CR 1 1 4 2012 Completare PDF

45
ANEXA nr.1
completare Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului

asupra construcțiilor”, indicativ CR 1-1-4/2012,
ANEXA E (informativ) – COMENTARII I RECOMANDRI DE PROIECTARE

46
CUPRINS
E.1 ELEMENTE GENERALE
E.2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMIC A VÂNTULUI

E.2.1 Elemente generale
E.2.2 Valori de referin ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
E.2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
E.2.4 Turbulena vântului. Valori de vârf ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
E.3 ACIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CLDIRILOR

I STRUCTURILOR
E.3.2 Presiunea vântului pe suprafee
E.3.3 Fore din vânt
E.3.4 Coeficientul de rspuns dinamic al construciei
E.4 COEFICIENI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCIUNE

I DE FOR
E.5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RSPUNS DINAMIC

E.5.1 Turbulena vântului
E.5.2 Procedura detaliat de determinare a coeficientului de rspuns dinamic
E.5.4 Deplasri i acceleraii pentru starea limit de serviciu a construciei
E.5.5 Criterii de confort
E.6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTIC GENERATE DE

VÂRTEJURI
E. ANEXA A ZONAREA ACIUNII VÂNTULUI ÎN ROMÂNIA

47
INTRODUCERE
Comentariile i recomandrile de proiectare urmtoare se refer la aplicarea

reglementrii tehnice CR 1-1-4/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vântului asupra
construciilor” i au ca obiectiv facilitarea evalurii aciunii vântului de ctre inginerii
proiectani.
Prevederile codului CR 1-1-4/2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1991-1-

4:2006, cu luarea în considerare a informaiei meteorologice privind valorile maxime anuale
ale vitezei medii a vântului.
E.1 ELEMENTE GENERALE
Analiza aciunii i a efectelor vântului pe cldiri i structuri se bazeaz pe evaluarea vitezei

vântului, V în amplasament.
Vântul cu viteza V genereaz un sistem de fore aerodinamice, Fw ce acioneaz asupra unei
construcii (considerat fix i indeformabil) i asupra elementelor sale componente.
Rspunsul este static, pentru construcii rigide i puternic amortizate, i este dinamic pentru
construcii flexibile i / sau slab amortizate.
Fore
Viteza vântului aerodinamice Rspunsul structurii
V Fenomene Fw Fenomene R
aerodinamice dinamice
.
Figura E.1.1 Relaia aciune-rspuns pentru o construcie considerat fix i indeformabil [1]
La construciile uoare, flexibile i slab amortizate, caracterizate de o form aerodinamic

sensibil la aciunea vântului, apar fenomene aeroelastice de interaciune vânt-structur care
modific viteza vântului incident V, fora aerodinamic Fw i rspunsul structural R. În acest
caz vântul produce asupra construciei o for total F=Fw+Fa, în care Fw este fora exercitat
de vânt pe structura fix i Fa este fora aeroelastic generat de micarea structurii.
Fore
Viteza vântului aerodinamice Rspunsul
V Fenomene Fw structurii R
Fenomene
aerodinamice dinamice
Fenomene
Fore aeroelastice
aeroelastice
Figura E.1.2 Influena fenomenelor aeroelastice în relaia aciune-rspuns [1]

48
Prevederile codului de proiectare CR 1-1-4/2012 sunt aplicabile pentru proiectarea /

verificarea cldirilor i structurilor cu înlimi mai mici de 200 m i a podurilor cu deschiderea
mai mic de 200 m, care satisfac condiiile de rspuns dinamic de la (C.2).
Codul de proiectare CR 1-1-4/2012 nu conine prevederi referitoare evaluarea aciunii vântului
pe turnuri cu zbrele cu tlpi neparalele dac abaterea de la vertical a unei tlpi este mai mare
de 1/10 i la evaluarea aciunii combinate vânt-ploaie, vânt-chiciura i vânt-ghea. Pentru
acest cazuri se vor folosi i prevederile din SR EN 1993-3-1.
De asemenea, codul nu conine prevederi referitoare la:
- evaluarea aciunii vântului pe piloni i couri de fum ancorate cu cabluri cu înlimi peste
100 m;
- calculul vibraiilor de torsiune, de exemplu la cldiri înalte cu nucleu central;
- calculul vibraiilor tablierelor de pod generate de turbulena transversal a vntului;
- evaluarea aciunii vântului pe poduri cu cabluri suspendate;
- considerarea influenei modurilor proprii superioare de vibraie în evaluarea rspunsului
structural dinamice.
Pentru toate aceste cazuri se pot consulta referine normative europene (de ex., vezi SR EN
1993-3-1) i internaionale, rezultate prezentate în literatura tehnic de specialitate sau
rezultate ale încercrilor în tunelul aerodinamic de vânt i/sau ale metodelor numerice,
utilizând modele adecvate ale construciei i ale aciunii vântului, cu conditia respectrii
principiilor, cerinelor minime i regulilor de proiectare din codul CR 1-1-4/2012 i a
legislaiei / reglementrilor tehnice aplicabile în vigoare.
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del vento
sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE
49
E.2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMIC A VÂNTULUI
Valorile instantanee ale vitezei vântului, Figura E.2.1 (precum i valorile instantanee ale
presiunii dinamice ale vântului) conin o component medie i o component fluctuant fa
de medie.
V(z,t) v(z,t) Rafale, fluctuaii ale vitezei instantanee fa de medie

( )
v(z,t)
Viteza medie
vm(z) 0
t
vm(z)
V(z,t) = vm(z) + v(z,t)
0
Intervalul de mediere t
a vitezei (10 min)
Fig. E.2.1 Procesul stochastic al vitezei vântului la înlimea z deasupra terenului, V(z,t) [4]
E.2.2 Valori de referin

ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
Viteza de referin a vântului, vb este viteza vântului mediat pe o durat de 10 minute,

determinat la o înlime de 10 m deasupra terenului, în câmp deschis (având lungimea de
rugozitate z0 = 0,05 m) i exprimat cu o probabilitate de depire de 2% intr-un an (respectiv
cu un intervalul mediu de recuren IMR=50 de ani).
Medierea vitezei vântului pe o durat de 10 min conduce la o definiie stabil a vitezei
vântului valabil pentru o suprafa mare i pentru un interval de timp suficient de lung pentru
dezvoltarea complet a rspunsului structurii.
In câmp deschis se recomand urmtoarele relaii de conversie între vitezele vântului mediate
pe diferite intervale de timp [4]:
1,05 v 1h
b v 10min
b 0,84 v 1min
b 0,67 v b3s (E.2.1)
50
Similar, relaiile de conversie ale presiunii vântului în câmp deschis pentru diferite intervale
de mediere ale vitezei se estimeaz cu relaia [4]:
1,1 q1h
b q10min
b 0,7 q1min
b 0,44 qb3s (E.2.2)
Valoarea de referin a vitezei vântului având o probabilitate anual de depire de 2% se

determin din analiza statistic a valorilor maxime anuale ale vitezei mediate a vântului.
În analiza statistic, numrul de ani pentru care exist înregistrri meteorologice se recomand
s fie comparabil cu cel al intervalului mediu de recuren asociat vitezei de referin (50 de
ani). Pentru zonarea aciunii vântului se recomand utilizarea în toate staiile meteo a aceluiai
tip de repartiie de probabilitate a valorilor extreme.
Dintre repartiiile de valori extreme adecvate pentru descrierea maximelor anuale ale vitezei
vântului se recomand repartiia Gumbel pentru maxime. În aceast repartiie, valoarea
maxim anual a vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepire într-un an, p =
0,98 este:
v0,98 m1 1 2,593 V1 (E.2.3)
unde m1 i V1 sunt respectiv media i coeficientul de variaie al maximelor anuale ale vitezei
medii a vântului. Coeficientul de variaie al valorilor maxime anuale ale vitezei mediate a
vântului, în România, este în general mai mic ca 0,35.
Valoarea maxim anual a vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepire într-un
an, p diferit de 0,98 poate fi stabilit cu expresia urmtoare valabil în repartiia Gumbel a
maximelor anuale ale vitezei medii a vântului:
ª ln( ln p) º
1 «0,45 V1
¬ 1,282 »¼
v prob v0,98 (E.2.4)
1 2,593 V1
E.2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
Rugozitatea terenului este descris de lungimea de rugozitate, z0; aceasta este o msur a
mrimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafaa terenului i are valori cuprinse între 0,003
m i 3,0 m, în funcie de categoria de teren. Pentru evaluarea lungimii de rugozitate a
terenului din amplasamentul unei construcii este necesar determinarea categoriei de teren
corespunztoare amplasamentului.
Determinarea categoriei de teren i a lungimii de rugozitate corespunztoare acestuia se poate
face prin inspectie vizual (documentare fotografic), relevee cartografice i/sau imagini din
satelit. Figurile E.2.2-E.2.5 prezint exemple de categorii de teren cu diferite lungimi de
rugozitate folosind (a) documentarea fotografic i (b) imaginile din satelit pentru diferite
categorii de teren.
51
Stratul limit atmosferic este zona, msurat pe vertical de la suprafaa terenului, în care
curgerea aerului este afectat de frecarea cu terenul. La apropierea de suprafaa terenului, fora
de frecare a aerului crete, viteza medie a vântului scade, iar turbulena acestuia crete.
Variaia vitezei medii a vântului cu înlimea deasupra terenului datorit rugozitii suprafeei
acestuia poate fi reprezentat de un profil logaritmic (adoptat de SR EN 1991-1-4 i de
prezentul cod de proiectare) sau de un profil exponenial (adoptat de codurile similare din
SUA i Canada).
(a) (a)
(b) (b)
Figura E.2.3 Categoria II - Terenuri cu

Figura E.2.2 Categoria 0 - Mare sau zone
iarb i/sau cu obstacole izolate (copaci,
costiere expuse vânturilor venind dinspre
cldiri) aflate la distane de cel puin 20 de
mare (z0 = 0,003 m) [5]
ori înlimea obstacolului (z0 = 0,05 m) [5]
52
(a) (a)
(b) (b)
Figura E.2.4 Categoria III - Zone acoperite

uniform cu vegetatie, sau cu cldiri, sau cu Figura E.2.5 Categoria IV - Zone în care
obstacole izolate aflate la distane de cel cel putin 15% din suprafa este acoperit
mult de 20 de ori înltimea obstacolului (de cu construcii având mai mult de 15 m
ex., sate, terenuri suburbane, pduri) înlime (z0 = 1,0 m) [5]
(z0=0,3 m) [5]
La înlimi sub 200 m legea logaritmic modeleaz riguros variaia vitezei medii a vântului cu
înlimea deasupra terenului. Pentru a obine legea logaritmic, în conformitate cu datele de
observaie, se postuleaz c rata de modificare a vitezei medii a vântului, vm în raport cu
înlimea, z depinde de urmatorii parametri:
- înlimea deasupra terenului, z;
- fora de reducere a vitezei masei de aer pe unitatea de suprafa produs de frecarea cu
terenul; aceast mrime este denumit tensiune de forfecare la suprafaa terenului, W 0 ;
- densitatea aerului, U .
Expresia vitezei medii a vântului la cota z deasupra terenului având lungimea de rugozitate z0
este [3]:
z
u* 1 u* z 1 u* u* § z ·
vm z ³ dz ³ dz ln z ln z 0 ln¨¨ ¸¸ (E.2.5)
z0 k z k z z
0
k k © z0 ¹
unde:
53
W0
u* are dimensiuni de vitez i este denumit vitez de frecare, i
U
k – constanta lui von Karman, determinat experimental este egal cu 0,4.

Considerând dou amplasamente cu lungimi de rugozitate diferite, z01 i z02, raportul vitezelor
medii ale vântului pe cele dou amplasamente la cote diferite, z1 i z2 este
u*1 § z1 · § z ·
ln¨ ¸ ln¨¨ 1 ¸¸
vm z1 k ¨© z 01 ¸¹
0 , 07
§ z 01 · z
¨¨ ¸¸ © 01 ¹ (E.2.6)
vm z 2 u*2 § z 2 · © z 02 ¹ §z ·
ln¨ ¸ ln¨¨ 2 ¸¸
k ¨© z 02 ¸¹ © z 02 ¹
unde se consider aproximarea determinat experimental [3]:

0 , 07
u*1 § z 01 ·
¨¨ ¸¸ (E.2.7)
u *2 z
© 02 ¹
Dac în relaia (E.2.6) amplasamentul 2 este înlocuit cu amplasamentul de referin – câmp
deschis cu z0ref = 0,05m – i cota z2 cu înlimea de referin, zref = 10m se obine
0 , 07
§ z · § z0 ·
ln¨¨ ¸¸ ¨ ¸
vm z § z0 ·
0 , 07
z ¨z ¸ § z · § z ·
¨ ¸ © 0¹ © 0 ref ¹ ln¨¨ ¸¸ k r z 0 ln¨¨ ¸¸ (E.2.8)
¨z ¸ § z ref · § 10 ·
vb © 0 ref ¹ ln¨ ¸ © z0 ¹ © z0 ¹
ln¨ ¸
¨z ¸ © 0,05 ¹
© 0 ref ¹
unde factorul kr(z0) este dat de relaia:
0 , 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨ 0 ¸ (E.2.9)
© 0,05 ¹
Profilul vitezei medii a vântului mediat pe 10 minute pentru diferite categorii de teren în
funcie de viteza de referin vb se determin cu urmtoarea relaie:
§ z ·
v m z k r z 0 ln¨¨ ¸¸ vb c r z vb (E.2.10)
© z0 ¹
unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vântului.
Factorul de rugozitate pentru viteza vântului, cr(z) descrie variaia vitezei medii a vântului cu
înlimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de
rugozitate z0) în funcie de viteza de referin a vântului. Variaia factorului de rugozitate cr(z)
cu înlimea i categoria de teren este reprezentat în Figura E.2.6.
54
200
Teren categoria IV
Inaltimea deasupra terenului z , m 180
160 Teren categoria III
140
Teren categoria II
120
Teren categoria I
100
80 Teren categoria 0
60
40
20
0
0 0.5 1 1.5 2
Factorul de rugozitate aplicat vitezei, c r (z )
Fig. E.2.6 Variaia factorului de rugozitate cr(z)
Determinarea profilului vitezei medii a vântului mediat pe 10 minute pentru diferite categorii
de teren se face cu considerarea efectele orografiei dac panta medie a terenului din amonte
(fa de direcia de curgere a aerului) este mai mare de 3°. Terenul din amonte poate fi
considerat pan la o distan egal cu de 10 ori înlimea elementului orografic izolat.
În Anexa B a codului este prezentat o metod de considerare a unei viteze sporite a vitezei
vântului pentru cazurile în care cldirea/structura analizat este/va fi amplasat în apropierea
unei alte structuri care este de cel puin dou ori mai înalt decat media înlimilor structurilor
învecinate. Tot în Anexa B este dat o metod aproximativ de considerare a efectului
cldirilor amplasate la distane reduse asupra vitezei medii a vântului.
Profilul valorilor medii ale presiunii dinamice a vântului pentru diferite categorii de teren se
obine în funcie de presiunea dinamic de referin, qb cu urmtoarea relaie:
2
ª § z ·º
q m z «k r z 0 ln¨¨ ¸¸» qb >cr z @2 qb (E.2.11)
¬ © z0 ¹¼
unde >c r z @ este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.

2
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) descrie variaia presiunii
medii a vântului cu înlimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
(caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcie de valoarea de referin a presiunii
dinamice a vântului.
Variaia factorului de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului cu înlimea i cu
categoria de teren este prezentat în Figura E.2.7.
55
200
180 Teren categoria IV
Inaltimea deasupra terenului z , m

140
Teren categoria II
120
Teren categoria I
100
Teren categoria 0
80
60
40
20
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
2
Factorul de rugozitate aplicat presiunii, c r (z)
Fig. E.2.7 Variaia factorului de rugozitate, cr2(z)
E.2.4 Turbulen
a vântului. Valori de vârf ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
Viteza instantanee a vântului variaz aleator în timp i spatiu datorit turbulenei spaiale a
curgerii aerului. Variaia aleatoare în timp i spatiu a vitezei vântului produce efecte dinamice
asupra construciilor sensibile la aciunea vântului.
Componenta în direcie longitudinal a vectorului vitezei vântului la cota z deasupra terenului
se exprim ca suma dintre un termen constant (viteza medie) i o funcie aleatoare de timp cu
media zero (viteza fluctuant):
V z , t v m z vz , t (E.2.12)
Turbulena atmosferic se modeleaz simplificat ca un proces aleator staionar normal de

medie zero.
Turbulena vitezei vântului poate fi caracterizat prin dispersia fluctuaiilor vitezei fa de
valoarea sa medie, sau prin valoarea medie ptratic a fluctuaiilor. Deoarece fluctuaiile
vitezei fa de medie sunt reprezentate printr-un proces aleator de medie zero, valoarea medie
ptratic a fluctuaiilor este egal cu dispersia acestora. În partea inferioar a stratului limit
atmosferic (max. 200 m de la suprafaa terenului) se poate considera, simplificat, c dispersia
rafalelor longitudinale ale vântului este independent de înlimea z deasupra terenului i
proporional cu ptratul vitezei de frecare, u*2 [3]:
V v2 E u*2 (E.2.13)
56
Factorul de proportionalitate E depinde de rugozitatea terenului din amplasament. Datele

experimentale arat c valoarea E în direcie longitudinal poate fi determinat cu urmtoarea
relaie [4]:
4,5 d E 4,5 0,856 lnz 0 d 7,5 (E.2.14)
unde z0 este lungimea de rugozitate, exprimat în metri.

În cod se consider, simplificat, c turbulena caracterizeaz doar fluctuaiile vitezei
instantanee pe direcia vântului (turbulena longitudinal). Astfel, raportul între abaterea
standard a fluctuaiilor rafalelor vântului pe direcie longitudinal i viteza medie a vântului
este denumit intensitatea turbulenei longitudinale i are semnificaia coeficientului de variaie
al fluctuaiilor rafalelor fa de viteza medie:
Vv E u* E
I v z (E.2.15)
vm z 1 § z· § z·
u* ln¨¨ ¸¸ 2,5 ln¨¨ ¸¸
k © z0 ¹ © z0 ¹
Variaia intensitii turbulenei cu înlimea deasupra terenului pentru diferite rugoziti
(categorii de teren) este reprezentat în Figura E.2.8.
Pentru teren de categoria II intensitatea turbulenei Iv(z) poate fi aproximat de relaia [2]:
1
° § z · pentru z min z d z max 200 m
°° ln¨¨ ¸¸
I v z ® © z0 ¹ (E.2.16).
°
°
°¯ I v z z min pentru z d z min
200
Teren categoria IV
180
Teren categoria III
z, m
160
140 Teren categoria II

Inaltimea deasupra terenului
120
Teren categoria I
100
60
40
20
0
0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40
Intensitatea turbulentei, Iv (z)
Fig. E.2.8 Intensitatea turbulenei, Iv(z)

57
În codurile de proiectare se folosesc valori de vârf sau „extreme maxime” ale vitezei i
presiunii de rafal ale vântului. Datorit caracterului aleator al vitezei instantanee a vântului,
valoarea de vârf a vitezei de rafal a vântului intr-un interval de timp de 10 minute este o
variabil aleatoare pentru care se definete o valoare medie (ateptat). Considerând c
valorile vitezei longitudinale a vântului au o repartiie normal, valoarea ateptat a vitezei de
rafal este [3]:
vp z vm z g V v vm z >1 g I v z @ (E.2.17)
unde g este un factor de vârf a crui valoare medie estimat este 3,5.
Factorul de rafal pentru viteza medie a vântului, cpv(z) la o înlime z deasupra terenului se
definete ca raportul dintre valoarea de vârf a vitezei vântului (produs de rafalele vântului
turbulent) i valoarea medie (mediat pe 10 min în prezentul cod) a vitezei vântului, ambele la
înlimea z:
v p z
c pv z 1 g I v z 1 3,5 I v z (E.2.18)
v m z
Variaia factorului de rafal cpv(z), considerând g = 3,5, este reprezentat în Figura E.2.9.
Valorile factorului de rafal aplicat vitezei medii a vântului depind de durata de mediere a
vitezei de referin a vântului i se determin, de exemplu (vezi relaia (E.2.1)) [4]:
c1pvmin # 0,84 c10
pv
min
(E.2.19)
c1pvh # 1,05 c10

pv
min
(E.2.20)
200
180
z, m
160 Teren categoria IV

120
Teren categoria II
100
80 Teren categoria I
40
20
0
1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50
Factorul de rafala aplicat vitezei, cpv (z)
Fig. E.2.9 Factorul de rafal pentru viteza vântului, cpv(z)

