Cactusul

Cactusul este cunoscut și apreciat încă de pe vreme grecilor antici. De aici și-a luat planta și numele
sub care este astăzi cunoscută, kaktos (ciulin). Face parte din familia coctacee, familie botanică în care
se regăsește și Aloe Vera. Actualmente
sunt identificare în jur de două mii de
specii de cactus, răspândite pe aproape
întreaga suprafață a pământului. Des
întâlnit în ținuturile mexicane unde
climatul este asemănător cu cel deșertic,
cactusul mai poate fi găsit, în mediul
natural, în America de Nord și de Sud
sau în India, în zone unde temperaturile
maxime ating valori deosebit de înalte
dar și pe crestele înalte ale masivelor
muntoase. Păsările migratoare au purtat
semințele de cactus în tractul digestiv
prin toată lumea. Cercetătorii consideră
că și acum 30-40 de milioane de ani existau cactuși. În mediul lor natural, cactuşii ca plante xerofite
suportă uneori temperaturi de peste 60° C și aproape permanent temperaturi de peste 40° C.

Morfologia cactuşilor:
Rădăcina, ca de altfel toate organele vegetative ale plantelor, își are originea în embrionul seminței.
Cînd sămânța încolțește, mica rădăcină, numită radiculă,
iese în afară și se îndreaptă în jos devenind rădăcina
principală, pe care mai tîrziu se vor formă mai multe
ramificații numite radicele. Se pot distinge trei tipuri
morfologice de rădăcini: pivotante, rămuroase, fasciculare
sau fibroase.
Tulpina cactusului este un organ vegetativ, cu creștere de jos
în sus, formată din noduri și internoduri; ea dă naștere la
muguri, susține frunze, flori și mai tîrziu fructele. Tulpina
cactusului este o tulpină asimilatoare, îndeplinind funcția de
fotosinteză, înlocuind frunzele. Organele tulpinii sunt
frunzele şi spinii.
Cactuşii prezintă frunze sau frunze incomplete. Frunza
dicotiledonatelor este alcătuită din trei părți componente:
limb, pețiol, teacă. Spinii sunt frunze complet metamorfozate.
Ei reduc considerabil suprafața de evaporare a apei,
îndeplinind funcții biologice complexe. Spinii protejează
planta de prădători, de vânt excesiv și ajută la colectarea
apei în timpul nopții.
La cactuși găsim o largă varietate cromatică a florilor de la
incolor la alb, pînă la albastru, predominând albul, nuanțele de
galben și de roșu. De asemenea, culorile pot fi uniforme sau nuanțate. Durata florilor este foarte mică,
în general câteva ore, rar până la 24 de ore și foarte rar câteva zile.