BN 973-95057-6-0 Capitolul 1 — Umbrele lui Lawrence al Arabiei, sopti Billie Callahan, socata. Printul desertului era un barbat blond! Si-a inlaturat suvitele de par aramiu de pe frunte, cu ochii atintiti asupra calaretului ce ga- lopa ling& ea pe calul negru, arab, peste dunele de nisip. Din cauza vintului care sufla in rafale, parul i s-a invalmasit din nou peste frunte, biciuin- du-i obrajii. Parea ca-i ataca bluza gi pantalonii, asemenea unui animal infometat care o astepta sa-si spuna ultima rugaciune ca apoi s-o de- voreze. Cind motorul Jeep-ului s-a oprit deodata linga XX (C5(Wis dohansen marginea drumului gi a sarit din el, Billie s-a gindit ca ar fi fost o idee foarte buna sa urce dealul din apropiere, ca s& vada cit mai avea de mers pina in Zalandan. in clipa in care a ajuns in virful lui, s-a simtit vulnerabila si foarte singura, iar privelistea care o inconjura ii dadea o senzatie ciudata. Dune de nisip auriu se intindeau de jur imprejur, contopin- du-se la orizont cu cerul senin. O explozie de lumina radia ripele ce atingeau punctul acela do- minant si dincolo de ele, o astepta siguranta Za- landan-ului. Asa o indrumase Yusef, dar nu putea reusi inainte ca furtuna s& se potoleasca. Vintul ridica gi invirtea nisipul in mii de particule salbatice, fcind ca virfurile dunelor sA se depla- seze Ca virtejurile unui ciclon. S-a gindit cA era mai bine sa se intoarca la ad&postul Jeep-ului. Inainte s& coboare dealul, a aruncat o ultima privire spre calaretul dinamic gi gratios, imbracat intr-o manta de lina cu gluga, ce contrasta teribil cu pielea neagr&, stralucitoare a calului. Un print al degertului, s-a gindit fermecata. O sabie si un harem care sa-| insoteasca si ima- ginea ar fi fost completa. Venea din directia ri- | pelor si probabil ca locuia in Zalandan, dar arata mai degraba a tilhar sau a geic beduin, decit a . —{ Printul desertului I locuitor dintr-un oras. Acesta a fost motivul pentru care s-a oprit sa-| priveasca mai bine in clipa in care el s-a apropiat. Parul lui nu era negru ca pana corbului cum se asteptase, ci blond inchis, arzind parca in soare. jin cele citeva luni de cind se afla in Sedikhan, nu vazuse niciodata in tara aceea vreun bastinas blond. Oricine ar fi fost, nu trebuia sa astepte ajutorul lui, s-a gindit cu teama. Cu siguranta nu calarea in directia ei si parea mai degraba o ameninitare decit o salvare, desi, dupa imbracaminte gi felul in care minuia haturile, avea ceva din aerul celor care locuiau in zona aceea. Nu trebuia sa se ba- zeze decit pe propriile puteri. Ajunse in virful dealului si s-a luptat sa ramina in picioare. Rafalele incercau s-o doboare gi s-o arunce ca si cum ar fi fost un alt graunte din milioanele de fire de nisip pe care le dominau cu atita usurinta. 7 — Ce dracu’ cauti in pustiul sta? Vocea aspra, masculina a facut-o sa deschida ochii si sa des- copere la citiva metri pe insusi printul desertului, coborit de pe calul negru. ~ Ce crezi c& fac? a tipat ea ca sa se faca auzita. Mi s-a spus ca furtuna de nisip face foarte bine la ten, asa ca, uite-ma chiar in mijlocul ei. 7 C6)