58
Valoarea de vârf sau „maxim” a presiunii dinamice a vântului într-un interval de timp egal
cu 10 minute este
1
q p z U >vm z @ >1 g I v z @ # qm z >1 7 I v z @
2 2
(E.2.21)
2
unde U este densitatea aerului. În relaia (E.2.21) s-a neglijat termenul de ordinul 2 al
intensitii turbulenei, având în vedere c eroarea introdus de aceast aproximare este sub 3-
4%.
Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului, cpq(z) la înlimea z deasupra
terenului se definete ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului
(produs de rafalele vântului) i valoarea medie a presiunii dinamice a vântului (produs de
viteza medie a vântului), ambele la înlimea z:
q p z
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z (E.2.22)
qm z
Variaia factorului de rafal pentru presiunea dinamic a vântului, considerând g = 3,5, este
reprezentat în Figura E.2.10.
200
Teren categoria IV
180

z, m
140 Teren categoria II

120
100 Teren categoria I
60
40
20
0
1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00
Factorul de rafala aplicat presiunii, cpq(z)
Fig. E.2.10 Factorul de rafal pentru presiunea dinamic a vântului, cpq(z)
Valorile numerice ale factorului de rafal pentru presiunea dinamic a vântului depind de
durata de mediere a vitezei de referin a vântului (vezi relaia (E.2.2) [4]:
c1pqmin # 0,70 c10
pq
min
(E.2.23)
c1pqh # 1,1 c10

pq
min
(E.2.24)
59
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 - Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
vento sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE, 2008
2. EN 1991-1-4 - Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-4: General actions -
Wind actions, CEN
3. J. D. Holmes, 2004 - Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
4. NP 082-04 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor.
Aciunea vântului
5. http://maps.google.com/
6. Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1994. Basic code parameters for environmental
actions in Romania harmonised with EUROCODE 1, Scientific Bulletin of Technical
University of Civil Engineering Bucharest, Vol.2/1994, p.35-44
7. Lungu D., van Gelder P., Trandafir R., 1996. Comparative study of Eurocode 1, ISO
and ASCE procedures for calculating wind loads. IABSE Colloquium, Basis of
Design and Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1.
Delft University of Technology, March 27-29, p.345-354
8. Lungu, D., Aldea, A., Demetriu, S., 1998. Probabilistic wind and snow hazards
assessment for Romania, Proceedings of the 1st International Scientific-Technical
Conference – Technical Meteorology of the Carpathians, Ukraine, p.35-40
60
E.3 ACIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CL DIRILOR I STRUCTURILOR
Aciunea vântului asupra cldirilor i structurilor poate fi reprezentat de:

a. presiunile exercitate de vânt pe fiecare fa a suprafeelor construciei sau a
elementelor sale (de exemplu, în cazul cldirilor);
b. presiunile totale (rezultante) exercitate de vânt pe ambele suprafee ale
construciei sau ale elementelor acesteia; acestea sunt date de rezultanta
presiunilor care acioneaz pe ambele fee ale suprafeelor fiind utilizate, de
exemplu, în cazul pereilor izolai i a parapetelor;
c. forele i momentele rezultante din aciunea vântului exercitate pe cldiri în
ansamblu sau pe elemente (de exemplu, copertine, panouri);
d. forele i momentele pe unitatea de lungime exercitate de vânt de-a lungul axei
construciei sau a elementelor zvelte (de exemplu, couri de fum, turnuri i
poduri);
e. forele tangeniale exercitate de vânt pe suprafeele paralele cu direcia vântului
(în cazul cldirilor sau al unor elemente cu suprafee expuse mari, cum ar fi
cldiri industriale mari, pereti sau parapete lungi.
Cele mai multe dintre construcii i componentele acestora au o rigiditate i o amortizare
suficient de mari pentru a limita efectele dinamice i pentru a nu se produce fenomenele
aeroelastice periculoase. În aceste cazuri, aciunea vântului poate fi reprezentat printr-o
distribuie echivalent de presiuni sau de fore care, aplicate static pe construcie sau pe
elementele sale, produc valorile maxime ale deplasrilor i eforturilor secionale cauzate de
aciunea dinamic a vântului.
Rspunsul total pe direcia vântului turbulent este suma dintre (i) componenta care acioneaz
practic static i (ii) componenta rezonant fluctuant provocat de acele fluctuaii ale
excitaiei turbulente având frecvena în vecintatea frecvenelor proprii de vibraie ale
structurii.
Pentru majoritatea cldirilor / structurilor având frecvena fundamental de vibraie peste 1 Hz
(perioada fundamental de vibraie sub 1 s), componenta rezonant este neglijabil i
rspunsul la vânt poate fi, în mod simplificat, considerat static.
Pentru cldirile / structurile cu rspuns dinamic la vânt, ponderea componentei rezonante
corespunzând frecvenei fundamentale de vibraie a structurii este de obicei dominant fa de
ponderile celorlalte componente ce corespund frecvenelor modurilor superioare de vibraie.
Pentru determinarea efectelor vântului pe cldirile / structurile neuzuale ca tip, complexitate i
dimensiuni, pe structurile cu înlimi (cldiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m,
61
pe antenele ancorate i pe podurile suspendate sunt necesare studii speciale de ingineria

vântului. Pentru structurile foarte flexibile, precum cabluri, antene, turnuri, couri de fum i
poduri, interaciunea vânt-structur produce un rspuns aeroelastic al acestora pentru
determinarea cruia sunt date reguli simplificate în Capitolul 6.
Pentru evaluarea aciunii vântului pe turnuri cu zbrele cu tlpi neparalele se vor folosi
prevederile corespunztoare din SR EN 1993-3-1.
Aciunea static echivalent a vântului se definete ca fiind aciunea care, aplicat static pe
construcie sau pe elementele sale, produce valorile maxime ale deplasrilor i eforturilor
sectionale cauzate de aciunea real dinamic a vântului. În general, aciunea static
echivalent este exprimat printr-o relaie de tipul:
Ac
iunea static echivalent = cd x Ac
iunea aerodinamic de vârf (E.3.1)
unde cd este un parametru adimensional numit coeficient de rspuns dinamiE.
Aciunea static echivalent pe o construcie în ansamblu (sau pe elementele sale individuale),
este valoarea maxim ateptat a aciunii vântului pe un interval de timp T = 10 minute,
evaluat cu considerarea:
- efectelor de reducere a rspunsului structural datorate nesimultaneitii valorilor de
vârf ale presiunilor locale pe suprafaa construciei;
- efectelor de amplificare a rspunsului structural produse de vibraiile structurii în
cvasi-rezonan cu coninutul de frecvene al rafalelor vântului.
Valoarea factorului de importan - expunere aplicat la valoarea caracteristic a aciunii
vântului pentru construciile din clasele de importan-expunere I i II, JIw=1,15 este
determinat conform relaiei (A.6) din cod. În acest fel, pentru construciile din clasele de
importan-expunere I i II evaluarea aciunii vântului se face pe baza valorilor de referin ale
presiunii dinamice a vântului având 1% probabilitate de depire într-un an (valori cu un
interval mediu de recuren, IMR = 100 ani).
E.3.2 Presiunea vântului pe suprafe

e
Ipoteza “cvasi-staionar” se afl la baza codurilor i standardelor europene i internaionale

pentru determinarea aciunii vântului pe construcii. Conform ipotezei cvasi-staionare,
fluctuaiile presiunii pe suprafeele construciilor, W(t) urmresc fluctuaiile vitezei
longitudinale a vântului în amonte de construcii [2]:
1
W t wm wt c p 0 U V 2 t (E.3.2)
2
unde cp0 este coeficientul cvasi-staionar de presiune. Componenta medie a presiunii este:
c p 0 U v m2 V v2
1
wm (E.3.3).
2
62
Pentru intensiti reduse ale turbulenei, dispersia V v2 este mic în comparaie cu ptratul
valorii medii, v m2 . În acest caz, coeficientul cvasi-staionar de presiune, cp0 se poate considera
aproximativ egal cu valoarea medie a coeficientului de presiune, c pm :
1 1
wm c p 0 U vm2 c pm U vm2 (E.3.4).
2 2
Folosind ipoteza cvasi-staionar, valoarea de vârf a presiunii vântului pe suprafee, w p este
[2]:
1 1
wp c p 0 U v 2p # c pm U v 2p c pm q p (E.3.5)
2 2
unde v p este valoarea de vârf a vitezei vântului i q p este valoarea de vârf a presiunii
În ipoteza cvasi-staionar, se pot determina valori de vârf ale presiunii pe suprafeele
construciilor folosind valori medii ale coeficienilor de presiune i valori de vârf ale presiunii
Aciunea vântului pe suprafaa unei construcii sau a unui element component produce
presiuni i suciuni w orientate normal, atât pe suprafeele exterioare, cât i pe cele interioare.
Presiunile sunt considerate, convenional, pozitive; suciunile sunt considerate, convenional,
negative. Presiunile ce acioneaz pe feele exterioare ale cldirii se consider presiuni
externe, we; presiunile ce acioneaz pe feele interioare ale cldirii se consider presiuni
interne, wi. Aciunea vântului pe un element individual este determinat pe baza celei mai
defavorabile combinaii de presiuni care acioneaz asupra elementului.
E.3.3 For
e din vânt
Aciunea exercitat de vânt asupra construciilor pe direcie longitudinal (în lungul vântului)
se exprim printr-o for global Fw aplicat într-un punct de referin al construciei. Fora
global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element structural se
determin cu relaiile (3.3) i/sau (3.4) din cod în care Aref este aria de referin, orientat
perpendicular pe direcia vântului, pentru cldiri / structuri sau elemente sale; în cazul
copertinelor, pentru care se specific i coeficieni aerodinamici de for (sau a altor elemente
ce pot fi asimilate acestora, de ex. panouri solare) i este posibil determinarea direct a forei
globale din vânt, aria de referin este suprafaa total a acestora pe care se manifest efecte de
presiune/suciune generate de aciunea vântului. Astfel, pentru o copertin cu dimensiunile în
plan de b, respectiv d, aria de referin este b x d.
Forele globale exercitate de vânt asupra construciilor sunt evaluate, de regul, pentru fiecare
din axele principale ale construciei, considerate separat. În unele cazuri, cum ar fi de exemplu
turnurile cu seciunea cvasi-ptrat, trebuie considerat i posibilitatea de aciune a vântului pe
63
direcie diagonal (Figura E.3.1). În general, se recomand determinarea direciei vântului ce

produce aciunile aerodinamice i efectele structurale cele mai severe asupra construciei.
V
V
Figura E.3.1. Direcia vântului de proiectare pentru structuri cu forma ptrat în plan [1]
Forele locale exercitate de vânt pe elemente structurale i/sau nestructurale sunt evaluate
considerând direcia vântului care provoac aciunea cea mai sever.
Efectele de torsiune general produse de aciunea oblic a vântului sau de rafalele necorelate
ale vântului acionând pe cldiri / structuri cvasi-paralelipipedice pot fi estimate simplificat
considerând aplicarea forei Fw cu o excentricitate e = b /10, unde b este dimensiunea laturii
seciunii transversale a construciei orientat (cvasi)-perpendicular pe direcia vântului.
Alternativ, în vederea reprezentrii efectelor de torsiune produse de un vânt incident ne-
perpendicular sau produse de lipsa de corelaie între valorile de vârf ale forelor din vânt ce
acioneaz în diferite puncte ale construciei, pentru construcii dreptunghiulare sensibile la
torsiune (de exemplu pentru cldiri simetrice cu un singur nucleu central supuse la torsiune)
se poate folosi distribuia de presiuni / suciuni dat în Figura E.3.2.
cpe – zona E
cpe – zona D
Figura E.3.2. Distribuia presiunii / suciunii vântului pentru considerarea efectelor de

torsiune. Zonele i valorile pentru cpe sunt date în Tabelul 4.1 i Figura 4.5 din Cod
Atunci când aria total a suprafeelor paralele cu direcia vântului (sau puin înclinate fa de
aceasta) reprezint mai puin de ¼ din aria total a tuturor suprafeelor exterioare
64
perpendiculare pe direcia vântului, efectele generate de frecarea vântului pe suprafee pot fi

neglijate; aceast recomandare nu se aplic pentru starea limit de echilibru static, ECH (vezi
CR 0 – 2012 Cod de proiectare. Bazele proiectrii construciilor).
E.3.4 Coeficientul de rspuns dinamic al construc

iei
Natura fluctuant a vitezei vântului, a presiunilor i a forelor din vânt pe construcii poate
produce un rspuns (cvasi-)rezonant semnificativ la structurile zvelte la care rigiditatea i
amortizarea structurii au valori reduse. Acest rspuns dinamic (cvasi-)rezonant se suprapune
peste rspunsul nerezonant (de fond) la care sunt supuse toate construciile expuse vântului.
Rspunsul structural nerezonant este datorat contribuiei frecvenelor joase ale fluctuaiilor
vitezei vântului, mai mici decât frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii i este,
de obicei, cel mai important contributor la rspunsul structural total pe direcia vântului.
Contribuiile rezonante devin din ce în ce mai semnificative i, în cele din urm, pot deveni
dominante, pe msur ce structurile sunt mai zvelte/înalte i frecvenele proprii de vibraie i
amortizrile acestora devin mai reduse.
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
vento sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE
2. J. D. Holmes, 2004. Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
65
E.4 COEFICIENI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCIUNE I DE FOR
Coeficienii aerodinamici pentru evaluarea efectelor vântului asupra construciilor pot fi

coeficieni aerodinamici de presiune, de suciune i de presiune total (rezultant) sau/i
coeficieni aerodinamici de for rezultant i de moment rezultant, de for i de moment pe
unitatea de lungime, i de frecare.
Presiunile vântului ce acioneaz pe feele exterioare ale unei construcii se evalueaz
utilizând coeficieni aerodinamici de presiune / suciune exterioar ce se noteaza cu cpF. În
Figura E.4.1 se indic o distribuie tipic a coeficienilor de presiune / suciune exterioar
pentru un corp având forma de cub. Presiunile ce acioneaz pe feele interioare ale
construciei se evalueaz utilizând coeficieni aerodinamici de presiune / suciune interioar
notai cu cpi.
Simetric
Vânt
Figura E.4.1. Coeficieni de presiune / suciune pe suprafaa exterioar a unui cub [1]
Aciunea de ansamblu produs de presiunea dinamic a vântului asupra unui corp poate fi
exprimat prin rezultanta vectorial a tuturor forelor din vânt care acioneaz pe suprafeele
corpului la exterior i la interior. Direcia acestei fore rezultante poate fi diferit de direcia
vântului. În cazul general, fora rezultant pe corp poate fi descompus în trei componente:
- o component orizontal pe direcia vântului, denumit for de antrenare, Fw;
66
- o component orizontal perpendicular pe direcia vântului, denumit for lateral,

FL;
- o component vertical, denumit for de portan, FP.
Coeficientul aerodinamic de for cf se definete cu relaia
Fw
cf (E.4.1)
1
U V 2 AA
2
unde AA este aria frontal a corpului perpendicular pe direcia vântului, V este viteza
vântului în câmp liber, evaluat la o înlime de referin convenional i este densitatea
aerului.
Coeficientul de frecare este definit cu relaia:
w fe
c fe (E.4.2)
1
U V 2
2
unde wfr este aciunea tangent pe unitatea de suprafa paralel cu direcia vântului.
Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune pot lua valori pozitive (pentru presiuni) sau
negative (pentru suciuni), în funcie de geometria cldirii. Coeficienii de presiune / suciune
exterioar au valori pozitive în toate punctele expuse direct vântului i au valori negative pe
suprafee laterale sau neexpuse direct vântului. Valorile pozitive ale coeficientului
aerodinamic de presiune pot fi inferioare valorilor negative (considerate în modul) ale
coeficientului aerodinamic de suciune.
Coeficienii de presiune total (rezultant) pot avea atât valori pozitive, cât i negative.
Coeficienii aerodinamici de for pot avea valori pozitive sau negative, în funcie de
geometria corpului analizat i de direcia vântului. Coeficienii de frecare au întotdeauna
valori pozitive.
Coeficienii aerodinamici locali sunt utilizai pentru evaluarea aciunilor locale ale vântului
pentru proiectarea i verificarea elementelor individuale de acoperi sau de faad.
Valorile coeficienilor aerodinamici din Capitolul 4 sunt preluate integral din SR EN-1991-1-
4:2006.
Aria de referin este suprafaa total a copertinei pe care se manifest efecte de
presiune/suciune generate de aciunea vântului
Bibliografie
1. Baines, W. D., 1963. Effects of velocity distributions on wind loads and ow patterns
on buildings, Proceedings, International Conference on Wind Effects on Buildings
and Structures, Teddington, U.K., 26–28 June, 198–225
2. SR EN 1991-1-4:2006 - Eurocod 1: Ac
iuni asupra structurilor. Partea 1-4: Ac
iuni
generale. Ac
iuni ale vântului, ASRO
67
E.5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE R SPUNS

DINAMIC
E.5.1 Turbulen
a vântului
(i) Lungimea scrii integrale a turbulen

ei
Fluctuaiile vitezei instantanee a vântului fa de medie pot fi descompuse în rafale armonice
având pulsaii Z 2 S n (unde n este frecvena armonicei) i lungimi de und O v m / n ,
unde vm este viteza medie a vântului în direcie longitudinal.
Scara integral a turbulenei reprezint o msur a dimensiunilor medii ale vârtejurilor
turbulente ale curgerii aerului. Lungimea scrii integrale a turbulenei în direcie longitudinal
(pe direcia vântului) este determinat cu relaia [5]:
f
1
Lx Rv1v2 x dx
³ (E.5.1)
v2 0
unde Rv1v2 x este funcia de inter-corelaie a componentelor longitudinale ale vitezelor

fluctuante v1 i v2 msurate în dou puncte oarecare 1 i 2 i v 2 este valoarea medie ptratic a
vitezei fluctuante. Funcia de inter-corelaie scade rapid cu distana între punctele 1 i 2.
Fluctuaiile componentelor longitudinale ale vitezei, msurate în dou puncte separate de o
distan considerabil mai mare decât lungimea scrii integrale a turbulenei, sunt necorelate.
În codurile de proiectare, pentru evaluarea lungimii scrii integrale a turbulenei, se folosesc
relaii empirice de forma [1]:
Lx z c z m (E.5.2)
unde c i m sunt constante determinate experimental.

În Figura E.5.1 este reprezentat variaia lungimii scrii integrale a turbulenei determinate cu
relaia (5.1) din cod, în funcie de înlimea z i de categoria terenului.
(ii) Densitatea spectral de putere a vitezei fluctuante a vântului

Proprietile statistice ale fluctuaiilor vitezei fa de medie în direcie longitudinal sunt
definite complet de densitatea spectral de putere unilateral a rafalelor (vitezei fluctuante) pe
direcia vântului la cota z, Sv(z, n). Densitatea spectral de putere descrie distribuia dispersiei
fluctuaiilor vitezei în funcie de coninutul de frecvene al acestora. Dispersia rafalelor
longitudinale se obine integrând densitatea spectral de putere pentru toate frecvenele:
f
V ³ S z, n dn
2
v v (E.5.3)
0
68
200 z, m
D
175 § z ·
° Lt ¨¨ ¸¸ , pentru z min d z d z max 200 m
°
Lz ® © zt ¹
150
°
°¯ L z min , pentru z z min
125
100
0
75
I
II
50 III
IV
25
L, m
0
0 50 100 150 200 250 300
Figura E.5.1 Lungimea scrii integrale a turbulenei, L(z)
Densitatea spectral de putere pentru rafalele longitudinale se normalizeaz:

n S v z , n
S L z , n (E.5.4)
V v2
parametrul de normalizare fiind dispersia rafalelor vântului în direcia corespunztoare.
Aria situat sub densitatea spectral de putere unilateral normalizat este egal cu unitatea:
S z , n n S v z , n
f f
³ v 2 dn ³ d ln n 1 (E.5.5)
0
Vv 0
Vv 2
Densitatea spectral de putere unilateral i normalizat a rafalelor longitudinale ale vântului

din [4,7] i din cod este dat de urmtoarea relaie propus în [1], Figura E.5.2:
n S v z , n 6,8 f L z, n
S L z , n (E.5.6)
V 2
v
5
>1 10,2 f L z, n @3
unde fL este o frecven adimensional (coordonat Monin) asociat rafalelor longitudinale i
reprezint raportul între lungimea scrii integrale a turbulenei i lungimea de und a rafalei
armonice de frecven n:
n Lxv z
f L z, n (E.5.7)
vm z
69
0.25 SL (m/s)2 Densitatea spectrala de putere a raf alelor longitudinale; z=10m
0.20
0.15
0.10
0.05
fL
0.00
1.0E-02 1.0E-01 1.0E+00 1.0E+01 1.0E+02
Figura E.5.2. Densitatea spectral de putere unilateral normalizat a rafalelor longitudinale
E.5.2 Procedura detaliat de determinare a coeficientului de rspuns dinamic
Determinarea coeficientului de rspuns dinamic la vânt se bazeaz pe modelarea stochastic a

proceselor aleatoare staionare pentru descrierea vitezei vântului, a forelor generate de vânt
pe construcie i a rspunsului structural la vânt.
Valorile instantanee ale mrimilor de interes (viteza vântului în amplasament, V(t), fora
generat de vânt pe construcie, F(t), deplasarea produs de vânt, X(t)) se descompun intr-o
component medie i o component fluctuant fa de medie, variabil în timp i modelat ca
proces stochastic staionar de medie zero:
V t v m v t (E.5.8)
F t Fm f t (E.5.9)
X t X m xt (E.5.10)
vt 0 .
f t 0 . (E.5.11)
xt 0 .
70
În Figura E.5.3 se prezint grafic elementele modelrii stochastice.

Vitez For Rspuns
vm Fm Xm
Densitatea Funcia de Densitatea spectral Densitatea spectral a

Funcia de
spectral a rafalelor admitan a forei din vânt rspunsului
transfer a
aerodinamic
structurii
Frecvena
Figura E.5.3. Abordarea folosind vibraii aleatoare pentru determinarea rspunsului dinamic la
aciunea vântului [5]
Relaia dintre densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a forei din vânt i
densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a vitezei longitudinale a vântului [2, 3,
5] este:
4 Fm2
S f n S v n (E.5.12)
v m2
Pentru determinarea rspunsului structurii se introduce noiunea de funcie de transfer a

structurii (sistemului). Ptratul modulului funciei de transfer a sistemului cu un grad de
libertate dinamic (GLD):
1 1 1
H n H 0 n
2 2
2
2 2
(E.5.13)
k ª
§n· º
2 2 k
2 § n ·
«1 ¨¨ ¸¸ » 4 [ ¨¨ ¸¸
«¬ © n1 ¹ »¼ © n1 ¹
În relaia (E.5.13) k este rigiditatea sistemului, este fraciunea din amortizarea critic, n1 este
frecvena proprie de vibraie a sistemului cu un GLD i H 0 n este factorul de amplificare
dinamic a rspunsului sistemului cu un GLD expus unei fore excitatoare armonice.
Relaia între valoarea medie a forei din vânt i valoarea medie a deplasrii sistemului este:
1 Fm Fm
Xm H 0 n 0 Fm (E.5.14)
m 2 S n 1
2
k k
Relaia între densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a deplasrii sistemului i

densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a forei din vânt este:
71
1
S X n H 0 n S f n
2
2
(E.5.15)
k
Combinând relaia (E.5.15) cu relaia (E.5.12) se obine:
2 4 Fm
2
1
S X n H 0 n 2 S v n (E.5.16)
k2 vm
Relaia (E.5.16) este aplicabil construciilor cu arii frontale reduse în raport cu lungimile
scrilor turbulenei atmosferice. Intrucât fluctuaiile vitezei nu se produc simultan pe toat
suprafaa feei expuse vântului, trebuie considerat corelaia acestor fluctuaii pe suprafaa
expus. Pentru a ine seama de acest efect se introduce funcia de admitan aerodinamic,
2(n), relaia (E.5.16) devenind [5]:
2 4 Fm
2
1
S X n H 0 n F 2 n S v n (E.5.17)
k2 vm2
Funciile de admitan aerodinamic 2(n) evalueaz gradul de corelaie al rafalelor

longitudinale pe aria frontal (b x h) a construciei expus vântului. Funciile de admitan
aerodinamic – notate cu Rh i Rb în cod - sunt reprezentate în Figura E.5.4.
Funcia de admitan aerodinamic, 2(n) tinde la 1 pentru frecvene joase i pentru corpuri de
dimensiuni reduse. Rafalele cu frecvene joase sunt aproape perfect corelate i cuprind faa
expus a corpului în totalitate. Pentru frecvene inalte, sau pentru corpuri cu dimensiuni mari,
rafalele nu sunt corelate, admitana aerodinamic tinde la zero i rafalele nu genereaz fore
fluctuante totale importante.
1.0
Rh(b)
0.8
0.6
0.4
0.2
Kh(b)
0.0
0.001 0.01 0.1 1 10 100
Figura E.5.4 Funciile de admitan aerodinamic, Rh(b)
Înlocuind în relaia (E.5.17) valoarea medie a deplasrii (relaia E.5.14), se obine:

