm cu o structură granulată cu o
porozitate mare, dar pulberată de praf din cauza prelucrării intensive cu maşinile agricole. Mai la
adâncime structura devine grăunţoasă granulată orizontal (B2). Culoarea solului se schimbă de la
sură (orizontul A) până la brună închisă (orizontul B1) şi palidă brună (orizontul C).
34
Conţinutul de humus în stratul solului în adâncime de 0-30 cm este înalt şi variază de la
3,6% până la 3,8 %. Aciditatea solului este cuprinsă între valorile de 6,5 – 6,6.
Tabelul 2.3.2.1.
Caracteristica agrochimică a solului
(SRL „Albenii Agro”, raionul Edineţ, profilul 1)
Nr. Indicii Valoarea indicilor

determinaţi Nr. de probe
d/o
1 2 3 4
Adâncimea 0-30
1 pH 6,6 6,6 6,5 6,5
2 Humus % 3,6 3,6 3,8 3,8
Cantitatea azotului amoniacal şi nitric descreşte de la suprafaţa solului în adâncime. NH4

se conţine de la 0,8 mg/100 gr în stratul arabil pînă la 0,4 mg/100 gr în stratul de sol C.
Cantitatea de NO3 este mult mai mare decât azotul amoniacal şi conţine de la 2,1 mg/100 gr
până la 0,6 în stratul BC.
35
Tabelul 2.3.2.2
(SRL„Albenii Agro”, raionul Edineţ, profilul 1)
Denumirea Orizon Adâncime Indici determinaţi

solului tul a cm mg/100g microelemente mobile,
genetic mg/kg
NH4 NO3 P2O5 K2O Cu Zn Mn
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cernoziom Aar 0-37 0,8 2,1 3,2 46,2 0,3 0,4 52,2
tipic A1 37-58 1,0 5,4 1,9 28,6 0,3 0,9 53,7
B1 58-73 0,5 1,9 0,4 18,8 0,2 0,8 23,1
B2 73-90 0,5 0,7 0,5 23,2 0,3 0,4 21,0
BC 90-108 0,5 0,6 0,3 18,4 0,3 0,9 22,8
C 108-160 0,4 1,2 0,2 16,8 1,2 2,1 38,2
Asigurarea cu fosfor asimilabil pentru plante se micşorează de la 3,2 mg/100gr de sol la

adâncimea de 0,37 cm până la 0,2 mg/100 gr de sol la adâncimea de 108-160 cm, iar a
potasiului asimilabil corespunzător de la 46,2 până la 18,6 mg/100 gr de sol.
Conţinutul de microelemente în sol variază foarte mult pe orizonturi. Cu se conţine de la 0,3

mg/kg în stratul arabil până la 1,2 mg/kg în stratul de sol 108 – 160 cm. Zn deasemenea se
conţine în cantităţi mici în sol 0,4 – 2,1 mg/kg sol. Mn se conţine în cantităţi mari de la 53,7
în stratul de sol 37- 58 cm până la 28,0 în stratul de sol 58 – 73 cm.
Tabelul 2.3.2.3
36
(SRL „Albenii Agro”, raionul Edineţ, profilul 1)
Denumirea Orizon Adâncime Metale grele, total

solului tul a cm mg/100g
genetic
Pb Cd Cr Ni Cu Zn Hg
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cernoziom Aar 0-37 33,5 0,7 42,4 30,1 18,0 56,9 0,03
tipic A1 37-58
B1 58-73 26,4 0,6 32,8 28,4 15,9 56,0 0,05
B2 73-90
BC 90-108 27,9 0,7 37,0 28,8 15,3 53,2 n/d
C 108-160 33,7 1,2 56,4 28,2 13,9 46,0 0,03
După compoziţia granulometrică solul se atârnă către lutos pe lut uşor. Analiza făcută
asupra indicilor morfologici şi agrochimici ai solului lotului experimental permite a face o
generalizare precum că solul este destul de favorabil pentru a cultiva mărul.
2.3.3. Agrotehnica
Măsurile agrotehnice în livadă s-au efectuat în conformitate cu hărţile tehnologice

elaborate în SRL „Albenii Agro”, satul Fîntîna Albă, raionul Edineţ având la bază indicaţiile
agrotehnice în pomicultură pentru Republica Moldova (V. Babuc, 1985).
Pomii au fost conduşi sub formă de coroană natural-ameliorată cu volum redus. Solul a
fost întreţinut cu ogor negru prin lucrări anuale odată cu plugul şi de 4-5 ori afânat superficial cu
discuitorul (Fig 5) şi înierbat (Fig. 6).
Formarea şi tăierea pomilor s-a efectuat conform schemei experienţei cu tăieri de

menţinere a pomilor într-o stare de creştere şi fructificare echilibrată.
37
Lupta cu bolile şi dăunătorii s-a efectuat conform avertizărilor de la staţia raională de
protecţie a plantelor şi observaţiilor nemijlocite făcute în livadă.
Practic în livadă se utilizează pe larg combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor prin

aplicarea raţională a mijloacelor agrotehnice, fizico-mecanice,biologice şi chimice, astfel încât
poluarea mediului şi daunele aduse plantelor de măr să fie cât mai reduse.
Fig. 5. Portaltoiul Corcoduş, distanţa de plantare 5 x 3 m, soiul Stanly, ogor negru între
rînduri şi pe rînd, anul 2013.
38
Fig. 6. Portaltoiul MM 106, distanţa de plantare 4,5 x 3 m, soiul Idared, spaţiul dintre
rînduri înierbat si ogor negru pe rînd, anul 2013.
39
3. REZULTATELE CERCETĂRILOR
3.1. Înălţimea pomilor
Rezultatele experimentale (tab. 3.1) arată că parametrii structurii plantaţiei pomicole

depinde de specie, soi, portaltoi, vârsta pomilor şi sistema de formare a coroanelor. Astfel, pomii
în vârstă de 5-6 ani din soiurile Idared şi Renet simirenco au atins înălţimea de 286,0-308,5 cm.
Această înălţime a fost programată la înfiinţarea plantaţiei. Dacă se analizează înălţimea pomilor
în vârstă de 4-5 ani din soiurile Idared şi Renet simirenco se observă că pomii şi în această vârstă
au atins dimensiunile optime în înălţime pentru distanţa dintre rânduri de 4 m.
Soiurile Renet Simirenko şi Florina, altoite pe portaltoiul vegetativ MM106, în vârstă de

4-5 ani au înălţimea pomilor de 260-252 cm în anul 2011 şi 275-268 cm în anul 2012. Soiul
Renet Simirenko este mai înalt decât soiul Florina.
Referitor la pomii plantaţi în anul 2011 s-ar putea de accentuat, că pomii în vârstă de un
an de zile s-au prins la 100% şi au avut o creştere satisfăcătoare pentru zona de nord a
pomiculturii di Republica Moldova. Pomii în vârstă de doi ani au înălţimea de 143-150 cm.
Înălţimea pomilor este determinată de vigoarea pomilor. În concluzie se poate de accentuat, că
pomii au atins înălţimea optimă pentru plantaţiile intensive. Parametrii indicaţi în Tabelul 3.1
este necesar de menţinut pentru a avea o bună iluminare şi aerisire a coroanei.
40
Tabelul 3.1
Înălţimea pomilor de specii pomicole în funcţie de soi şi vârsta plantaţiei
(SRL „Albenii-Agro”, raionul Edineţ, anii 2011-2012)
Anul plantării, Înălţimea pomilor, cm

portaltoiul,
Soiul
distanţa de Anul 2011 Anul 2012 Media pe 2 ani
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 270 302 286,0

