1. Definitia şi functiile M.

Definitii

Medicina de familie este o specialitate care asigură asistenţă medicală primară şi continuă populaţiei şi
care, prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice şi de recuperare contribuie la promovarea stării
de sănătate a individului,a familiei şi a colectivităţii.

Medicina de familie este o disciplina academica si stiintifica cu propriul sau continut educational, care
desfasoara o activitate clinica si de cercetare bazata pe dovezi si este orientata catre asistenta medicala
primara.

Medicul de familie este acel medic care oferă asistenta medicala primara, personala si de continuitate
individului, familiei sau comunitatii indiferent de vârsta, sex sau boala.

Cele 11 caracteristici ale disciplinei de medicină generală au legătura cu cele 11 aptitudini pe care orice
medic specialist de medicină a familiei ar trebui sa le aibă. Din cauza interrelatiei dintre ele, acestea sunt
grupate în 6 categorii de principale competente. Fiecare grupă este descrisă prin aspectele ei esentiale:

1. Managementul îngrjirii primare include urmatoarele aptitudini:

- să se ocupe de primul contact cu pacientii, făcând față problemelor netriate anterior

- să acopere întreaga arie a problemelor de sănătate

- să coordoneze îngrijirile de sănătate cu alti colegi si specialisti

- să stăpânească corect si eficient ultimele dispozitii legale si utilizarea serviciilor de sănătate

- să facă disponibile pacientului serviciile corecte ale sistemului de sănătate

- să actioneze ca un reprezentant al pacientului

2. Îngrijirea centrată pe persoană include abilitatea de a:

- adopta o metoda de abordare centrată pe persoană, tratând pacientii si problemele lor în contextul
circumstantelor pacientului

- să aplice consultatia de medicină generală, construind o relatie efectivă medic-pacient, respectând

autonomia pacientului

- să comunice, să ordoneze prioritătile si să actioneze în colaborare cu pacientul

- să asigure continuitatea longitudinală a îngrijirilor de sănătate determinate de nevoile pacientului, în

acelasi timp cu continuitatea si coordonarea managementului îngrijirilor de sănătate
3. Îndemânarea de a rezolva problema specifică include urmatoarele abilităti:

- să coreleze luarea deciziei medicale într-o problemă specifică cu prevalenta si incidenta îmbolnavirii în
comunitatea respectivă

- să selecteze si să interpreteze informatiile obtinute prin anamneză, examen obiectiv si investigatiile

paraclinice si să le aplice într-un plan adaptat de management al bolii în colaborare cu pacientul

- să adopte principiile potrivite de munca, (ex: investigatii ierarhizate) folosind timpul ca o unealtă în
favoarea lui si să tolereze incertitudinea

- să intervină urgent când e necesar

- să stăpânească situatiile care se pot prezenta urgent si nediferentiat

- să facă efective si eficiente folosirea diagnosticului si a interventiilor terapeutice

4. Abordarea comprehensivă include abilitătile:

- să stăpâneasca simultan multiplele afectiuni si patologii ale individului în problemele de sănătate atât
acute cât si cronice

- să promoveze sănătatea si starea de bine aplicând strategii adecvate pentru promovarea sănătătii si
prevenirea îmbolnăvirilor

- să conducă si să coordoneze promovarea sănătătii, preventia, tratamentul, îngrijirile paliative si

reabiltarea

5. Orientarea spre comunitate include abilitatea de a:

- împăca nevoile de sănătate individuale ale pacientilor si cele ale comunitătii în care traiesc, stabilind un
echilibru între acestea si resursele disponibile.

6. Abordarea holistică include:

- abilitatea de a folosi un model bio-psiho-social tinand cont de dimensiunile culturale si existentiale

Pentru a practica specialitatea, practicianul competent implementeaza aceste competente în 3

importante domenii:

1. Obligatii clinice

- abilitatea de a face fată unui număr mare de simptome, probleme si boli asa cum sunt ele prezentate
de pacient

- să cunoasca bine managementul pe termen lung al bolilor si urmărirea bolnavilor

- să cumpănească între evidenta bazată pe dovezi în medicină si propria experientă într-un mod eficient

2. Comunicarea cu pacientul

- abilitatea de a structura consultatia

- să ofere informatii care sunt usor de inteles pentru pacient si să explice procedurile si rezultatele
acestora pacientului

- să înteleagă si să trateze adecvat diferitele emotii

3. Managamentul practicii

- să ofere accesibilitate si disponibilitate adecvată pacientilor

- să organizeze si să doteze eficace dispensarul, să conducă financiar practica si să colaboreze cu echipa

lui

- să coopereze cu conducerea asistentei primare si cu alti specialisti

Trei trasaturi sunt esentiale pentru disciplina stiintifică centrată pe persoană: contextul, atitudinea si
stiinta.

1. Aspecte contextuale

- foloseste aspectele contextuale ale pacientului, anamneza, situatia si contextul social în diagnostic, în
luarea deciziilor si planificarea managementului afectiunilor

- arată interes personal pentru pacient si mediul lui si este constient de posibilele consecinte ale bolii
pentru membrii familiei si mediul mai larg (incluzând mediul de muncă) al pacientului.

