CAPITOLUL 2

CALCULUL MĂRIMILOR ELECTRICE DE FAZĂ ŞI

CALCULUL PRINCIPALELOR DIMENSIUNI ALE PĂRŢII
DECUVABILE A TRANSFORMATORULUI

2.1. CALCULUL MĂRIMILOR ELECTRICE DE FAZĂ

Pentru înfăşurările conectate în triunghi (  – de obicei doar înfăşurarea de

înaltă tensiune poate avea acest tip de conexiune) mărimile electrice de fază se
calculează cu relaţiile:

I I Sn
I 2 fn  2 ln  2n ; I 2n 
3 3 3  U 2n (2.1)
U 2 fn  U 2 ln  U 2n

Pentru înfăşurările conectate în stea ( Y – atât înfăşurarea de înaltă tensiune

cât şi înfăşurarea de joasă tensiune pot avea acest tip de conexiune) mărimile
electrice de fază se calculează cu relaţiile:

Sn
I1 fn  I1ln  I1n ; I1n 
3  U1n
Sn
I 2 fn  I 2 ln  I 2n ; I 2n  (2.2)
3  U 2n
U U U U
U1 fn  1ln  1n ; U 2 fn  2 ln  2n
3 3 3 3

9
 2. Calculul mărimilor electrice de fază şi calculul dimensiunilor părţii decuvabile

2.2. CALCULUL DIMENSIUNILOR COLOANELOR – METODA 1

Prima metoda de calcul a dimensiunilor coloanelor transformatorului

porneşte de la calculul diametrului coloanei transformatorului cu ajutorul
relaţiei:

S    aR  k R
DC  16  4 C [cm] (2.3)
2 2
f  u kr  BC  kC

unde:
S
SC  n [kVA] – puterea aparentă pe coloană;
3
S n [kVA] – puterea aparentă nominală (cea dată în tema de proiectare);
  D12
 [] – factor de supleţe (zvelteţe);
HB
D12 [cm] – diametrul mediu al canalului de scăpări (vezi Fig. 2.1);
H B1  H B 2
HB  [cm] – înălţimea medie a celor două înfăşurări;
2
H B1 [cm] – înălţimea înfăşurării de joasă tensiune (vezi Fig. 2.1);
H B 2 [cm] – înălţimea înfăşurării de înaltă tensiune (vezi Fig. 2.1);
a  a2
aR  1  a12 [cm] – lărgimea echivalentă a canalului de scăpări;
3
a1 [cm] – grosimea înfăşurării de joasă tensiune (vezi Fig. 2.1);
a2 [cm] – grosimea înfăşurării de înaltă tensiune (vezi Fig. 2.1);
a12 [cm] – grosimea canalului dintre cele două înfăşurări (vezi Fig. 2.1 şi Tab.
2.1);
a1  a2
 k  4 SC [cm] – relaţie de aproximare ( k  [ 0,5 ,0,6 ] );
3
a2  [ 1,1,1,2 ]  a1 [cm] – relaţie de aproximare;
k R  [ 0,94 ,0,96 ] [] – coeficientul Rogowski;
f [Hz] – frecvenţa nominală a tensiunii de alimentare (cea dată în tema de
proiectare);

10
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de proiectare

ukr  uk2  uka

2
[%] – componenta reactivă a tensiunii nominale de
scurtcircuit;
uk [%] – tensiunea nominală de scurtcircuit (cea dată în tema de proiectare);
Pk
u ka  [%] – componenta activă a tensiunii nominale de scurtcircuit;
10  S n
Pk [W] – pierderile nominale la scurtcircuit (cele date în tema de proiectare);
BC ( 1,55 ,1,65 ) [T] – inducţia magnetică în coloana transformatorului;
4  AFeC
kC   k g  k Fe [] – factorul total de umplere al coloanei
  DC2
transformatorului;
AFeC [cm2 ] – aria netă de fier a secţiunii coloanei;
k g  [ 0,92 ,0,96 ] [] – coeficient de geometrie (depinde de numărul de trepte al
coloanei – de exemplu pentru coloane ce au şase trepte k g  0,92 [] );
k Fe  0,95 [] – coeficient de izolaţie al tolelor.

Tab. 2.1 – Dimensiunea a12 în funcţie de tensiunea U 2n pentru S n  500 [kVA] .

a12 [cm] [ 1,1,2 ) 1,2 1,5 2

U 2n [kV] 6 10 15 20

În relaţia (2.3) se dau valori factorului de supleţe   [ 1,5 ,3,5 ] [] şi se

obţin valorile corespunzătoare ale diametrului coloanei transformatorului DC .
Valorile astfel obţinute se trec într-un tabel de forma Tab. 2.2.

Tab. 2.2 – Calculul diametrului coloanei transformatorului DC cu relaţia (2.3).

 [] 1,5 1,51 1,52 … 3,48 3,49 3,5

DC [cm] …

În urma calculului diametrului coloanei transformatorului se pot determina

dimensiunile treptelor coloanei şi principalele dimensiuni ale părţii decuvabile a
transformatorului (principalele dimensiuni ale miezului feromagnetic – vezi Fig. 2.1).

11
 2. Calculul mărimilor electrice de fază şi calculul dimensiunilor părţii decuvabile

a 01 a22 l01 a12

a1
a.

H B1 H H B2

DC
a2
l02 L
D12

c6
c5
c4
c3
c2
c1
DC

b.
0,3  DC
0,495  DC
0,64  DC
0,77  DC
0,87  DC
0,955  DC

Fig. 2.1 a. – secţiune longitudinală prin mijlocul transformatorului;

b. – secţiune transversală a coloanei transformatorului.

12
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de proiectare

Fig. 2.1 prezintă o secţiune longitudinală prin mijlocul unui transformator

şi o secţiune transversală a coloanei acestuia ( a fost reprezentat un transformator a
cărui coloană are şase trepte – se prezintă şi modul de calcul al dimensiunilor
geometrice ale acestor trepte).
În Fig. 2.1 pe lângă mărimile prezentate anterior s-au reprezentat şi
următoarele mărimi:
a01 [cm] – distanţa dintre coloana transformatorului şi înfăşurarea de joasă
tensiune a acestuia (vezi Tab. 2.3);
a22 [cm] – distanţa dintre două înfăşurări de înaltă tensiune succesive ale
transformatorului (vezi Tab. 2.3);
l01 [cm] – distanţa dintre jugul transformatorului şi înfăşurarea de joasă
tensiune a acestuia (vezi Tab. 2.3);
l02 [cm] – distanţa dintre jugul transformatorului şi înfăşurarea de înaltă
tensiune a acestuia (vezi Tab. 2.3);
L [cm] – lăţimea ferestrei transformatorului;
H [cm] – înălţimea ferestrei transformatorului;

Tab. 2.3 – Dimensiunile a01 , a22 , l01 (valoarea minimă), l02 (valoarea minimă) în
funcţie de tensiunea U 2n pentru S n  500 [kVA] .

a01 [cm] 1,2 1,8 1,8 2,4

a22 [cm] 1 1,4 1,7 2
l01 _ min [cm] 1,8 2,5 3 3,5
l02 _ min [cm] [ 1,8 ,3 ] [ 2,5 ,3 ] [ 3 ,4 ] [ 4 ,5 ]
U 2n [kV] 6 10 15 20

Obs. Cele două înfăşurări ale transformatorului (cea de joasă tensiune şi cea de
înaltă tensiune) pot avea înălţimi egale ( H B1  H B2 , l02  l01 ), dar de obicei se
obişnueşte ca înfăşurarea de joasă tensiune să fie mai înaltă decât înfăşurarea de
înaltă tensiune ( l02  l01 ) pentru a preîntâmpina posibilitatea străpungerii
spaţiului de fluid dintre înfăşurarea de înaltă tensiune şi jugul transformatorului
( l02 ). Din aceleaşi considerente (de data aceasta fiind vizată distanţa a01 ) lângă

13
 2. Calculul mărimilor electrice de fază şi calculul dimensiunilor părţii decuvabile

miezul feromagnetic al transformatorului se plasează întotdeauna înfăşurarea de

joasă tensiune.

2.3. CALCULUL DIMENSIUNILOR COLOANELOR – METODA 2

A doua metoda de calcul a dimensiunilor coloanelor transformatorului

porneşte de la calculul diametrului coloanei transformatorului cu ajutorul
relaţiei (relaţia empirică a lui Keshe):

DC  k  4 S n [cm] (2.4)

unde:
k  [ 4,2 ,4,8 ] [] – coeficient adimensional.
În relaţia (2.4) se dau valori coeficientului k şi se obţin valorile
corespunzătoare ale diametrului coloanei transformatorului DC . Valorile astfel
obţinute se trec într-un tabel de forma Tab. 2.4.

Tab. 2.4 – Calculul diametrului coloanei transformatorului DC cu relaţia (2.4).

k [] 4,2 4,3 … 4,7 4,8

DC [cm] …

În urma calculului diametrului coloanei transformatorului se pot determina

dimensiunile treptelor coloanei şi principalele dimensiuni ale părţii decuvabile a
transformatorului (vezi paragraful 2.2).

2.4. ALEGEREA DIMENSIUNILOR COLOANELOR

Dacă se calculează prin ambele metode prezentate anterior valoarea

diametrului coloanei se alege pentru acesta o valoare care se regăseşte atât
printre valorile calculate cu prima metodă ( aflate într-un tabel asemănător Tab. 2.2)
cât şi printre valorile calculate cu a doua metodă ( aflate într-un tabel asemănător
Tab. 2.4).

14
 Transformatorul electric trifazat cu răcire în ulei – Elemente de proiectare

Diametrul ales se rotunjeşte astfel încât dimensiunea finală a acestuia

(exprimată în mm) să fie nenulă şi divizibilă cu cinci ( 5, 10, 15 etc.). Acest lucru
este necesar deoarece tehnologic tolele cu ajutorul cărora se construieşte miezul
feromagnetic al transformatorului au dimensiuni standardizate ( din cinci în cinci
mm).
După ce se stabileşte dimensiunea finală a diametrului coloanei
transformatorului, aceasta (exprimată în cm – DC [cm]) se introduce în relaţia
(2.3) din care de această dată va rezulta valoarea factorului de supleţe  []
corespunzătoare acestui diametru. În final se pot determina dimensiunile
treptelor coloanei şi principalele dimensiuni ale părţii decuvabile a
transformatorului (vezi paragraful 2.2).

15