72
4 X m2
S X n H 0 n F 2 n Sv n
2
2
(E.5.18)
vm
Valoarea medie ptratic a deplasrii fluctuante se determin prin integrarea densitii

spectrale de putere a deplasrii pentru toate frecvenele [2, 3, 5]:
S n
f f
4 X m2 2
³ S X n dn V v ³ H 0 n F 2 n v 2 dn #
2
x2 V X2
0
vm2
0
Vv
Sv n Sv n1
f f
4 X m2 2 § 2 ·
V v ¨¨ ³ F n 2 dn F n1 ³ H 0 n dn ¸¸
2
# 2
(E.5.19)
vm2
©0 Vv Vv 0
2
¹
[4 X m2 I v2 B 2 R 2 V B2 V R2
în care
S n
f
³ F n V dn
2 2 v
B 2
(E.5.20)
0 v
i
S2
R 2
S L n1 F 2 n1 (E.5.21)
2 G
i unde:
SL(n1) este valoarea densitii spectrale de putere unilaterale i normalizate determinat
pentru frecvena n1
G - decrementul logaritmic al amortizrii; acesta se determin cu relaia G # 2 S [ , unde
[ este fraciunea din amortizarea critic.
Integrala din relaia (E.5.19) este evaluat ca suma a dou componente ce reprezint partea
nerezonant (de fond) i, respectiv, partea rezonant a rspunsului fluctuant:
V X2 V B2 V R2 (E.5.22).
Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2 ia în considerare corelaia efectiv a valorilor

de vârf ale presiunilor pe suprafaa expus la vânt a construciei i este reprezentat în Figura
E.5.5. Când suprafaa construciei expus la vânt este mic, atunci B21 (corelaie perfect).
Odat cu creterea suprafaei construciei expuse la vânt, datorit nesimultaneitii valorilor de
vârf ale presiunilor, B2 scade progresiv i tinde la zero.
73
1.0
B2
0.8
0.6
0.4
0.2
(b+h)/L(zs)
0.0
0.001 0.01 0.1 1 10 100
Figura E.5.5 Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2
Factorul de rspuns rezonant R2 depinde de aria A expus la vânt i de frecvena proprie

fundamental n1 i crete sensibil pentru valori reduse ale fraciunii din amortizarea critic a
structurii, .
Factorul de rafal al rspunsului este definit ca raportul între valoarea maxim ateptat a
rspunsului structural intr-o perioad definit de timp (conform prezentului cod, 10 minute) i
valoarea medie a rspunsului în aceeai perioad de timp:
Xp X m kp V X
G 1 2 k p Iv B2 R2 (E.5.23)
Xm Xm
unde:
kp – este factorul de vârf al rspunsului ce depinde esenial de intervalul de timp pentru care
este calculat valoarea maxim (10 min în cod) i de frecvena proprie a structurii în modul
fundamental;
V X - este abaterea standard a rspunsului structural.
Factorul de rafal G depinde de dimensiunile, de rigiditatea i de amortizarea structurii.
Acesta este cu atât mai mare cu cât structura este mai zvelt, mai flexibil i/sau mai slab
amortizat; factorul de rafal este mic în cazul în care structura este rigid i puternic
amortizat.
Factorul de vârf este dat de expresia [3]:
0,577
kp 2 ln Q T t3 (E.5.24)
2 ln Q T
74
unde Q este frecvena medie a vibraiilor structurii expus vântului incident (frecven ce se
aproximeaz practic, pentru structuri cu amortizare redus, cu frecvena de vibraie a
construciei în modul fundamental) i T este intervalul de timp pentru care se determin
valoarea maxim ateptat a rspunsului. Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului
extrem maxim al structurii, kp este reprezentat în Figura E.5.7.
4.0 kp
3.5
3.0
QT
2.5
10 100 1000
Figura E.5.6 Factorul de vârf, kp
Coeficientul de rspuns dinamic este definit ca raportul între valoarea maxim ateptat a
rspunsului deplasare lateral a structurii ce ine cont de efectele (cvasi-)rezonante i de
corelaia rafalelor pe aria expus a construciei i valoarea maxim ateptat a rspunsului
deplasare lateral a structurii fr aceste efecte:
G Xm 1 2 k p Iv B2 R2
cd (E.5.25).
c pq X m 1 2 g Iv
Coeficientul de rspuns dinamic se aplic forelor rezultante (globale) i presiunilor exterioare

în direcia vântului. Este important de observat c, spre deosebire de factorul de rafal al
rspunsului G, coeficientul de rspuns dinamic longitudinal cd poate fi mai mare, mai mic sau
egal cu 1. Condiia cd >1 implic G>cpq i conduce la aciuni statice echivalente mai mari
decât aciunile aerodinamice de vârf; condiia este valabil pentru structuri flexibile slab
amortizate. Condiia cd <1 implic G<cpq i conduce la aciuni statice echivalente mai mici
decât aciunile aerodinamice de vârf; condiia este valabil pentru structuri rigide puternic
amortizate [1].
Ordinea operaiilor pentru evaluarea coeficientului cd este sintetizat în Tabelul E.5.1.
75
Tabel E.5.1 Calculul coeficientului de rspuns dinamic la vânt

Pasul Operatiunea
1 Alegerea unui model structural de referin
2 Determinarea parametrilor geometrici b, h, ze
3 Evaluarea vitezei medii a vântului vm(zs)
4 Evaluarea intensitii turbulenei Iv(zs)
5 Evaluarea scrii integrale a turbulenei L(zs)
6 Evaluarea decrementului logaritmic al amortizrii structurale, Gs
7 Evaluarea vectorului propriu fundamental de încovoiere, 1
8 Evaluarea masei echivalente pe unitatea de lungime, me
9 Evaluarea decrementului logaritmic al amortizrii aerodinamice, Ga
10 Evaluarea decrementului logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etE.), Gd
11 Determinarea parametrilor dinamici n1 i G
12 Evaluarea factorului de rspuns nerezonant (cvasi-static) B2
13 Evaluarea densitii spectrale de putere normalizate a fluctuaiilor fa de medie a
componentei longitudinale a rafalelor, SL(zs, n1)
14 Evaluarea parametrilor h i b
15 Evaluarea funciilor de corelaie vertical, Rh i transversal, Rb
16 Evaluarea factorului de rspuns rezonant R2
17 Evaluarea frecvenei asteptate
18 Evaluarea factorului de vârf kp
19 Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic cd
E.5.4 Deplasri i accelera

ii pentru starea limit de serviciu a construc
iei
Coeficientul adimensional Kx este aproximat prin relaia (5.13) din cod i este reprezentat în
Figura E.5.7.
2.0 Kx
1.9
1.8 ] = 2,5
1.7 ] = 2,0
1.6
] = 1,5
1.5 ] = 1,0
1.4
1.3 ] = 0,5
1.2
1.1
zs/z0
1.0
1.E+01 1.E+02 1.E+03
Figura E.5.7. Coeficientului adimensional Kx conform relaiei (5.13)

76
E.5.5 Criterii de confort
Acceleraia limit superioar de confort pentru ocupanii cldirii, alim este reprezentat în
Figura E.5.8. în funcie de frecvena fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului.
Birouri Cladiri de locuit

30
25
20
2
a lim , cm/s
15
10
0
0.1 1 10
n 1,x, Hz
Fig. E.5.8 Valori limit ale acceleraiei cldirii conform relaiei (5.16)
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 - Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
2. Davenport, A.G., 1963. ‘The buffetting of structures by gusts’, Proceedings,
International Conference on Wind Effects on Buildings and Structures,
Teddington U.K., 26–8 June, 358–91.
3. Davenport, A.G., 1964. ‘Note on the distribution of the largest value of a random
function with application to gust loading’, Proceedings, Institution of Civil
Engineers 28: 187–96
4. EN 1991-1-4 - Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-4: General actions -
Wind actions, CEN
5. J. D. Holmes, 2004. Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
6. SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor - Partea
1-4: Aciuni generale – Aciuni ale vântului. Anexa naional
77
E.6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTIC GENERATE DE VÂRTEJURI
Curgerea aerului produce efecte de antrenare a corpului imersat. Antrenarea este de natur
vâscoas, generat de frecarea aerului de corp i de natur inerial, generat de presiunea
dinamic a aerului asupra corpului.
Dac antrenarea generat de frecarea aerului este dominant, atunci forma corpului este
aerodinamic; dac antrenarea generat de presiunea aerului este dominant, atunci forma
corpului nu este aerodinamic.
Micarea aerului se produce în dou moduri:
- micarea laminar, caracterizat de deplasarea aerului în straturi paralele;
- micarea turbulent, caracterizat de amestecarea violent a straturilor de aer.
Pentru valori mici ale vitezelor aerului, forele vâscoase sunt suficient de mari pentru ca s
menin micarea acestuia în straturi paralele. La valori mari ale vitezelor, apar efecte ineriale
importante, micarea devenind turbulent. Apariia unuia din cele dou moduri de micare
este caracterizat de numrul Reynolds, Re ce se definete ca raportul între forele de inerie
i forele vâscoase dezvoltate în masa de aer în timpul curgerii:
Forta de inertie U V L
Re (E.6.1)
Forta viscoasa P
unde este densitatea aerului, V este viteza curentului de aer, este coeficientul de
vâscozitate sau vâscozitatea dinamic a aerului i L este o dimensiune caracteristic a
volumului de aer. Pentru aer la 20oC, Re=67000·V·L (V în m/s i L în m). Dac numrul
Reynolds este mare, predomin efectele ineriale i micarea este turbulent. Dac numrul
Reynolds este mic, predomin efectele vâscoase i micarea este laminar.
Pentru construcii zvelte (couri de fum, turnuri, cabluri .a.) este necesar s se ia în
considerare efectul dinamic provocat de desprinderea alternant a vârtejurilor vântului ce
produce o aciune fluctuant perpendicular pe direcia vântului a crei frecven depinde de
viteza medie a vântului, precum i de forma i de dimensiunile seciuniiînplan ale construciei.
În cazul în care frecvena de desprindere a vârtejurilor este apropiat de o frecven proprie de
vibraie a construciei se realizeaz condiiile de cvasi-rezonan ce produc amplificri ale
amplitudinii oscilaiilor construciei, cu atât mai mari cu cât amortizarea i masa structurii sau
a elementului sunt mai mici. Condiia de rezonan este indeplinit atunci când viteza vântului
este teoretic egal cu viteza critic a vântului ce provoac desprinderea vârtejurilor. În
general, viteza critic a vântului pentru multe construcii curente este o vitez frecvent a
acestuia, ceea ce face ca numrul de cicluri de încrcare-descrcare i fenomenul de oboseal
s devin importante.
Corpurile ne-aerodinamice produc fenomenul de desprindere alternant a vârtejurilor. În
general, un corp imersat într-un curent de aer produce în urma sa un siaj format din trenuri de
78
vârtejuri alternante (ciclice) care se desprind de corp (Figura E.6.1) cu o frecven medie de
desprindere dat de relaia:
St v m
ns (E.6.2)
b
unde
St este un parametru adimensional numit numrul lui Strouhal, ce depinde de forma
seciunii i de numrul Reynolds;
vm este viteza medie a vântului;
b este o dimensiune caracteristic (de referin) a seciunii corpului.
Figura E.6.1 Siajul von Karman pentru o seciune circular [1]
Fenomenul de producere i de separare a vârtejurilor depinde de numrul Reynolds în sensul

c turbulena crete odat cu numrul Reynolds (Figura E.6.2).
Figura E.6.2. Cilindru de lungime infinit cu seciune circular scufundat într-un fluid [1]
Numrul lui Scruton, Sc (definit de relaia 6.4 din cod) este un parametru adimensional ce
depinde de masa echivalent, de fraciunea din amortizarea critic i de dimensiunea de
referin a seciunii. Când vârtejurile se desprind în rezonan cu oscilaiile unei structuri
uoare i / sau slab amortizate i caracterizat de un numr Scruton sczut, fenomenul tinde s
devin auto-excitat (sau de interaciune aer-structur) i d natere efectului de sincronizare.
În aceste cazuri, tendina nu mai este ca desprinderea de vârtejuri s excite structura, ci ca
structura însi s coomande desprinderea de vârtejuri cvasi-rezonante dând natere, astfel,
unui fenomen de amplificare semnificativ [1].
Conform relaiei (E.6.2), dependena între frecvena de desprindere a vârtejurilor, ns i viteza
medie a vântului, vm este liniar (Figura E.6.3a). În realitate, aceast lege nu mai este valabil
pentru viteze mai mari ca vcrit,i (definit de relaia 6.2 din cod) într-un interval de viteze vcrit,i,
79
numit de auto-control (sau de sincronizare), ce este cu atât mai mare cu cât numrul lui
Scruton este mai mic, Figura E.6.3b [1].
Când numrul Scruton este mare (Figura E.6.3a), desprinderea vârtejurilor provoac o for
alternant transversal care, la rândul su, produce o vibraie cvasi-rezonant. În cazul în care
numrul Scruton este mic, desprinderea vârtejurilor produce vibraii atât de ample încât
acestea devin principalul mecanism de control al desprinderii alternante de vârtejuri. Prin
urmare, desprinderea vârtejurilor se manifest cu frecvena proprie de vibraie a structurii
pentru intervalul de viteze indicat în Figura E.6.3b [1].
Figura E.6.3 Legea lui Strouhal pentru numere Scruton mari (a) i mici (b)
În condiii de rezonan, cu cât numrul Scruton este mai mic (deci, cu cât structura este mai
uoar i/sau mai slab amortizat), cu atât amplificarea rspunsului este mai marF. Se pot
distinge urmtoarele situaii [1]:
x pentru Sc > 30, fenomenul de desprindere de vârtejuri nu produce, în general, efecte
severe; totusi, este recomandat efectuarea unei verificri;
x pentru 5 Sc 30, fenomenul de desprindere de vârtejuri este sensibil, în primul rând
la intensitatea turbulenei; valorile ridicate ale intensitii turbulenei reduc riscul de
vibraii violente iar valorile reduse ale intensitii turbulenei pot amplifica acest
fenomen;
x pentru Sc < 5, vibraiile induse de desprinderea de vârtejuri pot fi de amplitudine mare
i foarte periculoase.
Pentru cldiri zvelte (h/d > 4) i pentru couri de fum (h/d > 6,5) dispuse în perechi sau
grupate se va considera sporirea efectelor vântului produse de siajul turbulent. Efectele sporite
produse de siajul turbulent asupra unei cldiri sau asupra unui co de fum pot fi, în mod
simplificat, considerate neglijabile dac cel puin una dintre condiiile urmtoare este
verificat:
- distana dintre dou cldiri sau couri de fum este de 25 ori mai mare decat
dimensiunea cldirii sau a coului coului amplasat în amonte fa de direcia de
curgere a aerului, msurat perpendicular pe direcia vântului;
80
- frecvena proprie fundamental de vibraie a cldirii sau a coului (pentru care se

evalueaz efectele produse de turbulena siajului) este mai mare de 1 Hz.
Dac nu sunt indeplinite condiiile precedente este necesar efectuarea de teste în tunelul
aerodinamic de vânt.
Amplitudinile vibraiilor induse de desprinderea vârtejurilor se pot reduce prin montarea de
dispozitive aerodinamice (doar în condiii speciale, de exemplu pentru numere Scruton mai
mari ca 8) sau dispozitive de amortizare pe structur. Astfel de aplicaii necesit consultan
de specialitate.
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
81
E. ANEXA A ZONAREA ACIUNII VÂNTULUI ÎN ROMÂNIA
Generaia de standarde de aciuni din rile avansate din anii '70 ai secolului XX a introdus
conceptele inovative ale teoriei statistice a valorilor extreme i a definit intensitile aciunilor
din hazard natural (cutremur, vânt, zpad .a.) cu anumite intervale medii de recuren
(perioade medii de revenire), în ani.
În prezent, practica internaional utilizeaz valori caracteristice ale aciunilor din vânt având
intervalul mediu de recuren standard de 50 ani, IMR = 50 ani. Aceste valori au
probabilitatea de depire 64% în 50 ani i 2% intr-un an.
Fa de ediia precedent a codului (Normativ NP 082-2004), baza de date meteorologice
privind viteza vântului a fost completat cu valorile maxime anuale ale vitezelor vântului
înregistrate în România între anii 1989-2005. Ca urmare, pentru zonarea hazardului natural
din vânt s-au utilizat ca date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vântului msurate la
10 m deasupra terenului pân în anul 2005, la peste 140 de staii meteorologice ale
Administratiei Naionale de Meteorologie. Rezultatele analizei statistice sunt valorile
caracteristice ale vitezei vântului având IMR = 50 ani, determinate în repartiia de valori
extreme tip I, Gumbel pentru maxime. Repartiia de probabilitate Gumbel pentru maxime este
recomandat în ultimele 4 ediii ale standardului american ASCE 7/(1988, 1993, 2000, 2005) -
Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, Documentul Joint Committee on
Structural Safety, Wind Loads, 1995, 2000 i în Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev,
Draft for DP 4354, Wind Actions on Structures i este justificat de corelaia între coeficienii
de oblicitate i de variaie ai maximelor anuale msurate în staiile meteorologice din
România pe o durat de peste 50 de ani.
Rezultatele calculelor statistice efectuate au fost sintetizate în harta de zonare a valorilor de
referin ale presiunii dinamice a vântului mediate pe 10 minute, independent de direcia de
aciune a vântului (cdir = 1,0), i având un interval mediu de recuren de 50 ani (vezi Figura
2.1 din prezentul cod).
Cu titlu informativ, în Tabelul E.A.1 sunt prezentate valorile factorului direcional cdir pentru
vitezele maxime ale vântului pe 16 direcii înregistrate în Câmpia Român, pentru oraul
Bucureti.
Tabelul E.A.1. Bucureti. Factorul direcional al vitezei vântului având un interval mediu de
recuren de 50 ani, cdir [3]
Direcia N NNE NE ENE E ESE SE SSE

cdir 0,34 0,52 0,97 0,83 0,48 0,38 0,38 0,34
Direcia S SSV SV VSV V VNV NV NNV
cdir 0,41 0,41 0,52 0,52 0,55 0,42 0,31 0,38
Relaiile (A.2) i (A.3) din cod au fost calibrate pe baza datelor obinute în staiile
meteorologice din România situate la peste 1000 m altitudine.
82
În Tabelul E.A.2 sunt prezentate valorile de referin ale presiunii dinamice a vântului pentru
10 staii meteorologice situate la peste 1000 m altitudine, care au fost determinate pe baza
maximelor anuale ale vitezei medii a vântului msurate la o înlime de 10 m i mediate pe 10
minute.
Tabelul E.A.2. Valori caracteristice ale presiunii dinamice a vântului în staii meteorologice
din România situate la altitudini de peste 1000 m
Staia Altitudinea,
Nr. crt. qb, Pa
meteorologic m
1. Bioara 1360 307
2. Fundata 1384 833
3. Semenic 1432 1027
4. Cuntu 1450 626
5. Pltini 1453 1094
6. Raru 1536 822
7. Parang 1548 501
8. Lcui 1776 1052
9. Iezer 1785 871
10. Vldeasa 1836 978
Relaiile (A.4) i (A.5) din codul de proiectare au la baz rapoarte de fractili determinate în
repartiia Gumbel pentru maxime pentru diferite valori ale coeficientului de variaie a
valorilor maxime anuale ale vitezelor vântului. Rezultatele analizei sunt prezentate în Figura
E.A.1.
1.2
Raport valori caracteristice ale vitezei.
1.0
100 ani/50 ani

10 ani/50 ani
0.8
0.6
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
Coeficient de variatie a vitezelor maxime anuale
Figura E.A.1. Rapoarte ale valorilor caracteristice ale vitezei maxime anuale a vântului
83
vb, IMR 100 ani

vb, IMR 10 ani
i
vb, IMR 50 ani
vb, IMR 50 ani
Bibliografie
1. D. Ghiocel, D. Lungu, 1975. Wind, snow and temperature effects on structures, based
on probability, Abacus Press, Tunbridge Wells, Kent, U.K.
2. D. Lungu, R. Vcreanu, A. Aldea, C. Arion, 2000. Advanced Structural Analysis,
Editura CONSPRESS, 177 p., ISBN 973-8165-15-6
3. Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1994. Basic code parameters for environmental
actions in Romania harmonised with EUROCODE 1, Scientific Bulletin of Technical
University of Civil Engineering Bucharest, Vol.2/1994, p.35-44
4. Lungu D., van Gelder P., Trandafir R., 1996. Comparative study of Eurocode 1, ISO
and ASCE procedures for calculating wind loads. IABSE Colloquium, Basis of
Design and Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1.
Delft University of Technology, March 27-29, p.345-354
5. Lungu, D., Aldea, A., Demetriu, S., 1998. Probabilistic wind and snow hazards
assessment for Romania, Proceedings of the 1st International Scientific-Technical
Conference – Technical Meteorology of the Carpathians, Ukraine, p.35-40
84
ANEXA nr.2
ANEXA F (informativ) – EXEMPLE DE CALCUL

85
CUPRINS
F.1 EVALUAREA VITEZEI

I A PRESIUNII DINAMICE A VÂNTULUI
F.1.1 Valori de referin ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
F.1.2 Valori medii ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
F.1.3 Valori de vârf ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
F.2 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O HAL INDUSTRIAL

F.2.1 Informaii generale
F.2.2 Valori de referin ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului pe amplasament
F.2.3 Distribuia presiunilor pe suprafeele rigide exterioare
F.2.3.1 Cazul 1. Vântul acioneaz perpendicular pe latura scurt a halei
F.2.3.2 Cazul 2. Vântul acioneaz perpendicular pe latura lung a halei
F.2.4 Distribuia presiunilor pe suprafeele rigide interioare
F.2.4.1 Distribuia presiunilor interioare pe pereii halei
F.2.4.2 Distribuia presiunilor interioare pe acoperiul halei
F.2.5 Presiuni totale
F.2.5.1 Cazul 1
F.2.5.2 Cazul 2
F.2.5.3 Cazul 3
F.2.5.4 Cazul 4
F.2.6 Fora de frecare
F.2.7 Fora global pe direcia vântului
F.2.7.1 Cazul 1
F.2.7.2 Cazul 2
F.2.7.3 Cazul 3
F.2.7.4 Cazul 4
F.3 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O CLDIRE DE LOCUIT CU REGIM MIC

DE INLIME
F.3.2 Viteza i presiunea dinamic a vântului pe amplasament
F.3.3 Distribuia presiunilor / suciunilor pe suprafeele rigide exterioare
F.3.4.1 Cazul I (direcia vântului = 0° - vânt perpendicular pe coam – aciune pe perei)
F.3.4.2 Cazul II (direcia vântului = 90°)
F.4 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O CLDIRE MULTIETAJAT DE BIROURI

F.4.1 Informatii generale
F.4.4 Coeficientul aerodinamic de for
F.4.5 Coeficientul de rspuns dinamic
86

F.4.6.1 Cazul I (vânt perpendicular pe latura lung - direcia vântului = 0°)
F.4.6.2 Cazul II (vânt perpendicular pe latura lung - direcia vântului = 90°)
F.5 EVALUAREA RSPUNSULUI DINAMIC LA ACIUNEA VÂNTULUI PENTRU O
CLDIRE CU REGIM MARE DE INLIME
F.5.5 Acceleraia longitudinal la vârful cldirii
F.6. EVALUAREA RSPUNSULUI DINAMIC LA ACIUNEA VÂNTULUI PENTRU UN

CO
DE FUM INDUSTRIAL
F.6.3 Parametrii dinamici i aerodinamici
F.6.6 Viteza critic de desprindere a vârtejurilor
F.6.7 Valoarea de vârf a deplasrii pe direcia transversal vântului
F.6.8 Fora static echivalent transversal
F.7 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI ASUPRA UNEI COPERTINE

F.7.3 Fora global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
F.7.4 Presiunea total ce acioneaz pe suprafaa copertinei
F.8. EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PENTRU UN POD

F.8.2 Evaluarea vitezei i presiunii dinamice a vântului în amplasament
F.8.3 Evaluarea aciunii vântului pe suprastructura podului
87
F.1 EVALUAREA VITEZEI I A PRESIUNII DINAMICE A VÂNTULUI
F.1.1 Valori de referin

ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
În acest exemplu de calcul se evalueaz valorile vitezelelor i presiunilor dinamice ale vântului la
o înlime z = 20 m deasupra terenului pentru categoria de teren III (zone acoperite uniform cu
vegetaie, sau cu cldiri i cu lungimea de rugozitate z0 = 0,3 m) în municipiul Clrai.
Conform hrii de zonare din Figura 2.1, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute
la 10 metri cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recuren de 50 de
ani) este qb = 0,6 kPa, iar viteza de referin a vântului se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat
în Pa):
2q b 2 600
vb 31 m/s
1,25
unde = 1,25 kg/m3 este densitatea aerului.
F.1.2 Valori medii ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
Viteza medie a vântului, vm(z), la o înlime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului
i de viteza de referin a vântului, vb (fr a lua în considerare orografia amplasamentului) i se
determin cu relaia (2.3)
vm z cr z vb
unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vântului care se determin cu relaia (2.4)
§ z ·
°k r z 0 ln¨¨ ¸¸ pentru z min z d z max 200 m
°
cr z ® © z0 ¹
°
°¯ c r z z min pentru z d z min
unde factorul de teren kr este dat de relaia (2.5)

0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
Valorile z = 0,3m i zmin = 5m sunt date în Tabelul 2.1, iar valoarea kr(z0) = 0,214 este indicat în
Tabelul 2.2.
88
Pentru municipiul Clrai viteza medie a vântului la o înlime z = 20 m deasupra terenului i

pentru categoria de teren III (zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu cldiri i cu lungimea
de rugozitate z0 = 0,3 m) este:
§ z · § 20 ·
cr 20 kr z0 ln ¨ ¸ 0,214 ln ¨ ¸ 0, 214 4,2 0,90
© z0 ¹ © 0,3 ¹
vm 20 cr 20 vb 0,90 31 28m/s
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, qm(z) la o înlime z deasupra terenului (fr a
lua în considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului i de valoarea de
referin a presiunii dinamice a vântului, qb i se determin cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului ce se determin cu
relaia (2.9)
ª § ·º
2
°k r2 z 0 «ln ¨ z ¸¸ » pentru z min z d z max 200 m

° ¨
c r2 z ® «¬ © z 0 ¹ »¼
°
° c 2 z z pentru z d z min
¯ r min
Valorile kr2(z0)=0,046 pentru categoria III de teren este indicat în Tabelul 2.2.
Pentru amplasamentul Clrai, presiunea dinamic medie a vântului la o înlime z = 20 m
deasupra terenului i pentru categoria de teren III (zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu
cldiri i cu lungimea de rugozitate z0 = 0,3 m) este:
2 2
ª § z ·º ª § 20 · º
cr2 20 kr2 z0 « ln ¨ ¸» 0,046 «ln ¨ ¸» 0,046 17,63 0,81
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 0,3 ¹ ¼
qm 20 cr2 20 qb 0,81 0, 6 0, 49 kPa
F.1.3 Valori de vârf ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs de rafalele
vântului, se determin cu relaia (2.13):
v p z c pv z v m z
unde cpv(z) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului la o înlime z deasupra
terenului ce se definete conform relaiei (2.14)
cpv z 1 g I v z 1 3,5 I v z
unde g este factorul de vârf a crui valoare recomandat este g = 3,5.

