CURS 1

ELEMENTE GENERALE SI CONCEPTE DE BAZA PRIVIND

ALCATUIREA CLADIRILOR CIVILE
1.1 Elemente generale
Constructiile sunt produse complexe imobile, legate direct de teren si in contact cu
mediul inconjurator. Ele au rolul de a crea conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea
activitatilor umane, tinand cont de conditiile in care se desfasoara acestea si de conditiile de
mediu exterior.
Odata cu dezvoltarea societatii au aparut si posibilitatile de realizare a unor constructii
care sa corespunda, in conditii din ce in ce mai bune, necesitatilor economice, sociale, de
educatie, etc.
Constructiile au fost mai intai conditionate de caracteristicile fizico-mecanice si de
dimensiunile materialelor puse la dispozitia omului de catre natura (piatra naturala, lemn,
pamant, lut ars etc.), alcatuirea lor avand la baza experienta si reguli empirice trasmise de la o
generatie la alta, dar imbunatatite permanent.
Dezvoltarea industriala din secolul XIX a dus la aparitia unor materiale de constructie
noi, cum ar fi profilele laminate la cald din otel si imbinarile prin nituire la cald in 1830 si betonul
armat folosit de la inceputul anilor 1880.
Un exemplu in acest sens este podul de peste Dunare de la Cernavoda, realizat de
inginerul A. Saligny, utilizand o structura metalica si avand o deschidere de 191m, cea mai
mare din Europa la momentul darii sale in folosinta in 1885. Silozurile de cereale de la Braila,
Galati si Constanta au fost realizate tot de inginerul A. Saligny, incepute in anii 1884-1885,
cand a fost utilizat in premiera mondiala betonul armat prefabricat si imbinarile barelor de otel
prin sudare.

1
 Dezvoltarea societatii a facut posibila si dezvoltarea stiintelor care se ocupa de
constructii, atat in privinta conceptiei si dimensionarii pe baze stiintifice a acestora, cat si in
ceea ce priveste producerea unor materiale noi de constructie si a unor semifabricate cu
caracteristici fizico-mecanice si chimice superioare celor aflate in natura (metalul, aliajele,
betonul si betonul armat, masele plastice, etc.). Aceasta a facut posibila diversificarea si
modernizarea constructiilor, alcatuirea lor in conformitate cu o conceptie stiintifica evolutiva.
In prezent, intelegerea mai clara a interactiunilor dintre cladire si mediul exterior a
condus la imbunatatirea performantelor acestora. Necesitatea de a conserva resursele
materiale si energetice determina necesitatea realizarii unor cladiri mai eficiente: mai bine
izolate termic, mai etanse la aer, cu un control sporit al insoririi si care tin seama de clima si
microclimatul local.

1.2 Particularitati ale constructiilor

Principalele particularitati ale constructiilor sunt :
- Durata mare de viata, de 70-100 de ani, mai mare decat a majoritatii celorlalte
produse umane. De aceea conceptia, proiectarea si executia trebuie sa asigure o durabilitate
fizica si functionala deosebit de mare. Utilizarea unor materiale si solutii constructive noi, a
caror comportare in timp nu e bine cunoscuta trebuie sa se faca cu mare prudenta.
Performantele constructiilor trebuie sa satisfaca exigentele generatiilor prezente, dar si viitoare,
inca necunoscute.
- Lipsa seriei ‘’zero’’, avand in vedere ca o constructie se realizeaza la scara naturala,
pe amplasamentul dorit. Din acest motiv este imposibila imbunatatirea proiectului din aproape
in aproape, prin testarea unor prototipuri, ca in cazul altor produse ale activitatii umane.
- Dependenta performantelor de amplasament, deoarece constructiile sunt legate de
pamant pe toata durata lor de viata. Acestea depind de caracteristicile terenului prin
interactiunea teren-constructie, prin actiunile ce se transmit prin intermediul terenului (actiuni
seismice, impingerea pamantului, alunecari de teren) si de particularitatile climatice, respectiv
variatia temperaturii exterioare pe parcursul anului, insorire, viteza si directia vantului,
compozitia chimica a aerului, cantitatea de precipitatii (ploi, zapezi).
- Impactul asupra mediului natural este foarte mare deoarece constructiile sunt
produse artificiale, imobile, cu mare durata de viata ce modifica esential mediul natural,

2
facandu-l de nerecunoscut, stricandu-i echilibrul si armonia. In plus, procesele functionale
adapostite de constructii sunt generatoare de reziduuri, de cele mai multe ori poluante.
- Procesul de realizare a constructiilor are loc in mare parte in aer liber, ceea ce
influenteaza negativ calitatea acestora.