4,5 x 3 m „cv” „Renet Simirenco”, 292 325 308,5
„cv” „Golden Delicious” 273 297 285,0
2008, M26, „cv” „Florina”, 252 268 260,0

4x3m „cv” „ Idared”, 238 252 245,0
„cv” „Renet Simirenco” 260 275 267,5
2008, M106, „cv” „Florina”, 273 300 286,5

4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 225 270 247,5
„cv” „Gloster” 268 305 286,5
2009, M26, „cv” „Florina”, 172 205 188,5

4x3m „cv” „ Idared”, 163 182 172,5
„cv” „Renet Simirenco” 170 195 197,0
2011, M26, „cv” „Prima”, 125 162 143,5

4x2m „cv” „Slava 131 170 150,5
peremojţiam”
2010, Corcoduş „cv” „Stanley” 152 203 177,5

5x3m
2010, Cireş „cv” „Rekordnaia”, 175 252 208,5

amar, 5 x 4 m
„cv” „Valerii Cikalov” 182 260 222,0
41
3.2. Diametrul coroanei
Diametrul coroanei pe direcţia rândului se află în directă proporţie cu distanţa dintre

dintre pomi pe rând.
Lăţimea rândului de pomi la baza coroanei constituie în jurul de la 59 - 250 cm. Soiurile
Idared, Renet Simirenco, Golden Delicious şi Florina în vârstă de 5-6 ani formează gardul
fructifer cu lăţimea de 248-250 cm, iar aceleaşi soiuri în vârstă de 4-5 ani formează o coroană cu
lăţimea de 230-239 cm.
Analizând valorile obţinute se poate de constatat, că lăţimea şi lungimea coroanei pomilor

în perioada de rodire şi creştere sunt optime pentru livezile conduse în sistem intensiv. Parametrii
optimi pentru astfel de livezi sunt determinaţi de distanţa de plantare şi forma de conducere a
pomilor. Pentru astfel de livezi se recomandă distanţa dintre pomi pe rând în jurul de 2-3 m, între
rânduri – 4-5 m în funcţie de zona pomicolă, înălţimea pomilor – 3-3,5 m, lăţimea coroanei la
bază – 2-2,5 m şi la partea superioară – 0,7-1,2 m.
42
Tabelul 3.2
Diametrul coroanei pomilor în funcţie de specie, soi şi vîrsta plantaţiei
(SRL „Albenii-Agro”, raionul Edineţ, anul 2012)
Anul plantării, Diametrul coroanei, cm

portaltoiul,
Soiul pe direcţia dintre
distanţa de pe direcţia rândului
plantare rânduri
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 248 153

4,5 x 3 m „cv” „Renet Simirenco”, 250 155
„cv” „Golden Delicious” 248 156
2008, M26, „cv” „Florina”, 235 142

4x3m „cv” „ Idared”, 230 139
„cv” „Renet Simirenco” 239 143
2008, M106, „cv” „Florina”, 242 146

4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 239 138
„cv” „Gloster” 240 142
2009, M26, „cv” „Florina”, 127 127

4x3m „cv” „ Idared”, 125 130
„cv” „Renet Simirenco” 132 130
2011, M26, „cv” „Prima”, 59 60

4x2m „cv” „Slava 62 57
peremojţiam”
2010, Corcoduş „cv” „Stanley” 95 107

5x3m
2010, Cireş „cv” „Rekordnaia”, 155 162

amar, 5 x 4 m
„cv” „Valerii Cikalov” 147 153
43
3.3. Suprafaţa sub proiecţia coroanei
Suprafaţa sub proiecţia coroanei este un indice ce arată nivelul de valorificare a radiaţiilor
solare directe. Cu cît acest indice este mai mare cu atît valorificarea energiei solare este mai
mare. Însă valoarea acestui indice este restricţionată de către sistemul de cultură aplicat în
plantaţie, nivelul de mecanizare a lucrărilor şi caracteristica unităţilor de mecanizare. Suprafaţa
sub proiecţia coroanei la măr în vîrsta de 6 ani constituie de la 28,1% la soiul Idared pînă la
28,6% la soiul Renet Simirenco. Livezile tinere de măr utilizează solul numai 4,3-14,2%.
Nivelul de acoperire a solului arată cît de eficient se utilizează solul în livadă. În livezile
moderne solul se foloseşte la 50-60 %. Utilizarea resurselor naturale în mare măsură depinde nu
numai de densitatea de plantare, dar şi de forma de coroană şi de tehnica utilizată. În livezile
moderne este foarte greu de folosit solul mai mult de 60 %, deoarece tehnica din dotare şi
formele de coroană nu sunt adoptate sistemelor de cultură.
44
Tabelul 3.3
Suprafaţa sub proiecţia coroanei la pomi în funcţie de specie, soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării,
portaltoiul, Suprafaţa sub Randamentul de
Soiul proiecţia coroanei, folosire a suprafeţei,
distanţa de
plantare m2 %
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 3,89 28,1

4,5 x 3 m „cv” „Renet Simirenco”, 3,87 28,7
„cv” „Golden Delicious” 3,86 28,6
2008, M26, „cv” „Florina”, 3,33 27,8

4x3m „cv” „ Idared”, 3,19 26,6
„cv” „Renet Simirenco” 3,36 28,0
2008, M106, „cv” „Florina”, 3,53 26,2

4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 3,29 24,4
„cv” „Gloster” 3,40 25,2
2009, M26, „cv” „Florina”, 1,61 13,4

4x3m „cv” „ Idared”, 1,41 11,7
2011, M26, „cv” „Prima”, 0,35 4,3

4x2m „cv” „Slava 0,35 4,3
peremojţiam”
2010, Corcoduş „cv” „Stanley” 1,01 6,7

5x3m
2010, Cireş „cv” „Rekordnaia”, 2,51 12,5

amar, 5 x 4 m
„cv” „Valerii Cikalov” 2,24 11,2
45
3.4. Volumul coroanei
Volumul coronamentului la unitate de suprafaţă determină productivitatea livezii şi

calitatea fructelor. Efectuînd calculele volumului productiv al coronamentului s-a ţinut cont că
razele solare să pătrundă în interiorul coroanei prin frunziş la o adîncime de 1-1,2 m. Restul
suprafeţei serveşte ca o zonă neproductivă ce cu timpul se degarniseşte. Menţinerea pomilor în
starea de echilibru fiziologic contribuie la stabilirea raportului dintre diferite zone de pregătire
biologică. În perioada de rodire deplină echilibrul fiziologic se perturbă şi devine o problemă
acută mai ales în plantaţiile neîngrijite fără creşteri anuale şi în special, unde au fost neglijate
tăierile de fructificare şi regenerare a ramurilor de schelet.
Volumul productiv al coroanei este mai mic decît volumul coroanei deoarece razele solare
nu pătrund în totalmente în interiorul coroanei, luînd ca exemplu la soiul Renet Simirenco şi
Florina coroana este de vigoare mare, iar volumul productiv faţă de volumul coroanei se
micşorează. În cazul plantaţiei de măr în vîrstă de 6 ani se observă o rezervă în ceea ce priveşte
sistemul de formare a coroanei sporind astfel volumul productiv al coronamentului. La soiul
Renet Simirenco volumul coroanei constituie 4653 m/ 3 ha pe cînd volumul productiv este mai
mic.
Volumul productiv al coronamentului, în plantaţiile experimentale a fost de 4232-4653
m3/ha la pomii în vârstă 5-6 ani şi de 3348-3848 m3/ha la pomii de 4-5 ani.
În concluzie se poate de accentuat că structura plantaţiei pomicole permite utilizarea

energiei solare numai la 40 % din fluxul de lumină care vine la suprafaţa solului.
46
Tabelul 3.4
Volumul coroanei la pomi în funcţie de specie, soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării,
Volumul productiv al
portaltoiul, Volumul coroanei,
Soiul coronamentului,
distanţa de
plantare m3/pom
m3/ha
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 5,72 4232,8