89
Intensitatea turbulenei vântului, Iv la înlimea z deasupra terenului se determin cu relaia

(2.11):
E
° pentru z min z d z max 200 m
°° 2,5 ln§¨ z ·¸
I v z ® ¨z ¸
© 0¹
°
°
°¯ I v z z min pentru z d z min
Valorile factorului de proporionalitate E pot fi considerate conform relaiei (2.12):

4,5 d E 4,5 0,856lnz0 d 7,5
Conform tabelului 2.3, pentru categoria de teren III, valoarea E = 2,35.
Valoarea de vârf a vitezii vântului la o înlime z=20 m deasupra terenului i pentru categoria de
teren III în municipiul Clrai se determin dup cum urmeaz:
E 2,35 2,35
I v 20 0, 224
§ z · § 20 · 10,5
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
cpv 20 1 g I v 20 1 3,5 I v 20 1 3,5 0, 224 1,784

vp 20 cpv 20 vm 20 1, 784 28 49,74 m/s
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs
de rafalele vântului, se determin cu relaia (2.15)
qp z cpq z qm z
unde cpq(z) este factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea z
deasupra terenului ce se definete cu relaia (2.16):
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la o înlime z = 20 m deasupra terenului i

pentru categoria de teren III în municipiul Clrai se calculeaz dup cum urmeaz:
cpq 20 1 2 g I v 20 1 7 I v 20 1 7 0, 224 2,568
qp 20 cpq 20 qm 20 2,568 0, 49 1, 25 kPa

90
F.2 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O HAL INDUSTRIAL
x Caracteristici geometrice: hala are o form dreptunghiular în plan având dimensiunile

laturilor de 60 m respectiv 150 m i o înlime la nivelul aticului de 11,9 m; înlimea
aticului este de 0.9 m; hala are o u de 16 m lungime i de 8 m înlime pe una dintre cele
dou laturi scurte; greutatea total a halei este de 76500 kN;
x Caracteristici structurale: hal cu structura metalic în cadre contravântuite; închiderile
laterale sunt realizate din panouri prefabricate;
x Caracteristici dinamice ale structurii halei:
- prima perioad de vibraie pe direcia scurt a halei T1x = 0,65 s (n1x = 1,54Hz)
- prima perioad de vibraie pe direcia lung a halei T1y = 0,54 s (n1y = 1,85Hz)
x Clasa de importan-expunere pentru ac
iunea vântului: II (parcuri industriale cu construcii
unde au loc procese tehnologice de producie i alte construcii de aceeai natur); factor de
importan-expunere Iw=1,15;
x Condiii de amplasament: hala este amplasat în municipiul Iai, categoria de teren II (câmp
deschis-terenuri cu iarb i/sau cu obstacole izolate – copaci, cldiri – aflate la distane de cel
puin de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0.05m).
Conform hrii de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR =
50 ani (Figura 2.1) valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului pentru municipiul Iai
este qb = 0,7 kPa.
Viteza de referin a vântului în amplasament se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat în Pa):
2q b 2 700
vb 33,47 m/s
1,25
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale halei industriale
(perei exteriori, atic, acoperi) se determin cu relaia (3.1):
we Iw c pe q p z e
unde
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar;
91
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare;

Iw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului.
Conform pct. 4.2.2 înlimea de referin ze în cazul acoperiului halei considerate este:
ze = h + hp = 11 m + 0,9 m = 11,9 m
unde
hp = 0,9m – înlimea aticului i
h = 11,0m este înlimea halei.
Deoarece înlimea h a halei este mai mic decât dimensiunea în plan a acesteia perpendicular
pe direcia vântului, b= 60m, rezult o distribuie de presiuni / suciuni pentru suprafee
exterioare ca în Figura F.2.1.
Figura F.2.1. Distribuia de presiuni / suciuni pe suprafeele exterioare ale halei
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.7 i 2.9 i Tabelul 2.2):
k r2 z 0 0,036 (teren categoria II)
2
§ z ·
c 2 r z e k r2 z 0 ¨¨ ln e ¸¸
© z0 ¹
2
§ 11,9 ·
c 2
r z e 0,036¨¨ ln ¸¸ 1,078
© 0,05 ¹
q m z e c r2 z e q b
qm ze 1,078 0,7 0,754kPa
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.11, 2.15 i 2.16 i Tabelul 2.3):
2,66 (teren categoria II)
E 2,66
I v ze 0,194
z § 11,9 ·
2,5 ln e 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
c pq z e 1 2 g I v z e 1 7 I v z e 1 7 0,194 2,361
92
q p z e c pq z e q m z e 2,361 0,754 1,781 kPa
Presiunea/suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale halei industriale:
we Iw c pe q p z e 1,15 1,781 c pe 2,049 c pe [kPa]
x Distribuia presiunilor / suciunilor pe pereii exteriori ai halei
Conform pct. 4.2.2 rezult:

e = min(b,2h) = min(60 m, 22 m) = 22 m, e < d
Figura F.2.2. Definirea zonelor A, B, C, D i E pentru pereii verticali ai halei pentru care se
determin coeficienii de presiune / suciune exterioar cpe
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar cpe,10 se obin din Tabelul
4.1 în funcie de raportul h/F. Pentru hala considerat (vezi Tabel F.2.1 i Figura F.2.3):
h 11,0
0,073 0,25
d 150
93
Tabel F.2.1. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar cpe
Zona A B C D E
h/d cpe
0,073 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
Figura F.2.3 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe suprafeele rigide

( = 0°)
Întrucât
we 2,049 c pe [kPa]
rezult valorile presiunilor / suciunilor pe pereii exteriori ai halei din Tabelul F.2.2.
Tabel F.2.2. Valorile presiunilor/suciunilor pe pereii exteriori ai halei
Zona A B C D E
cpe -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
x Distribuia presiunilor pe aticul halei
Aticul halei nu prezint goluri i conform paragrafului (1) de la subcapitolul 4.4 coeficientul de
obstrucie M = 1. Din Tabelul 4.9 se aleg coeficienii cp,net pentru coeficientul de obstrucie egal
cu 1 i pentru cazul peretelui cu col (aticul halei este închis pe toate laturile). Valorile
coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant cp,net sunt date în Tabelul F.2.3 pentru zonele
din Figura F.2.4.
94
Tabel F.2.3. Valorile coeficienilor cp,net
Zona A B C D
M=1 2,1 1,8 1,4 1,2
Figura F.2.4. Definirea zonelor A, B, C i D pentru aticul halei
Valorile presiunilor rezultante (totale) distribuite pe aticul halei (Tabel F.2.4) se evalueaz cu
urmtoarea expresie:
we Iw c p ,net q p z e 1.,5 1,781 c p ,net 2,049 c p ,net [kPa]
Tabel F.2.4. Valorile presiunilor totale pe aticul halei
Zona A B C D
cp,net 2,1 1,8 1,4 1,2
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
x Distribuia presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei
Acoperiul halei prezint pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale, rezultând un unghi de
înclinare = 2,30 < 50, deci conform paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.3 se consider acoperi
plat i este împrit în zone de expunere ca în Figura F.2.5. Înlimea de referin pentru calculul
presiunilor pe acoperiul halei prevzut cu atic este ze=h+hp=11,9 m i e = min(b,2h) =
min(60m, 22m) = 22m, unde b este latura perpendicular pe direcia vântului.
95
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe acoperiul halei (Tabel F.2.5 i

Figura F.2.6) se determin prin interpolare liniar pentru valoarea raportului
hp 0,9m
0,082 în Tabelul 4.2.
h 11m
Figura F.2.5. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei
Tabel F.2.5. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pentru zonele de pe acoperi
Coeficieni aerodinamici cpe
h/hp F G H I
+0,2
0,082 -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
Figura F.2.6 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe acoperi

( = 0°)
Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei se evalueaz cu urmtoarea expresie i sunt

prezentate în Tabelul F.2.6:
we Iw c pe q p z e 1,15 1,781 c pe 2,049 c pe >kPa @

96
Tabel F.2.6. Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiului halei

F G H I
+0,2
cpe -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
+0,410
we -2,606 -1,713 -1,434
-0,410
x Distribuia presiunilor / suciunilor pe pereii exteriori ai halei
Definirea zonelor A, B, C, D i E (Figura F.2.7) pentru pereii verticali ai halei pentru care se
calculeaz coeficienii de presiune exterioar cpe se face conform pct. 4.2.2 pentru e = min(b,2h)
= min(60 m, 22 m) = 22 m, e < F.
Figura F.2.7. Definirea zonelor A, B, C, D i E pentru pereii verticali ai halei pentru care se
calculeaz coeficienii de presiune exterioar cpe
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar cpe (Tabel F.2.7 i Figura
h 11,0
F.2.8) se obin în funcie de raportul 0,183 0,25 din Tabelul 4.1.
d 60
97
Tabel F.2.7. Valorile coeficienilor cpe
Zona A B C D E
h/d cpe
0,183 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
Întrucât
we 2,049 c pe [kPa]
rezult valorile presiunilor/suciunilor pe pereii exteriori ai halei din Tabelul F.2.8.

( = 90°)
Tabel F.2.8. Valorile presiunilor / suciunilor pe pereii exteriori ai halei
Zona A B C D E
cpe,10 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
x Distribuia presiunilor pe aticul halei
Aticul halei nu prezint goluri i conform paragrafului (1) de la subcapitolul 4.4 coeficientul de
obstrucie M = 1. Din Tabelul 4.9 se aleg coeficienii cp,net pentru coeficientul de obstrucie egal
cu 1 i pentru cazul peretelui cu col (aticul halei este închis pe toate laturile). Valorile
coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant cp,net sunt date în Tabelul F.2.9 pentru zonele
din Figura F.2.9.
98
Tabel F.2.9. Valorile coeficienilor cp,net
Zona A B C D
M=1 2,1 1,8 1,4 1,2
Figura F.2.9. Definirea zonelor A, B, C i D pentru aticul halei
Valorile presiunilor rezultante (totale) distribuite pe aticul halei (Tabel F.2.10) se evalueaz cu
urmtoarea expresie:
we Iw c p ,net q p z e 1,15 1,781 c p ,net 2,049 c p ,net >kPa@
Tabel F.2.10. Valorile presiunilor pe aticul halei
Zona A B C D
cp,net 2,1 1,8 1,4 1,2
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
x Distribuia presiunilor pe acoperiul halei
Acoperiul halei prezint pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale, rezultând un unghi de
înclinare = 2.30 < 50, deci conform paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.3 se consider acoperi
plat i este împrit în zone de expunere (Figura F.2.10). Înlimea de referin pentru calculul
presiunilor pe acoperiul halei prevazut cu atic este ze=h+hp=11,9 m i e=min(b,2h)=
min(150m, 22m) = 22m, unde b este latura perpendicular pe direcia vântului.
99
Figura F.2.10. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune pe acoperiul halei (Tabel F.2.11 i

Figura F.2.11) se determin prin interpolare liniar pentru valoarea raportului
hp 0,9 m
0,082 folosind valorile din Tabelul 4.2.
h 11m
Tabel F.2.11. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune

pentru zonele de expunere ale acoperiului halei
Coeficieni aerodinamici de presiune cpe
h/hp F G H I
+0,2
0,082 -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
Figura F.2.11. Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe acoperi

( = 90°)
100
Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei se evalueaz cu urmtoarea expresie i sunt

prezente în Tabelul F.2.12:
we Iw c pe q p z e 1,15 1,781 c pe 2,049 c pe >kPa @
Tabel F.2.12. Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiului halei

F G H I
+0,2
cpe -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
+0,410
we -2,606 -1,713 -1,434
-0,410
F.2.4 Distribuia presiunilor pe suprafeele rigide interioare
Presiunile ce acioneaz pe suprafeele rigide interioare ale pereilor exteriori i ale acoperiului
halei se evalueaz doar pentru cazul în care vântul acioneaz pe direcie perpendicular pe latura
halei pe care exist ua (latura dominant) i aceasta este deschis (Figura E2.12). În cazul în
care se consider c ua este închis nu apar presiuni pe suprafee rigide interioare i se revine la
calculele de la punctul F.2.3.
Figura F.2.12. Distribuia presiunilor / suciunilor pe suprafeele halei
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide interioare ale cldirii / structurii
se determin cu relaia (3.2):
wi J Iw cpi qp zi
101
unde:
qp(zi) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota zi;
zi este înlimea de referin pentru presiunea interioar;
cpi este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee interioare;
Hala are o latur dominant în ceea ce privete aciunea vântului (aria golurilor de pe aceasta este
de dou ori mai mare decât aria golurilor i deschiderilor de pe toate celelalte) i deci conform
paragrafului (5) din subcapitolul 4.2.9:
cpi = 0,75·cpe
zi = ze (paragraful (7) din subcapitolul 4.2.9)
q p zi q p z e 1,781 kPa
wi J Iw c pi q p z i 1,15 c pi 1,781 2,049 c pi
F.2.4.1 Distribuia presiunilor interioare pe pereii halei
În Tabelul F.2.13 sunt evaluai coeficienii de presiuni interioare i valorile presiunilor interioare
pe pereii halei pentru zonele A, B, C, D i E definite în Figura F.2.2. Semnul valorilor încrcrii
este pozitiv deoarece în toate zonele se exercit presiune.
Tabel F.2.13. Distribuia presiunilor pe pereii interiori ai halei
Zona A B C D E
cpe 1,2 0,8 0,5 0,7 0,3
cpi 0,9 0,6 0,375 0,525 0,225
wi
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
F.2.4.2 Distribuia presiunilor interioare pe acoperiul halei
Pentru evaluarea presiunilor interioare pe acoperiul halei se folosete împrirea suprafeei

acoperiului în zone (Figura F.2.13) conform subcapitolului 4.2.3. Presiunea interioar pe
acoperiul halei se evalueaz cu relaia:
wi J Iw c pi q p z i 1,15 c pi 1,781 2,049 c pi
unde cpi = 0,75·cpF.

102
Figura F.2.13. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei (pentru presiuni interioare)
În Tabelul F.2.14 sunt calculai coeficienii aerodinamici de presiune pe suprafee interioare

pentru zonele de expunere a acoperiului halei F, G, H i I i presiunile interioare pe suprafaa
acoperiului. Semnul valorilor încrcrii este pozitiv deoarece în toate zonele se exercit
presiune.
Tabelul F.2.14. Distribuia presiunilor interioare pe acoperiului halei

F G H I
cpe 1,272 0,836 0,7 0,2
cpi 0,954 0,627 0,525 0,15
wi
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
F.2.5 Presiuni totale
Conform paragrafului (3) din subcapitolul 3.2, presiunea total a vântului pe un element de
construcie este diferena dintre presiunile (orientate ctre suprafa) i suciunile (orientate
dinspre suprafa) pe cele dou fee ale elementului; presiunile i suciunile se iau cu semnul lor.
Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar suciunile cu semnul (-). Pentru evaluarea
presiunilor totale se vor considera urmtoarele cazuri:
x Cazul 1. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei (care cuprinde ua),
considerând ua închis;
x Cazul 2. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei (care cuprinde ua),
considerând ua deschis;
x Cazul 3. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei opus celei cu ua,
considerând ua deschis;
x Cazul 4. Direcia vântului perpendicular pe latura lung a halei.
103
F.2.5.1 Cazul 1
În acest caz, ua fiind închis, presiunile interioare sunt egale cu zero i se consider doar
presiunile ce acioneaz pe suprafeele exterioare ale halei. Zonele la care fac referire tabele de
mai jos au fost definite la F.2.3 pentru evaluarea distribuiei presiunilor exterioare pe suprafeele
rigide ale halei.
a. Presiuni totale pe pereii halei:
Zona A B C D E
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
b. Presiuni totale pe aticul halei:
Zona A B C D
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
c. Presiuni totale pe acoperiul halei:
Zona F G H I
w +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
F.2.5.2 Cazul 2
În acest caz, ua fiind deschis, presiunile totale sunt calculate ca sum vectorial a presiunilor
exterioare i a celor interioare pe fiecare zon a laturilor i acoperiului halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor interioare i
exterioare pe suprafeele expuse ale halei. Pentru stabilirea sensului de aciune a presiunilor
interioare i exterioare se folosete Figura 3.1 din subcapitolul 3.2.
Zona A B C D E
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
w= we + wi
-4,303 -2,868 -1,793 +0,358 -1,076
[kPa]
104
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Zona F G H I
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
w= we + wi -0,717
-4,561 -2,998 -2,510
[kPa] -0,103
F.2.5.3 Cazul 3
În acest caz, ua fiind deschis, presiunile totale sunt calculate ca sum vectorial a presiunilor
exterioare i a celor interioare pe fiecare zon a laturilor i a acoperiului halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor interioare i
exterioare pe suprafeele expuse ale halei. Pentru stabilirea sensului de acionare a presiunilor
interioare i exterioare se folosete Figura 3.1 din subcapitolul 3.2.
Zona A B C D E
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
w= we + wi
-0,615 -0,410 -0,257 +2,510 -0,154
[kPa]
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
105
Zona F G H I
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
w= we + wi +0,717
-0,651 -0,428 -0,358
[kPa] -0,103
F.2.5.4 Cazul 4
În acest caz vântul acioneaz pe latura lung a halei, presiunile interioare sunt egale cu zero i se
consider doar presiunile ce acioneaz pe suprafeele exterioare ale halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor exterioare pe
suprafeele expuse ale halei.
Zona A B C D E
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Zona F G H I
we +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
106
Fora de frecare pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului se evalueaz conform

relaiei (3.7) din subcapitolul 3.3:
F fr J Iw c fr q p z e A fr
unde
cfr este coeficientul de frecare;
Afr este aria suprafeei exterioare orientat paralel cu direcia vântului;
Coeficienii de frecare cfr pentru suprafeele pereilor i acoperiurilor sunt prezentai în Tabelul
4.10 din subcapitolul 4.5:
cfr = 0,01 pentru pereii halei (suprafa neted)
cfr = 0,02 pentru acoperiul halei (suprafa rugoas - plci bituminoase).
Aria de referin Afr este cea din Figura 4.22 din subcapitolul 4.5. Forele de frecare se vor aplica
pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului, localizate fa de streain sau col la o
distan egal cu cea mai mic valoare dintre 2b sau 4h, unde h este înlimea cldirii iar b este
latura halei perpendicular pe direcia de aciune a vântului.
Figura F.2.14. Aria de referin pentru care se calculeaz fora de frecare
F fr F fr _ pereti F fr _ acoperis
F fr _ pereti J Iw c fr _ pereti qp z e A fr _ pereti
F fr _ acoperis J Iw c fr _ acoperis qp ze A fr _ acoperis
c fr _ pereti 0,01
c fr _ acoperis 0,02
q p ze 1, 781kPa
J Iw 1,15
107
A fr _ pereti 2 h d min 2b,4h 2 11,9 150 47,6 2437,12m2

