Sunteți pe pagina 1din 5

Cum să învățăm eficient

Vă propunem să reflectați asupra modului în care învățați și, dacă e cazul,


asupra posibilităților de eficientizare a performanțelor voastre academice. Vă
oferim unele repere pentru îmbunătățirea propriului stil de studiu, pentru
formarea unor obiceiuri de învățare eficiente și pentru îmbogățirea paletei de
tehnici de învățare.

Nu uitați! Învățarea, ca orice activitate, presupune mijloace, metode și


aptitudini. Eficiența ei depinde în mare măsură de VOI!

Din problematica învățării, acest capitol prezintă câteva elemente de bază.

1. Autodiagnoza privind învățarea.


2. Stilul de învățare.
3. Elemente ale unui training de învățare.
4. Exemple de programe, strategii de învățare.
5. Ghid de pregătire pentru examen.

1. Autodiagnoza privind învățarea.

Cum învăț?

În cursul anilor de școală, în mod sigur, vi s-au format anumite obiceiuri de


învățare. Unele ele s-au dovedit eficiente, altele poate nu. Pentru a putea
răspunde la întrebarea Cum învăț? Vă propunem să reflectați asupra obiceiurilor
și stilului vostru de învățare. Din următoarele enunțuri, însemnați acele afirmații
care vă sunt caracteristice.

 În timpul orelor sunt atent la explicațiile profesorului.


 În timpul orelor mă plictisesc.
 Dacă nu înțeleg ceva, întreb.
 Îmi place să fiu activ chiar și la ore.
 Nu mă implic deloc la ore.
 Îmi place să fiu prezent la ore.
 Cred că am reușit să mă adaptez la noul stil de predare.
 Mă simt bine în clasa mea.
 Dacă nu înțeleg ceva, cer ajutorul colegilor.
 Dacă am anumite probleme de învățare cer ajutorul profesorului.
 Îmi place să mă pregătesc și în timpil semestrului.
 În cazul unor eșecuri, îmi pierd motivația pentru învățătură.
 Învăț numai pentru că trebuie.
 Învăț pentru împlinirea unor scopuri de perspectivă.
 Învăț pentru a mă adapta cerințelor.
 În timpul semestrului învăț numai dacă mi se impune.
 Pot învăța eficient doar dacă sunt singur.
 Nu mă deranjază prezența altora când învăț.
 Învăț mult mai eficient cu un coleg.
 Mă odihnesc înainte să încep să învăț.
 Dacă am mult de învățat, țin câteva pauze.
 Învăț stând la birou.
 Sunt atent să am suficientă lumină când învăț.
 În timp ce învăț, ascult muzică.
 În timp ce învăț de obicei merge televizorul.
 Pentru a învăța eficient, am nevoie de liniște perfectă.
 Încep studiu cu rezolvarea sarcinilor mai dificile.
 Învăț cu voce tare.
 Pot să ma concentrez timp îndelungat.
 Deseori se întâmplă să perd firul celor citite.
 Obișnuiesc să subliniez ideile importante.
 Caut cuvinte cheie ale lecției.
 În timpul studiului, pregătesc schițe, scheme, modele.
 Când întâlnesc vreun cuvânt necunoscut, mă opresc și îl caut în dicționar.
 Învăț chiar și cuvintele, ideile, fragmentele pe care nu le înțeleg.
 Îmi place să rezolv sarcini în grup.

Vă propun să realizați ( în scris) o scurtă descriere a modului în care învățați.


Care din aspectele relatate se dovedesc a fi eficiente? Ce considerați că ar
trebui modificat?

O altă întrebare la fel de importantă pentru o autodiagnoză este cea


referitoare la motivația privind studiu.

De ce învăț?
Citiți următoarele afirmații legate de posibilele motive de învățare apoi
ordonați-le, afirmația care vi se potrivește cel mai bine să fie pe primul loc
ș.a.m.d.

 Pur și simplu ași dori să știu totul mai bine, să înțeleg totul mai bine,
să găsesc explicații pentru toate. De aceea învăț cu placere chiar și
atunci când conținutul nu este foarte interesant........
 În viață nu primești nimic pe gratis. Dacă învăț, voi avea mai mulți
bani, voi putea să-mi permit mai multe, voi putea să adopt stilul de
viață pe care mi-l doresc.........
 Sunt dator părinților mei. Vreau ca ei să fie mulțumiți de mine, de
aceea învăț cât de bine pot.......
 Foștii și actualii mei profesori așteapă rezultate bune de la mine. Nu
vreau să-i dezamăgesc.
 Cel care știe cel mai mult este mai valoros pentru socitate. Pentru
mine este o problemă morală să învăț cât mai bine........
 Îmi face plăcere să văd că ceilalți ( colegii mei) observă că eu știu,
recunosc meritele mele........
 Învăț bine și cu spor dacă ceea ce învăț este interesat și variat........