1.3 Clasificarea constructiilor

Constructiile sunt clasificate in functie de obiectivele urmarite si anume: criterii functionale, de
calitate, economice, etc.
Clasificarea functionala este cea mai frecventa si se refera la destinatia de baza a
constructiilor si le grupeaza in doua mari categorii:
CONSTRUCTII: → CLADIRI
→ CONSTRUCTII INGINERESTI
CLADIRILE reprezinta orice constructie destinata sa adaposteasca oameni, animale,
activitati umane sau produse ae acestor activitati. Cladirile sunt grupate in urmatoarele mari
categorii, in functie de destinatia lor :
 Cladiri civile cuprind:
- cladirile de locuit: locuinte unifamiliale sau colective (blocuri de locuinte)
turism: hoteluri, moteluri, cabane, refugii montane
pentru ocrotire sociala: camine, internate scolare, aziluri
- socio-culturale:
 sanatate: spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, farmacii
 sport: sali de sport, patinoare
 arta si cultura: teatre, galerii de arta, biblioteci, muzee, edituri
 culte: biserici, catedrale, temple
 judiciare si administrative: banci, tribunale, administratia
locala si centrala
 invatamant: gradinite, scoli, invatamant superior
 comerciale: magazine, mall-uri

 Cladiri industriale cuprind:

 cladirile destinate productiei: uzine, fabrici, hale, ateliere, etc.;
3
  cladiri necesare servirii procesului de productie si depozitarii: depozite de
materiale, magazii, rezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc;
 Cladiri agro-zootehnice cuprind:
 cladiri destinate productiei si depozitarii produselor agricole, viticole, legumicole,
zootehnice, avicole: grajduri si adaposturi de animale si pasari, sere, depozite
pentru produse agricole
 cladiri destinate pentru adapostirea si intretinerea utilajelor folosite in ramura
agrozootehnica;
CONSTRUCTIILE INGINERESTI grupeaza toate celelalte categorii care nu caracteristicile
cladirilor:
 cai de comunicatii: poduri, tuneluri, cai ferate, drumuri, porturi
 retele edilitare: de alimentare cu apa, gaze, energie, retele de canalizare,
 linii de transport pentru fluide tehnologice, energie electrica
 constructii speciale: turnuri de televiziune, silozuri, cosuri industriale, rezervoare

4
 CONSTRUCTII
CLADIRI CONSTRUCTII INGINERESTI
CLADIRI CIVILE CLADIRI
100 CLADIRI AGRO - PODURI
INDUSTRIALE
80 ZOOTEHNICE
60 East
CLADIRI DE HALE 40 HAMBARE West TUNELURI
LOCUIT INDUSTRIALE 20
North

0
CLADIRI SOCIO- ATELIERE MORI
1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th Qtr CAI FERATE
CULTURALE

CLADIRI PENTRU CENTRALE GRAJDURI DRUMURI

INVATAMANT ENERGETICE

CLADIRI DEPOZITE ABATOARE PORTURI

ADMINISTRATIVE

CLADIRI CRAME RETELE DE ALIMENTARE

CU APA, GAZE, ENERGIE,
COMERCIALE RETELE DE CANALIZARE

CLADIRI PENTRU COSURI

TRANSPORTURI INDUSTRIALE

CLADIRI TURNURI DE
SPECIALE TELEVIZIUNE
5
1.4 Sistemul cladire
O cladire este un ansamblu de elemente interconectate intre ele si cu mediul ambiant, printr-o multime de
relatii reciproce, care actioneaza in comun in vederea realizarii functiilor pentru care este conceputa.
Sistemul cladire poate fi descompus in „subsisteme functionale”, fiecare subsistem avand o functiune
proprie pe care trebuie sa o indeplineasca.
Subsistemul functional, la randul sau, poate fi descompus in „subansambluri constructive” , care sunt
formate din elemente de constructii. Fiecare element de constructie este alcatuit din unul sau mai multe
componente.

Sistemul cladire este alcatuit din 6 subsisteme functional-constructive:

- Spatiul inchis = reprezinta volumul separat de cladire din mediul natural, inchis si protejat in raport cu
acesta
- Structura = portiunea din sistemul cladire care ii asigura acestuia rezistenta si stabilitatea mecanica
- Anvelopa = portiunea din sistemul cladire care ii asigura inchiderea in raport cu mediul natural
- Separatiile interioare = portiunile din sistemul cladire, neaflate in contact cu exteriorul care
compartimenteaza spatiul inchis
- Separatiile exterioare = portiunile sistemului cladire, adiacente anvelopei la exterior si aflate in contact
numai cu mediul natural exterior
- Echipamentele = instalatiile sanitare, electrice, de incalzire, de ventilare si conditionare, de gaze, de
telecomunicatii, etc., elemente indispensabile functionarii corespunzatoare a cladirii.

6
1.5 Sistemul structural
Subsistemul functional-constructiv „structura”, sau, mai pe scurt, structura de rezistenta a
unei cladiri reprezinta ansamblul de elemente de constructie destinat sa asigure preluarea si transmiterea
pana la terenul de fundare a incarcarilor care actioneaza asupra constructiei.

Sistemele structurale, in functie de modul de alcatuire, pot fi clasificate in:

a. Structuri cu pereti de rezistenta (structurali)
Peretii sunt realizati:
1. prin zidire (elemente de caramizi sau blocuri ceramice sau b.c.a.)

Fig. 1. Cladire avand structura de

rezistenta din pereti din zidarie

7
 2. Pereti realizati din beton armat – solutie aplicata pentru cladiri multietajate
 Pereti turnati la fata locului (monolit) dispusi pe directia transversala a cladirii (la fiecare travee) si
pe directie longitudinala. Se creaza in acest fel o structura de tip fagure compartimentare deasa.

Fig. 2. Cladire avand structura de

rezistenta din pereti din beton armat
– compartimentare deasa

 Pereti turnati la fata locului (monolit) dispusi pe directia transversala a cladirii (la doua sau trei
travei) si pe directie longitudinala. Se creaza in acest fel o structura de tip celular - compartimentare rara.

Fig. 3. Cladire avand structura de rezistenta

din pereti din beton armat – compartimentare
celulara

 Pereti realizati din elemente prefabricate – structuri integral realizate din panouri mari. La noi a
fost aplicata structura de tip fagure.

a. b.

Fig. 4. Cladire avand structura de rezistenta din panouri mari din beton armat prefabricat: a. compartimentare
fagure; b. compartimentare celulara
8
b. Structuri cu schelet / in cadre de beton armat sau metalice
Structura este alcatuita dintr-un ansamblu de bare verticale si orizontale (stalpi si grinzi) din beton
armat monolit (turnat la fata locului) sau din elemente prefabricate din beton armat, lemn sau din metal.
Cadrele se dispun in mod curent pe doua directii ortogonale (transversala si longitudinala).
Structurile in cadre realizeaza flexibilitate in organizarea functionala a spatiului.

Fig. 5. Cladire avand structura de rezistenta din cadre de beton armat

c. Structuri mixte
Sunt realizate din cadre si pereti structurali (din beton armat sau zidarie) in scopul realizarii unei
conlucrari structurale care sa asigure o comportare mai buna din punct de vedere mecanic, indeosebi sub
actiunea solicitarilor seismice.
Structurile mixte pot fi:
1. Structuri duale
Structura este realizata prin cuplarea a doua subsisteme cu caracteristici diferite: cadre si pereti
structurali. Raspunsul global al structurii sub actiuni seismice este modificat comparativ cu cel al structurilor
alcatuite fie numai din cadre, fie numai din pereti structurali.

9
 Fig. 6. Cladire avand structura de rezistenta duala: cadre si pereti din beton armat

2. Structuri cu nucleu rigid

Peretii structurali sunt grupati intr-un nucleu rigid, de regula cu pozitia centrala in structura, sau in
mai multe nuclee, dispuse cat mai simetric. In spatiul delimitat de un nucleu se organizeaza circulatia
verticala a cladirii (casa scarii si ascensorul), camere tehnice si de serviciu.

a. b.
Fig. 7. Cladire avand structura de rezistenta cu nucleu rigid: a. structura cu nucleu central si cadre periferice ;
b. structura cu doua nuclee de rigidizare si cadre

10
 3. Structuri cu parter flexibil
Cladirea are cadre la parter si pereti structurali in sistem fagure sau celular la etaje. Structura
prezinta sensibilitate la solicitarea seismica.

Fig. 8. Cladire avand structura de rezistenta cu parter flexibil

4. Structuri tubulare
Un „tub” reprezinta un ansamblu de stalpi desi, dispusi in general pe conturul cladirii, legati intre ei
prin grinzi inalte (grinzi parapet) care alcatuiesc un tub exterior, cu peretii perforati.
Structura este avantajoasa la un numar mare de niveluri. Se pot realiza:
- Structuri cu un singur tub;
- Structuri care asociaza un tub cu un nucleu – structura numita „tub in tub”.
- Structuri care asociaza un tub cu pereti structurali.

a. b.
Fig. 9. Cladire avand structura tubulara: a. cu un singur tub; b. cu tub dublu (tub in tub)
1 – tub perforat exterior ; 2 – tub interior (nucleu)
11
5. Structuri speciale
Sunt realizate sub forma de arce, placi curbe subtiri, structuri suspendate pe cabluri, etc.

Fig. 10. Cladiri avand structura de rezistenta speciala: arce, panze curbe subtiri, cupole

12