2. Aspecte de atitudine

- să fie constient de propriile lui aptitudini si valori

- să identifice aspectele etice ale practicii clinice (preventie/diagnostic/tratament/factori care

influentează stilul de viată)

- să justifice si să clarifice propria morală

- să fie constient de interactiunea mutuală între munca si viata personală si să lupte pentru un bun
echilibru între ele

3. Aspecte stiintifice

- să cunoască principiile generale, metodele, conceptele cercetarii stiintifice si principiile fundamentale

ale statisticii: incidenta, prevalenta, valoare predictivă etc

- să aiba o cunoastere perfectă a datelor stiintifice despre patologie, simptome si diagnostic, terapie si
prognostic, epidemilogie, teoria deciziei, a formării ipotezelor si rezolvarea problemei, despre medicina
preventivă

- să fie capabil să consulte, să citească si să evalueze literatura medicală în mod critic

- să dezvolte si să mentină continuitatea în educatia medicală si îmbunătătirea calitătii

2. Cabinetul şi echipa de lucru a M.F

Cabinetul:
Trebuie să asigure accesibilitatea pacienţilor la asistenţa medicala;

cabinetul de MF să fie situat cât mai aproape de domiciliul pacienţilor sau să existe mijloace de transport
corespunzător până la cabinet;

să aibă program de lucru corespunzător;

Trebuie să asigure desfăşurarea activităţiilor medicale curente: a consultaţiilor, tratamamentelor, a unor

investigaţii, păstrării instumentelor şi aparatelor, sterilizarea instrumentelor, păstrarea unor documente,
procesului de învăţământ.

Dotarea cabinetului cu aparate si instrumente:

stetoscop canule rectale, uretrale,

vaginale
tensiometru aparat de sterilizare
trusă completa de mică instrumentar
termometru
chirurgie
microscop
ciocan de reflexe
valve ginecologice si pense
hemoglobinometru
apasator de limba (spatule) de col
analyser
deschizator gura centimetru de croitorie
oftalmoscop
masă ginecologică seringa Guyon pt. Spalaturi
auriculare otoscop
cântar adulţi
atele Kramer EKG
cântar sugari
sonda spalaturi gastrice ecograf
taliometru
trusă urgenţă computer
pelvimetru
cutii de instrumente imprimantă
negatoscop pt. radiografii

Trusa de urgenta:

acid acetilsalicilic 10 cp. distonocalm 10 cp. imodium 10 cp.

algocalmin 10 cp.+ 10 fiole digoxin 10 cp. nitroglicerina 10 cp.

antinevralgic 10 cp. furosemid 10 cp. + 10 fiole paracetamol 10 cp.

piafen 10 cp. betadine 1 fl. calciu gluconic 5 fiole

no-spa 10 cp. + 10 fiole perogen 20 tb. glucoza 5% 2fl.

(250ml/500ml)
smecta 5 plic. gelaspon (similar) 1 cut.
ser fiziologic 2fl.
ranitidina 10 cp. fese si comprese sterile 5
(250ml/500ml)
pachete
metoclopramid 10 fiole
seringi: 5x2ml, 5x5ml,
leucoplast 2 role
ketonal 10 fiole 5x10ml
adrenalina 5 fiole
scobutil 10 fiole truse perfuzie x2
hidrocortizon de hemisuccint
oximed spray 1 flc. vata 1 pachet
5 fiole (100 mg) / 10 fiole
alcool sanitar 1 fl. (25mg) garou 1 buc.

Echipa de lucru a medicului de familie: asistentă de cabinet; asistentă de ocrotire; moaşă;

asistentă de igienă; asistentă pe probleme sociale; secretară.

Sarcinile membrilor echipei de lucru:

Medicul de familie:

Asigura asistenţă medicala curentă de diagnostic şi tratament pentru bolile acute;

Asigura asistenţă medicala primară în urgente medico-chirurgicale;

Asigura prevenţia, diagnosticul şi tratamentul bolilor infecţioase;

Asigura prevenţia şi diagnosticul bolilor cronice;

Asigura asistenţa medicală a mamei şi copilului;

Asigura educaţia sanitară şi educaţia pentru sănătate;

Asigura planificarea familială;

Realizeaza anchete epidemiologice;

Asigura depistarea precoce a unor îmbolnăviri;

Asigura controlul condiţiilor de igienă a mediului;

Asigura asistenţa medicală la domiciliu;

eibereaza certificate privind starea de sănătate a populaţiei.

Asistenta de cabinet:

primeşte pacientul care vine la cabinet;

identifică problemele pentru care a venit pacientul;

face selecţia pacienţilor, semnalând eventualele urgenţe;

contribuie la buna desfăşurare a consultaţiilor;

efectuează tratamentele injectabile prescrise de MF;

participă la efectuarea vaccinărilor;

sterilizeaza instrumentarul;

păstrează instrumentele şi aparatele în stare de funcţionare;

face educaţie sanitară;

ţine evidenţa tratamentelor efectuate.

Asistenta de ocrotire:

împleteşte activitatea de asistentă medicală cu cele de promovare a sănătăţii şi asistenţă socială;

se ocupă de sănătatea individului, a familiei şi colectivităţii;

urmăreşte identificarea precoce a imbolnavirilor;

asigură suport medical, social şi familial bolnavilor;

acordă atenţie deosebită persoanelor cu risc crescut (copii sub 1 an, bătrâni);

ţine evidenţa bolilor sociale şi problemelor medico-sociale.

Moaşa:

tine evidenta femeilor tinere;

depistează cât mai precoce femeile gravide;

confirmă împreună cu specialistul sarcina şi vârsta ei;

ţine evidenţa gravidelor si leuzelor;

vizitează periodic femeile gravide;

urmareste in special gravidele cu risc crescut;

urmareste evolutia leuziei.

Asistenta de igiena:

Tine evidenta obiectivelor igienico-sanitare (crese, gradinite, scoli, cantine, restaurante, piete);

Stabilieste un plan de vizitare periodica a obiectivelor igienico-sanitare;

Intocmeste procesele verbale de constatare;

Asigura respectarea conditiilor igienico-sanitare in obiectivele respective;

Participa la depistarea si combaterea focarelor de boli infectioase;

Participa la efectuarea vaccinarilor.

3. Activitatea preventivă in M.F

Tipul de prevenţie scopul mijloacele

1. Prevenţia primară Prevenirea apariţiei - examene medicale de bilant

bolilor
- imunizări

- identificarea si combaterea factorilor de

risc intern

- asigurarea optima a nevoilor

- respectarea igienei personale

- stil de viata corespunzator

- preventia specifica

- combaterea factorilor patogeni

- combaterea factorilor de risc extern

- educatie sanitara

2. Prevenţia Depistarea precoce - examene medicale de bilant

secundară al bolilor
- identificarea factorilor de risc

- sesizarea semnelor minime de boala

- screeningul

3. Prevenţia terţiară Prevenirea - examene medicale de bilant

complicaţiilor şi
- depistarea precoce a bolii
recuperarea
- initierea tratamentului corespunzator

- educatia terapeutica a bolnavului

- supravegherea tratamentului

- combaterea factorilor de risc

- sesizarea în timp util a modificărilor

- evaluarea evolutiei bolii

- reconsiderarea tratamentului

- recuperarea bolnavului
Prevenţia primară este realizată de medicul de familie alături de igienişti (care se ocupă predominant
de mediu şi colectivitate). Acest tip de prevenţie cuprinde:

a) acţiuni de prevenire asupra individului

- acţiuni preventive nespecifice:

- educaţia pentru sănătate: cuprinde predarea cunoştinţelor generale de igienă corporală, de igiena
alimentaţiei, igiena locuinţei, igiena mediului, prevenirea bolilor infecţioase, combaterea factorilor de risc;
fiecare individ trebuie să-şi cunoască nevoile energetice, plastice şi informaţionale precum şi limitele de
solicitare a organismului. Educaţia se poate realiza prin mai multe metode: discuţii individuale, convorbiri
în grupuri de indivizi, lecţii cu elevii, prelegeri, conferinţe, articole, broşuri, postere.

- combaterea factorilor de risc intern se realizează cu ajutorul anamnezei şi examenului clinic întocmind
riscograma factorilor genetici şi de mediu:

- prevenţia specifică se realizează prin vaccinări împotriva unor boli infecţioase la persoanele cu
receptivitate crescută pentru acestea.

b) Acţiuni preventive asupra familiei sunt îndreptate spre:

- factorii genetici. Medicul de familie trebuie să diagnosticheze tulburările genetice, să ia măsuri de

prevenire prin sfatul genetic sau consultaţia prenatală, să combată modificarea factorilor genetici de către
radiaţiile ionizante, substanţe teratogene, infecţii virale.

- modul de alimentaţie legat de modul de păstrare a alimentelor, asigurarea necesarului energetic şi

plastic, ritmul de alimentare

- condiţiile de locuit cuprind date despre suprafaţă, temperatură, poluare chimică, sonoră, infecţioasă,
aprovizionarea cu apă, evacuarea reziduurilor.

- stilul de viaţă legat de obiceiuri neadecvate, prepararea necorespunzătoare a hranei, nerespectarea

orelor de odihnă.

c) Acţiuni asupra mediului implică urmărirea prin metode organoleptice, fizice, chimice, biologice a:

- factorilor fizici: radiaţii, zgomotul, presiunea, temperatura

- factori chimici: plumb, cadmiu, detergenţi, pesticide

- factori biologici: virusuri, bacterii, paraziţi, ciuperci

- factori sociali: aglomerarea urbană, stresul psihosocial, şomajul, sărăcia

Prevenţia secundară este reprezentată de diagnosticul cât mai precoce a bolii. Acest tip de activităţi
preventive se realizează pe mai multe căi:

- în cadrul consultaţiilor curente la solicitarea pacientului diagnosticul se realizează pe seama

simptomelor clinice, a factorilor de risc, a investigaţiilor paraclinice.
- Prin intermediul controlului periodic, care permite punerea în evidenţă a unor boli asimptomatice la
persoane aparent sănătoase
- Prin intermediul screeningului se realizează depistarea activă, în masă, a unor boli cu prevalenţă mai
mare de 1%, ca de exemplu cancerul şi tuberculoza. Screeningul se realizează de o echipă pregătită, în
timpul unor campanii organizate, prin folosirea unor teste simple, ieftine, sigure ce se aplică întregii
populaţii.

Prevenţia terţiară urmăreşte prevenirea complicaţiilor şi a agravării unei boli. Acest tip de prevenţie
implică urmărirea periodică, foarte atentă a pacienţilor cu boli cronice aflaţi în tratament. În acest fel se
realizează îmbinarea între activitatea curativă şi cea preventivă.

Prevenţia specifică este o metodă de profilaxie individuală care realizează prevenirea unei anumite
boli. În cazul bolilor contagioase aceste activităţi se realizează prin imunizare activă (vaccinare) sau
imunizare pasivă.

1. Vaccinarea se poate realiza la diferite persoane:

a) la copii calendarul vaccinării în ţara noastră este:

vârsta vaccinul

naştere BCG, HB1

2 luni DTP1, HB2

4 luni DTP2

6 luni DTP3, HB3

2-7 luni VPOT1

4-9 luni VPOT2

9- 15 luni VVR1

10-17 luni VPOT3

12 luni DTP4

30 luni DTP5

6-7 ani DT, VPOT4, VVR2

14 ani DT, BCG

b) pentru călătorii se fac:

- vaccinarea antimalarică care este valabilă 10 ani pentru călătorii în Africa şi America intertropicală
- vaccinarea antiholerică este valabilă 6 luni

- vaccinare antitetanică şi antipoliomielitică dacă ultimul rapel este de peste 10 ani

c) pentru persoanele cu risc crescut care călătoresc se indică:

- vaccinare antitifoidică, antiholerică, antihepatită virală B, antimeningococică, BCG (la persoanele sub 30
ani cu reacţie la PPD negativă)

- imunoglobuline oferă protecţie împotriva hepatitei virale A.

2. Imunizarea pasivă se realizează prin seruri imune (antidifteric, antitetanic, antigangrenos, antirabic,
antibotulinic, anticărbunos) sau imunoglobuline în infecţii bacteriene (stafilococie, meningococ,
pneumococ, E. Coli, B. Pertussis) sau în infecţii virale în primele zile de infecţie (în rujeolă, rubeolă, hepatită
acută virală, rabie, gripă)

3. Prevenţia specifică în cazul unor boli necontagioase:

a) rahitismul:

- prenatal - la gravida se administrează în ultimul trimestru vitamina D fie două doze stos a câte 200000
U.I. la începutul luni a7a şi a9a, sau începând din luna a7a câte 500 U.I. zilnic în anotimpuri însorite şi 1000
U.I. în anotimpuri reci.

- postnatal - la sugar se face profilaxie medicamentoasă: se administrează 800.000-1.200.000 U.I. vitamina

D2 sau D3, fie câte 200.000 U.I. la 4-14 zile, 2,4,6 luni i.m. apoi la 9, 12, 18 luni p.o., ulterior 500-1000 U.I.
(1-2 picături) p.o. zilnic în anotimpurile reci (septembrie- aprilie) până la 4 ani, fie se administrează zilnic
500-1000 U.I. de la 7 zile până la 18 luni, în lunile reci ajungând până la 1500 U.I. apoi continuându-se ca
mai sus.

Profilaxia igienodietetică se face prin alimentaţie corectă: lapte matern obligatoriu până la 3 luni şi apoi
diversificare corectă, plimbări în aer liber de la 7-10 zile vara şi de la 3-4 săptămâni iarna, camera sugarului
va fi însorită şi bine aerisită, măsuri de călire a organismului (baie zilnică, duş, frecţii, masaj, gimnastică
pasivă), ghete cu talpă flexibilă până la 3 ani, copilul nu va fi obligat să stea în picioare.

b) guşa endemică prin administrarea de iod

c) anemia feriprivă la gravide prin administrarea de fier în trimestrul trei

4. Probleme medicale ale omului sanătos

Asistenta medicala a omului sanatos se poate confunda intr-o anumita masura cu preventia primara, adica
cu prevenirea bolilor. Dar ea reprezinta mai mult decat o preventie primara datorita faptului ca ea
urmareste nu numai o prevenire a bolilor, ci si o imbunatatire a starii de sanatate.
Nevoile medicale ale omului depind de etapa de viata in care se afla. Unele vor fi nevoile medicale ale
unui sugar si altele ale unui adolescent, sau ale unui longeviv.
Principalele nevoi medicale ale omului sanatos in diferite etape de viata sunt in rezumat urmatoarele:

Perioada intrauterina

- Asigurarea dezvoltarii normale a fatului

- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Alimentatia corespunzatoare a gravidei
- Evitarea unor carente alimentare
- Respectarea unui stil de viata corespunzator
- Administrarea de fier si de vitamina D
- Tratamentul bolilor preexistente sarcinii
- Evitarea unor boli infectioase
- Evitarea consumului de alcool, tutun, droguri, medicamente
- Depistarea eventualelor boli genetice
- Urmarirea dezvoltarii fatului
- Prezentatia fatului
- Asistenta la nastere

Nou-nascutul

- Evaluarea starii de sanatate

- Asigurarea ingrijirii corespunzatoare
- Alimentatia corecta
- Insistarea pe alimentatia la san
- Depistarea factorilor de risc
- Prematuritatea
- Dismaturitatea
- Efecturea unor vaccinari
- Urmarirea dezvoltarii psihosomatice
Sub un an

- Asigurarea ingrijirii corespunzatoare

- Asigurarea unei alimentatii corecte
- Diversificarea corecta a alimentatiei
- Evitarea carentelor alimentare
- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Administrarea de vitamina D si de fier
- Asigurarea unui climat afectiv
- Efectuarea unor vaccinari
- Urmarirea dezvoltarii psihosomatice

Copil mic

- Asigurarea ingrijirii corespunzatoare

- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Asigurarea unei alimentatii corecte
- Evitarea carentelor alimentare
- Asigurarea unui climat afectiv
- Insusirea unor deprinderi de igiena personala
- Efectuarea unor vaccinari
- Urmarirea dezvoltarii psihosomatice

Prescolar

- Asigurarea ingrijirii corespunzatoare

- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Asigurarea unei alimentatii corecte
- Evitarea carentelor alimentare
- Asigurarea unui climat afectiv
- Insusirea unor deprinderi igienice
- Efectuarea unor vaccinari
- Adaptarea la colectivitate
- Prevenirea accidentelor si a bolilor

Scolarul mic

- Asigurarea ingrijirii corespunzatoare

 - Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Evitarea carentelor alimentare
- Educatia sanitara a copilului in vederea insusirii deprinderilor igienice
- Adaptarea la programul scolar
- Respectarea orelor de odihna, repausul activ, somnul
- Asigurarea unui climat afectiv
- Efectuarea unor vaccinari
- Respectarea normelor de igiena scolara
- Practicarea exercitiului fizic
- Prevenirea accidentelor si a bolilor infectioase
- Urmarirea dezvoltarii psihosomatice

Pubertatea

- Asigurarea conditiilor corespunzatoare

- Asigurarea unei alimentatii corecte
- Evitarea carentelor alimentare
- Respectarea unui stil de viata corespunzator
- Educatia sanitara in vederea respectarii normelor de igiena personala
- Evitarea fumatului, a consumului de alcool si droguri
- Evitarea bolilor cu transmitere sexuala
- Practicarea exercitiilor fizice
- Urmarirea dezvoltarii psihosomatice si sexuale
- Socializarea

Adolescenta

- Asigurarea conditiilor corespunzatoare

- Asigurarea unei alimentatii corecte
- Evitarea carentelor alimentare
- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Respectarea unui stil de viata corespunzator
- Educatia sanitara
- Respectarea normelor de igiena personala
- Evitarea fumatului, a consumului de alcool si droguri
- Educatia sexuala in vederea evitarii bolilor cu transmitere sexuala sau a unor sarcini nedorite
- Practicarea exercitiilor fizice
- Urmarirea dezvoltarii psihosomatice si sexuale
Adultul tanar

- Respectarea unui stil de viata corespunzator

- Respectarea unei alimentatii corecte
- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Respectarea unui stil de viata corespunzator
- Educatia sanitara
- Evitarea fumatului, a consumului de alcool si droguri
- Evitarea bolilor cu transmitere sexuala
- Educatia sexuala
- Insusirea cunostintelor necesare pentru cresterea copiilor
- Controlul starii de sanatate a tinerei femei in vederea sarcinii
- Practicarea exercitiilor fizice
- Adaptarea tinerilor la viata familiala

Adultul matur

- Respectarea unui stil de viata corespunzator

- Respectarea unei alimentatii corecte
- Evitarea fumatului, a consumului de alcool si droguri
- Practicarea exercitiilor fizice
- Insusirea cunostintelor necesare pentru cresterea copiilor
- Respectarea perioadelor de odihna
- Asigurarea unui climat familial corespunzator

Presenescenta

- Respectarea unui stil de viata corespunzator

- Respectarea unei alimentatii corecte
- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Evitarea fumatului, a consumului de exagerat alcool
- Depistarea precoce a bolilor cronice
- Tratamentul corect al bolilor cronice in vederea prevenirii complicatiilor
- Determinarea varstei biologice
- Incetinirea procesului de imbatranire
- Depistarea semnelor de menopauza
- Combaterea osteoporozei
- Sustinerea psihologica a individului
- Urmarirea mai atenta a starii de sanatate a individului
Varstnicul

- Respectarea unui stil de viata corespunzator

- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Depistarea precoce a eventualelor complicatii
- Combaterea depresiei
- Sustinerea psihologica a individului
- Adaptarea la statutul de pensionar

Batranul

- Respectarea unui stil de viata corespunzator

- Identificarea si combaterea factorilor de risc
- Abandonarea fumatului si a consumului de alcool
- Tratamentul corect al bolilor cronice
- Depistarea precoce a complicatiilor
- Combaterea depresiei, a stresului provocat de moartea partenerului
- Combaterea singuratatii
- Sustinerea psihologica a individului

Longevivul

- Supravegherea continua
- Tratamentul corect al bolilor cronice si al complicatiilor aparute
- Respectarea unui regim igieno-dietetic
- Combaterea tulburarilor psihice de involutie
- Sustinerea psihologica a individului
- Efectuarea tratamentelor paliative si terminale
 5. Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane

6. Nevoile medicale ale diferitelor etape de dezvoltare

Intrauterina Fecundatie – 9 luni

Nou-nascut 0-30 zile
Copil sub un an 1-12 luni
Copil mic 1-3 ani
Copil prescolar 4-6 ani
Scolar mic 7-10 ani
Pubertate 11-15 ani
Adolescenta 16-18 ani
Adult tanar 19-35 ani
Adult matur 35-50 ani
Presenescenta 51-60 ani
Varstnic 61-75 ani
Batran 76-85 ani
Longeviv Peste 86 ani

PERIOADA DE DEZVOLTARE INTRAUTERINA

Prima etapa in aparitia si in dezvoltarea fiintei umane este reprezentata de perioada intrauterine. Istoria
fiecarei fiinte umane incepe din momentul fecundatiei, adica din momentul in care spermatozoidul se
uneste cu ovulul. Astfel, din cele doua celule haploide, care contin fiecare cate o garnitura simpla de 23
de cromozomi, apare celula-ou, sau zigotul care este o celula diploida cu un set dublu de cromozomi.
Dupa ce a aparut prin fecundare in treimea superioara a trompei, oul va cobori in cavitatea uterina,
impins de miscarile peristaltice ale trompei si de miscarile cililor vibratili, oul va ajunge in 3-4 zile in
cavitatea uterina, unde se nideaza si se va dezvolta pana la nastere.

Factori de risc:

- Uteroplacentari: placenta praevia, hidramniosul, mola hidatiforma, distociile, ruptura prematura

de membrane
- Virali: rubeola, gripa, rujeola, herpesul, HIV, citomegalovirus
- Microbieni: sifilis, listerioza, TBC, infectii urinare, gonoree
- Parazitari: toxoplasmoza, candidoza, trihomonas
- Imunitari: incompatibilitate de Rh, anemia eritroblastica, icterul nuclear
- Toxici: alcool, tutun, mercur, plumb, insecticide
- Medicamentosi: testosteron, progesteron, cloramfenicol, tetracicline, streptomicina,
aminopterina
- Endocroni: diabet, boala Addison, hipertiroidia, hipoparatiroidia
 - Actinici: raze X, raze gamma, raze UV
- Factori generali: varsta, greutatea, inaltime, numar sarcini
- Antecedente ginecologice
- Boli asociate: cardiopatii, hipertensiune, anemii, nefropatii, boli infectioase, boli endocrine, boli
metabolice, lupus
- Intoxicatii cronice

Pentru depistarea precoce se iau in considerare urmatoarele probleme:

- Anomalii cromozomiale
- Tulburari biochimice
- Alimentatia gravidei
- Factori psihosociali

PERIOADA DE DEZVOLTARE 0-30 ZILE (NOU-NASCUT)

Particularitati:
- Crestere rapida staturo-ponderala;
- in primele 2-3 zile de la nastere este normala o pierdere in greutate cu aprox. 10% din
greutatea de la nastere, urmata de o crestere accelerata ulterior – astfel, din a doua
saptamana de viata de obicei nou-nascutul isi recastiga greutatea de la nastere;
- Temperatura corpului se regleaza mai greu;
- Fontanelele sunt plate si moi;
- Circumferinta craniana a nou-nascutului e de aprox. 32-37 cm, crescand cu aproape 3 cm
in prima luna; de obicei, diferenta dintre fetite si baieti in ceea ce priveste circumferinta
craniana e de 1 cm, mai mare la cei de gen masculin;
- Existenta unor fenomene caracteristice: scaderea fiziologica in greutate, icterul fiziologic,
criza genitala, febra de sete, albuminuria fiziologica, meconiul;
- Slaba dezvoltare a scoartei cerebrale si deci si a functiilor de relatie cu predominanta
centrilor subcorticali;
- Importanta imunitatii transmise transplacentar;
- Deficienta functiilor de bariera de protectie a pielii si a mucoaselor;
- Riscul infectiilor;
- Patologia dominata de malformatii congenitale si afectiuni legate de actul nasterii
(traumatisme, infectii).
Factorii de risc mai importanti pentru aceasta perioada:

 Lipsa alimentatiei naturale.

 Sarcina patologica, patologia obstetricala.
 Prematuritatea, greutatea mica la nastere, bolile induse prenatal.
 Prezenta unor probleme de sanatate la genitori, retardul mintal si tulburarile de personalitate ale
acestora.
 Nivelul educational redus al parintilor, consum de alcool, de drog in familie.
  Ingrijirea deficitara a copilului, neglijarea.
 Conditii economice precare, locuinta necorespunzatoare
 Mama adolescenta.

Pentru depistarea precoce se iau in considerare urmatoarele probleme:

 Tulburarile de dezvoltare ponderala.

 Deficitele nutritionale (anemia, rahitismul).
 Tulburarile de dezvoltare neuro-psihica.
 Deficientele senzoriale (vaz, auz).
 Displazia coxo-femurala.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 1 LUNA - 1 AN

Particularitati:

- Crestera staturo-posturala continua in ritm rapid;

- In perioada 0-3 luni, copilul ia in greutate aprox. 150-200 g/saptamana, 100-150 g/saptamana in
urmatoarele 3 luni si 70-90 g/saptamana in lunile 7-12;
- In ceea ce priveste lungimea, copilul creste in primle 3 luni cu aprox. 3.5 cm/luna, cu 2 cm/luna in
lunile 3-6 si cu 1.2-1.5cm/luna in lunile 7-12;
- Circumferinta craniana se dezvolta cu aprox. 2 cm pe luna in primele 2 luni, apoi cu 1.5 cm pana
la 4 luni, cu 1 cm/luna in perioada 7-9 luni si cu 0.5 cm/lina in perioada 9-12 luni;
- Fontanela posterioara se inchide la 4-7 luni si tot atunci se stabilizeaza culoarea ochilor;
- De la 12 luni se poate inchide si fontanela anterioara;
- Dezvoltarea trepta a functiilor de relatie;
- Dezvoltarea functiei locomotorii care largeste sfera de cunoastere a copilului;
- Aparitia primului sistem de semnalizare;
- Aparitia dentitiei (primii fiind incisivii centrali inferiori, apoi cei superiori) si dezvoltarea functiei
digestive, care permit diversificarea alimentatiei;
- Dezvoltarea imunitatii active proprii cu reducerea rolului imunitatii transplacentare;
- Patologia dominata de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii.

Factorii de risc mai importanti pentru aceasta perioada:

 Lipsa alimentatiei naturale.

 Sarcina patologica, patologia obstetricala.
 Prematuritatea, greutatea mica la nastere, bolile induse prenatal.
 Prezenta unor probleme de sanatate la genitori, retardul mintal si tulburarile de personalitate ale
acestora.
 Nivelul educational redus al parintilor, consum de alcool, de drog in familie.
 Ingrijirea deficitara a copilului, neglijarea.
 Conditii economice precare, locuinta necorespunzatoare
 Mama adolescenta.

Pentru depistarea precoce se iau in considerare urmatoarele probleme:

  Tulburarile de dezvoltare ponderala.
 Deficitele nutritionale (anemia, rahitismul).
 Tulburarile de dezvoltare neuro-psihica.
 Deficientele senzoriale (vaz, auz).
 Displazia coxo-femurala.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 1-3 ANI (DE COPIL MIC)

Perioada de dezvoltare 1-3 ani se caracterizeaza in principal prin urmatoarele:

 Ritmul de crestere diminuat mult.

 Dezvoltarea motorie este foarte importanta, locomotia fiind castigul major, urmat de
coordonarea ochi-mana.
 Se dezvolta o tendinta marcata spre autonomie ceea ca face ca familia sa se afle in fata unor
probleme mai deosebite privind ingrijirea si educatia.
 Se fac achizitii importante in procesul de socializare.

Probleme de patologie mai frecvent intalnite in aceasta perioada sunt: infectiile acute virale
cu localizare respiratorie in primul rand dar si digestiva, otita acuta, deficitele nutritionale in
special anemia prin deficit de fier, bolile alergice, accidentele.

Factori de risc:

 Accidentele, intoxicatiile.
 Greselile alimentare.
 Carenta afectiva sau supraprotectia.
 Conditiile necorespunzatoare de ingrijire, conditiile economice precare.

Pentru depistarea precoce se iau in considrerare urmatoarele probleme:

 Tulburarile de dezvoltare staturo-ponderala.

 Deficitele nutritionale in special anemia prin deficit de fier.
 Tulburarile de dezvoltare neuro-psihica.
 Deficientele senzoriale, tulburarile de vorbire.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 4-6 ANI ( DE PRESCOLAR)

Perioada de prescolar este o perioada in care se produc schimbari importante care fac copilul apt pentru
procesul de scolarizare. In acest interval de timp cei mai multi copii sunt dusi la gradinita, fiind pusi in
situatia de a se adapta la colectivitate si de a depasi separarea de familie.

Caracteristicile importante ale perioadei sunt:

 Dezvoltarea importanta a motricitatii ceea ce permite copilului sa participe la activitati tot mai
complicate.
  Este o perioada de invatare intensa, in care creste capacitatea intelectuala si se produce o
dezvoltare importanta a limbajului.
 Emotiile devin mai stabile, se dezvolta capacitatea copilului de a stabili legaturi cu copiii si cu alti
adulti decat parintii.
 Se dezvolta mult imaginea corporala.

Problemele de patologie intalnite mai frecvent in aceasta perioada sunt: infectiile acute
virale cu localizare in special respiratorie a caror incidenta este in crestere ca urmare a intrarii
majoritatii copiilor in colectivitate, bolile alergice, parazitozele,accidentele, intoxicatiile.

Factorii de risc mai importanti:

 Accidentele.
 Neglijarea, abuzarea.
 Carentele nutritionale.
 Problemele de adaptare la colectivitate.

Pentru depistarea precoce se iau in considerare urmatoarele probleme:

 Retardul cresterii staturo-ponderale.
 Deficitul nutritional.
 Tulburarile de dezvoltare neuro-psihica.
 Deficientele senzoriale.
 Tulburarile de statica, de postura, piciorul plat.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 7-10 ANI ( DE SCOLAR MIC)

Perioada de dezvoltare 7-10 ani aduce schimbari importante in viata copilului prin intrarea in scoala,
adaptarea la procesul de scolarizare fiind sarcina majora.

Cele mai importante elemente care caracterizeaza copilul in aceasta perioada sunt:

 Dezvoltarea somatica este inca mai lenta, dar constanta; spre sfarsitul perioadei, la copiii la care
se instaleaza pubertatea (este vorba in special de fete), ritmul de crestere se modifica.
 Competenta pentru activitati fizice creste, copilul devine apt sa controleze moduri variate de
locomotie.
 Copilul devine capabil sa foloseasca gandirea pentru a rezolva probleme mai complexe, isi sustine
pareri diferite de ale altora, intelege si poate sa adere la reguli si standarde impuse de altii.
 Prin procesul de educatie se poate dezvolta un simt al harniciei, al realizarii.

Problemele de patologie mai frecvent intalnite sunt: infectiile acute virale de cele mai multe ori limitate
la nivelul aparatului respirator superior, cariile, malocluzia, parazitozele intestinale; in aceasta perioada
creste numarul cazurilor cu manifestari de natura emotionala (ex.durerile abdominale, cefaleea), precum
si problemele legate de adaptarea scolara.
Factorii de risc mai importanti:
 Accidentele.
 Greselile de alimentatie.
 Neglijarea, abuzarea.
 Conditiile economice precare, problemele familiale ca decesul, divortul, relatiile inadecvate
parinti-copil.
 Fumatul, drogul.

Depistarea urmareste urmatoarele probleme:

 Tulburarile de crestere staturo-ponderala.
 Deficitele de nutritie.
 Retardul dezvoltarii neuro-psihice, tulburarile de comportament, problemele legate de adaptarea
scolara.
 Deficientele senzoriale.
 Anomalile dentare.
 HTA
 Tulburarile de statica, piciorul plat.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 11 - 18 ANI ( PUBERTATE SI ADOLESCENTA)

Adolescenta este perioada de tranzitie intre copilarie si perioada de adult.

Intre stadiile de evolutie a adolescentei nu se poate face o delimitare neta, fiecare copil parcurgand
anumite transformari in raport cu maturarea pubertara si cu alti factori care imprima un ritm individual
de dezvoltare si parcurgere a etapelor.

Perioada de adolescenta se caracterizeaza in esenta prin:

 Dezvoltare si maturare pubertara.

 Crestere somatica rapida si maturizare osoasa.
 Dezvoltare psihica importanta pe plan cognitiv, emotional, social, cu stabilirea identitatii si
independentei.

Perioada de adolescenta este una dintre perioadele cu cea mai buna stare de sanatate.
Mortalitatea este foarte mica, inbolnavirile curente sunt in general usoare, mai frecvent de etiologie
virala. Problema esentiala in ingrijirea adolescentului este acomodarea medicului cu schimbarile
pe care le aduce dezvoltarea psiho-sociala si emotionala, schimbari care pot influenta
comportamentul, cu repercursiuni pentru sanatate. In adolescenta exista anumite aspecte specifice,
a caror incidenta este in crestere si care trebuie cunoscute de catre medic si familie, cele mai
importante fiind: manifestarile psihofiziologice, depresia, problemele de adaptare scolara, violenta
fizica, infectiile cu transmitere sexuala, tulburarile de comportament alimentar.

Factorii de risc mai importanti in aceasta perioada sunt:

  Accidentele.
 Greselile alimentare.
 Lipsa activitatii fizice.
 Fumatul, consumul de alcool, de drog.
 Relatiile inadecvate cu familia.
 Sex neprotejat

In activitatea de depistare se vor urmari:

 Tulburarile de dezvoltare staturo-ponderala, deficitele de nutritie.

 Deficitele senzoriale.
 Tulburarile de comportament, problemele de adaptare scolara.
 Depresia, bulimia si anorexia nervoasa.
 Scolioza idiopatica, piciorul plat.
 HTA.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 19-35 ANI

Desi din punct de vedere somatic, tanarul este aproape complet dezvoltat, desi din punct de vedere fizic
el ar putea trai independent, de obicei tanarul nu este inca suficient de dezvoltat din punct de vedre
psihic, economic si social.

Factori de risc:

 Problemele sexuale (educatia contraceptiva si planificarea familiala)

 Sarcina
 Infertilitatea

PERIOADA DE DEZVOLTARE 35-50 ANI

Nevoile in substante plastice si energetice depind de munca pe care o efectueaza, de sex si de starea
fiziologica. Aproximativ 50-65% din nevoile calorice ale adultului matur vor fi asigurate de hidrocarburi,
15-25% de lipide si 10-15% de proteine.

Adultul matur are o capacitate fizica si intelectuala maxima pe care o pune de obicei in slujba familiei si a
societatii. El are o eficienta sociala foarte mare. Se simte in putere si poate sa desfasoare munci fizice si
intelectuale intr-un ritm sustinut. Poate sa faca fata numeroaselor probleme cu care este confruntat si
stresului cotidian.

Cu toate acestea, capacitatile fizice si intelectuale ale adultului matur incep sa scada.
Factori de risc:

 Menopauza
 Cresterea incidentei bolilor cronice

PRESENESCENTA

Pe langa scaderea functiei de reproducere, procesul de involutie se intersecteaza si cu alte aparate si

organe, printre care aparatul circulator, aparatul locomotor si cel respirator, dar procesul de involutie nu
este sincron si nici uniform.

Factori de risc:

 Andropauza
 Accentuarea manifestarilor clinice ale bolilor cronice
 Alzheimer

In activitatea de depistare se vor urmari:

 Bolile cronice (ateroscleroza, HTA, diabet zaharat)

 Obezitatea
 Cardiopatia ischemica
 Accidentele vasculare cerebrale

ETAPA DE VARSTNIC

Este etapa de trecere spre batranete, in care organismul inregistreaza o serie intreaga de modificari din
ce in ce mai evidente. Majoritatea functiilor sunt reduse, iar randamentul individului incepe sa scada.
Capacitatea de efort este redusa ca urmare a scaderii debitului cardiac, a capacitatii vitale si a masei
musculare. In aceste conditii, si nevoile individului se reduc. Datorita scadeii numarului de neuroni, a
meditorilor sinaptici si fluxului sanguin cerebral, treptat incepe sa fie afectata si capacitatea intelectuala.

Factori de risc:

 Cresterea vulnerabilitatii organismului

In activitatea de depistare se vor urmari:

  Bolile cronice
 Dementa senila
 Ateroscleroza cerebrala
 Accidentele vasculare cerebrale

ETAPA DE BATRANETE

Batranul devine din ce in ce mai susceptibil si tot mai vulnerabil diversilor factori patogeni. El este tot
mai vulnerabil variatiilor de temperatura, infectiilor, traumatismelor, precum si complicatiilor pe care le
poate produce bolile cronice.

Factori de risc:

 Agravarea bolilor cronice

In activitatea de depistare se vor urmari:

 Ateroscleroza
 Osteoporoza
 Scaderea imunitatii
 Escarele

ETAPA DE LONGEVITATE

La aceasta varsta ajung mai ales persoanele sanatoase, cu o buna zestre genetica si care au dus o viata
cumpatata. Cu toate acestea, individul ajuns la aceasta varsta devine tot mai fragil si vulnerabil.
Rezistenta organismului si capacitatea lui de adaptare se reduce tot mai mult.

Factori de risc:

 Infarctul miocardic
 Insuficienta cardiaca
 Accidentele vasculare cerebrale
 Tumorile cerebrale
 Insuficienta respiratorie
 Insuficienta renala
 Insuficienta hepatica
 Cancerul