Motivația face parte din recuzilele indispensabile ale învățării, iar motivele
învățării pot fii multiple. Unii învață din dorința de a știi cât mai mult, din
curiozitate, alții pentru avantaje materiale, de teama consecințelor sau pentru
a fi la înălțimea expectanțelor altora etc.

Stilul de învățare

Stilul de învățare reprezină modalitatea preferată și specifică individului de


a recepta, prelucra, stoca și reactualiza informația.

Clasificarea stilurilor de învățare ( criterii)


Stilurile de învățare pot fi clasificate după următoarele criterii, modalitate
senzorială predominantă ( auditiv, vizual, kinestezic), tipul de inteligență,
conform teoriei inteligențelor multiple elaborată de Gardner(1993)
dimensiunile inteligenței pot fi considerate modalități diferite de utilizare a
abilităților cognitive, emisteră cerebrală dominantă (global, analitic),
experiența cunoștințelor (Kolb,1984).
Vom prezenta câteva dintre aceste stiluri.
 După modalitatea senzorială predominantă, se diferențiază trei stiluri,
auditiv, vizual și kinestezic.
o Elevii (persoanele) care au un stil de învățare de tip auditiv
deseori vorbesc în sine sau își mișcă buzele citind cu voce
tare.Preferă mai degrabă să spună lecția unui coleg sau să o
înregistreze pe bandă și să aculte apoi cele întrgistrate. Pentru a
depășii dificultățile de învățare, au obiceiul de a verbaliza
acțiunile întreprinse. Își manifestă verbal entuziasmul, suportă
greu liniștea în timpul învățării.
Ei învață vorbind și ascultând, pentru ei contează mult
explicațiile profesorului. Pentru acești elevi sunt foarte
importante momentele introductive în care se prezintă ceea ce
va urma la oră și scurta recapitulare de la finalul orei
respective. Învață eficient prin metode euristice și valorifică
bine discuțiile de grup.
o Elevii (persoanele) care au un stil de învățare de tip vizual
preferă să vadă ceea ce învață, învață pe bază de text scris,
ilustrații, hărți, imagini, diagrame, etc. Pentru ei metodele de
fixare cele mai eficiente sunt recitirea sau rescrierea
materialului. Unii dintre ei se descurcă mai bine folosind
limbajul scris, memorează cu ușurință texte scrise, își notează
intrucțiunile. Alți elevi se descurcă mai bine folosind grafice,
modele, diagrame, figuri, etc. Sau urmărind filme si alte
materiale vizuale. Ei vizualizează cu ușurință fizionomii,
locuri, folosindu-și imaginația și rareori se pierd într-un loc
nou.
Elevii cu astfel de stil sunt avantajați prin folosirea de materiale
vizuale la ore. Învață eficient prin prezentarea și explicarea
unor scheme, modele etc. Valorifică foarte bine suporturile de
curs, mai ales dacă pot face însemnări pe marginea lor. Este
importantă eliminarea factorilor care ar putea să le distrugă
atenția.
o Elevii (persoanele) care au un stil de învățare tip kinestezic
simt nevoia să se implice fizic în activitatea de învățare, învață
din situațiile in care pot să experimenteze. Ascultând o
expunere, de obicei, iau notițe, mai mult pentru actul fizic în
sine și nu pentru a avea un suport vizual de învățare. Încep a
învăța cu scanarea materialului, după aceea se concentrază
asupra detaliilor. Le este tipică folosirea markerelor colorate.
Deseori schițează modele, diagrame sau desenează în timp ce
asculă o pelegere, o discuție. Își manifestă entuziasmul prin
mișcări.
Elevii cu stl de învățare kinestezic preferă activitățile care
implică mișcare respectiv cele la care se pot lua pauze scurte
dar mai frecvente. Îi avantajază folosirea markerelor colorate
pentru accentuarea punctelor cheie. Învață eficient prin sarcini
care necesită transferarea datelor din textul dat pe un alt suport
de date.
Kolb (1984) diferențiază stilurile de învățare în funcție de diferitele
modalități de raportare la experiența directă cu cunoștințele. Învățarea
eficienă presupune parcurgerea tuturor etapelor, de la experiențierea activă,
trecând prin faza de reflectare și conceptualizare abstractă a cunoștințelor,
până la aplicarea practică a acestora. De obicei, există anumite preferințe
pentru unele etape ale acestui proces.