A fr _ acoperis b d min 2b,4h 60 150 47,6 6144m2
F fr _ pereti 1,15 0, 01 1, 781 2437,12 49,92 kN
F fr _ acoperis 1,15 0, 02 1,781 6144 251, 68 kN
F fr 49,92 251, 68 301, 60kN
Figura F.2.15. Aria de referin pentru care se calculeaz fora de frecare
F fr F fr _ pereti F fr _ acoperis
F fr _ pereti J Iw c fr _ pereti qp z e A fr _ pereti
F fr _ acoperis J Iw c fr _ acoperis qp ze A fr _ acoperis
c fr _ pereti 0,01
c fr _ acoperis 0,02
q p ze 1, 781kPa
J Iw 1,15
A fr _ pereti 2 h d min 2b,4h 2 11,9 60 47,6 295,12m2
A fr _ acoperis b d min 2b,4h 150 60 47,6 1860m2
F fr _ pereti 1,15 0, 01 1,781 295,12 6, 04 kN
F fr _ acoperis 1,15 0,02 1,781 1860 76,19 kN
F fr 6, 04 76,19 82, 24 kN
Conform subcapitolului 3.3, paragraful (4), fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe
hal sau pe un element structural poate fi determinat prin compunerea vectorial a forelor Fw,e,
108
Fw,i, calculate pe baza presiunilor / suciunilor exterioare i interioare, cu forele de frecare Ffr
rezultate din frecarea aerului pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului.
Pentru compunerea vectorial a forelor se respect conveia de semne (+) i (-) din cazul
calculului presiunilor rezultante (totale), paragraful (3) din subcapitolul 3.2 i semnul rezultant al
forei globale repecta acceai convenie de semne ((+) pentru presiune i (-) pentru suciune).
Fw,e cd ¦ w z A
sup rafete
e e ref
Fw,i ¦ w z A
sup rafete
i i ref
unde
cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei.
Fora global pe direcia vântului se evalueaz pentru aceleai 4 situaii de aciune a vântului ca
în cazul evalurii presiunii totale.
F.2.7.1 Cazul 1
Deoarece dimensiunile în plan ale halei nu se încadreaz în prevederile de la 3.4.21. (1) i

depesc valorile date în Tabelele 5.1 i 5.2 din cod, se aplic procedura detaliat de evaluare a
coeficientului de rspuns dinamic prezentat în subcapitolul 5.2. Astfel:
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde
zs este înlimea de referin pentru determinarea coeficientului de rspuns dinamic;
aceasta înlime se determin conform Figura 3.2;
kp este factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii;
Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4;
B2 este factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaz corelaia
presiunilor din vânt pe suprafaa construciei (evalueaz componenta nerezonant
a rspunsului);
R2 este factorul de rspuns rezonant, ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a
rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-
109
rezonan cu frecventa proprie fundmentala de vibraie a structurii (evalueaz

componenta rezonant a rspunsului).
zs 0,6 h 0,6 11 6,6m

E 2,66
I v z s 0,218
z § 6,6 ·
2,5 ln s 2,5 ln¨¨ ¸¸
z0 © 0,05 ¹
E 2,66 (teren categoriaII)
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© L z s ¹
b = 60m
h = 11m
L(zs) este lungimea scrii integrale a turbulenei (subcapitolul 5.1, paragraful (1))
D
§z ·
° Lt ¨¨ s ¸¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
°
L z s ® © zt ¹
°
° Lz , pentru z z min
¯ min
= 0,67 + 0,05 ln(z0) = 0,67 + 0,05 ln(0,05) = 0,52

zt = 200 m – înlimea de referin
Lt = 300 m
zmin = 2m (Tabelul 2.1)
zmin < zs = 6,6m < zmax
D 0,52
§z · § 6,6 ·
L z s Lt ¨¨ s ¸¸ 300 ¨ ¸ 50,9
© zt ¹ © 200 ¹
1
B2 0, 63
0,474
§ 60 11 ·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© 50,9 ¹
2
R2 SL ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb )
2G
unde:
este decrementul logaritmic al amortizrii dat în Anexa C, la C.5;
SL este densitatea spectral de putere unilateral i normalizat, evaluat la înlimea
zs pentru frecvena n1,x;
R h , Rb sunt funciile de admitan aerodinamic date de relaiile (5.7) i (5.8).
6,8 f L ( z s , n1, x )
SL ( z s , n1, x )
(1 10,2 f L ( z s , n1, x ))5 / 3
110
n1, x L( z s ) 1,54 50,9

f L ( z s , n1, x ) 2,54
vm ( z s ) 30,89
n1,x – este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii pe direcia vântului

turbulent
6,8 2,54
S L ( z s , n1, x ) 0,072
(1 10,2 2,54 ) 5 / 3
Decrementul logaritmic al amortizrii se determin cu relaia din Anexa C
G Gs Ga Gd
unde
s este decrementul logaritmic al amortizrii structurale;
a este decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice pentru modul
fundamental; pentru cldiri rigide (n1>1 Hz) cu regim mic de înlime i mas mare,
valoarea decrementului logaritimic al amortizrii aerodinamice pentru modul
fundamental se poate lua aproximativ egal cu zero;
d este decrementul logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etc.), dac este cazul.
Astfel:
s = 0,05 (conform Tabel C.2 pentru cldire cu structura de oel)
a = 0
d = 0
G G s Ga Gd 0,05
Funciile de admitan aerodinamic se determin cu relaiile (5.7) i (5.8). Astfel:
1 pentru K h 0
°1
Rh K h ® 1 1 e 2Kh pentru K h ! 0
°̄ K h 2 K 2h
unde
4,6 h n1, x
Kh
v m z s
vb = 33,47 m/s
kr(z0) = 0,189 (teren categoria II)
§z · § 6,6 ·
cr z s k r z 0 ln¨¨ s ¸¸ 0,189 ln¨¨ ¸¸ 0,923
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm zs cr zs vb 0,923 33, 47 30,89m/s
4,6 h n1, x 4,6 11 1,54

Kh 2,52
v m z s 30,89
111
Rh K h
1

1
K h 2 K 2h

1 e 2Kh 1

1
2,52 2 2,52 2

1 e 22,52 0,318
1 pentru Kb 0
°
Rb Kb ® 1 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
4,6 b n1, x 4,6 60 1,54

Kb 13,76
v m z s 30,89
Rb Kb
1

1
Kb 2 Kb2

1 e 2Kb 1

1
13,76 2 13,76 2

1 e 213,76 0,07
Valoarea factorului de rspuns rezonant este:
2 3,14 2
R2 S L ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,072 0,318 0,07 0,158
2G 2 0,05
Valoarea factorului de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii este
J
kp 2 ln Q T t3
2 ln Q T
unde
este frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent;
T este durata de mediere a vitezei de referin a vântului, T = 600 s (aceeai ca pentru
viteza medie a vântului);
= 0,5772, este constanta lui Euler.
Rezult:
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
0,158
Q 1,54 0,77 Hz
0,474 0,158
0,5772
kp 2 ln 0,77 600 3,668
2 ln 0,77 600
Valoarea coeficientului de rspuns dinamic este:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,668 0,218 0,474 0,158

cd 0,899
1 7 I v z s 1 7 0.218
112
Coeficientul de rspuns dinamic nu se aplic la valorile de presiune/suciune exterioar ce apar

pe feele laterale paralele cu direcia vântului, la valorile forelor de frecare i la valorile de
presiune/suciune interioar.
Valorile forelor globale din vânt sunt:

- pe direcia vântului Fx = FwD + FwE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fw_atic
- perpendicular pe direcia vântului Fy = FwA + FwB + FwC - FwA - FwB - FwC = 0
- pe direcia vertical Fz = FwF + FwG + FwH +/- FwI
Fore pe pereii halei
Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 660 714
[m2]
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
cd - - - 0,899 0,899
Fw
-128,69 -343,27 -1561,28 850,85 -394,76
[kN]
Fore pe aticul halei
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]
113
Fore pe acoperiul halei

Zona F G H I
Aref
24,2 107,8 528,0 8340,0
[m2]
w +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw +3074,04
-58,70 -166,01 -680,68
[kN] -3074,04
Fatic = 1,90 + 9,12 + 8,36 + 105,05 = 124,42 kN

Ffr_pereti = 49,92 kN
Ffr_acoperi = 251,68 kN
Fx = FwD + FwE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fw_atic = 850,85+394,76+49,92+251,68+124,42=

= 1671,63 kN
Fy = FA + FB + FC - FA - FB - FC = 0 kN
Fz = FF + FG + FH +/- FI = 58,70 + 166,01 + 680,68 +/- 3074,04 = +3979,43/-2168,65 kN
Pentru direcia vertical, în mod convenional, se consider pozitive forele orientate în sus (în
sensul axei z) i negative cele orientate în jos.
F.2.7.2 Cazul 2
Coeficientul de rspuns dinamic cd este acelai cu cel evaluat în Cazul 1:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,668 0,218 0,474 0,158

cd 0,899
1 7 I v z s 1 7 0.218
Coeficientul de rspuns dinamic nu se aplic la valorile de presiune / suciune exterioar ce apar

presiune / suciune interioar.
114
Fx = FweD + FweE + FwiD + FwiE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fw_atic

Fy = FweA + FweB + FweC - FweA - FweB - FweC + FwiA + FwiB + FwiC - FwiA - FwiB - FwiC = 0
Fz = FweF + FweG + FweH +/- FweI + FwiF + FwiG + FwiH +/- FwiI
Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 532 714
[m2]
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
Fwe
128,69 343,27 1561,28 685,84 394,76
[kN]
Fwi
96,51 257,40 1169,82 572,43 329,15
[kN]
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]

Zona F G H I
Aref
24,2 107,8 528,0 8340,0
[m2]
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
Fwe +3074,04
58,70 166,01 680,68
[kN] -3074,04
Fwi
47,31 138,52 568,13 2560,38
[kN]
115
Fw_atic = 1,90 + 9,12 + 8,36 + 105,05 = 124,42 kN


Fx = 685,84 + 394,76 - 572,43 + 329,15 + 251,68 + 49,92 +124,42 = 1263,34 kN
Fz = 58,70 + 166,01 + 680,68 +/- 3074,04 + 47,31 + 138,52 + 568,13 + 2560,38
Fz = +7193,78 / -1045,70 kN
F.2.7.3 Cazul 3
Coeficientul de rspuns dinamic cd este acelai cu cel evaluat în Cazul 1:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,668 0,218 0,474 0,158

cd 0,899
1 7 I v z s 1 7 0.218
Coeficientul de rspuns dinamic nu se aplic la valorile de presiune/suciune exterioar ce apar

presiune/suciune interioar.

116
Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 660 586
[m2]
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
Fwe
128,69 343,27 1561,28 850,85 323,99
[kN]
Fwi
96,51 257,40 1169,82 710,16 270,15
[kN]
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]

Zona F G H I
Aref
24,2 107,8 528,0 8340,0
[m2]
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
Fwe +3074,04
58,70 166,01 680,68
[kN] -3074,04
Fwi
47,31 138,52 568,13 2560,38
[kN]
Fw_atic = 1,90 + 9,12 + 8,36 + 105,05 = 124,42 kN

117

Fx = 850,85 + 323,99 + 710,16 – 270,15 + 251,68 + 49,92 +124,42 = 240,87 kN
Fz = 58,70 + 166,01 + 680,68 +/- 3074,04 - 47,31 - 138,52 - 568,13 - 2560,38
Fz = +565,10 / -5582,98 kN
F.2.7.4 Cazul 4
Deoarece dimensiunile în plan ale halei depesc valorile date în Tabelele 5.1 i 5.2, se aplic
procedura detaliat de evaluare a coeficientului de rspuns dinamic prezentat în subcapitolul
5.2. Astfel:
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
zs 0,6 h 0,6 11 6,6m
E 2,66
I v zs 0,218
z § 6,6 ·
2,5 ln s 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
118
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© L z s ¹
b = 150 m
h = 11 m
§ z ·D
° Lt ¨ s ¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
° ¨© z t ¸¹
L z s ®
°
° L z , pentru z z min
¯ min
= 0,67 + 0,05 ln(z0) = 0,67 + 0,05 ln(0,05) = 0,52

zt = 200m – înlimea de referin
Lt = 300 m
zmin < zs = 6,6m < zmax
D 0, 52
§z · § 6,6 ·
L z s Lt ¨¨ s ¸¸ 300 ¨ ¸ 50,9 m
© zt ¹ © 200 ¹
1
B2 0 , 63
0,35
§ 150 11 ·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© 50,9 ¹
vb = 33,47 m/s
§z · § 6,6 ·
cr z s k r z 0 ln¨¨ s ¸¸ 0,189 ln¨¨ ¸¸ 0,923
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm zs cr zs vb 0,923 33,47 30,89m/s
n1, x L( z s ) 1,85 50,9

f L ( z s , n1, x ) 3,05
vm ( z s ) 30,89
unde n1,x este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii pe direcia vântului
turbulent (=1,85Hz).
6,8 f L ( z s , n1, x )
SL ( z s , n1, x )
(1 10,2 f L ( z s , n1, x ))5 / 3
6,8 3,05
SL ( z s , n1, x ) 0,064
(1 10 ,2 3,05 ) 5 / 3
Decrementul logaritmic al amortizrii structurale este
G G s Ga Gd
unde
119

fundamental; pentru cldiri rigide (n1>1 Hz) cu regim mic de înlime i mas mare
valoarea decrementului logaritimic al amortizrii aerodinamice pentru modul
fundamental se poate lua aproximativ egal cu zero;
Astfel:
s = 0,05 (conform Tabelului C.2 pentru cldire cu structura de oel)
a = 0
d = 0
G Gs Ga Gd 0,05
Funciile de admitan aerodinamic se determin cu relaiile (5.7) i (5.8). Astfel:
1 pentru K h 0
°1
°̄ K h 2 K 2h
4,6 h n1, x 4,6 11 1,85

Kh 3,03 ! 0
vm z s 30,89
Rh K h
1

1
Kh 2 Kh 2

1 e 2Kh 1

1
3,03 2 3,03 2

1 e 23,03 0,276
1 pentru Kb 0
°1
Rb Kb ® 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
4,6 b n1, x 4,6 150 1,85

Kb 41,32 ! 0
vm z s 30,89
Rb Kb
1

1
Kb 2 Kb
2

1 e 2Kb 1

1
41,32 2 41,32 2

1 e 241,32 0,024
Valoarea factorului de rspuns rezonant este:
2 3,14 2
R2 S L ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,064 0,276 0,024 0,042
2G 2 0,05
Valoarea factorului de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii este
J
kp 2 ln Q T t3
2 ln Q T
unde
120

Rezult:
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
0,042
Q 1,85 0,61 Hz
0,35 0,042
0,5772
kp 2 ln 0,61 600 3,604
2 ln 0,61 600
Valoarea coeficientul de rspuns dinamic este:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,604 0,218 0,35 0,042

cd 0,785
1 7 I v z s 1 7 0,218
Coeficientul de rspuns dinamic nu se aplic la valorile de presiune / suciune exterioar ce apar

presiune / suciune interioar.
Valorile forelor globale din vânt sunt:

- pe direcia vântului Fx = FwD + FwE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fw_atic
- perpendicular pe direcia vântului Fy = FwA + FwB + FwC - FwA - FwB - FwC = 0
- pe direcia vertical Fz = FwF + FwG + FwH +/- FwI
Zona A B C D E
Aref
262,68 209,44 452,2 1650,0 1785,0
[m2]
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
cd - - - 0,785 0,785
Fw
-645,93 -343,27 -463,51 1857,39 -861,75
[kN]
121
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 128,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,785 0,785 0,785 0,785
Fw
1,64 7,97 7,30 248,08
[kN]

Zona F G H I
Aref
242,0 305,8 1320,0 7350,0
[m2]
w +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
cd 0,785 0,785 0,785 0,785
Fw +2365,60
-495,06 -411,21 -1485,91
[kN] -2365,60
Fatic = 1,64 + 7,97 + 7,30 + 248,08 = 265,00 kN

Fx = FweD + FweE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fwatic = 1857,39 + 861,75 + 76,19 + 6,04 + 265,00=
= 3066,37 kN
Fy = FweA + FweB + FweC - FweA - FweB - FweC = 0
Fz = FwF + FwG + FwH +/- FwI = 495,06+411,21+1485,91+/- 2365,60 = +4757,78 / -26,58 kN
122
F.3 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O CL DIRE DE LOCUIT CU REGIM MIC

DE IN LIME
În acest exemplu de calcul se evalueaz aciunea vântului pe o cldire de locuit cu regim mic de
înlime. Se consider o cldire cu structura de beton armat cu dimensiunile în plan b x d = 14 m
x 8 m i cu regim de înlime P+2E (înlimea de etaj = 3m). Acoperiul este în dou ape cu o
înlime la coam de 2 m. Cldirea este amplasat în Constana în teren de categorie II.
b = 14 m
Figura F.3.1 Plan i elevaie pentru structura analizat
Pentru municipiul Constana, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute la 10 metri

cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recuren de 50 de ani) este
conform hrii de zonare din Figura 2.1, qb = 0,5 kPa, iar viteza de referin a vântului mediat pe
10 minute la 10 metri se determin cu relaia (2.1):
q b >Pa @ 0,625 vb2 >m/s@
qb 0,5 1000
vb 28,3m/s
0,625 0,625
Categoria de teren în amplasamentul construciei este II – câmp deschis, cu lungimea de

rugozitate z0 = 0,05 m conform Tabel 2.1.
Valoarea medie a vitezei vântului, vm(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia
(2.3):
vm z cr z vb
123
Factorul de rugozitate pentru viteza vântului, cr(z) se determin cu relaia (2.4):
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
Factorul de teren kr se calculeaz cu relaia (2.5):

0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
sau se pot lua valorile prezentate în Tabelul 2.2.
Astfel:
§ z · § 8 ·
cr 8 kr z0 ln ¨ ¸ 0,189 ln ¨ ¸ 0,189 5,075 0,96
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm 8 cr 8 vb 0,96 28,3 27, 2m/s
Presiunea medie a vântului la înlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare sau
interioare ale structurii se determin cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,5 kPa este presiunea de referin a vântului pentru Constana din harta de zonare din
Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se determin cu relaia (2.9):
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
¬« © z 0 ¹ ¼»
unde:
z0 – lungimea de rugozitate, în metri; pentru construcia amplasat în câmp deschis,
conform Tabelului 2.1, z0 = 0,05m;
z – înlimea la care se evalueaz viteza i presiunea dinamic a vântului (înlimea
cldirii z = 8 m).
Se obin valorile:
2 2
ª § z ·º ª § 8 ·º
cr2 8 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,036 «ln ¨ ¸» 0,036 25,76 0,93
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 0,05 ¹ ¼
qm 8 cr2 8 qb 0,93 0,5 0, 46 kPa
vântului, se determin cu relaia (2.13)
124
v p z c pv z v m z
unde cpv(z) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului.

definete conform relaiei (2.14)

Intensitatea turbulenei la înlimea z se determin cu relaia (2.11)
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹
în care valorile factorului de proporionalitate E pot fi considerate conform relaiei (2.12):

4,5 d E 4,5 0,856 ln z0 d 7,5
În Tabelul 2.3 sunt date valorile E pentru a fi utilizate în relaia pentru calculul intensitatea
turbulenei vântului, Iv.
Aplicând relaiile de calcul se obin valorile:
E 2,66 2,66
I v 8 0, 209
§ z · § 8 · 12,69
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,05 ¹
cpv 8 1 g I v 8 1 3,5 I v 8 1 3,5 0, 209 1,732
vp 8 cpv 8 vm 8 1, 732 27, 2 47,1m/s
de rafalele vântului, se obine cu relaia (2.15):
q p z cpq z q m z
terenului se definete cu relaia (2.16):
cpq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
Aplicând relaiile de calcul de mai sus se obine:
cpq 8 1 2 g I v 8 1 7 I v 8 1 7 0, 209 2, 463
125
qp 8 cpq 8 qm 8 2, 463 0, 46 1,13kPa
F.3.3 Distribu
ia presiunilor / suc
iunilor pe suprafe
ele rigide exterioare
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale cldirii/structurii

se determin cu relaia (3.1)
we J Iw cpe qp z e
unde:
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar (Figura F.3.2);
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune/suciune pentru suprafee exterioare;
Figura F.3.2 Înlimi de referin ze i profilul corespondent al presiunii vântului în funcie de h i b
Atunci când vântul acioneaz perpendicular pe latura lung ( = 0°, vânt perpendicular pe
coam), b = 14 m, d = 8 m i h = 8 m, deci h b i ze = h; raportul h/d = 8/8 = 1.
Atunci când vântul acioneaz perpendicular pe latura scurt ( = 90°, vânt paralel cu coama), b
= 8 m, d=14 m i h = 8 m, deci h b i ze = h; raportul h/d = 8/14 = 0,57.
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune exterioar pentru pereii verticali ai
cldirilor cu form dreptunghiular în plan se determin prin interpolare din Tabelul 4.1 în
funcie de valoarea raportului h/d pentru zonele A...E definite în Figura F.3.3. Astfel se obin
valorile din Tabelul F.3.1.
Tabel F.3.1. Valorile coeficientului de presiune pe suprafee exterioare
Zona A B C D E
h/d cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
1
-1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,5
(=0°)
0,57
-1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,74 +1,0 -0,39
(=90°)
126
Figura F.3.3 Notaii pentru pereii verticali
Figura F.3.4 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune pe suprafeele rigide

exterioare ( = 0°)
127

exterioare ( = 90°)
F.3.4 For
a global pe direc
ia vântului
Fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe cldire poate fi determinat prin

compunerea vectorial a forelor Fw,e calculate pe baza presiunilor / suciunilor exterioare
calculate cu relaia (3.5) cu forele de frecare, Ffr rezultate din frecarea aerului paralel cu
suprafeele exterioare, calculate cu relaia (3.7):
Fw,e cd ¦ w z A
sup rafete
e e ref
În relaiile de mai sus:

cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei;
we(ze) este presiunea vântului ce acioneaz pe o suprafaa exterioar individual la
înlimea ze;
Aref este aria de referin a suprafeei individuale;
cfr este coeficientul de frecare; cfr = 0.01 pentru o suprafa neted;
JIw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului din Tabelul 3.1.
JIw =1 pentru o construcie din clasa III.
Forele de frecare se vor aplica pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului, localizate
fa de streain sau col la o distan egal cu cea mai mic valoare dintre 2b sau 4h.
Deoarece cldirea analizat are o înlime de cel mult 30m i dimensiunile în plan de cel mult
50m coeficientul de rspuns dinamic cd poate fi determinat conform prevederilor din subcapitolul
128
5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu b=14 m, h=8 m i pentru un teren
de categoria II – câmp deschis, cu lungimea de rugozitate z0=0,05 m, cd=0,90.
F.3.4.1 Cazul I (direcia vântului = 0° - vânt perpendicular pe coam – aciune pe perei)
Conform Figurilor F.3.3 i F.3.4:

e = min (b; 2h) = 14 m
ed=8m
Fora orizontal total din vânt provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului i din fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului.
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului:
Zona D
¦ w z A
e e ref J Iw ¦ c pe q p z e Aref 1 0,8 1,13 14 6 75,94 kN
Zona E
¦we ze Aref J Iw ¦c pe q p ze Aref 1 0,5 1,13 14 6 47,46kN
Fw,e cd ¦ w z A
suprafete
e e ref 0.90 75,94 47,46 111,06 kN
Fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului este:

F fr J Iw c fr qp ze A fr 1 0, 01 (2 8 6 1,13) 1, 09 kN
Fora orizontal total din vânt are valoarea:

Fw Fw,e F fr 111,06 1,09 112,15 kN
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea suciunilor pe pereii paraleli cu direcia
vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw, e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 1,13 6, 7 2,8) 1 25, 44 kN
sup rafete
Zona B
Fw, e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,80 1,13 7 4 1, 2 7, 7 ) 1 33, 66 kN
sup rafete
129
Cazul Ia (direcia vântului = 0° - vânt perpendicular pe coam – aciune pe acoperi)
Figura F.3.6 Suprafeele de acoperi aferente coeficienilor aerodinamici
Tabel F.3.2. Valorile coeficientului de presiune/suciune pe suprafee exterioare

Unghi Zone pentru direcia vântuluiT = 0°
de F G H I J
pant cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
-0,59 -1,61 -0,57 -1,5 -0,22 -0,4 -0.61 -0.73
26.58°
+0,59 +0,59 +0,35 0 0
cpe = cpe,10 pentru A t 10m2
Tabel F.3.3 Fore din vânt pe acoperi
Zona Iw cpe qp(ze), kN/m2 Aref, m2 we Aref, kN

F -0,59 10,99 -7,33
G
-0,57 10,99 -7,08
H 1 -0,22 1,13 40,6 -10,09
I -0,4 40,6 -18,35
J -0,61 21,98 -15,15
Total 125,16 -58,00
Fw, e cd ¦ we ze Aref cos(26,58o ) 0,90 58,00 0,894 46,7kN

sup rafete
130
Figura F.3.7 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune pe acoperi

( = 0°)

( = 0°)
Cazul Ib (direcia vântului = 0° - vânt perpendicular pe coam – aciune pe acoperi)

F +0,59 10,99 7,33
G
+0,57 10,99 7,08
H 1 +0,35 1,13 40,6 16,06
I 0 40,6 0,00
J 0 21,98 0,00
Total 125,16 30,46
131
Fw,e cd ¦ we ze Aref cos(26,58o ) 0,90 30,46 0,894 24,5kN

sup rafete
F.3.4.2 Cazul II (direcia vântului = 90°)
Conform Figurilor F.3.3 i F.3.9:

e = min (b; 2h) = 8 m
e < d = 14 m
Figura F.3.9 Suprafeele de acoperi aferente coeficienilor aerodinamici [CR 1-1-4/2012]
Deoarece cldirea analizat are o înlime de cel mult 30m i dimensiunile în plan de cel mult
50m, coeficientul de rspuns dinamic cd poate fi determinat conform prevederilor din
subcapitolul 5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu b = 8 m, h = 8 m i
pentru un teren de categoria II – câmp deschis, cu lungimea de rugozitate z0 = 0.05 m, cd = 0,93.
Fora orizontal total din vânt provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului i din fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului.
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului:
Zona D
¦ w z A
e e ref J Iw ¦ c pe q p z e Aref 1 0,74 1,13 8 6 40,14 kN
Zona E
¦ we ze Aref J Iw ¦c pe q p ze Aref 1 0,39 1,13 8 6 21,15kN
Fw,e cd ¦ w z A
suprafete
e e ref 0,90 40,14 21,15 55,16 kN
Fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului este:

F fr J Iw c fr qp ze A fr 1 0, 01 (2 8 6 1,13) 1, 09 kN
132
Fora orizontal total din vânt are valoarea:

Fw Fw,e F fr 55,16 1,09 56,25 kN
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea suciunilor pe pereii paraleli cu direcia
vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw , e ¦ we z e Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 1,13 1, 6 6) 1 13, 02 kN
sup rafete
Zona B
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,80 1,13 6, 4 6) 1 34, 71kN

sup rafete
Zona C
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,50 1,13 6 6) 1 20,34 kN
sup rafete
Forele din vânt pe acoperi (Tabel F.3.6) se determin cu valorile coeficienilor de

presiune/suciune din Tabelul F.3.5. Valorile au fost obinute prin interpolare din Tabelul 4.4b.

