Prevalența

Definiție!

Prevalenţa se referă la numărul total de cazuri de boală (noi şi vechi)

existente într-o populaţie definită, la un moment dat (prevalenţa de moment) sau
într-o perioadă de timp (prevalenţa de perioadă).

Prevalenţa generală – formulă de calcul

Nr. total cazuri boală (noi + vechi) existente în momentul studiului

------------------------------------------------------------------------------------x100
Total populaţie examinată

Se poate exprima şi la 1000 sau 100.000 persoane anchetate.1

Prevalenţa de moment (se poate evalua la începutul, mijlocul şi sfârşitul unui

an- ianuarie, iulie, decembrie)

Nr total de cazuri (noi+vechi) la un anumit moment

---------------------------------------------------------------------- x100
Populația de referință din acel moment 2

Prevalenţa de moment poate fi determinată prin anchetele medicale de

prevalenţă.

„Rata de prevalenţă a perioadei” = numărul total de persoane despre care se

ştie că au avut o boală, sau o condiţie dată, oricând în intervalul perioadei specificate,
împărţit la numărul total al persoanelor care compun populaţia cu risc de a face boala,
sau de a avea condiţia dată, la mijlocul perioadei specificate.3
Prevalenţa de perioadă (în general, pentru un an calendaristic):

Cazuri existente de boala într-un an

----------------------------------------------------- x100
Populația la jumătatea anului respectiv

1
ILIESCU, Maria Liliana –Sănătate publică și management sanitar – Teorie și aplicații, Editura „Gr.T. Popa”,
Iaşi, 2014, p. 41
2
DUMA, Odetta –Măsurarea morbidității- note de curs, p.2
3
ILIESCU, Maria Liliana –Sănătate publică și management sanitar – Teorie și aplicații, Editura „Gr.T. Popa”
Iaşi, 2014, p.41
 Prevalenţa de perioadă poate fi o prevalenţă generală-totală ce include toate
cazurile de boală, vechi şi noi, la 100 persoane existente la mijlocul intervalului de
timp analizat (1 iulie) sau o prevalenţă specifică pe sexe, rase, grupe de vârstă, medii
de reşedinţă şi cauze.4

Utilitatea studiului prevalenței

Prevalenţa este un indicator de intensitate sau de frecvenţă şi nu de structură,

pentru că arată frecvenţa cazurilor de boală la 100 de persoane examinate (investigate).

Prevalenta este utilizată în:

1. Evaluarea nevoilor de îngrijiri de sănătate
2. Planificarea serviciilor de sănătate
3. Formularea de programe de sănătate5

Factorii care determină variaţia prevalenţei

Creșterea prevalenței Scăderea prevalenței

Apariţia a noi cazuri de îmbolnăvire Durata scurtă a bolii

Durata mare a bolii Emigrarea bolnavilor
Imigrarea bolnavilor Intrarea persoanelor sănătoase
Îmbunătăţirea tehnicilor diagnostice Mai multe cazuri vindecate
Letalitate scăzută Mortalitate crescută
Mortalitate scăzută Puţine cazuri noi diagnosticate/depistate
Plecarea persoanelor sănătoase Rata de fatalitate crescută
Puţine vindecări
6

Echilibrul epidemiologic între incidenţă – prevalență

Prevalența depinde de două elemente:
□ incidenţa
□ durata bolii
Atunci când incidenţa şi durata bolii sunt relativ stabile în timp, se stabileşte
următoarea relaţie: P = I x Δt

Prevalența=Incidența x durata bolii

4
DUMA, Odetta –Măsurarea morbidității- note de curs, p.3
5
ZANOSCHI, Georgeta – Sănătate publică și management sanitar, editura “Edit Dan” Iași, 2003, p.55
6
ILIESCU, Maria Liliana –Sănătate publică și management sanitar – Teorie și aplicații, Editura „Gr.T. Popa”
Iaşi, 2014, pp. 42
 80

70 PREVALENTA

60
Incidenţa crescută
50
Prevalenta scăzută apare în următoarele situaţii:
40
□ rata de fatalitate este crescută datorită creşterii
30
virulenţei bolii. Rata de fatalitate măsoară riscul
20
de deces printr-o anumită boală.
10
□ creşterea selectivă a emigrării cazurilor
1992 1994 1996 1998 2000 2002
(pleacă bolnavii cronici din teritoriu şi atunci prevalenta scade);
Timp (ani)

□ prin aplicarea tratamentelor cu eficacitate crescută, ce duc la Fig. 3-3 – Echilibrul epidemiologic
între incidență și prevalență
vindecare şi la o scurtare a duratei bolii (prevalenta este scăzută).

Incidenţa este ca un arc de cerc. Prevalenţa scade.

O astfel de situaţie apare atunci când:

□ durata bolii este foarte scurtă (pentru a explica aspectul

incidenţei, de arc de cerc);

□ rata de mortalitate este crescută

(sunt decese multe pentru că dispar cazurile vechi).7

1992 1994 1996 1998 2000 2002

Timp (ani)

Fig. 3-4 – Echilibru

epidemiologic între
incidență și
prevalență

Prevalența se referă la prezența bolii, pe când incidența se referă la apariția bolii.8

7
ZANOSCHI, Georgeta – Sănătate publică și management sanitar, editura “Edit Dan” Iași, 2003, pp. 56, 58-59

8
ILIESCU, Maria Liliana –Sănătate publică și management sanitar – Teorie și aplicații, Editura „Gr.T. Popa”
Iaşi, 2014, pp. 41-42
Bibliografie
1. DUMA, Odetta –Măsurarea morbidității- note de curs, pp. 2-3
2. ILIESCU, Maria Liliana –Sănătate publică și management sanitar – Teorie și aplicații,
Editura „Gr.T. Popa” Iaşi, 2014, pp. 41-42
3. ZANOSCHI, Georgeta – Sănătate publică și management sanitar, editura “Edit Dan”
Iași, 2003, pp. 55-56, 58-59