MinisterulEducatieiCulturiisiCercetarii al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie

Raport:
La practicatehnologica

A elaborat:CiuciumCistian
A coordonat:
1.Institutia de Invatamint:
Bondari Lidia _____ _____
Ciobanu Gheorghe _____ _____
2.Agentul economic:
Sef O.S Solcani: _____ _____ _____

Chisinau 2018
 Cuprins:

OcolulsilvicSolcani
 OcolulSilvicSolcani a fostconstituit in august 1999,in urmareorganizariistructurii
organizational-teritoriale a subdiviziunilorsilvice din cadrulAgentiei,,Moldsilva”(ordinal nr.148
din 07.07.1999),in bazapadurilor primate de la OS Soroca (1301,7ha)si OS Otaci (2014,2ha).In
urmaConferintei 1 de Amenajare a padurilor din 22.07.2016 OS Solcanisi-a
pastratdenumireasinumarul 1 in cadrul IS Soroca.
OcolulSilvicSolcani :maistrul Alexei Jitari ,padurarul de la IarovaValeriuCebotari ,contabila
Ada Madonici ,sefulOcoluluiSilvicSolcani

Ocolul Silvic solcani este gospodarit de Intreprinderea pentru silvicultura Soroca (IS
Soroca),administrata de Agentia ,,Moldsilva”.
Fondul forestier gospodarit de OS Solcani se afla in partea de Nord-Est a Republicii
Moldova cu o suprafata de cca.875km2 ,in teritoriul raioanelor Soroca ,Donduseni si Drochia.
Sediul ocolului silvic,ca si sediul IS Soroca,se gasestein imediata apropiere de orasul
Soroca,centru raional, la o distanta de 156km de Agentia,,Moldsilva”,40km de gara feroviara
Drochia si 43km de gara feroviara Floresti.
Limitele teritoriale ale OS Solcani sunt limite evidente ,stabile,usor de identificat in teren (in
general limitele primariilor).

In cazurile cand fondul forestier al ocolului silvic se limiteaza cu padurile altor detinatori
,limita a fost materializata cu vopsea rosie prin semnul de hotar ,,H” (OS Otaci,padurile
primariilor din zona de activitate a ocolului silvic ).
 Fondul forestier gospodarit de OS Solcani este compusn din 67 trupuri de padure care pot fi
urmarite in tabelul 1.4.1.,unde sunt indicate distantele medii de la fiecare trup de padure la sediul
ocolului silvic si IS Soroca ,garile feroviare Donduseni,Drochia si Floresti.Distantele de la
trupurile de padure pana la localitatile cele mai apropiate permit utilizarea fortei de munca locale
la lucrarile silvotehnice.

Masivele forestiere ,,Cremenciug-holosnita”si Rudi-Gavan,care acopera versantii calcarosi

abrupti ale fluviului Nistru ,sunt cele mai mari trupuri de padure si detin respectiv 17,3%si
15,5%.
In raza de activitate a OS Solcani exista vegetatie forestiera care apartine altor detinatori
primarii,privati.Evidenta acestor suprafete ,conform fisiei cadastrale centralizatoare a terenurilor
la data de 01.01.2016.
Padurile aflate in gestiunea unitatilor administrativ-teritoriale,particulare,altor institutii
statale incadrate majoritar in categoria padurilor de protectia terenurilor si solurilor si de
protectie impotriva factorilor climatici, industriali daunatori si destabilizator si
ijnclud:paduri,perdele forestiere, protectie , suprafete acoperite cu arbusti.
Regimul silvic se respecta partial,nu dispun de amenajamente silvice.Ingeneral nu se aplica
lucrari de ingrijire si conducere si sunt prezente taierile ilicite ,pasunatul,incendierile.
Caracteristica generala a acestora este urmatoarea:trupuri mici si mari dispersate ,in general
culturi silvice din ultimii 10 ani,specia de baza fiind salcamul.
Din anul 2002 a fost relansat procesul de extindere a suprafetelor impadurite in terenurile
utilizabile in agricultura:degradate,erodate acestea fiind excluse din circuitul agricol.

Loculunde am petrecutstagiul de practica

 RezervatiapeisagisticaHolosnita este o arieprotejată,
situatăînpreajma satuluiomonim din raionulSoroca, Republica Moldova (ocolulsilvicSoroca,
Holoșnița, parcelele 1, 2). Are o suprafață de 199 ha. Obiectulesteadministrat de
GospodăriaSilvică de Stat Soroca
Aria naturală include o pădure de stejar pestâncaabruptă a maluluidrept al Nistrului,
înamestec cu carpen, frasin și teiroșu cu o varietate mare de tufarișiplanteierboase rare. Înprofilul
geologic se evidențiază (de josînsus): paleozoicul inferior cu nisipuri de tip „Otaci”, creatice,
nisipurisarmato-tighecieneși calcar volân.
 Taieri de Conservare
Prin taieri de conservare se subînţelege ansamblul de intervenţii necesare de a se aplica în
arborete de vîrste înaintate, excluse definitiv sau temporar de la tăieri de regenerare, în scopul
menţinerii sau îmbunătăţirii stării lor fitosanitare, asigurării permanenţei pădurii şi îmbunătăţirii
continue a exercitării de către arboretele respective a funcţiilor de protecţie care le sunt atribuite,
prin: efectuarea lucrărilor de igienă; extragerea arborilor accidentaţi şi a celor de calitate scăzută
(rău conformaţi sau cu defecte tehnologice evidente etc.), crearea condiţiilor de dezvoltare a
seminţişurilor preexistente sau care se vor instala în diferite puncte de intervenţie
 În pădurile de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier
(subgrupa funcţională 1.5.), taierile de conservare se stabilesc în raport cu funcţia de îndeplinit,
pe bază de studii întocmite anterior sau cu ocazia amenajării pădurilor, precum şi a
recomandărilor făcute la avizarea lucrării de cercetare respectivă sau a Îndrumărilor pentru
îngrijirea, conducerea şi protecţia rezervaţiilor de seminţe şi plantajelor. Lucrările trebuie să
vizeze asigurarea unei stări cît mai bune a arboretelor, promovarea regenerării naturale în
anumite puncte şi urmărirea acestora în timp prin lucrări de îngrijire, corespunzătoare stadiului
lor de dezvoltare.
1.O parcela expusa taierilor de Conservare.

2.Resturile in urma taierilor de Conservare.

 Taieri de Igiena
Taierile de ingrijire si conducere a arboretelor au cas cop principal crearea celor mai
favorabile conditii de crestere si dezvoltare a arboretelor, ceea ce se soldeaza cu cresterea
productivitatii arboretelor.
Printaierile de ingrijire si conducere a arboretelor se modifica, in mod dirijat, compozitia,
consistenta provenienta si structura verticala a arboretului in deplina cocordanta cu telul de
gospodarire si cu compozitia-tel.
Prin taierilede ingrijire si conducere a arboretelor se regleaza starea de desime si
raporturile dintre specii si arbori in vederea proportionarii amestecului stimularii cresterii
arborilor, dirijarii procesului de eliminare naturala si ameliorarii calitative a tulpinilor arborilor.
Aplicarea la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor
este o conditie esentiala in gospodarirea naturala a padurilor.
Necesitateaaplicariilucrarilor de ingrijiresiconducere a arboretelorderivasi din faptulca se
obtine un sporsuplimentar de masalemnoasa sub forma de produsesecundare care
altfelsarpierdeprinprocesul de eliminarenaturala. Trebuieinsaaccentuatfaptulcaaplicarealucrarilor
de ingrijiresiconducereaarboretelor are cas cop prioritarimbunatatireastructuriiarboretelor sub
raportcalitativsivaloricprinpromovareaprinlucrari de selectierepetata a celormaibuneexemplare
sub aspect calitativsiprinmarirearezist 919f56j enteiarboretelor la actiuneafavorabila a
factorilorbioticisiabioticidaunatori.
1.Lemn rezultat in urma taierilor de igiena.

2.Cioata rezultata in urma taierilor de igiena

 ColectareaGhindei
Ghinda estefructul stejarului. Este o formă de achenă.Ghindelestejarului pot fi amare
(Quercus ilex subsp. ilex) saudulci (Quercus ilex subsp. ballota).
Ghinda a fostfolosită de-a lungultimpuluiatâtpentruhrănirea porcilor (fiindfoarteapreciatăși
de mistreți, alături de jir) câtși a caprinelor.
Au existattriburipreromaniceîn peninsula Iberică care obțineaufăină din
ghinde.Înzoneleundeexistă o tradițieînconsumul de ghinde, fructul se mănâncă crud sauprăjit.De
asemenea, se fabricăși o băutura din ghinde.Ghindelesuntutilizateși la confecționarea de
coliereșipăpușipentrucopii, șichiar la unelepiese de mobiliersau „bibelouri” rustice.
Ghindelesuntnuci de specii de stejarșisuntîn mod obișnuitînveliteîntr-o coajă tare, care
conține o singurăsămânță.
Întimpcemajoritateaoameniloreliminăghindacahrană, datorităexterioruluiextrem de dur,
elesuntcompletcomestibile.
Au fost de multtimp o sursăimportantă de nutriențiînculturileumane.
Pădurilebogateînghindă din America de Nord au reprezentat o mâncare de bazășiarămas la
felșiînsecolul 20, înunelepărți ale lumii.
Ghindelesuntbogateînanumitesubstanțe nutritive esențiale, în special îngrăsimișicarbohidrați,
ceeace le face atât de doritcaalimentele, mai ales dacăvăvețipierdevreodatăînsălbăticie.
 Înceeacepriveșteghindelecelemaigrase, ghindeleroșii de stejarroșiisuntextrem de grase,
darșiamare, dartoatesoiurile au un nivelrelativridicat de uleiurinaturale.
Dacăsuntețiîncăutarea de ghindădulce, celmaiaproape o vețigăsiprinpădurileeuropene.
Celemaipopularesoiuri de ghindășicele cu ceamai mare densitate de
nutriențiincludghindaverde, ghinda de stejarroșușighinda de stejaralb
Întimpcefiecare specie de ghindăestepuțindiferităînceeacepriveșteprofilulnutrițional,
majoritatea au o compozițiebogatăîncarbohidrați, grăsimișiapă.
Când vine vorba de conținutul de grăsime, mareamajoritateeste sub formă de
grăsimimononesaturate, împreună cu unelegrăsimipolinesaturateșiceamaimicăcantitate de
grăsimi saturate.
Există, de asemenea, mineralegăsiteînghinde, precumpotasiu, fier, calciușimagneziu, în plus
față de vitaminele B șiproteine

1.GHinda

2.Colectarea Ghindei
Marcaje conventionale in timpul executarii anumitor lucrari.
 Tipuri de marcaje in padure
1.Banda Orizontala-simpladelimiteazăsubparcele (areale omogene din punct de vedere
al speciilor / vârsteispeciei / densitățiiarborilor, pepiniere etc.) șiestetrasatăpeambelepărți ale
trunchiuluiunui arbore. Intersecțiiledintrelimitelesubparcelare, precumșiintersecțiileacestora cu
liniileparcelare
 2.Banda Orizontala-dubla benzile de culoaresunt separate de o bandăalbă care
înconjoarăarboreleșialăturat se află un număr. Semnificăintersecții de
liniiparcelareșidespartedouăparcelealăturat

3.Banda Verticala- Simplaesteaplicatăîn general pecreastăsaupeaxul văilor,

delimitândparcele (Unități de Amenajare - UA) forestiere.În general
înarealele montane și colinare parcela se suprapuneunui versant, limiteleeifiind date cu
miciexceptii de talveguri (liniadintrepunctele cu celemaireduse altitudini din albia minoră)
și culmi (principalesausecundare).
 4.Banda Verticala-Dubla delimiteazăUnități de Producție (UP)
sau parchete (unitățiintermediareîntreparceleșiocoale)

5.Bornele SilviceSe identificăpetoatăcircumferințaunui arbore sau a unei borne artificiale

situate la nivelul solului, prin 2 benziroșii delimitate de o bandăalbă, orizontale
Servesc la marcareapunctelorcaracteristice ale limitelorparcelelor (intersecții de
liniiparcelare, ale acestora cu limitapăduriiși a proprietății, pelimitapăduriișiînpunctele de
conturcaracterisitice), avândformășidimensiuninormate
 Bornele de beton, piatră cioplităsaupiatrănaturală (înlocuriunde nu pot fi transportate borne
de beton saupiatrăcioplită) suntamplasatepeplatforme de pământsaupiatră,
excepțiezonele inundabile unde se îngroapăadâncînpământși se semnalizeazăprin baliz

Concluzie:
In urma stagiului de practica am facut cunostinta cu amenajamentul O.S Solcani de
asemenea am participat la taieri specifice sezonului respectiv asa cum ar fi taieri de conservare
de igiena ,cum se executa lucrarile date si care este eficienta acestora in cadrul padurii si de ce
trebuie sa tinem cont in urma efectuarii lucrarilor respective.