4,5 x 3 m „cv” „Renet Simirenco”, 6,28 4653,6
„cv” „Golden Delicious” 5,73 4241,7
2008, M26, „cv” „Florina”, 4,46 3717,0

4x3m „cv” „ Idared”, 4,01 3348,1
2008, M106, „cv” „Florina”, 5,29 3918,3

4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 4,44 3286,7
„cv” „Gloster” 5,18 3836,9
2009, M26, „cv” „Florina”, 1,65 1374,6

4x3m „cv” „ Idared”, 1,28 1068,8
2011, M26, „cv” „Prima”, 0,28 354,3

4x2m „cv” „Slava 0,29 371,8
peremojţiam”
2010, Corcoduş „cv” „Stanley” 1,02 682,7

5x3m
2010, Cireş „cv” „Rekordnaia”, 3,16 1581,3

amar, 5 x 4 m
„cv” „Valerii Cikalov” 2,91 1456,0
47
3.5. Lungimea medie şi însumată a creşterilor anuale
Creşterile anuale, în special a celor de prelungire a axului şi subşarpantelor este unul din cei
mai sensibili şi reprezentativi indicatori ai stării fiziologice a pomilor, reacţiei lor la condiţiile
mediului şi procedeelor tehnologice aplicate.
Lungimea medie a ramurilor este unul din indici de bază care caracterizează intensitatea
proceselor de creştere în coroana pomilor, precum şi reacţia pomilor la condiţiile ecologice şi
agrotehnice. În tabelul 3.3 sunt indicate datele referitoare la dinamica creşterilor medii a
ramurilor în funcţie de soi şi vârsta plantaţiei.
În anul 2011 lungimea medie a ramurilor anuale constituie 27-81 cm, şi este un indicator care
ne demonstrează în ce condiţii de cultură se află plantaţiile experimentale. Conform indicaţiilor
din literatura de specialitate lungimea ramurilor anuale de 30-40 cm oferă pomilor posibilitatea
de a fructifica regulat şe de a produce roade mari de calitate superioară.
În anul 2012 creşterile anuale puţin diferă, comparativ cu anul 2011. Acesta încă odată
demonstrează, că plantaţiile pomicole în SRL „Albenii-Agro” se află într-o stare bună şi sunt
apte pentru a fi exploatate la un nivel înalt. În scopul obţinerii recoltelor calitative şi înalte în
gospodărie se utilizează permanent fertilizanţi minerali, regulatori de creştere si desigur o
agrotehnică înaltă contra bolilor şi vătămătorilor.
Plantaţiile tinere de măr se deosebesc printr-o creştere mare a ramurilor anuale. În primul an
creşterile anuale la soiul Slava Peremojţiam au fost de 35,9 cm, iar la soiurile Idared şi Florina
creşterile anuale au constituit 39-45 cm. Creşterile anuale de 35-40 cm la pomii de măr permit
formare pomilor timp de 3-4 ani a coroanei după sistema Coroana natural ameliorată cu volum
redus.
În concluzie se poate de accentuat, că parametrii structurii plantaţiei de măr (Tabelul 3.1; 3.2;
3.3) cu distanţa de plantare de 4,7x3m şi coroana în formă de Palmetă mixtă şi Natural
ameliorată, piramidă mixtă cu volum redus sunt optimi şi permit din punct de vedere fiziologic
de obţinut roade înalte de fructe calitative
48
Tabelul 3.5.1
Lungimea medie a creşterilor anuale la pomi în funcţie de specie soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării, Lungimea medie a creşterilor anuale, cm

portaltoiul,
Soiul
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 42,5 27,5 35,0

4,5 x 3 m „cv” „Renet Simirenco”, 39,7 29,1 34,4
„cv” „Golden Delicious” 41,2 25,6 33,4
2008, M26, „cv” „Florina”, 45,2 33,4 39,3

4x3m „cv” „ Idared”, 39,0 29,5 34,2
„cv” „Renet Simirenco” 42,5 32,8 37,6
2008, M106, „cv” „Florina”, 51,3 39,2 45,2

4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 46,6 35,3 40,9
„cv” „Gloster” 52,3 40,0 46,1
2009, M26, „cv” „Florina”, 45,2 36,6 40,9

4x3m „cv” „ Idared”, 37,8 32,3 35,0
2011, M26, „cv” „Prima”, 27,9 38,5 33,2

4x2m „cv” „Slava 30,3 35,9 33,1
peremojţiam”
2010, Corcoduş „cv” „Stanley” 65,3 49,4 57,3

5x3m
2010, Cireş „cv” „Rekordnaia”, 75,2 64,1 69,6

amar, 5 x 4 m
„cv” „Valerii Cikalov” 81,0 70,3 75,6
49
Tabelul 3.5.2
Lungimea însumată a creşterilor anuale la pomi în funcţie despecie, soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării, Lungimea însumată a creşterilor anuale, m

portaltoiul,
Soiul
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 49,5 45,3 47,4

2008, M26, „cv” „Florina”, 39,9 37,5 38,7

4x3m „cv” „ Idared”, 38,2 35,7 73,9
2008, M106, „cv” „Florina”, 41,5 35,6 38,5

4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 40,0 37,3 38,6
„cv” „Gloster” 42,7 40,0 41,3
2009, M26, „cv” „Florina”, 29,5 33,4 31,4

4x3m „cv” „ Idared”, 28,8 30.5 29,6
2011, M26, „cv” „Prima”, 21,0 33,0 27,0

4x2m „cv” „Slava 19,7 29,4 24,5
peremojţiam”
2010, Corcoduş „cv” „Stanley” 4,0 8,0 6,0

5x3m

amar, 5 x 4 m
50
3.6. Numărul formaţiunilor de rod
Numărul formaţiunilor de rod la pomii de măr în funcţie de soi şi vârsta plantaţiei sunt
prezentate în tabelul 3.6.
Datele obţinute referitor la numărul formaţiunilor de rod la pomii de măr în funcţie de soi
şi vârsta plantaţiei sun prezentate în tabelul 3.6. Cercetările efectuate au demonstrat că cantitatea
ramurilor de rod au fost influenţate de specie, soi, vîrsta pomilor şi sistema de cultură. Din
măsurile agrotehnice care pot schimba nu numai cantitatea ramurilor de rod dar şi evaluarea lor
este tăierea pomilor. Din punct de vedere teoretic şi practic al pomiculturii un interes deosebit
constituie studierea formării şi amplasării ramurilor de rod în coroana pomului. În ceea ce
priveşte numărul ramurilor de rod, aceasta variază de la an la an în cadrul soiurilor şi sistema de
cultură a pomilor.
Cantitatea de flori depinde de numărul mugurilor florali diferenţiaţi în anul precedent