Zone pentru direcia vântuluiT = 90°
Unghi de pant
F G H I

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
26,58° -1,15 -1,61 -1,38 -2,0 -0,75 -1,2 -0,5
cpe = c pe,1 + (c pe,10 - c pe,1) log10A 1m2 < A < 10m2
cpe = cpe,10 A t 10m2

F
-1,36 3,57 -5,49
G -1,66 3,57 -6,70
H 1 1,13
-0,75 28,61 -24,25
I
-0,5 89,4 -50,51
-86,94
Total 125,16
Fw,e cd ¦ we ze Aref cos(26,58o ) 0,93 86,94 0,894 72,28kN

sup rafete
133
Figura F.3.10 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune pe acoperi

( = 90°)

( = 90°)
134
F.4 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O CL DIRE MULTIETAJAT DE BIROURI
În acest exemplu de calcul se evalueaz aciunea vântului pe o cldire multietajat de birouri cu

structura de beton armat. Se consider o cldire cu dimensiunile în plan b x d = 25 m x 15 m i
cu regim de înlime P + 7E (înlimea de etaj = 3m). Cldirea este amplasat în Târgovite în
teren de categoria IV – zone urbane, cu lungimea de rugozitate z0 = 1,0 m.
Pentru municipiul Târgovite, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute la 10 metri

cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recurent de 50 de ani) este
q b >Pa @ 0,625 v b2 >m/s@
qb 0, 4 1000
vb 25,3m/s
0.625 0,625
Categoria de teren în amplasamentul construciei este IV – zone urbane, cu lungimea de

rugozitate z0 = 1.0 m.
Viteza medie a vântului, vm(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia (2.3):
vm z cr z vb
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
135
Factorul de teren kr se calculeaz cu relaia (2.5)

0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
sau se pot lua valorile din Tabelul 2.2.

Aplicând relaiile de calcul pentru înlimea cldirii z = 24 m rezult:
§ z · § 24 ·
cr 24 kr z0 ln ¨ ¸ 0, 233 ln ¨ ¸ 0, 233 3,18 0,74
© z0 ¹ © 1 ¹
vm 24 cr 24 vb 0,74 25,3 18,74m/s
Presiunea medie a vântului la înlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare sau
interioare ale structurii se calculeaz cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,4 kPa este presiunea de referin a vântului pentru Târgovite din harta de zonare din
Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se obine cu relaia (2.9):
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
«¬ © z 0 ¹ »¼
Valorile kr2(z0) sunt prezentate în Tabelul 2.2. Se obine:
2 2
ª § z ·º ª § 24 · º
cr2 24 kr2 z0 « ln ¨ ¸» 0,054 « ln ¨ ¸ » 0,054 10,10 0,55
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 1 ¹¼
qm 24 cr2 24 qb 0,55 0, 4 0, 22 kPa
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia
(2.13):
v p z c pv z v m z

determin cu relaia (2.14):

Intensitatea turbulenei la înlimea z se determin cu relaia (2.11):
136
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹

4,5 d E 4,5 0,856 ln z 0 d 7,5
În Tabelul 2.3 sunt date valorile E pentru a fi utilizate în relaia pentru calculul intensitii
turbulenei vântului, Iv. Folosind relaiile 2.11, 2.14 i 2.13 rezult:
E 2,12 2,12
I v 24 0, 267
§ z · § 24 · 7,95
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 1 ¹
cpv 24 1 g I v 24 1 3,5 I v 24 1 3,5 0, 267 1,934
vp 24 cpv 24 vm 24 1,934 18, 74 36, 25 m/s
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului se

qp z cpq z qm z
terenului se definete cu relaia (2.16). Astfel, pentru z=24 m se obine:
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
cpq 24 1 2 g I v 24 1 7 I v 24 1 7 0, 267 2,869
qp 24 cpq 24 qm 24 2,869 0, 22 0,63kPa
F.4.3 Distribu
ia presiunilor pe suprafe
ele rigide exterioare
Presiunea/suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale cldirii de birouri

se determin cu relaia (3.1):
we Iw c pe q p z e
unde
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar;
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare;
JIw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului.
137
Figura F.4.2 Înlimi de referin ze i profilul corespondent al presiunii vântului în funcie de

h i b
Figura F.4.3 Notaii pentru pereii verticali

138
În Figurile F.4.2 i F.4.3 e = min(b; 2h); în cazul în care vântul bate perpendicular pe latura lung
(b = 25 m i d = 15m), e = 25 m, iar în cazul în care vântul bate perpendicular pe latura scurt (b
= 15 m i d = 25m) e = 15 m. În primul caz e d, iar în cazul al doilea e < F. În primul caz h/d =
24/15 = 1,6, iar în cazul al doilea h/d = 24/25 = 0,96.
Zona A B C D E
h/d cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
1,6 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,53
0,96 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,79 +1,0 -0,49
Pentru A t 10m2, cpe = cpe,10.
Figura F.4.4 Distribuia presiunilor pe suprafeele exterioare perpendiculare pe direcia vântului

i valorile coeficientului de presiune/suciune pe suprafee exterioare
F.4.4 Coeficientul aerodinamic de for

Coeficientul aerodinamic de for, cf se determin cu relaia (4.9):

139
cf = cf,0 · \r · \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru seciuni rectangulare cu coluri ascuite
i fr curgere liber a aerului la capete (element de lungime infinit) din Figura 4.23;
\r este factorul de reducere pentru seciuni ptrate cu coluri rotunjite, dependent de

numrul Reynolds; conform Figurii 4.24, \r = 1,0;
\O este factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete

(reducerea apare ca urmare a cilor suplimentare de curgere a aerului în jurul unui
element de lungime finit).
În primul caz (vânt perpendicular pe latura lung) raportul d/b=0,6, deci din Figura 4.23 rezult
cf,0 = 2,35. Conform Tabelului 4.16, = min(1,4l/b; 70) = 1,34, =1,0, deci din Figura 4.36
rezult \O = 0,62. Valoarea coeficientului aerodinamic de for, cf rezult:
cf = cf,0 · \r · \O = 2,35 · 1,0 · 0,62 = 1,46
În al doilea caz (vânt perpendicular pe latura scurt) raportul d/b=1,67, deci din Figura 4.23
rezult cf,0 = 1,80. Conform Tabelului 4.16, = min(1,4l/b; 70) = 2,24, = 1,0, deci din Figura
4.36 rezult \O = 0,64. Valoarea coeficientului aerodinamic de for, cf rezult:
cf = cf,0 · \r · \O = 1.80 · 1,0 · 0,64 = 1,15
Deoarece cldirea analizat are o înlime de cel mult 30 m i dimensiunile în plan de cel mult 50
m coeficientul de rspuns dinamic cd poate fi determinat conform prevederilor din subcapitolul
5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu h 30 m i b 50 m i pentru un
teren de categoria IV – zone urbane, cu lungimea de rugozitate z0=1,0 m, cd = 0,85.
F.4.6 For
a global pe direc
ia vântului
Fora din vânt ce acioneaz asupra unei cldiri / structuri sau asupra unui element structural
poate fi determinat în dou moduri:
i. ca for global utilizând coeficienii aerodinamici de for, sau
ii. prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii /
structurii utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune.
140
i. Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element

structural având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului, se
determin cu relaia general:
Fw J Iw cd cf q p z e Aref
ii. Fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe cldire poate fi determinat prin
compunerea vectorial a forelor Fw,e calculate pe baza presiunilor / suciunilor
exterioare calculate cu relaia (3.5) cu forele de frecare, Ffr rezultate din frecarea aerului
paralel cu suprafeele exterioare, calculate cu relaia (3.7):
Fw,e cd ¦ w z A
sup rafete
e e ref
În relaiile de mai sus:

we(ze) - presiunea vântului ce acioneaz pe o suprafaa exterioar individual la
înlimea ze;
Aref - aria de referin a suprafeei individuale;
cfr - coeficientul de frecarF. cfr = 0.01 pentru o suprafa neted;
Afr - aria suprafeei exterioare orientat paralel cu direcia vântului;
JIw - factorul de importan – expunere pentru aciunea vântului din Tabelul
3.1;JIw=1 pentru o construcie din clasa III.
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale cldirii se

we J Iw cpe qp z e
F.4.6.1 Cazul I (vânt perpendicular pe latura lung - direcia vântului = 0°)
(i) For global utilizând coeficienii aerodinamici de for
Deoarece h < b, conform Figurii F.4.2, valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului se
evalueaz la cota ze = h. Valoarea forei globale din vânt este:
Fw J Iw cd cf qp ze Aref 1 0,85 1, 46 0,63 25 24 469,10 kN

141
(ii) Prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii
utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune
Zona D
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,8 25 24 0,63 302, 4 kN
Zona E
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,53 25 24 0,63 200,34 kN
Fw, e cd ¦ we ze Aref 0,85 502, 74 427,33 kN

sup rafete
F fr J Iw c fr qp ze A fr 1 0, 01 (2 15 24 0, 63) 4,54 kN
Fw Fw,e F fr 427,33 4,54 431,87 kN
Suciunea pe pereii paraleli cu direcia vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei
rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 0, 63 5 24) 1 90, 72 kN
sup rafete
Zona B
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,80 0, 63 10 24) 1 120,96 kN
sup rafete
F.4.6.2 Cazul II (vânt perpendicular pe latura lung - direcia vântului = 90°)
(i) For global utilizând coeficienii aerodinamici de for
2 2
ª § z ·º ª § 15 · º
cr2 15 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,054 « ln ¨ ¸ » 0,054 7,33 0, 40
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 1 ¹¼
qm 15 cr2 15 qb 0, 40 0, 4 0,16 kPa
E 2,12 2,12
I v 15 0,313
§ z · § 15 · 6,77
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ ©1¹
c pq 15 1 2 g I v 15 1 7 I v 15 1 7 0,313 3,191
qp 15 cpq 15 qm 15 3,191 0,16 0,51kPa
Deoarece b < h < 2b, conform Figurii F.4.2, valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului se
evalueaz la cotele ze=b i ze=h. Valoarea forei globale din vânt este:
142
Fw J Iw cd cf qp ze Aref 1 0,85 1,15 0,51 15 15 0,63 15 9 195,30 kN
(ii) Prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii
utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune
Zona D
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,79 15 15 0,51 0,79 15 9 0,63 157,84 kN
Zona E
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0, 49 15 15 0,51 0, 49 15 9 0,63 97,90 kN
Fw, e cd ¦ we ze Aref 0,85 255, 74 217,38 kN

sup rafete
F fr J Iw c fr qp ze A fr 1 0, 01 (2 25 24 0, 63) 7,56 kN
Fw Fw,e F fr 217,38 7,56 224,94 kN
Zona A
Fw, e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 0,51 15 3 1, 20 0,51 9 3) 1 44,06 kN
sup rafete
Zona B
Fw,e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 (0,80 0,51 15 12 0,80 0,63 9 12) 1 127,87 kN
sup rafete
Zona C
Fw,e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 (0,50 0,63 15 10 0,50 0,63 9 10) 1 75,60kN
sup rafete

( = 90°)
Tabel F.4.2. Fore globale din vânt calculate prin cele dou metode de calcul
[o] 0o 90o
Fw [kN] - I 469,10 195,30
Fw [kN] - II 431,87 224,94
143
F.5 EVALUAREA R SPUNSULUI DINAMIC LA ACIUNEA VÂNTULUI PENTRU O

CL DIRE CU REGIM MARE DE IN LIME
F.5.1 Informa
ii generale
În acest exemplu de calcul se evalueaz aciunea vântului pe o cldire de birouri cu regim mare
de înlime. Se consider o cldire cu structur metalic cu dimensiunile în plan 30 m x 30 m i
cu regim de înlime P+29E (înlimea de etaj = 3,80 m). Cldirea este amplasat în municipiul
Bucureti în teren de categoria III caracterizat de o lungime de rugozitate z0 = 0,3m.
b = 30 m

144
Pentru municipiul Bucureti, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute la 10 metri

cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recurent de 50 de ani) este
q b >Pa @ 0,625 v b2 >m/s@
qb 0,5 1000
vb 28,3m/s
0.625 0,625
Categoria de teren în amplasamentul construciei este III cu lungimea de rugozitate z0 = 0,3 m.

Valorile vitezelor i presiunilor se determin la inalimea zs = 0,6h = 68,40 m.
Viteza medie a vântului, vm(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia (2.3):
vm z cr z vb
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
Factorul de teren kr se calculeaz cu relaia (2.5):
0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
sau se pot lua valorile prezentate în Tabelul 2.2.

Viteza medie a vântului, vm(z) la înlimea zs=68,4 m deasupra terenului este:
§ z · § 68, 4 ·
cr 68, 4 kr z0 ln ¨ ¸ 0, 214 ln ¨ ¸ 0, 214 5, 43 1,16
© z0 ¹ © 0,3 ¹
vm 68,4 cr 68,4 vb 1,16 28,3 32,83m/s
Presiunea medie a vântului la înlimea z deasupra terenului se calculeaz cu relaia (2.7)
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,5 kPa este presiunea de referin a vântului pentru municipiul Bucureti din harta de
zonare din Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se determin cu relaia (2.9)
145
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
¬« © z 0 ¹ ¼»
Valorile kr2(z0) sunt prezentate în Tabelul 2.2.
Presiunea medie a vântului, qm(z) la înlimea zs = 68,4 m deasupra terenului este:
2 2
ª § z ·º ª § 68, 4 · º
cr2 68, 4 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,046 «ln ¨ ¸» 0,046 29, 48 1,36
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 0,3 ¹ ¼
qm 68, 4 cr2 68, 4 qb 1,36 0,5 0, 68 kPa
v p z c pv z v m z

determin cu relaia (2.14)

Intensitatea turbulenei la înlimea z se determin cu relaia (2.11):
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹

4,5 d E 4,5 0,856 ln z 0 d 7,5
În Tabelul 2.3 sunt date valorile E pentru a fi utilizate în relaia pentru calculul intensitii
turbulenei vântului, Iv. Intensitatea turbulenei la înlimea zs=68,4 m este:
E 2,35 2,35
I v 68, 4 0,173
§ z · § 68, 4 · 13,57
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la înlimea zs=68,4 m este:

cpv 68, 4 1 g I v 68, 4 1 3,5 I v 68, 4 1 3,5 0,173 1,61
vp 68, 4 cpv 68, 4 vm 68, 4 1, 61 32,83 52,86 m/s

146
de rafalele vântului, se determin cu relaia (2.15):
q p z cpq z q m z
terenului se definete cu relaia (2.16):
cpq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la înlimea zs=68,4 m este:

cpq 68, 4 1 2 g I v 68, 4 1 7 I v 68, 4 1 7 0,173 2, 21
qp 68, 4 cpq 68, 4 qm 68, 4 2, 21 0,68 1,50 kPa
Deoarece înlimea cldirii este mai mare de 50 m nu se poate aplica metoda simplificat i
coeficientul de rspuns dinamic cd se va determina folosind procedura de evaluare detaliat de la
pct. 3.4.2.2.
Valoarea coeficientului de rspuns dinamic, cd se determin cu relaia (3.8):
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde:
kp factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii.
Lungimea scrii integrale a turbulenei, L(z) se poate determina cu relaia (5.1) aplicat la
înlimea zs:
D 0,67 0,05ln(0,3)
§z · § 68,4 ·
L zs Lt ¨ s ¸ 300 ¨ ¸ 155,94m
© zt ¹ © 200 ¹
unde înlimea de referin zt = 200 m, Lt = 300 m i = 0,67 + 0,05 ln(z0).
Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2, ce ia în considerare corelaia efectiv a

valorilor de vârf ale presiunilor pe suprafaa expus a cldirii/structurii, se determin cu relaia
(5.3)
147
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© L z
s ¹
unde
b, h sunt limea i înlimea structurii;
L(zs) este lungimea scrii integrale a turbulenei dat de relaia (5.1) la înlimea de
referin, zs.
Valoarea factorului de rspuns nerezonant este:
1 1
B2 0,539
0,63 0,63
§ bh · § 30 114 ·
1 0,9 ¨ 1 0,9 ¨
¨ L z ¸¸ © 155,94 ¹
¸
© s ¹
Frecvena proprie fundamental n1x pentru aceast cldire multietajat metalic este evaluat cu
relaia (E.2b):
40 40
n1x 0,35 Hz
h 114
Funciile de admitan aerodinamic Rh i Rb, pentru vectorul propriu fundamental, se determin
cu relaiile (5.7) i (5.8):
1 pentru K h 0
°1
°̄ K h 2 K 2h
1 pentru Kb 0
°
Rb Kb ® 1 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
Valorile K h i K b sunt calculate cu relaiile (5.9) i (5.10):

4,6 h n1, x
Kh
v m z s
4,6 b n1, x
Kb .
v m z s
Din relaiile (5.9) i (5.10) obinem:

4,6 h n1, x 4,6 114 0,35
Kh 5,59
v m z s 32,83
4,6 b n1, x 4,6 30 0,35
Kb 1,47
v m z s 32,83
148
Funciile de admitan aerodinamic Rh i Rb, se determin cu relaiile (5.7) i (5.8):
Rh Kh
Kh
1

1
2 Kh2
1 e2K
h
1

1
5,59 2 5,592

1 e25,59 0,163
Rb Kb
Kb
1

1
2 Kb2
1 e2K
b
1

1
1, 47 2 1, 472

1 e21,47 0, 461
Frecvena adimensional fL(zs,n1x), calculat în funcie de frecvena proprie fundamental de

vibraie a structurii pe direcia vântului turbulent n1x, de viteza medie a vântului la cota zs, vm(zs)
i de lungimea scrii integrale a turbulenei, L(zs) are valoarea:
n1 x L ( z s ) 0,35 155 ,94
f L ( z s , n1 x ) 1,66
vm ( z s ) 32,83
Densitatea spectral de putere unilateral i normalizat dat de relaia (5.2), evaluat la

înlimea zs pentru frecvena n1,x are valoarea:
6,8 fL ( zs , n1x ) 6,8 1,66
SL ( z s , n1x ) 0,092
(1 10, 2 fL ( z s , n1x ))5/3 (1 10, 2 1,66))5/3
Decrementul logaritmic al amortizrii, pentru modul fundamental de vibraie este estimat cu

relaia (C.8)
G Gs Ga Gd
unde
a decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice pentru modul fundamental;
d decrementul logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etc.), dac este cazul. În acest caz, d = 0.
În Tabelul C.2 sunt date valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizrii
structurale, s. Pentru structuri metalice, s = 0.05.
Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice, a pentru modul fundamental de încovoiere
produs de vibraiile în direcia vântului este estimat cu relaia (C.9)
c f U b vm z s
Ga
2 n1 me
unde:
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru aciunea vântului pe direcie
longitudinal;
este densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b este limea structurii;
149
vm(zs) este viteza medie a vântului pentru z = zs;

zs este înlimea de referin;
n1 este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
me este masa echivalent pe unitate de lungime a structurii.
Masa echivalent pe unitate de lungime, me pentru modul fundamental de vibraie este dat de
relaia (E.7):
l
³ ms ) s ds
2
1
0
me l
³ ) s ds
2
1
0
unde:
m este masa construciei pe unitatea de lungime;
" este înlimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural.
Pentru cldiri, turnuri i couri, modelate ca structuri în consol încastrate la baz, vectorul
propriu fundamental de încovoiere, 1(z) poate fi aproximat cu o relaie de forma (C.6):
]
§z·
) 1 z ¨ ¸
©h¹
unde = 1,0 pentru cldiri cu stâlpi i contravântuiri verticale.
Se consider o greutate de 8 kN/m2 de planeu al cldirii, deci greutatea total a cldirii este 8 x
(30 x 30) x 30 = 216000 kN. Greutatea pe unitate de lungime (înlime) este egal cu
216000/114=1894,7 kN/m. Deoarece masa pe unitate de lungime este constant pe înlimea
cldirii (nu depinde de s în relaia (C.7)), me = (1894700 N/m) / (9,81 m/s2) =193140 kg/m.
Coeficientul aerodinamic de for, cf se determin cu relaia (4.9):
cf = cf,0 · \r · \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru seciuni rectangulare cu coluri ascuite
i fr curgere liber a aerului la capete (element de lungime infinit) din Figura 4.23;
\r este factorul de reducere pentru seciuni ptrate cu coluri rotunjite; conform Figurii
4.24, \r = 1,0;
\O este factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete

(reducerea apare ca urmare a cilor suplimentare de curgere a aerului în jurul unui
element de lungime finit).
150
Deoarece raportul d/b = 1,0, din Figura 4.23 rezult cf,0 = 2,1. Conform Tabelului 4.16, =
min(1,4l/b; 70) = 5,3, = 1,0, deci din Figura 4.36, rezult \O = 0,67. Astfel:
cf = cf,0 · \r · \O = 2,1 · 1,0 · 0,67 = 1,41

Din relaia (C.9), rezult:
c f U b v m z s 1,41 1,25 30 32.83
Ga 0,013
2 n1 me 2 0,35 193140
Conform relaiei (C.8) rezult:

G 0,05 0,013 0 0,063
R2 este factorul de rspuns rezonant ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a

rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-rezonan cu
frecventa proprie fundmentala de vibraie a structurii (evalueaz componenta rezonant a
rspunsului). R2 se determin cu relaia (5.6):
2
R2 S L ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb )
2G
i are valoarea:
2
R2 0,092 0,163 0,461 0,542
2 0,063
Frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent se calculeaz cu

relaia (5.5)
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
i are valoarea:
0,542
Q 0,35 0, 248
0,539 0,542
Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii, kp, definit ca
raportul dintre valoarea extrem maxim a componentei fluctuante a rspunsului structural i
abaterea sa standard, se obine cu relaia (5.4):
J
kp 2 lnQ T t3
2 lnQ T
unde:
151
T este durata de mediere a vitezei de referin a vântului, T = 600 s (aceeai ca

pentru viteza medie a vântului);
Din (5.4) se calculeaz valoarea factorului de vârf kp:
0,5772
kp 2 ln 0,248 600 3,345
2 ln 0, 248 600
În final, se obine coeficientul de rspuns dinamic, cd cu relaia (3.8):
1 2 kp I v z s B 2 R 2 1 2 3,345 0,173 0,539 0,542

cd 0.997
1 7 I v zs 1 7 0,173
F.5.4 For
a global pe direc
ia vântului
Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element structural
având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului, se determin cu relaia
general
Fw J Iw cd cf qp z e Aref
unde:
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze = zs;
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru cldire / structur sau element
structural, ce include i efectele frecrii;
Aref este aria de referin, orientat perpendicular pe direcia vântului;
JIw este factorul de importan – expunere pentru aciunea vântului; conform
Tabelului 3.1 aceast cldire se consider a fi în clasa II de importan-expunere cu JIw =
1,15.
Astfel fora global pe direcia vântului este:

Fw J Iw cd cf qp ze Aref 1,15 0.997 1, 41 1,50 114 30 8293kN
Înlimile de referin ze i profilul presiunilor pe faa expus este cel din Figura 4.4 (pentru
cazul cldirii analizate cu h > 2b).
152
Figura F.5.2 Înlimi de referin ze i profilul corespondent al presiunii vântului în funcie de h i b

b = 30 m
h = 114 m
h = 114 m
zs = 68.4 m
b = 30 m
Figura F.5.3 Distribuia presiunilor pe suprafeele exterioare i înlimea de referin zs pentru

calculul dinamic la vânt
153
F.5.5 Accelera
ia longitudinal la vârful cldirii
Pentru cldiri înalte sau flexibile (înlimea h 30 m sau frecvena proprie de vibraie n1 1
Hz), pentru verificarea la starea limit de serviciu se utilizeaz valorea maxim a acceleraiei
cldirii pe direcia vântului evaluat la înlimea z = h.
Abaterea standard, a,x a acceleraiei caracteristice a structurii pe direcia vântului la cota z se
obine cu relaia (5.11):
c f U b I v z s vm2 z s
V a,x R K x )1, x z
m1, x
unde:
cf este coeficientul aerodinamic de for;
este densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b este limea structurii;
d este lungimea structurii;
h este înlimea structurii;
Iv(zs) este intensitatea turbulenei la înlimea z = zs deasupra terenului;
vm(zs) este viteza medie a vântului pentru z = zs pentru o vitez de referin a vântului cu
IMR = 10 ani;
zs este înlimea de referin;
R este rdcina ptrat a factorului rspunsului rezonant;
Kx este un coeficient adimensional;
m1,x este masa echivalent pentru modul fundamental de vibraie în direcia vântului;
n1,x este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
1,x(z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibraie pe direcia vântului la
cota z.
Coeficientul adimensional Kx se determin cu relaia general (5.12):
h
³ v z ) z dz
2
m 1, x
0
Kx h
vm2 z s ³ )12, x z dz
0
Dac 1,x(z)= (z/h)] i co(z) = 1 (teren plat) relaia (5.12) poate fi aproximat prin relaia (5.13):
154
° ª §z · º ½°
2 ] 1 ®] 1 «ln¨¨ s ¸¸ 0,5» 1¾
°̄ ¬ © z0 ¹ ¼ °¿
Kx
§z ·
] 1 ln¨¨ s ¸¸
2
© z0 ¹
Pentru = 1, rezult:
° ª §z · º ½° ª § 68, 4 · º °½
2 ] 1 ®] 1 «ln ¨ s ¸ 0,5» 1¾ 2 1 1 °®1 1 «ln ¨ ¸ 0,5 » 1¾
°¯ «¬ © z0 ¹ »¼ °¿ °¯ ¬ © 0,3 ¹ ¼ °¿
Kx 1,50
§z · § 68, 4 ·
] 12 ln ¨ s ¸ 1 1 2
ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
Viteza medie a vântului la înlimea z = zs deasupra terenului este:

vm 68,4 cr 68,4 vb 1,16 28,3 32,83m/s
Viteza medie a vântului pentru z = zs pentru o vitez de referin a vântului cu IMR = 10 ani este
(relaia A.5):
vm, IMR 10 ani # 0,75 vm, IMR 50 ani 0,75 32,83 24,62m/s
Abaterea standard, a,x a acceleraiei caracteristice a structurii pe direcia vântului la cota z = h:

1, 41 1, 25 30 0,173 24, 62 2
V a, x 0, 736 1,50 1 0, 0317 m/s 2
193140
Valoarea de vârf a acceleraiei caracteristice a cldirii, amax,x este obinut din relaia (5.14) prin
înmulirea abaterii standard cu factorul de vârf calculat cu frecvena Q = n1,x:
J

2 ln n1, x T 2 ln 0.35 600
0.5772
3.447

2 ln n1, x T 2 ln 0.35 600
§ ·
¨ 2 ln n T J ¸ V
amax, x ¨
1, x ¸ a, x 3, 447 3,17 10.92cm/s 2
¨
©
2 ln n1, x T ¸
¹
Acceleraia limit superioar de confort pentru n1x < 1 Hz este calculat cu relaia (5.16)
a0
alim
n10,,x56
unde:
a0 = 6 cm/s2 pentru cldiri de birouri;
n1,x este frecvena proprie a cldirii corespunztoare primului mod de vibraie de
încovoiere în direcia vântului.
155
Astfel, valoarea acceleraiei limit superioar de confort este:

6
a lim 10,8 cm/s 2
0,35 0,56
La verificarea condiiei (5.5) a max, x d a lim se observ o uoar depire a acceleraiei limit
superioar de confort (în jur de 1%), ceea ce poate fi considerat acceptabil.
156
F.6. EVALUAREA R SPUNSULUI DINAMIC LA ACIUNEA VÂNTULUI PENTRU UN CO

DE FUM INDUSTRIAL
x Caracteristici geometrice i ineriale:

- Înlimea coului de fum H = 110 m
- Diametrul exterior al coului de fum D = 7,80 .... 7,00m (de la baz la
înlimea de 30m, de unde diametrul este constant)
- Grosimea peretelui de beton: 22cm
- Greutatea total a coului de fum Gtot = 13250 kN
- Greutatea total a structurii coului de fum Gstr = 12770 kN
- Greutatea total a cptuelii coului de fum Gcap = 480 kN.
x Condiii de amplasament: coul este amplasat în municipiul Craiova, categoria de teren II
(câmp deschis-terenuri cu iarb i/sau cu obstacole izolate – copaci, cldiri – aflate la distane de
cel puin de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0,05m).
x Clasa de importan-expunere pentru ac
iunea vântului: II; factor de importan-expunere
Iw=1,15.
x Caracteristici structurale: coul de fum are structura de rezisten din beton armat.
Figura F.6.1 Elevaia i seciunea transversal a coului de fum

157
Din harta de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR = 50 ani
(Figura 2.1) se ia valoarea presiunii dinamice a vântului pentru amplasamentul coului de fum
considerat (municipiul Craiova) qb = 0,5 kPa.
Viteza de referin a vântului în amplasament se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat în Pa):
2q b 2 500
vb 28,28 m/s
1.25
Viteza medie a vântului, vm(z) la o înlime z=ze deasupra terenului se calculeaz cu relaia (2.3):
v m z e c r z e vb
vb = 28,28 m/s
ze 0,6 H 66 m
§z · § 66 ·
c r z e k r z 0 ln¨¨ e ¸¸ 0,189 ln¨ ¸ 1,358
© z0 ¹ © 0,05 ¹
v m z e c r z e vb 1,358 28,28 38,41 m/s
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la înlimea z=ze deasupra terenului, produs de rafalele
vp z e c pv z e vm z e
unde cpv(ze) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului la cota ze
c pv z e 1 g I v z e 1 3,5 I v z e
i Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4
E 2,66
I v ze 0,148
z
2,5 ln e § 66 ·
2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
cpv z e 1 3,5 I v z e 1 3,5 0,148 1,518
vp z e cpv z e vm z e 1,518 38,41 58,31 m/s
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la cota ze se determin cu relaia 2.17:

qp ze cpq ze cr2 ze qb
unde
cr2(ze) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului la înlimea ze
cpq(ze) este factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea ze.
158
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului la înlimea ze se determin conform

subcapitolului 2.3 astfel:
k r2 z0 0,036 (teren de categoria II)
2 2
ª § ·º ª § 66 · º
cr2 z e k r2 z 0 «ln¨¨ z e ¸¸ » 0,036 «ln¨ ¸» 1,859
«¬ © z 0 ¹ »¼ ¬ © 0,05 ¹ ¼
Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea ze se determin

conform subcapitolului 2.4 astfel:
E 2,66 (teren categoria II)
E 2,66
I v ze 0,148
ze § 66 ·
2,5 ln 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
cpq ze 1 2 g I v ze 1 7 I v ze 1 7 0,148 2,03
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la cota ze este:

qp z e cpq z e cr2 z e qb 2,036 1,859 0,5 1,892 kPa
F.6.3 Parametrii dinamici i aerodinamici
Parametrii dinamici ai coului de fum se evalueaz folosind relaiile prezentate în Anexa C.
Frecvena proprie fundamental a coului se evalueaz cu relaia (C.3)

H 1 b Ws
n1
hef2 Wt
unde
b este diametrul coului la vârf, [m];
h2
hef este înlimea efectiv a coului, [m] din Figura F.6.2; hef h1
3
Ws este greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea coului;
Wt este greutatea total a coului;
1 este egal cu 700 pentru couri de beton armat i de zidrie.
159
Figura F.6.2 Parametri geometrici pentru couri de fum
Coul analizat are diametrul constant pe ultimi 80 m i deci h1=80 m i h2=30
h2 30
hef h1 80 90 m
3 3
H1 b Ws 700 7 12770
n1 2
0,594 Hz
hef Wt 902 13250
Pentru cldiri, turnuri i couri, modelate ca structuri în consol încastrate la baz, vectorul
propriu fundamental de încovoiere, 1(z) poate fi aproximat cu relaia (C.6):
]
§z·
)1 z ¨ ¸
©h¹
cu =2,0 pentru couri i turnuri. Ordonatele vectorului propriu fundamental de încovoiere
rezult:
z, m 1(z)
110 1,000
100 0,826
90 0,669
80 0,529
70 0,405
60 0,298
50 0,207
40 0,132
30 0,074
20 0,033
10 0,008
0 0
Conform paragrafului (2) din Capitolul C4, Anexa C, pentru structuri în consol cu o distribuie
variabil a masei, masa echivalent me poate fi aproximat prin valoarea medie a lui m în treimea
superioar a structurii, h3 (Figura C.1). Pe aceast zon geometria cosului este constant având
160
diametrul exterior de 7 m i grosimea peretelui de 22cm (diametrul interior 6,56 m). Masa
echivalent a structurii pe unitatea de lungime se calculeaz dup cum urmeaz:
Ge
S 2
4
7
6,56 1 2500 11709 daN/m
2
Ge 11709 10
me 11935,8 kg/m
g 9,81
Decrementul logaritmic al amortizrii pentru modul fundamental de vibraie se determin cu
relaia (C.8):
G Gs Ga Gd
unde:
s este decrementul logaritmic al amortizrii structurale
fundamental de vibraie
Conform Tabelului C.2, pentru decrementul logaritmic al amortizrii structurale se considera

valoarea s = 0,03 (turnuri i couri de beton armat).
Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice, a pentru modul fundamental de încovoiere
produs de vibraiile în direcia vântului este estimat cu relaia (C.9):
c f U b vm z s
Ga
2 n1 me
unde
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru aciunea vântului pe direcie
longitudinal
densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b diametrul (limea) structurii;
vm(zs) viteza medie a vântului pentru z = zs;
zs înlimea de referin;
n1 frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
me masa echivalent pe unitatea de lungime a structurii.
Valoarea medie a vitezei vântului la z s 0,6 h 0,6 110 66 m
vm z s cr zs vb 1,358 28,28 38,41m / s
Coeficientul aerodinamic de for pentru un cilindru circular de înlime finit este dat de relaia
(4.19)
cf = cf,0 . \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru cilindri fr curgere liber a aerului
la capete, i
161
\O - factorul efectului de capt.

Factorul de reducere pentru elementele cu curgere liber a aerului la capete (factorul efectului de
capt), \O este determinat în funcie de zvelteea efectiv, O. Zvelteea efectiv, O se definete în
funcie de poziia i dimensiunile structurii (Tabelul 4.16):
= min (0,7·H/b, 70) = 11
Din Figura 4.36, pentru valoarea = 11 i coeficientul de obstrucie M =1, se obine o valoare a
factorului de reducere \O = 0,71. Alternativ, valoarea factorului de reducere \O se poate
determina cu relaiile:
O 0,60 0,10 log10 O pentru 1 d O d 10

O 0,45 0,25 log10 O pentru 10 d O d 100
O 0,61 0,17 log10 O pentru 100 d O d 1000
Numrul lui Reynolds este calculat cu relaia (4.15):

b vp ze 7 58,31
Re 2,72 107
Q 15 10 6
unde
b este diametrul seciunii circulare
Q este vâscozitatea cinematic a aerului (Q = 1510-6 m2/s)
vp (ze) este valoarea de vârf a vitezei vântului definit la înlimea ze
Valoarea coeficientului aerodinamic de for pentru cilindri fr curgere liber a aerului la capete
se determin din Figura 4.28 sau cu relaia:
§ k·
0,18 lg¨10 ¸
cf0 1,2 © b¹
1,02
1 0,4 lg( Re / 106 )
unde k este rugozitatea echivalent i are valoarea 0,02 pentru beton neted (Tabelul 4.13).
Valoarea coeficientul aerodinamic de for pentru coul de fum este:
cf = cf,0 . \O = 1,02 . 0,71 = 0,727
Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice are valoarea:
c f U b vm z s 0,727 1,25 7 38,41

Ga 0,017
2 n1 me 2 0,594 11935,8
Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic al coului se face folosind relaia (3.8) din
subcapitolul 3.4.2:
162
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde
aceasta înlime se determin conform Figura 3.2;
kp este factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii;
Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4;
B2 este factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaz corelaia
presiunilor din vânt pe suprafaa construciei (evalueaz componenta nerezonant
a rspunsului);
R2 este factorul de rspuns rezonant, ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a
rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-
rezonan cu frecvena proprie fundmental de vibraie a structurii (evalueaz
componenta rezonant a rspunsului).
Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic se face dup cum urmeaz:

zs 0,6 h 0,6 110 66 m
z0 0,05 m
E 2,66
I v z s 0,148
zs § 66 ·
2,5 ln 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
L(zs) este lungimea scrii integrale a turbulenei (subcapitolul 5.1, paragraful (1))
§ z ·D
° Lt ¨ s ¸¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
° ¨© z t ¹
L z s ®
°
° L z , pentru z z min
¯ min
= 0,67 + 0,05 ln(z0) = 0,67 + 0,05 ln(0,05) = 0,52

zt = 200m – înlimea de referin
Lt = 300
zmin < zs = 66m < zmax
D 0,52
§z · § 66 ·
L z s Lt ¨¨ s ¸¸ 300 ¨ ¸ 168,6 m
© zt ¹ © 200 ¹
Factorul de rspuns nerezonant se determin cu relaia (5.3):
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© Lz s ¹
b = 7 m – diametrul coului
163
h = 110 m – înlimea coului

i are valoarea
1
B2 0 , 63
0,583
§ 7 110 ·
1 0,9 ¨ ¸
© 168,6 ¹
Factorul de rspuns rezonant se determin cu relaia (5.6):
2
R2 SL ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb )
2 G
unde:
este decrementul logaritmic al amortizrii evaluat conform Anexei C, pct. C.5;
SL este densitatea spectral de putere unilateral i normalizat, evaluat la înlimea
zs pentru frecvena n1;
Rh, Rb sunt funciile de admitan aerodinamic date de relaiile (5.7) i (5.8).
Frecvena adimensional are valoarea:
n1 x L ( z s ) 0,594 168,6
f L ( z s , n1 x ) 2,607
vm ( zs ) 38,41
Densitatea spectral de putere unilateral i normalizat, evaluat la înlimea zs pentru frecvena
n1,x, este dat de relaia (5.2) i are valoarea:
6,8 fL ( z s , n1 x ) 6,8 2,607
SL ( z s , n1 x ) 0,07
(1 10,2 fL ( zs , n1 x )) 5 / 3 (1 10,2 2,607 )5 / 3
Din Tabelul C.2 se ia valoarea decrementului logaritmic al amortizarii structurale, care pentru
turnuri i couri de beton armat are valoarea s=0,03. Decrementul logaritmic al amortizrii
aerodinamice are valoarea a=0,017 i decrementul logaritmic al amortizrii produse de
dispozitive speciale de amortizare d=0 (nu este cazul). Astfel, decrementul logaritmic al
amortizrii pentru modul fundamental de vibraie este:
G G s G a G d 0,03 0,017 0 0,047
Funciile de admitan aerodinamic Rh i Rb, pentru vectorul propriu fundamental, ce se
determin cu relaiile (5.7) i (5.8) au valorile:
4,6 h n1 4,6 110 0,594
Kh 7,82
v m z s 38,41
Rh K h
Kh
1

1
2 K h
2

1 e 2K h 1

1
7,82 2 7,82 2
1 e 27 ,82 0,120
4,6 b n1 4,6 7 0,594

Kb 0,498
v m z s 38,41
Rb K b
1
Kb

1
2 K b2

1 e 2K b 1

1
0,498 2 0,498 2
1 e 20,498 0,737
164
Factorul de rspuns rezonant are valoarea:
2 3,14 2
R2 SL ( zs , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,07 0,120 0,737 0,651
2 G 2 0,047
Frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent se determin cu relaia
(5.5):
R2
Q n1 t 0,08 Hz
B2 R2
i are valoarea:
0,651
Q 0,594 0,431 Hz
0,583 0,651
Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii se determin cu

relaia (5.4):
J
kp 2 lnQ T t3
2 lnQ T
unde
Valoarea factorului de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii este:
0,5772
k p 2 ln0,431 600 3,507
2 ln0,431 600
Coeficientul de rspuns dinamic al coului are valoarea:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,507 0,148 0,583 0,651

cd 1,057
1 7 I v z s 1 7 0,148
165
Conform subcapitolului 3.3, fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau
pe un element structural având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului,
se determin cu relaia general:
Fw J Iw cd cf q p z e Aref
unde
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru cldire / structur sau element
structural, ce include i efectele frecrii;
Aref este aria de referin, orientat perpendicular pe direcia vântului, pentru cldiri /
structuri;
Valoarea coeficientul aerodinamic de for pentru coul de fum este
cf = cf,0 . \O = 1,02 . 0,71 = 0,727
i aria de referin este
Aref 80 7
7 7,80 30 782 m2
2
Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe coul de fum având aria de referin Aref
orientat perpendicular pe direcia vântului este:
Fw J Iw cd cf qp ze Aref 1,15 1,057 0,727 1,892 782 1307,93 KN
F.6.6 Viteza critic de desprindere a vârtejurilor
Conform prevederilor de la subcapitolul 6.6, efectul desprinderii vârtejurilor va fi considerat

dac este îndeplinit condiia:
166
vcrit ,i d 1,25 v m
unde:
vcrit,i este viteza critic a vântului pentru modul i de vibraie;
vm este viteza medie a vântului în seciunea în care se produce desprinderea vârtejurilor.
Viteza critic a vântului pentru modul i de vibraie se determin cu relaia (6.2):

b ni , y
v crit ,i
St
unde
b este limea seciunii transversale în care se produce desprinderea rezonant a
vârtejurilor; pentru cilindri circulari limea de referin este diametrul exterior;
ni,y este frecvena proprie a modului i de vibraie pe direcia transversal vântului;
St este numrul lui Strouhal definit în subcapitolul 6.3.2; pentru cilindri circulari are
valoarea St=0,18.
Astfel, viteza critic a vântului pentru modul 1 de vibraie este:
b n1, y 7 0,594
vcrit ,1 23,1 m/s
St 0,18
Valoarea vitezei medii a vântului la vârful coului de fum este:
vm z 110m cr z 110m vb
vb = 28,28 m/s
§ z· § 110 ·
cr z k r z0 ln¨¨ ¸¸ 0,189 ln¨ ¸ 1,454
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm z 110m cr z vb 1,454 28,28 41,14 m/s
vcrit,1 = 23,1 m/s < 1,25·vm(z=110m)=51,43 m/s; se va considera efectul desprinderii
vârtejurilor alternantF.
F.6.7 Valoarea de vârf a deplasrii pe direc

ia transversal vântului
Deplasarea maxim produs pe direcie transversal vântului, yF,max se calculeaz conform

subcapitolului 6.5 cu relaia (6.7):
y F , max 1 1
K K w clat
b St 2 Sc
unde:
St este numrul lui Strouhal, Tabelul 6.1;
Sc este numrul lui Scruton, relaia (6.4);
Kw este factorul lungimii de corelaie, Lj;
K este factorul formei modale de vibraie;
clat este coeficientul aerodinamic de for pe direcie transversal vântului;
167
b este dimensiunea seciunii transversale, evaluat în seciunea în care se produce

fenomenul critic de desprindere a vârtejurilor rezonante
Numrul lui Scruton determinat cu relaia (6.4) are valoarea:
2 m1e Gs 2 11935,84 0,03

Sc 11,69
U b2 1,25 72
Numrul lui Reynolds corespunztor vitezei critice a vântului este dat de relaia (6.5)
b vcrit,i
Revcrit,i
Q
unde
b este diametrul exterior al cilindrului circular;
este vâscozitatea cinematic a aerului ( | 15.10-6 m2/s);
vcrit,i este viteza critic a vântului
i are valoarea:
b vcrit,i 7 23,1
Revcrit,i 10,78 106
Q 15 10 6
Lungimea de corelaie, Lj se determin în funcie de amplitudinea vibraiei yF(s=H), prin iteraii,

folosind Tabelul 6.4. Astfel, dac se presupune c
yF L
0,1 j 6 Lj 6 7 42 m
b b
Rezult c viteza medie a vântului în centrul lungimii efective de corelaie este:
§ 42 ·
v m, L j vm ¨ z 110 ¸ v m (z 89m) 40 m/s
© 2 ¹
Raportul
vcrit,i 23,1
0,58 0,83 din Tabelul 6.3 clat clat ,0
vm,L j 40,0
Valorile clat,0 ale coeficientului aerodinamic de for pe direcie transversal vântului sunt date în
vcrit,i
Figura 6.2 i în Tabelul 6.2, în funcie de numrul Reynolds, Re, i pentru valori d 0,83
vm, Lj
rezult clat,0 = 0,30. Alternativ, valorile clat,0 pentru cilindrii circulari se pot determina cu relaiile:
168
0,7 ,104 d Re d 3 105

°
°13,05 2,25 log10 Re ,3 10 Re 5 10
5 5
°
clat ,0 ®0,2 ,5 105 d Re d 5 106
° 2,02 0,33 log Re ,5 106 Re 107
° 10
°0,3 , Re t 107
¯
Factorul lungimii de corelaie se determin cu relaia dat în Tabelul 6.5:

L j /b ª L j /b 1 § L j /b · º
2
K w 3 «1 ¨¨ ¸ »
« 3 © ¸¹ »
¬ ¼
l 110
O 15,71
b 7
6 ª 1§ 6 · º
2
6
Kw 3 «1 ¨ ¸ » 0,764
15,71 «¬ 15,71 3 © 15,71 ¹ »¼
Se recomand ca pentru calcul valoarea factorului lungimii de corelaie s fie limitat superior la
0,6; astfel Kw=0,6.
Conform Tabelului 6.5 factorul formei modale de vibraie K pentru structuri în consol este 0,13.
În final, deplasarea maxim produs pe direcie transversal vântului, yF,max este:
y F ,max 1 1 1 1
K K w clat 0,13 0,6 0,3 0,062
b St 2 Sc 2
0,18 11,69
yF,max 0,062 7 0,434 m
F.6.8 For
a static echivalent transversal
169
Conform subcapitolului 6.4, efectul vibraiilor produse de desprinderea vârtejurilor se va evalua

folosind fora de inerie pe unitate de lungime, Fw(s) care acioneaz perpendicular pe direcia
vântului la cota s a structurii (msurat de la baza acesteia) i este dat de relaia (6.6):
Fw s ms 2 S ni , y ) i , y s y F , max
2
unde
m(s) este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m];
ni,y este frecvena proprie de vibraie a structurii într-un plan perpendicular pe direcia
vântului;
i,y (s) este forma proprie de vibraie a structurii într-un plan perpendicular pe direcia
vântului, normalizat la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxim;
yF,max este deplasarea maxim a structurii la cota s (la care i,y (s) = 1),
Fora de inerie pe unitate de lungime, Fw(s) care acioneaz perpendicular pe direcia vântului la
cota s=H a structurii (msurat de la baza acesteia)
Fw s H 11935,84 2 0,594 1 0,434 72107 N/m | 72,11 kN/m
2
În Tabelul F.6.1 sunt date valorile forelor de inerie pe unitate de lungime, Fw(s) i valorile F ale
rezultantelor acestor fore distribuite pe fiecare tronson de 10 m al coului de fum.
Tabelul F.6.1 Valorile forelor de inerie pe unitate de lungime Fw(s) i valorile F ale rezultantelor
s, m Fw(s), kN/m F, kN
110 72,11 658,36
100 59,56 539,03
90 48,24 431,97
80 38,15 336,79
70 29,21 253,49
60 21,49 182,07
50 14,92 122,23
40 9,52 74,31
30 5,34 38,58
20 2,38 14,77
10 0,58 2,89
0 0,00 0,00
Fora total din vânt pe direcie transversal se obine ca suma a rezultantelor:

Fw, transv = (F) = 2654,5 kN.
170
F.7 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI ASUPRA UNEI COPERTINE
x Caracteristici geometrice: copertina are o form ptrat în plan având dimensiunile laturilor
de 48 m (Figura F.7.1) i este amplasat la o înlime de 10,77 m; panta copertinei este =0o;
x Clasa de importan-expunere la ac
iunea vântului: III (construcii de tip curent, care nu
aparin celorlalte clase); factor de importan-expunere Iw=1,0;
x Condiii de amplasament: copertina este amplasat în municipiul Timioara, categoria de
teren III (Zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu cldiri, sau cu obstacole izolate aflate la
distane de cel mult de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0.3m, zmin=5m – din Tabelul 2.1).
Figura F.7.1. Caracteristicile geometrice ale copertinei
Conform hrii de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR =
50 ani (Figura 2.1) valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului pentru municipiul
Timioara este qb = 0,6 kPa.
Conform punctului 4.3.(8), ze=h=10,77 m.
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.7 i 2.9 i Tabelul 2.2):
k r2 z0 0,046 (Tabelul 2.2)
2
§ ·
c 2
r z e k r2 z0 ¨¨ ln ze ¸¸
© z0 ¹
2
§ 10,77 ·
c 2
r ze 0,046 ¨ ln ¸ 0,59
© 0,3 ¹
q m z e c r2 z e q b
171
qm ze 0,59 0,6 0,354kPa
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.11, 2.15 i 2.16 i Tabelul 2.3):
2,35 (Tabel 2.3)
E 2,35
I v ze 0,263
z
2,5 ln e § 10,77 ·
2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,3 ¹
cpq ze 1 2 g I v ze 1 7 I v ze 1 7 0,263, 2,84
qp ze cpq ze qm ze 2,84 0,354 1,005 kPa
F.7.3 Fora global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
Fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz asupra copertinei se determin cu relaia

(3.3):
Fw J Iw cd c f qp ze Aref
unde coeficientul de rspuns dinamic al copertinei este cd=0,85 (Tabel 5.2).
Coeficientul aerodinamic global de for este folosit pentru a determina fora rezultant (Tabelul
4.6 pentru =0o):
0,2 pentru orice M

°
cf ®- 0,5 pentru M 0
° 1,3 pentru M 1
¯
În cazul copertinelor (sau a altor elemente ce pot fi asimilate acestora, de ex. panouri solare) aria
de referin Aref este suprafaa total a acestora pe care se manifest efecte de presiune/suctiune
generate de aciunea vântului. Astfel:
Aref 48 48 2304m 2
x Fora descendent
Fw 1 0,85 0,2 1,005 2304 393,64kN

172
Figura F.7.2. Fora descendent global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
x Fora ascendent
Fw 1 0,85 0,5 1,005 2304 984,1kN pentru M 0

Fw 1 0,85 1,3 1,005 2304 2558,65kN pentru M 1
=0 =1
Figura F.7.3. Fora ascendent global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
F.7.4 Presiunea total ce acioneaz pe suprafaa copertinei
Presiunea total ce acioneaz pe suprafaa copertinei se determin cu urmtoarea relaie:

wnet J Iw c p , net qp ze
Coeficienii de presiune total (rezultant) pe suprafaa copertinei sunt (Tabelul 4.6 pentru =0o):
0,5 zona A
°
c p ,net ®1,8 zona B pentru orice M
°1,1 zona C
¯
0,6 zona A
°
c p ,net ® 1,3 zona B pentru M 0
° 1,4 zona C
¯
1,5 zona A
°
c p ,net ® 1,8 zona B pentru M 1
° 2,2 zona C
¯
173
Figura F.7.4. Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune total pe suprafaa copertinei
Coeficienii de presiune total (rezultant) sunt folosii pentru a determina presiunea local
maxim pentru toate direciile vântului i se utilizeaz pentru proiectarea elementelor
acoperiului i a dispozitivelor de fixare a acestuia.
x presiune descendent
1 0,5 1,005 0,503kN/m 2 zona A

°°
®1 1,8 1,005 1,809kN/m
2
wnet zona B
°
°¯1 1,1 1,005 1,106kN/m
2
zona C
x presiune ascendent
o pentru !=0
1 (0,6) 1,005 0,603kN/m 2 zona A
°°
®1 (1,3) 1,005 1,307kN/m
2
wnet zona B
°
°¯1 (1,4) 1,005 1,407kN/m
2
zona C
o pentru !=1
1 (1,5) 1,005 1,508kN/m 2 zona A
°°
®1 (1,8) 1,005 1,809kN/m
2
wnet zona B
°
¯°1 (2,2) 1,005 2,211kN/m
2
zona C
Fora de frecare se evalueaz conform relaiei (3.7) din subcapitolul 3.3:
unde
cfr este coeficientul de frecare;
174
Coeficienii de frecare cfr pentru suprafeele pereilor i acoperiurilor sunt prezentai în Tabelul
4.10 din subcapitolul 4.5:
cfr = 0,02 pentru acoperiul halei (suprafa rugoas).
A fr 2 48 48 2 2304 m 2
F fr 1 0,02 1,005 2 2304 92,63kN
Figura F.7.5. Fora de frecare ce acioneaz asupra copertinei

175
F.8. EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PENTRU UN POD
Acest exemplu de calcul are drept scop ilustrarea modalitii de determinare a vitezei, presiunii
dinamice a vântului i aciunii exercitate de vânt pe suprastructura unui pod de osea cu seciune
compus oel-beton, pentru un amplasament dat.
Podul este amplasat în zona oraului Bucureti, pe un drum naional. Podul are o deschidere de
45,00m, din punct de vedere al schemei statice fiind realizat cu grinzi simplu rezemate.
Suprastructura este realizat în soluia structur compus, cu dou grinzi metalice cu inim plin
care conlucreaz în sens transversal printr-o plac din beton armat dispus la partea superioar,
respectiv prin intermediul antretoazelor dispuse la distana de 5,00m în lungul deschiderii.
Distana în sens transversal între grinzile metalice este de 6,00m. Conexiunea între talpa
superioar a grinzilor principale metalice i placa din beton armat se realizeaz prin intermediul
conectorilor flexibili de tip gujon. Infrastructura este alctuit din dou culee de tip masiv cu
fundaii directe. Racordarea podului cu terasamentele de la capete se realizeaz prin intermediul
unor sferturi de con. Suprastructura susine o parte carosabil cu limea de 7,80m i dou
trotuare cu limea de 1,50m fiecare. Limea total a suprastructurii este de 11,30m. Pe
suprastructur sunt prevzute parapete pietonale i parapete direcionale de tip greu. Alctuirea
podului i principalele dimensiuni i cote sunt prezentate în Figurile F.8.1, F.8.2 i F.8.3.
Figura F.8.1 Vedere lateral a podului

176
Figura F.8.2 Vedere în plan a podului
Figura F.8.3 Seciune transversal prin suprastructura podului

177
F.8.2 Evaluarea vitezei i presiunii dinamice a vântului în amplasament
Conform precizrilor din Capitolul 2 i relaiei (2.1), presiunea dinamic a vântului în

amplasamentul podului considerat se determin astfel:
1
qb v b2
2
Conform hrii de zonare a valorilor de referin a presiunii dinamice a vântului prezentat în

Figura 2.1 i conform tabelului A.1 din anexa A, valoarea presiunii dinamice pentru municipiul
Bucureti este:
qb 0,5 kPa 0,5 kN/m2
Considerând c densitatea aerului are valoarea de U=1,25 kg/m3, rezult valoarea de referin a
vitezei vântului pentru amplasamentul considerat:
2 qb 1000
vb 28,3 m/s
1,25
F.8.3 Evaluarea ac
iunii vântului pe suprastructura podului
Pentru evaluarea aciunii vântului pe suprastructura podului se vor avea în vedere prevederile din
Anexa D.
În cazul podurilor, în calculul simplificat, aciunea vântului se consider printr-un ansamblu de

fore orizontale, respectiv verticale care se manifest pe structur. În funcie de unghiul de atac al
presiunii vântului în raport cu axa longitudinal a podului, pe suprastructur sunt generate
componente de for dup toate cele trei direcii ortogonale în spaiu: pe direcie transversal
podului (direcia x), pe direcie longitudinal podului (direcia y) i pe direcie vertical podului
(direcia z). Direciile x, y i z au semnificaiile din Figura D.2.
În mod uzual, în proiectare se consider doar aciunea pe direcie orizontal transversal podului,
celelalte componente având efecte nesemnificative prin comparaie cu cele produse de aciunile
permanente i de cele utile care se consider în calcul. Prin urmare în acest exemplu este
analizat aciunea orizontal transversal a vântului asupra podului considerat.
Aciunea orizontal transversal a vântului asupra suprastructurii podului se manifest prin dou
efecte:
a) efectul direct care produce încovoierea în plan orizontal¸ a componentelor suprastructurii;
b) efectul indirect care acioneaz de aceeai manier cu aciunile pe direcie vertical i
produce încovoierea în plan vertical a componentelor suprastructurii.
În cazul podurilor, combinaia cea mai defavorabil pentru considerarea aciunii vântului
corespunde situaiei când structura este încrcat cu convoaiele de calcul.
Schema de calcul a foelor produse de aciunea direct a vântului este cea din Figura F.8.4.
Semnificaia notaiilor din Figura F.8.4 este urmtoarea:
178
qw,d este presiunea dinamic a vântului din efectul direct;

qw,ind este presiunea dinamic a vântului din efectul indirect;
F1, h1 sunt rezultanta presiunii vântului pe înlimea expus asociat vehiculelor de pe
pod, respectiv braul de pârghie al rezulantei în raport cu planul contravântuirii
inferioare;
F2, h2 sunt rezultanta presiunii vântului pe înlimea cii, respectiv braul de pârghie al
rezulantei în raport cu planul contravântuirii inferioare;
F3, h3 sunt rezultanta presiunii vântului pe înlimea grinzilor principale metalice,
respectiv braul de pârghie al rezulantei în raport cu planul contravântuirii
inferioare.
Figura F.8.4. Schema de calcul a forelor produse de aciunea direct a vântului
Rezultanta presiunii vântului pe suprastructura podului se poate determina cu ajutorul relaiei

(D.2) astfel:
1
Fw vb2 C Aref,x
2
Pentru determinarea valorii ariei de referin Aref,x se utilizeaz mrimile geometrice prezentate în
Figura F.8.5. Conform acestei figuri, pentru cazul considerat rezult urmtoarele valori:
d tot 4,90 m
b 11,30 m
179
Figura F.8.5 Schema de calcul pentru stabilirea mrimilor b i dtot
Stabilirea valorii factorului de încrcare C se face utilizând Tabelul D.2. Având în vedere faptul
c înlimea de referin ze d 10m, rezult:
b/d tot 2,30 C 5,10
Ariile de referin au valorile:

Aref,, x1 ( 2,9 2 2,37 0,64) L 1,86 45 83,7 m 2
Aref,, x2 0,55 L 0,55 45 24,75 m 2
Aref,, x3 2,37 L 2,37 45 106,65 m 2
Rezult imediat valorile celor trei rezulante F1, F2 i F3 care se manifest pe suprafeele expuse
teoretice determinate de înlimea vehiculelor de pe pod, de înlimea cii i de înlimea
grinzilor principale. Componentele forelor F1, F2 i F3 rezult cu valorile:
1
F1 v b2 C Aref,x1 0,5 5,1 83,7 213,44 kN
2
1
F2 vb2 C Aref,x2 0,5 5,1 24,75 63,11kN
2
1
F3 vb2 C Aref,31 0,5 5,1 106,65 271,96 kN
2
Valoarea presiunii dinamice din efectul direct al vântului are valoarea:

1
q w,d vb2 C q b C 0,5 5,1 2,55 kN/m2
2
180
Pentru determinarea valorii presiunii dinamice din efectul indirect al vântului se reduc forele în
raport cu punctul O (Figura F.8.4). Rezult:
F1 h1 F2 h2 F3 h3
q w,ind
B
2,37 0,67 1,86
213,44 63,11 (2,37 ) 271,96 (2,37 0,67 )
2 2 2
6
252,93 170,71 1333,15
292,8 kN/m
6

CR 1 1 4 2012 Completare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CR 1 1 4 2012 Completare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

45

completare Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului

ANEXA E (informativ) – COMENTARII I RECOMANDRI DE PROIECTARE

E.1 ELEMENTE GENERALE

E.2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMIC A VÂNTULUI

E.3 ACIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CLDIRILOR

E.4 COEFICIENI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCIUNE

E.5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RSPUNS DINAMIC

E.6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTIC GENERATE DE

E. ANEXA A ZONAREA ACIUNII VÂNTULUI ÎN ROMÂNIA

Comentariile i recomandrile de proiectare urmtoare se refer la aplicarea

Prevederile codului CR 1-1-4/2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1991-1-

E.1 ELEMENTE GENERALE

Analiza aciunii i a efectelor vântului pe cldiri i structuri se bazeaz pe evaluarea vitezei

La construciile uoare, flexibile i slab amortizate, caracterizate de o form aerodinamic

Figura E.1.2 Influena fenomenelor aeroelastice în relaia aciune-rspuns [1]

Prevederile codului de proiectare CR 1-1-4/2012 sunt aplicabile pentru proiectarea /

E.2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMIC A VÂNTULUI

E.2.1 Elemente generale

V(z,t) v(z,t) Rafale, fluctuaii ale vitezei instantanee fa de medie

E.2.2 Valori de referin

Viteza de referin a vântului, vb este viteza vântului mediat pe o durat de 10 minute,

Valoarea de referin a vitezei vântului având o probabilitate anual de depire de 2% se

Figura E.2.3 Categoria II - Terenuri cu

Figura E.2.4 Categoria III - Zone acoperite

k – constanta lui von Karman, determinat experimental este egal cu 0,4.

unde se consider aproximarea determinat experimental [3]:

Factorul de rugozitate aplicat vitezei, c r (z )

Fig. E.2.6 Variaia factorului de rugozitate cr(z)

unde >c r z @ este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.

160 Teren categoria III

Fig. E.2.7 Variaia factorului de rugozitate, cr2(z)

Turbulena atmosferic se modeleaz simplificat ca un proces aleator staionar normal de

Factorul de proportionalitate E depinde de rugozitatea terenului din amplasament. Datele

unde z0 este lungimea de rugozitate, exprimat în metri.

140 Teren categoria II

Fig. E.2.8 Intensitatea turbulenei, Iv(z)

c1pvh # 1,05  c10

160 Teren categoria IV

Fig. E.2.9 Factorul de rafal pentru viteza vântului, cpv(z)

160 Teren categoria III

140 Teren categoria II

100 Teren categoria I

Fig. E.2.10 Factorul de rafal pentru presiunea dinamic a vântului, cpq(z)

c1pqh # 1,1  c10

E.3 ACIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CL DIRILOR I STRUCTURILOR

E.3.1 Elemente generale

Aciunea vântului asupra cldirilor i structurilor poate fi reprezentat de:

pe antenele ancorate i pe podurile suspendate sunt necesare studii speciale de ingineria

E.3.2 Presiunea vântului pe suprafe

Ipoteza “cvasi-staionar” se afl la baza codurilor i standardelor europene i internaionale

direcie diagonal (Figura E.3.1). În general, se recomand determinarea direciei vântului ce

Figura E.3.2. Distribuia presiunii / suciunii vântului pentru considerarea efectelor de

perpendiculare pe direcia vântului, efectele generate de frecarea vântului pe suprafee pot fi

E.3.4 Coeficientul de r spuns dinamic al construc

E.4 COEFICIENI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCIUNE I DE FOR

Coeficienii aerodinamici pentru evaluarea efectelor vântului asupra construciilor pot fi

- o component orizontal perpendicular pe direcia vântului, denumit for lateral,

E.5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE R SPUNS

(i) Lungimea sc rii integrale a turbulen

unde Rv1v2 x este funcia de inter-corelaie a componentelor longitudinale ale vitezelor

unde c i m sunt constante determinate experimental.

(ii) Densitatea spectral de putere a vitezei fluctuante a vântului

ANEXA E (informativ) – COMENTARII I RECOMANDRI DE PROIECTARE

Comentariile i recomandrile de proiectare urmtoare se refer la aplicarea

Analiza aciunii i a efectelor vântului pe cldiri i structuri se bazeaz pe evaluarea vitezei

La construciile uoare, flexibile i slab amortizate, caracterizate de o form aerodinamic

Figura E.1.2 Influena fenomenelor aeroelastice în relaia aciune-rspuns [1]

V(z,t) v(z,t) Rafale, fluctuaii ale vitezei instantanee fa de medie

Viteza de referin a vântului, vb este viteza vântului mediat pe o durat de 10 minute,

Valoarea de referin a vitezei vântului având o probabilitate anual de depire de 2% se

k – constanta lui von Karman, determinat experimental este egal cu 0,4.

unde se consider aproximarea determinat experimental [3]:

Fig. E.2.6 Variaia factorului de rugozitate cr(z)

unde >c r z @ este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.

Fig. E.2.7 Variaia factorului de rugozitate, cr2(z)

Turbulena atmosferic se modeleaz simplificat ca un proces aleator staionar normal de

unde z0 este lungimea de rugozitate, exprimat în metri.

Fig. E.2.8 Intensitatea turbulenei, Iv(z)

c1pvh # 1,05 c10

Fig. E.2.9 Factorul de rafal pentru viteza vântului, cpv(z)

Fig. E.2.10 Factorul de rafal pentru presiunea dinamic a vântului, cpq(z)

c1pqh # 1,1 c10

E.3 ACIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CL DIRILOR I STRUCTURILOR

Aciunea vântului asupra cldirilor i structurilor poate fi reprezentat de:

Ipoteza “cvasi-staionar” se afl la baza codurilor i standardelor europene i internaionale

direcie diagonal (Figura E.3.1). În general, se recomand determinarea direciei vântului ce

Figura E.3.2. Distribuia presiunii / suciunii vântului pentru considerarea efectelor de

perpendiculare pe direcia vântului, efectele generate de frecarea vântului pe suprafee pot fi

E.3.4 Coeficientul de rspuns dinamic al construc

E.4 COEFICIENI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCIUNE I DE FOR

Coeficienii aerodinamici pentru evaluarea efectelor vântului asupra construciilor pot fi

- o component orizontal perpendicular pe direcia vântului, denumit for lateral,

(i) Lungimea scrii integrale a turbulen

unde Rv1v2 x este funcia de inter-corelaie a componentelor longitudinale ale vitezelor

Figura E.5.1 Lungimea scrii integrale a turbulenei, L(z)

Densitatea spectral de putere pentru rafalele longitudinale se normalizeaz:

Densitatea spectral de putere unilateral i normalizat a rafalelor longitudinale ale vântului

Figura E.5.2. Densitatea spectral de putere unilateral normalizat a rafalelor longitudinale

E.5.2 Procedura detaliat de determinare a coeficientului de rspuns dinamic

Determinarea coeficientului de rspuns dinamic la vânt se bazeaz pe modelarea stochastic a

În Figura E.5.3 se prezint grafic elementele modelrii stochastice.

Densitatea Funcia de Densitatea spectral Densitatea spectral a

Pentru determinarea rspunsului structurii se introduce noiunea de funcie de transfer a

Relaia între densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a deplasrii sistemului i

Funciile de admitan aerodinamic 2(n) evalueaz gradul de corelaie al rafalelor

Figura E.5.4 Funciile de admitan aerodinamic, Rh(b)

Înlocuind în relaia (E.5.17) valoarea medie a deplasrii (relaia E.5.14), se obine:

Valoarea medie ptratic a deplasrii fluctuante se determin prin integrarea densitii

Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2 ia în considerare corelaia efectiv a valorilor

Figura E.5.5 Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2

Factorul de rspuns rezonant R2 depinde de aria A expus la vânt i de frecvena proprie

Coeficientul de rspuns dinamic se aplic forelor rezultante (globale) i presiunilor exterioare

Tabel E.5.1 Calculul coeficientului de rspuns dinamic la vânt

E.5.4 Deplasri i accelera

Figura E.5.7. Coeficientului adimensional Kx conform relaiei (5.13)

Figura E.6.1 Siajul von Karman pentru o seciune circular [1]

Fenomenul de producere i de separare a vârtejurilor depinde de numrul Reynolds în sensul

- frecvena proprie fundamental de vibraie a cldirii sau a coului (pentru care se

E. ANEXA A ZONAREA ACIUNII VÂNTULUI ÎN ROMÂNIA

Direcia N NNE NE ENE E ESE SE SSE

F.4.6 Fora global pe direcia vântului

F.1 EVALUAREA VITEZEI I A PRESIUNII DINAMICE A VÂNTULUI

unde = 1,25 kg/m3 este densitatea aerului.

F.1.2 Valori medii ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului

unde factorul de teren kr este dat de relaia (2.5)

Pentru municipiul Clrai viteza medie a vântului la o înlime z = 20 m deasupra terenului i

°k r2 z 0 «ln ¨ z ¸¸ » pentru z min z d z max 200 m

F.1.3 Valori de vârf ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului

unde g este factorul de vârf a crui valoare recomandat este g = 3,5.

Intensitatea turbulenei vântului, Iv la înlimea z deasupra terenului se determin cu relaia

Valorile factorului de proporionalitate E pot fi considerate conform relaiei (2.12):

cpv 20 1 g I v 20 1 3,5 I v 20 1 3,5 0, 224 1,784

Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la o înlime z = 20 m deasupra terenului i

qp 20 cpq 20 qm 20 2,568 0, 49 1, 25 kPa

F.2 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O HAL INDUSTRIAL

F.2.1 Informaii generale

x Caracteristici geometrice: hala are o form dreptunghiular în plan având dimensiunile

F.2.3 Distribuia presiunilor pe suprafeele rigide exterioare

cpe este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare;

Figura F.2.1. Distribuia de presiuni / suciuni pe suprafeele exterioare ale halei

q p z e c pq z e q m z e 2,361 0,754 1,781 kPa

Presiunea/suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale halei industriale: