Carnea a fost din cele mai vechi timpuri unul din produsele de baza in alimentatia

oamenilor, fie ca au vanat riscandu-si vietile sau au invatat sa creasca animalele pe care le puteau
consuma, acestia au avut nevoie de substantele nutritive pe care le ofera carnea.
Astazi carnea este in continuare o prioritate in dieta majoritatii, chiar daca nu mai trebuie
decat sa mergem la magazin pentru a ne procura acest produs, iar lipsa de efort se observa in
siluetele tot mai greoaie.
Carnea de pasăre ocupă un loc important în alimentaţia omului datorită calităţii sale. În
comparaţie cu celelalte animale domestice producătoare de carne, pasărea prezintă avantajul de a
furniza, datorită greutăţii ei corporale reduse, carne mereu proaspătă.
Carnea de pasăre se prepară repede, uşor şi are numeroase însuşiri organoleptice şi
nutritive: este săracă în calorii şi bogată în proteine (carnea albă de pui de găină are un conţinut
ridicat de proteine 21-22% iar cea roşie de pui 19-20%). Datorită structurii sale fine este uşor de
masticat şi digerat, fiind un aliment ideal pentru toate vârstele, iar pentru însuşirile sale dietetice
este recomandată în alimentaţia copiilor, bătrânilor şi convalescenţilor. De asemenea, grăsimea
din carnea de pasare are o cantitate mică de colesterol.
Carnea de pasăre conţine toţi aminoacizii esenţiali necesari alimentaţiei omului şi nu are
grăsime în interiorul sau între fibrele musculare. În plus, carnea şi organele de pasăre constituie o
sursă bogată în săruri minerale şi vitamine.
Pe plan mondial, carnea de pasăre a câştigat o poziţie foarte importantă între alimentele
de origine animală ale oamenilor atât datorită calităţilor sale nutritive cât şi a costurilor reduse în
comparaţie cu alte surse de proteine de origine animală.

Structura şi compoziţia chimică a cărnii de pasăre

Prin carnea de pasăre, în sensul larg al cuvântului, se înţelege musculatura scheletică
împreună cu ţesuturile de legătură naturală: conjunctiv, osos, gras, tendoane, aponevroze, vase
sangvine şi limfatice, nervi şi piele. Uneori în această categorie sunt cuprinse şi organele
comestibile: inima, ficatul, pipota, splina.
Spre deosebire de mamifere, carnea de pasăre are bobul mai fin, irigaţia cu sânge este
mai redusă, iar ţesutul conjunctiv este mai puţin dezvoltat. Grăsimea este depusă cu predilecţie în
ţesutul conjunctiv subcutanat, pe pipotă, pe intestine şi pe pereţii interni ai cavităţii abdominale.
La speciile găină şi curcă se întâlnesc două tipuri de musculatură: albă în zona pieptului
şi roşie în restul corpului. La tăierea diferitelor specii de păsări rezultă, pe de o parte carcase
curăţate şi organe comestibile şi pe de altă parte, subproduse necomestibile şi deşeuri.
 În compoziţia chimică a cărnii de pasăre există diferenţe destul de mari, mai cu seamă în
funcţie de specie şi starea de îngrăşare.

Carnea de pasăre, în special cea provenită de la găină şi curcă, se prepară repede, uşor şi
are numeroase însuşiri organoleptice şi nutritive; este săracă în calorii şi bogată în proteine.
Datorită structurii sale fine, este uşor de masticat şi digerat, fiind un aliment ideal pentru toate
vârstele, iar pentru însuşirile sale dietetice este recomandată mai ales pentru copii, bătrâni şi
convalescenţi.

In Uniunea Europeana pe piata carnii se subventioneaza producatorii, comerciantii,

procesatorii si exportatorii.
In privinta carnii de pasare, consumul intern pare sa fi ramas destul de stabil la 11.6MMT
Consumul de carne de pasare pe cap de locuitor este previzionat sa stea la 24.7 kg în 2020, mai
mult cu 6% decât nivelul din 2009. Acest lucru se compara cu 15.4 kg de carne de vita si manzat,
si mai putin de 2 kg de carne de oaie si capra. Cu toate acestea, perceptia consumatorilor de
carne cu privire la impactul acestora asupra mediului si a ingrijorarilor privind bunastarea
animalelor ar putea influenta cererea.
Producatorii romani de carne prefera sa exporte in Occident, unde gasesc o piata de
desfacere mai generoasa, lasand piata locala la mana importatorilor. Expertii din piata, afirma ca
situatia este cauzata de puterea de cumparare redusa, care nu permite romanilor sa cumpere
alimente de calitate.
Anul trecut, spre exemplu, potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii, Romania a
exportat 58.500 de tone de carne si preparate din pui, in valoare de 81,5 milioane de euro si a
importat cantitati de doua ori mai mari, de 93.500 tone, in valoare de 114,9 milioane de euro.
In structura exporturilor, veti descoperi ca cele mai multe vizeaza produse de calitate
superioara, de la piept de pui la diverse produse procesate - semipreparate, specialitati .Cele mai
multe importuri de carne de pui vizeaza pulpe si aripioare.
"Romanii prefera aceste produse in principal din cauza pretului mai mic. Occidentalii nu
le prea mananca. La noi, insa, din cauza saraciei, se mananca orice, asa ca imporuturile ieftine
sunt favorizate", mentioneaza Ilie Van.
Practic, firmele romanesti prefera sa iasa la export unde castiga bani buni, decat sa isi
adapteze oferta pentru piata locala. "Afara, consumatorii se uita in primul rand la calitatea
produsului, la nivelul de grasime, si apoi la pret. La noi e tocmai invers".