APA

Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau chiar verzui în
straturi groase. Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre
cei mai universali solvenți. Apa este un compus chimic al hidrogenuluiși al oxigenului, având formula chimică
brută H2O. Apa este una din substanțele cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile
acesteia, hidrosfera.
Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă sărată există
în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele
polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă,
apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă,
apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fiind difuzată în aer determinând umiditatea acestuia.
Considerând întreaga planetă, apa se găsește continuu în mișcare și transformare, evaporarea și condensarea,
respectiv solidificarea și topirea alternând mereu. Această perpetuă mișcare a apei se numește ciclul apei și
constituie obiectul de studiu al meteorologiei și al hidrologiei.

Apa acoperă 71% din suprafața Pământului.

POLUAREA APEI

Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau a calității apei, ca rezultat al
activităților umane sau în urma unor procese naturale, astfel încât aceasta să devină mai puțin
adecvată utilizărilor sale.
Poluarea apei poate fi categorisită după natura substanțelor poluante ca fizică (datorată apelor
termice), chimică (ca rezultat al deversării reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenților, pesticidelor,
substanțelor cancerigene sau a altor substanțe chimice specifice diverselor industrii), biologică
(rezultată de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii
paraziți, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) și
radioactivă.
După perioada de timp cât acționează agentul poluant, poluarea poate fi permanentă,
sistematică, periodică sau accidentală.
CAUZE ALE POLUARII

1. Apele uzate.
Apele uzate menajere conţin adesea detergenţi sintetici, care nimeresc în râuri şi mări. Acumulări de
substanţe anorganice afectează locuitorii de apă şi reduc cantitatea de oxigen în apă, faptul care
duce la formarea aşa-numitelor "zone moarte", care sunt în lume deja aproximativ 400.

Deseori, reziduuri industriale care conţin deşeuri organice şi anorganice, se revarsă în râuri şi mări.
Anual, în surse de apă nimeresc mii de substanţe chimice, acţiunea cărora asupra mediul
încojurător nu este cunoscută dinainte. Multe dintre acestea prezintă compuşii noi. Deşi reziduurile
industriale, sunt supuse filtrării preliminare, acestea totuşi conţin substanţe toxice, care sunt dificile
de detectat.

2. Ploile acide

Ploile acide sunt rezultatul de contact cu atmosferă a gazelor de eşapament produse de

întreprinderi metalurgice, centrale termice, rafinării şi alte întreprideri industriale şi de transportul
auto. Aceste gaze conţin oxizi de sulf şi de azot, care se combină cu umezeală şi oxigen pentru a
forma acid sulfuric şi azotic. Apoi, aceste acizi cad pe pământ, uneori, la o distanţă de câteva
sute de kilometri de la sursa de poluare a atmosferei. În astfel de ţări, cum ar fi Canada, Statele
Unite ale Americii, Germania mii de râuri şi lacuri au rămas fără vegetaţie şi fără peşte.
3. Deşeuri solide
Daca în apă există o cantitate mare de substanţe solide, acestea o fac opacă la lumina soarelui şi
astfel împiedică procesul de fotosinteză în bazinele acvatice. Acest fapt, la rândul său, provoacă o
perturbare în lanţul alimentar din aceste rezervore de apă. În plus, deşeuri solide, înnămolesc râuri
şi canale de transport maritime, ceea ce conduce la nevoia de dragare frecventă.

4. Scurgeri de petrol
Numai în SUA în fiecare an se întâmplă aproximativ 13 000 de cazuri de deversări de petrol. În apă
de mare în fiecare an nimeresc 12 milioane de tone de petrol. În Marea Britanie, anual, se revarsă în
canalizare mai mult de 1 milion de tone de ulei de motor folosit.

Petrolul, vărsat în apă de mare, are multe efecte negative asupra vieţii marine. Mai întâi de toate,
pier păsările: se îneacă, se supraîncălzesc la soare sau sunt private de hrană. Petrolul orbeşte
animale, care trăiesc în apă, de exemplu, foca. Petrolul reduce pătrunderea luminii în bazinele
acvatice închise şi poate mări temperatura apei.
5. Poluarea termică a apei
Poluarea termică a apei este cauzată de centrale electrice termice sau nucleare. Poluarea termică
este introdusă în bazinele acvatice de apă utilizată de răcire. Ca urmare a temperaturilor mai mari
de apă în aceste bazine acvatice se produce o accelerare în unele procese biochimice, precum şi o
scădere a oxigenului dizolvat în apă. Se încalcă ciclul fin de reproducere echilibrată a diferitelor
organisme. În condiţii de poluare termică, de regulă, se observă o creştere puternică a algelor şi
dispar alte organism, care trăiesc în apă.