care este influenţat de starea fiziologică a pomilor, de raportul dintre creşterea vegetativă şi
fructificare. Echilibrul fiziologic favorabil dintre creşterea vegetativă şi fructificare se menţine
prin sistemul de conducere şi tăiere a pomilor, reglarea directă a încărcăturii pomilor cu flori şi
fructe. Ramurile de rod sunt cele mai dinamice elemente ale coroanei, datorită duratei relative
scurte de viaţă şi epuizării rapide. Pentru echilibrul fiziologic este necesar de avut concomitent
ramuri de rod purtăroare de muguri florali pentru recolta anului curent şi ramuri de rod
nepurtătoare de flori cu muguri care diferenţiază ce asigură rodul anului viitor (V. Balan şi a.
2001).
Numărul formaţiunilor de rod la soiul Idared în vîrstă de 5-6 ani în medie pe 2 ani
constituie 185 buc. Aceeaşi legitate are loc şi la soirile Renet Simirenko şi Golden Delicious,
altoite pe portaltoiul M106.
Este necesar de evidenţiat, că soiul este decisiv în formarea formaţiunilor de rod. Cea mai
mică cantitate de formaţiuni a format soiul Golden Delicious.
51
Tabelul 3.6
Numărul formaţiunilor de rod la pomi în funcţie de specie, soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării, Numărul formaţiunilor de rod, buc/pom

portaltoiul,
Soiul
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 165 205 185
4,5 x 3 m „cv” „Renet Simirenco”, 155 234 195
„cv” „Golden Delicious” 160 198 179
2008, M26, „cv” „Florina”, 152 234 193
4x3m „cv” „ Idared”, 172 258 215
„cv” „Renet Simirenco” 150 230 190
2008, M106, „cv” „Florina”, 173 257 215
4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 190 280 235
„cv” „Gloster” 168 251 210
2009, M26, „cv” „Florina”, 118 152 135
4x3m „cv” „ Idared”, 120 164 141
2010, Cireş „cv” „Rekordnaia”, 5 20 13

amar, 5 x 4 m
„cv” „Valerii Cikalov” 4 25 15
3.7. Recolta de fructe
52
Recolta şi calitatea fructelor sunt în strânsă legătură cu agrotehnica folosită în livadă şi
este rezultatul final al procedeelor agrotehnice utilizate în livadă.
În anii de studiu 2011-2012 s-au întreprins lucrări pentru menţinerea stabilă a recoltei şi
echilibrului fiziologic. Rezultatele obţinute în urma cercetărilor efectuate în cadrul plantaţiei din
gospodărie au demonstrat că pomii pot fructifica în fiecare an asigurînd producţii normale, dacă
recoltele de fructe sunt reglementate după potenţialul real al pomilor. Totodată s-a demonstrat că
normarea încărcăturii pomilor cu rod se poate face prin tăieri de întreţine şi de fructificare.
Datele prezentate arată că intreţinerea la nivel înalt a pomilor în livadă permite obţinerea
fructelor pe pom în cantităţi constante. Astfel, în anul 2011 s-a obţinut cîte 5-74 fructe pe pom,
iar în anul 2012 am avut pe pom cîte 35-274 fructe.
În medie pe 2 ani cel mai productiv este soiul Idared şi Renet Simirenco, care au avut în
medie cîte 274-232 fructe pe pom.
Recolta de fructe la pomii de măr în SRL „Albenii-Agro” în funcţie de specie, soi şi
vârsta plantaţiei se prezintă în tabelul 3.7.2. Rezultatele obţinute încă odată demonstrează cultura
intensivă a livezilor din zona de nord a Republicii Moldova.
53
Tabelul 3.7.1
Numărul de fructe la pomi în funcţie de specie, soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării, Numărul de fructe, buc/pom

portaltoiul,
Soiul
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 74 274 174
4,5 x 3 m „cv” „Renet Simirenco”, 65 232 149
„cv” „Golden Delicious” 60 205 133
2008, M26, „cv” „Florina”, 65 204 135
4x3m „cv” „ Idared”, 71 179 125
2008, M106, „cv” „Florina”, 58 234 146
4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 58 199 129
„cv” „Gloster” 25 156 91
2009, M26, „cv” „Florina”, 7 91 49
4x3m „cv” „ Idared”, 9 104 76
2010, Cireş „cv” „Rekordnaia”, 7 35 21

amar, 5 x 4 m
„cv” „Valerii Cikalov” 8 40 24
54
Tabelul 3.7.2
Recolta de fructe la pomi în funcţie de soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării, Recolta, kg/pom

portaltoiul,
Soiul
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 10,9 34,5 22,7
2008, M26, „cv” „Florina”, 9,3 24,8 17,0
4x3m „cv” „ Idared”, 10,0 22,1 16,0
2008, M106, „cv” „Florina”, 7,9 29,4 18,6
4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 8,0 25,8 16,9
„cv” „Gloster” 3,5 20,7 12,1
2009, M26, „cv” „Florina”, 1,0 11,3 6,1
4x3m „cv” „ Idared”, 1,2 12,5 6,8
Recolta obţinută la un pom diferă de la un soi la altul şi de la o vârstă a pomilor la alta.

Astfel, în anul 2011 recolta a fost de la 0,8 kg la soiul Renet Simerenko până la 10,9 kg pe pom
la soiul Idared. Producţia de fructe a fost mai mică în plantaţiile înfiinţate în anul 2009, unde a
constituit 0,8 la soiul Renet Simirenko şi 1,0 kg pe pom la soiul Florina.
În anul 2011 recolta de fructe a fost mai mică, comparativ cu anul 2012. În medie pe 2 ani
cei mai productivi sunt plantaţiile de măr din soiurile Idared şi Renet Simirenco plantate în anul
2007.
55
Tabelul 3.7.3
Recolta de fructe la pomi în funcţie de soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării, Recolta, t/ha

portaltoiul,
Soiul
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 8,1 25,5 16,8
2008, M26, „cv” „Florina”, 7,7 20,6 14,1
4x3m „cv” „ Idared”, 8,3 18,4 13,3
2008, M106, „cv” „Florina”, 5,8 21,7 13,7
4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 5,9 19,0 12,4
„cv” „Gloster” 2,5 15,3 8,9
2009, M26, „cv” „Florina”, 0,8 9,4 5,1
4x3m „cv” „ Idared”, 0,9 10,4 5,6
Recolta de fructe la unitate de suprafaţă este direct proporţională cu masa de fructe la un

pom şi numărul de pomi la hectar. Dacă se analizează datele prezentate în tabelul 3.7.3 se vede,
că productivitatea livezilor constituie în medie pe 2 ani 0,7-16,8 tone la hectar.
Recoltarea fructelor s-a efectuat în containe (Fig. 7) şi în lăzi (Fig. 8).
56
Fig. 7. Recoltarea fructelor de soiul Idared în lăzi cu aşezarea merelor în dreptunghi, în
şah şi pe diagonală.
Fig. 7. Recoltarea fructelor de soiul Renet Simirenko în containere pentru păstrare de

lungă durată.
3.8. Calitatea fructelor
Masa fructelor la pomii de măr de asemenea se află în funcţie de soi şi vârsta plantaţiei.
Masa fructelor în anul 2011 variază de la 136 g la soiul Florina până la 152 g la soiul Renet
57
Simirenco. În anul 2012 masa fructelor a fost mai mică, comparativ cu anul 2011 şi a constituit
119-132 g.
Masa medie a fructelor este mai mare la pomii plantaţi în anul 2007, unde masa medie a
fructelor pe 2 ani a constituit la soiul Idared 125 g, iar la soiul Renet simirenco – 132 g.
În pomicultura modernă calitatea fructelor este primordial în realizare (Fig. 9).

Recolta şi calitatea fructelor sînt în strînsă legătură cu agrotehnica aplicată în livadă. Cele mai
importante procedee, care asigură obţinerea recoltelor stabile şi înalte sînt sistemul de cultură,
formarea şi tăierea corectă a pomilor atît în perioada de repaos relativ, cît şi în timpul vegetaţiei.
Producţia de fructe este un criteriu important de apreciere a eficienţei economice a variantelor cu
rărire a organelor reproductive. Obţinerea unor producţii optime de fructe constante şi de calitate
este determinată de procesul tehnico-cultural de zi.
Fig. 9. Recoltarea fructelor de soiul Idared în lăzi cu aşezarea merelor în vrac şi sortarea
după mărime de categoria Extra.
58
Tabelul 3.8.1
Masa fructelor la pomi în funcţie de specie, soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării, Masa fructelor, g/buc

portaltoiul,
Soiul
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 147,3 125,6 136,4
2008, M26, „cv” „Florina”, 143,2 121,3 132,2
4x3m „cv” „ Idared”, 141,6 123,4 135,5
„cv” „Renet Simirenco” 147,2 130.0 138,6
2008, M106, „cv” „Florina”, 136,0 125,4 130,7
4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 138,2 129,2 133,7
„cv” „Gloster” 142,4 132,3 137,3
2009, M26, „cv” „Florina”, 143,2 123,3 133,2
4x3m „cv” „ Idared”, 142,5 119,4 130,9

amar, 5 x 4 m
Tabelul 3.8.2
59
Calitatea marfară a fructelor la pomi în funcţie de soi şi vârsta plantaţiei
Anul plantării, Calitatea fructelor, %

portaltoiul,
Soiul
distanţa de Extra Categoria I Categoria II
plantare
2007, M 106, „cv” „ Idared”, 71,3 21,3 7,4
2008, M26, „cv” „Florina”, 57,4 22,2 20,4
4x3m „cv” „ Idared”, 61,3 19,4 19,3
2008, M106, „cv” „Florina”, 70,8 17,2 12,0
4,5 x 3 m „cv” „ Idared”, 57,3 21,4 21,3
„cv” „Gloster” 80,0 13,5 6,5
2009, M26, „cv” „Florina”, 49,2 30,2 20,6
4x3m „cv” „ Idared”, 79,9 17,5 2,6
60
3. EFICIENŢA ECONOMICĂ A PRODUCŢIEI DE FRUCTE
Profitul din comercializarea producţiei de fructe este rezultatul final al fiecărui

pomicultor. Ca în orice activitate de producere, cel mai mare interes în urma activităţii de
producere a fructelor este obţinerea unui profit cât mai înalt. Ameliorarea eficacităţii economice
a producerii producţiei agricole depinde considerabil de respectarea strictă a regimului economic
şi diminuarea cheltuielilor neproductive. Pentru hotărârea acestor sarcini în gospodărie este
necesar sistematic de a analizat toate cheltuielile de producţie, micşorarea preţului de cost a
producţiei agricole şi mărirea productivităţii muncii.
Ca indice de bază al eficienţei economice, îl constituie recolta la un ha, care variază în

funcţie de particularităţile biologice ale soiului, modul de formare a coroanelor, sistema de
întreţinere a solului şi sistema de cultură a plantaţiei.
Cercetările efectuate (Tabelul 4,1) demonstrează că eficienţa economică a producţiei de

fructe diferă în funcţie de soi şi vârsta pomilor. Astfel, din realizare fructelor se obţine un venit
de 23070-66810 lei la ha. Cel mai mare venit s-a obţinut din comercializarea fructelor din soiul
Renet Simirenco în vârstă de 5-6 ani. Profitul din comercializarea producţiei a fost tot mai mare
la soiul Renet Simirenco, unde s-a obţinut 66810 lei/ha.
Rentabilitatea producţiei de fructe a constituit de la 23,7% la soiul Idared în vârstă de 4-5

ani până la 115,1% la soiul Florina în vârstă de 4-5 ani.
61
Tabelul 4.1
Eficienţa economică a producţiei de fructe la pomii de măr în funcţie de soi şi vârsta

plantaţiei
Anul Soiul Preţul, Recolt Venitul Costul Profitul din Rentabi

plant a din producţie comercia- li-
lei/kg
medie, vânzarea i, lizarea tatea
ării
t/ha producţie producţiei, produ
lei/ha
i, lei/ha cţiei,
lei/ha
%
Idared 4,10 25,5 104550 58670 45880 78,2

2007,
Renet
5,50 22,8 125400 58590 66810 114,0
M 106, Simirenko
Golden
4,5 x 3 m 5,50 18,9 103950 58970 44980 76,2
Delicious
Florina 5,20 20,6 107120 61230 45890 74,9

2008,
Idared 4,10 18,4 75440 60940 14500 23,7
M26,
Renet
4x3m 5,50 17,7 97350 61360 35990 58,6
Simerenko
2008, Florina 5,20 21,7 112840 52450 60390 115,1
M106, Idared 4,10 19,0 77900 51870 26030 50,1
4,5 x 3 m Gloster 5,00 15,3 76500 53430 23070 43,1
62
5. PROTECŢIA MUNCII
5.1. Reguli de securitate la lucrări cu pesticide
Toate lucrările legate cu folosirea pesticidelor se îndeplinesc sub conducerea agronomului

pe protecţia plantelor. Lucrătorii, care au contact cu pesticide trebuie să aibă vârsta nu mai puţin
de 18 ani, să fie examinaţi de o comisie medicală şi care au primit avizul medical, se permite
lucrarea cu pesticidele.
Personalul admis trebuie instruit învăţat cum să se comporte cu pesticidele, cum să se

folosească de obiectele de protecţie individuală, cum să acorde primul ajutor medical în caz de
accident. Toţi lucrătorii cu pesticidele se aprovizionează cu mască de gaze, îmbrăcăminte şi
încălţăminte de protecţie, ochelari speciali şi respiratoare, mănuşi. Respiratoarele trebuie să fie
individuale, bine potrivite cu ajutorul şiretului de cauciuc. La lucrările de stropire filtrul
respiratorului se schimbă pe altul nou de 2-3 ori pe zi
Zilnic după terminarea lucrărilor îmbrăcămintea specială trebuie să fie spălată minuţios. Se
interzice de a fi dusă acasă şi s-o păstreze în încăperea locuibilă.
În timpul lucrului cu pesticide se interzice de a mânca, bea şi fuma. Pentru aceasta trebuie
să fie locuri speciale unde se interzice de a veni în îmbrăcămintea specială. Mâncarea, băutul şi
fumatul se admite numai după spălarea mâinilor cu săpun. Durata zilei de lucru cu pesticide
trebuie să fie nu mai mult de 6 ore, iar cu preparate puternic toxice 4 ore.
Pentru transportarea pesticidelor se foloseşte autotransport special cu caroserie de metal

întreg, care se curăţă şi dezactivează bine.
Obloanele autoturismului să fie vopsite într-o culoare potrivită, pe ele se atârne

inscripţii (PESTICIDE), se fixează la fiecare parte steaguri roşii. În acest transport se
interzice strict transportarea oamenilor, produselor alimentare şi furajere.
Toate lucrările cu pesticide în timpul călduros al anului se efectuează în orele de dimineaţa

şi seară când temperatura aerului şi insolaţia este mai joasă, viteza vântului minimă.
63
Îndeplinirea lucrărilor manuale pe masivele prelucrate cu pesticide care agită pielea se
repetă peste 2 săptămâni după ce au fost prelucrate prima dată. Afânarea solului pe masivele
prelucrate cu pesticide stabile se face după 2 săptămâni, iar folosirea altor preparate - după o
săptămână.
Respectarea măsurilor prevăzute permit să îndeplinească reuşit măsurile pentru protecţia

plantelor de la dăunarea de boli şi dăunători şi de a asigura sănătatea lucrătorilor
Regulile de securitate în timpul lucrului cu erbicide sunt identice cu măsurilor prevăzute la

lucrările cu pesticidele.
5.2. Reguli de securitate la lucrări cu îngrăşăminte
Multe îngrăşăminte minerale (azotat de amoniu, superfosfat, sare potasică şi altele) agită
pielea, mănâncă îmbrăcămintea şi încălţămintea de piele. De aceea de lucrat cu ele trebuie în
mănuşi de cauciuc, de asemenea de folosit încălţăminte de cauciuc. Sub lucrarea cu noile tipuri
de îngrăşăminte trebuie să studieze minuţios instrucţiune pentru aplicarea lor şi recomandările
pentru tehnica securităţii.
5.3. Reguli de securitate la îndeplinirea lucrărilor manuale
Înainte de începutul lucrărilor conducătorul a fiecărei subdiviziuni este dator de a iniţia toţi
lucrători cu instrucţia pentru tehnica securităţii şi a face instructaj introductiv cu nota obligatoriu
în registru special de înregistrare.
Să asigure obligatoriu cu mijloacele de protecţie individuală, în conformitate cu normele

tipice de ramură care trebuie să corespundă standardului Republicii Moldova în vigoare
Se interzice să lucreze sub ardere de rămăşiţe în îmbrăcăminte şi încălţăminte care să fie

îmbibate de combustibil. Conducătorul lucrărilor este obligat să aleagă locul de primire a hranei
şi de odihnă. Aceste locuri trebuie să fie indicate cu semnul indicator (amplasarea locului fix,
obiectului şi mijlocului) în corespunzătoare cu reguli standardului Republicii Moldova în
vigoare.
64
6.PROTECŢIA MEDIULUI
Datorită faptului că agricultura Republicii Moldova este într-o stare chimizată, aplicarea
măsurilor ecologice, are o importanţă deosebită. La producerea fructelor de măr, prun şi cireş se
atestă o chimizare semnificativă datorită efectuării uni număr foarte mare de tratamente
fitosanitare(14-15). De aceea sarcinile principale, ce trebuie îndeplinite, sunt ocrotirea strictă a
naturii şi utilizarea raţională a resurselor ei. În această direcţie trebuie de implicat cât mai serios,
pentru a ne asigura o agricultură durabilă pe viitor.
Pentru multe ţări puternic dezvoltate, o direcţie deosebită o are pomicultura ecologică,
care are ca obiectiv principal prevenirea apariţiei fenomenelor negative din pomicultura de tip
industrial, bazată pe mecanizare şi chimizare, aplicate uneori excesiv,(G. MIHĂESCU,1998).
În Republica Moldova, trecerea pomiculturii pe cale intensivă şi superintensivă de

dezvoltare prevede concentrarea acestei ramuri în livezile intergospodăreşti mari şi însuşirea
tehnologiilor de cultivare a culturilor pomicole.
Goana după beneficii cât mai mari şi rapide, a dus pe de o parte la „forţarea” mediului
natural (îndeosebi a fertilităţii naturale a solului şi a potenţialului productiv al soiurilor), iar pe de
altă parte la folosirea unor cantităţi prea mari de îngrăşăminte chimice şi de pesticide cu efect
poluant. Aceste metode sunt foarte eficiente, dar cu un efect negativ asupra mediului ambiant,(G.
MIHĂESCU.1998).
Pentru a reduce la maxim posibil, aceste efecte negative, e necesar ca în protecţia

plantelor să se îmbine o integrare a metodelor agrotehnice, chimice şi biologice. Pentru atingerea
acestui scop, un rol important îi revine formarea şi întreţinerea unui fond agrotehnic înalt, ce ar
permite reducerea la minim a focarelor de dăunători şi de agenţi patogeni, şi sporirea rezistenţei
plantelor la acestea.
În cazul efectuării unui tratament fitosanitar, este necesar ca acesta să se facă în

corespundere cu înştiinţările operative despre situaţia fitosanitară concretă pentru fiecare zonă în
parte, deoarece analiza protecţiei plantelor existente ne demonstrează, că sistemul de tratări
chimice este alcătuit pe baza termenilor, care deseori nu coincid cu situaţia reală a sectorului dat.
În scopul reducerii încercării chimice pentru fiecare unitate de suprafaţă, pentru

prevenirea poluării mediului înconjurător şi a producţiei agricole, cu rămăşiţe de pesticide şi alte
65
balasturi, e necesară folosirea doar a preparatelor chimice permise şi înregistrate în registrul de
stat pentru testarea preparatelor chimice şi de uz fitosanitar, cu recomandările corespunzătoare şi
respectarea termenelor şi dozelor de aplicare.
În scopul prevenirii acumulării în sol a rămăşiţelor de pesticide, e necesar de practicat o

alternanţă de folosire a pesticidelor, după conţinutul de substanţă activă şi modul de acţiune a
preparatului asupra organismelor dăunătoare.
Datorită faptului că în livadă au loc deseori deplasări ale mijloacelor de protecţie a

plantelor, se manifestă un fenomen nedorit de tasare a solului, care trage după sine următoarele
efecte negative:
- Distrugerea structurii solului;

- Sporirea densităţii aparente a solului;
- Defavorizarea regimului de aeraţie al solului;
- Sporirea ascensiunii apei în sol, ce duce la pierderi masive ale acesteia;
- Scade viteza de penetrare a apei în sol, ce duce la o posibilă deplasare a apei la
suprafaţă şi eroziunea solului, în cazul onor ploi torenţiale,ş.a.
Pentru a evita aceste neajunsuri, se practică întreţinerea solului înierbare a intervalelor
dintre rânduri. Pe lângă diminuarea acestor efecte negative, înierbarea mai favorizează şi
îmbogăţirea solului cu humus şi microorganisme, elemente foarte necesare pentru menţinerea
fertilităţii solului.
Locul unde se află câmpul experimental, corespunde tuturor măsurilor ecologice descrise
anterior. Orientarea rândurilor este perpendiculară direcţiei pantei, întreţinerea solului are loc
prin înierbarea intervalelor dintre rânduri, tratamentele fitosanitare se efectuează la timp şi cu
preparatele admise de către comisia de stat pentru testarea preparatelor chimice folosite în
agricultură şi în dozele admise. Se efectuează irigarea prin picurare concomitentă cu fertilizarea
programată după nivelul de fertilitate solului a şi recolta programată.
Din cele menţionate la acest capitol, putem spune că în condiţiile pomiculturii la moment,
aplicarea tuturor măsurilor ecologice devine un imperativ al vremii. Numai aplicându-le, am
putea obţine recolte stabile, de calitate superioară şi foarte competitive pe cele mai valoroase
pieţi.
66
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
 Obiectivul principal al pomicultorului este de a rentabiliza la maximum investiţiile şi

costurile de producţie, criterii care trebuie luate în considerare la definirea sistemului de
cultură a pomilor.
 Tehnologia în pomicultura modernă presupune producţii mari şi calitatea superioară a
fructelor, garantând condiţii de exploatare conformate exigenţelor producţiei integrate cu
păstrarea mediului înconjurător în stare cât mai naturală.
 Sistemele de culturi pomicole care permit de a soluţiona aceste obiective se
caracterizează prin diferite elemente comune :
1. Densităţi de plantare ridicate, care permit atât limitarea încărcăturii de fructe pe
pom, cât şi mărirea productivităţii la unitate de suprafaţă;
2. Soiurile trebuie să fie productive, de vigoare redusă, cu fructificare spur şi intrare
rapidă în fructificare, adaptat pentru soluri profunde şi fertile;
3. Coronamentul într-un plan vertical în rânduri simple până la 2,5-3,5m înălţime
permiţând raţionalizarea lucrărilor de tăiere, de recoltare, de întreţinere a solului şi
a livezii cu cheltuieli mai reduse;
4. Instalarea unor forme de coroană de tip fusiform cu o structură modificată în
direcţia creşterii producţiei şi calităţii de fructe.
 Rămâne ca pomicultorul prin cunoaşterea factorilor de mediu din zona dată, a

caracteristicilor biologice şi economice ale asociaţiilor soi/portaltoi, să aleagă sistemul de
livadă cel mai corespunzător şi cu cea mai mare eficienţă economică în condiţiile date,
determinat atât de gradul de fertilitate naturală a solului cât şi de vigoarea specifică a
pomilor.
 Lăţimea şi lungimea coroanei pomilor de măr,prun şi cireş în perioada de rodire şi
creştere sunt optime pentru livezile conduse în sistem intensiv. Parametrii optimi pentru
astfel de livezi sunt determinaţi de distanţa de plantare şi forma de conducere a pomilor.
Pentru astfel de livezi se recomandă distanţa dintre pomi pe rând în jurul de 2,5-4 m, între
rânduri – 4-5 m în funcţie de zona pomicolă, înălţimea pomilor – 3-3,5 m, lăţimea
coroane la bază – 2-2,5 m şi la partea superioară – 0,7-1,2 m.
 Plantaţiile tinere de măr se deosebesc printr-o creştere mare a ramurilor anuale. În primul
an creşterile anuale la soiul Idared de 42,5, iar la soiurile Renet Simirenko şi Golden
Delicious creşterile anuale au constituit 39-41 cm. Creşterile anuale de 40-45 cm la pomii
de măr permit formare pomilor timp de 3-4 ani a coroanei după sistema Palmetă mixtă.
67
 Utilizarea resurselor naturale în mare măsură depinde nu numai de densitatea de plantare,
dar şi de forma de coroană şi de tehnica utilizată. În livezile moderne este foarte greu de
folosit solul mai mult de 60 %, deoarece tehnica din dotare şi formele de coroană nu sunt
adoptate sistemelor de cultură.
 Soiul este decisiv în formarea formaţiunilor de rod. Cea mai mică cantitate de formaţiuni
a format soiul Florina, care are tendinţa de a fructifica pe ramuri anuale.
 Masa medie a fructelor este mai mare la pomii plantaţi în anul 2007, unde masa medie a
fructelor pe 2 ani a constituit la soiul Renet Simirenko - 152 g, iar la soiul Idared - 147 g.
 În plantaţiile de măr în sistem intensiv se poate de obţinut recolte în jurul de 25-30 tone la
hectar în condiţii fără irigare. Recolte mai mari s-au obţinut în plantaţiile în vârstă de 5-6
ani, unde am recoltat în medie pe 2 ani câte 15-16 t/ha.
 Recolta de 15-16 tone fructe la hectar în condiţii fără irigare permite obţinerea roadelor
constante de calitate, unde fructele de calitatea extra depăşesc 65 %.
 Cel mai mare venit s-a obţinut din comercializarea fructelor din soiul Renet Simirenco ân
vârstă de 5-6 ani. Profitul din comercializarea producţiei a fost tot mai mare la soiul
Renet Simirenco, unde s-a obţinut 66810 lei/ha.
 Rentabilitatea producţiei de fructe a constituit de la 78,2 % la soiul Idared în vârstă de 5-
6 ani până la 115,1, 3 % la soiul Florina în vârstă de 3-4 ani.
 În condiţiile pomiculturii moderne, respectarea securităţii muncii şi a măsurilor ecologice
devine un imperativ al vremii. Numai aplicându-le, am putea obţine recolte stabile, de
calitate superioară şi competitive pe piaţă.
Recomandări
În scopul menţinerii echilibrului fiziologic, creşterii recoltelor şi calităţii fructelor de măr,

prun şi cireş în livezile din cadrul SRL „Albenii Agro”, cu pomi altoiţi pe portaltoiuri de vigoare
medie, conduşi după forma de coroană palmetă mixtă, natural-ameliorată cu volum redus şi
piramidă mixtă se propun următoarele recomandări pentru producţie:
 Înfiinţarea plantaţiilor noi se vor efectua în rânduri simple cu coronamentul într-un plan
vertical până la 3 m înălţime permiţând raţionalizarea lucrărilor de tăiere, de recoltare, de
întreţinere a solului şi a livezii cu cheltuieli mai reduse;
 La soiurile de măr Florina şi Renet Simirenco de vigoare mare de folosit tăierea

de întreţinere şi fructificare cu înlocuirea eşalonată a ramurilor de garnisire cu vârsta
peste 3 – 4 ani în felul următor:
1. Ramura anuală erectă şi viguroasă de prelungire a axului ramurii de semischelet
se scurtează la cep de 10-15 cm,
68
2. următoarea ramură care va înlocui axul se scurtează şi se subordonează primei,
3. după care în anul doi cepul împreună cu ramurile bine dezvoltate pe el se suprimă
de la baza ramurii bienale, respectându-se succesiunea stabilită şi în următorii ani.
69
BIBLIOGRAFIE
1 Агафонов, Н.В. Научные основы размещения и формирования плодовых деревьев.

Москва, 1983, 173 с.
2 Babuc V., Croitoru A. Caracteristicile fitometrice ale structurii plantaţiei superintensive de
măr în funcţie de soi şi modul formării coroanei de fus zvelt. Lucrări ştiinţifice, vol. 16.
Chişinău, 2008, p. 67-70.
3 Бабук, В.И. Формирование и обрезка деревьев в интенсивных насаждениях
(Учебное пособие). Кишинев, 1985. 76 с.
4 Babuc, V., Gudumac, E., Peşteanu, A., Cumpanici, A. Ghid privind producerea merelor în
sistemul superintensiv de cultură. Chişinău, Print-Caro, 2009, 188p.
5 Babuc V. Pomicultura. Tipografia centrală, Chişinău, 2012, 664 p.
6 Balan, V., Cimpoieş, GH., Barbăroşie, M. Pomicultura. Chişinău: Museum, 2001, 452 p.
7 Balan V. Metoda de stabilire a distanţei dintre rândurile de pomi fructiferi. Brevet de
invenţie, RM nr. 361. Data publicării hotărârii de acordare a brevetului, 31.01.1996,
BOPI, nr.1/96.
8 Balan V. Sporirea productivităţii mărului în baza ameliorării structurii plantaţiei şi a tăierii
pomilor. Chişinău, 1997, 24 p.
9 Balan, V. Particularităţile de creştere şi rodire ale pomilor de măr. Realizări, probleme şi
perspective în pomicultură. Chişinău, 2000, p 39-43
10 Balan V., Şaganian. Productivitatea pomilor de măr în funcţie de metoda de rărire a
fructelor. Lucrări ştiinţifice. Volumul 16. Horticultură, viticultură, silvicultură şi protecţia
plantelor. Chişinău, 2008b, p. 112-114.
11 Branişte, N. Cultura mărului. Bucureşti, 2004, 79 p
12 Budan C.,.Amzar Gh. Cercetări de ecologie în pomicultură // 25 ani de activitate (1967-
1992). ICPP Piteşti-Mărăcineni. Bucureşti, 1992, p. 222-241.
13 Cimpoieş Gh. Conducerea şi tăierea pomilor. Chişinău, 2000, 273 p.
14 CIMPOIEȘ Gh., Cultura mărului, Chișinău, Editura Bons Offices 2012, 237p.
15 Девятов А. С. Световой режим молодых деревьев яблони в садах узкорядного и
широкорядного типа. Плодоводство, 1989, Т. 7, с 70-79.
16 Donica I., Rapcea M., Bucarciuc V., Caraman I., Babuc V., Balan V., Ţurcanu I., Barbaroş
70
M., Constantinov T., Comanici I. Renovarea pomiculturii Republicii Moldova în baza
rezultatelor ştiinţifice. Ccertări în pomicultură. Chşinău, 2008, p. 195-203.
17 Ghena N., Branişte N., Stănică F. Pomicultura generală. Bucureşti, 2004, 562 p.
18 Lespinase J. M., Delort F., Carboneau A. Conduite de `Roial gala`. Etude comparative de
different systems. L`arboriculture, 1992, nr. 449, p. 30-36.
19 Lespinase, J. M., Delort ,F. Le solen – verger’s pieton. Rev. Fruits & Legumes, 1994, nr.
119.
20 Palmer J.W. Annual dry matter production and petitioning over the first 5 years of a bed
system of Crispin/M27 apple trees at four spacing. J. of Appl. Ecol., 1988, nr. 25, 572 p.
21 Palmer J.W., Sansavini S., Winter F., Buneman G., Wagenmakers P.S. The international
planting systems trial. Acta horticulturae. T. 243. The hagul., 1989, p. 231-241.
22 Peşteanu A. Pretabilitatea soiurilor de perspectivă pentru sistemul superintensiv de
cultivare a mărului. Lucrări ştiinţifice, Vol. 16. Chişinău, 2008, p. 77- 80.
23 Sadowscki, A., Pajac, T., Dziuban, R. Growth and productivity of three apple cultivars on
different rootstocks. Realizări, probleme şi perspective în pomicultură. Chişinău, 2000, p
48-52
71
ANEXE
Anexa 1. Declaraţia privind propria răspundere
Subsemnatul Bradu Mihai Aurel absolvent al Universităţii Agrare de Stat din Moldova,
Facultatea de Horticultură,
Specialitatea horticultură, declar pe propria răspundere că teza de licenţă pe tema
„Sisteme de culturi pomicole în SRL „Albenii Agro” a fost elaborată de mine şi nu a mai
fost prezentată niciodată la un alt program de licenţă sau instituţie de învăţământ superior
din ţară sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, sunt indicate cu respectarea regulilor

de evitare a plagiatului:
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând referinţa
precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.
Bradu Mihai Aurel
________________________
Semnătura
72
Anexa 2. Curriculum vitae
CV AL AUTORULUI
Date personale – Bradu Mihai Aurel, 5 mai 1990
s. Fîntîna Albă, r-nul Edineţ
Codul personal 2004014052000
Studii:
Generale – gimnaziul in Liceul teoretic ,,Mihail Sadoveanu”
Liceale - Liceul teoretic ,,Mihail Sadoveanu” or. Cupcini, r-nul Edineţ
Superioare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Fac. Horticultură
Cat. Pomicultură
Stagieri: Practici didactice
- SRL ,,Albenii Agro”

Date de contact: s. Fîntîna Albă, r-nul Edineţ, Republica Moldova.
Tel. Domiciliu 024677317
Mobil 069171610
73

13ZHR1RO BraduMihai

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

13ZHR1RO BraduMihai

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Bradu Mihai Aurel

în SRL „Albenii-Agro”, raionul Edineţ

doctor habilitat, profesor universitar,

Teza de licenţă este admisă pentru susţinere,

1. SISTEME DE CULTURI POMICOLE................................................................................11

1.2. Densitatea de plantare ca factor determinativ al producţiei de fructe....................................15

2. OBIECTE, METODELE ŞI CONDIŢIILE DE EFECTUARE A CERCETĂRILOR....19

2.1. Obiectele de cercetare.............................................................................................................19

2.1.1. Portaltoiul MM 106..................................................................................................19

2.1.2. Portaltoiul M26........................................................................................................22

2.1.3. Portaltoiul Corcoduş................................................................................................23

2.1.4. Portaltoiul Cireş amar..............................................................................................24

2.1.5. Soiul de măr Idared.................................................................................................25

2.1.6. Soiul de măr Renet Simirenko.................................................................................25

2.1.7. Soiul de măr Golden Delicious................................................................................25

2.1.8. Soiul de măr Florina.................................................................................................26

2.1.9. Soiul de măr Gloster................................................................................................26

2.1.10. Soiul de măr Prima.................................................................................................27

2.1.11. Soiul de măr Slava peremojţiam............................................................................27

2.1.12. Soiul de prun Stanley.............................................................................................28

2.1.13. Soiul de cireş Rekordnaia......................................................................................28

2.1.14. Soiul de cireş Valerii Cikalov................................................................................29

2.1.16. Coroana natural-ameliorată cu volum redus..........................................................29

2.1.17. Piramida mixtă.......................................................................................................29

2.2. Metodele cercetării.................................................................................................................30

2.3. Condiţiile de efectuare a cercetărilor......................................................................................31

2.3.1. Condiţiile meteorologice..........................................................................................31

2.3.2. Caracteristica solului................................................................................................34

3.1. Înălţimea pomilor....................................................................................................................40

3.2. Diametrul coroanei.................................................................................................................42

3.3. Suprafaţa sub proiecţia coroanei.............................................................................................44

3.4. Volumul coroanei...................................................................................................................46

3.5. Lungimea medie şi însumată a creşterilor anuale...................................................................48

3.6. Numărul formaţiunilor de rod.................................................................................................51

3.7. Recolta de fructe.....................................................................................................................53

3.8. Calitatea fructelor...................................................................................................................58

4. EFICIENŢA ECONOMICĂ A PRODUCŢIEI DE RUCTE..............................................61

5.1. Reguli de securitate la lucrări cu pesticide..................................................................63

5.3. Reguli de securitate la îndeplinirea lucrărilor manuale..............................................64

Anexa 1. Declaraţia privind propria răspundere.....................................................................72

Anexa 2. Curriculum vitae..........................................................................................................73

Bradu Mihai Aurel, Sisteme de culturi pomicole în Societatea cu Raspundere

Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Vigoarea diferită a speciilor, soiurilor

Se consideră oportun de identificat elementele teoretice care condiţionează

Subiectul referitor la sistemele de cultură este destul de controversat în literatura de

Obiectivele de bază ale lucrării:

În capitolul 2 „ Obiecte, metodele şi condiţiile de efectuare a cercetărilor” sunt descrise

În capitolul 3 „Rezultatele cercetărilor” se analizează rezultatele ştiinţifice obţinute

În capitolul 4 „Eficienţa economică a producţiei de fructe” se analizează eficienţa

În capitolul 5 „Protecţia muncii” se analizează protecţia muncii SRL „Albenii Agro”.

În capitolul 6 „Protecţia mediului” se analizează folosirea substanţelor chimice,

Concluzii şi recomandări. În scopul menţinerii echilibrului fiziologic, creşterii

Sistemele de culturi pomicole care permit de a soluţiona problemele pomiculturii moderne

1.1. Sisteme de culturi pomicole

Noţiunea de sistem pomicol se utilizează pentru a integra relaţiile dintre caracteristicile

Sistemul tehnologic pomicol se caracterizează prin precocitate, productivitate la hectar, calitatea

Lumina ca factor de producţie. Prin introducerea unor tehnologii performante şi cu randamente

Cercetările întreprinse de V. Balan, Gh. Cimpoieş, V. Manziuc, A. Peşteanu la catedra de

Un alt criteriu ce determină productivitatea fotosintetică a coroanei este regimul de

Regimul de iluminare a coroanei se schimbă în funcţie de latitudinea geografică şi de

Pentru utilizarea cu randament maxim a energiei solare la unitatea de suprafaţă au apărut

Potenţialul de producţie s-a calculat în funcţie de coeficientul densităţii