I es"o"r ta telefon...

bitrina noaslri ptanet6, de pe care

+ilnic ne sosesc noi 9i noi vegti, readlat al speclaculoase-
lor $i uimiloarelor descoperiri din lumea gtiinlei 9i tehnicii.
Le vom recepliona, le vom selecla gi vi le vom prezenta in
aceaeli pagind, ca de alllel in inlreaga revisli.
Tot in aceasli paglni veli gisi, incepind cu numerele vii-
loare, ecourl la scrfuorile pe care ni le trimiteli, noutilile
p€ care ni le-ali solicitat din diverse domenii de aclivilate,
itiri qi inlormaiii de larg inleres, adrcae penlru schimb de
coresoondenti etc.
Apliptam dpiniile citllorilor noglri cu privire la domeniile
care ii- inlereseazi, sugestiile lor conrtituind calea'sQuri
spre realizarea unei revisle cit mal plicute, inleresante, o
revisti pe mdsura agteptirflor lor.
Vi reamlntlm cs acesl prilei ci liraiul revislei ,,Starl
2001" este limilal, abonam€nlele reprezenlind unica posibi-
litate de e vi asigura coleclia compleli.

conslructie Qi mai ales de funclro-

nare le aralA destul de drlerite.
in zborul cosmrc, ,,Buran" este
aiutat sa atinge primii 160 de km de
catre complexul cle rachete ,,Ener-
ghia".
La pornire, cele patru rachete ia-
terale liecare cu cite cinci motoare,
consumd un amestec de hidrogen li-
chid Si de hidrocarburi. lntr-o
trombe de flicAri, intregul sistem se
desprrnde de sol" Dupa citeva se-
cunde se aprinde gi treapla a doua
care di grupului o forta de ridicare
de 3.600 tone, datorita hidrogenului
lichid care arde in oxigen lichid
{temperatura de pastrare este sub -
200 grade C) constituind cel mai
puternic motor cosmic existent a.zi.
La inaltimea de 50 de kilometri, cind
se atinge vrleza d€ peste 9O00 de ki-
lometri pe ore cele patru moloare
laterale se desprind gi se intorc pa-
rasutate pe soi penlru a fi folosite.
Dupi atingerea inillimii de peste
1@ de kilometri $i o viteza de peste
22.000 km/h se desprinde 9r a doua

SUS DREAPTA: Sec'

llune parllali Prln na'
veta ,.3URAN" ln mlllo'
cul c&eia t e PoEte Ye'
d€. lpallul derlinet
lranrporlulul de
obiecle (r-dellll).-
JOS STINGA: lmPir-
lirea cadrului in Pa-
tlale cu latura de 10.
melri ne oleri Pcrlbili-
lilea comgeririi dl'
mentlunllor nrYelelot
..coLU$BlA", ,,BU-
RAN" jl a comPlerulul
& rachote Purtitoare
'ENEBGHIA".

COLUMBIA, ENERGHIA NICOLAE DI.\IC

 celrrr:
G3tfiiltiilft]" g

Cum comanicd
wErutroAnEtf........ -......... 4

3ffi#E
tanirltoarca ierrrrl s-t irchciat
Agisip lrr,estl Sfdif!
srAar mu!
Puin b *w hryrwd cu cititqi EC0t0GlA o ftiinld
qfii- Penia idro aue twcdrur:
Erycdlia
a qennlei - ...... ... 5
srAnr 2001!
Alectn ptcle altc lc pe Natu cury-
tert Uea grtbdt irycud rlii lc h-
Cb s* dri tn ct&tti ryo cottrd
Piaidfui tod cxy'en lunca uMcl a Aproape tot-ul
tlmd.ti. Au rcm *an 5i qrc lad.,
dttc ,hactG, run stdlbil. u*crsl despre... ZlPnhl. .'..11
pepsind ia pojmt stclelan t glariilor
cGccecscutc.
Ucd lc*o2ari Stiir{1c noi gtiit4c c*c
w ligurtc in orarsl yolar d piri4tot
wtlt* Stiit$c al ciror nemnl ir,i na
s-t itit p Encih Scolii.
Yea ndexoperi gtiinlc wc$ gi h wm
prfui ca uMi accsttd sft5it dc rcea
q. can rw rcicscopti gtiiqc aitata
dtr carc ni escand sistcte. UTIIYEBSUI
fla tnt woli ie eqcClit oarlilrt qorta-
rilc da criglal alc gidirii cclci mi tc- FTBT
twrero prcnatinda-rd ipctctc 4c afrid
orl, itlci gi grdaclc ctrc iri inl nt
TAlllE""" -....-.-.-.12
pilcta coestitui &cit isad.
Voa idrepa ia roetc .ccsto ditcctii Becreagii
nrc intcrcscati o'dn gceualb ti ia
tfrclc int, een ao.iltt care rurd aa- tehnico-Stiinlifice " """ "'.'.' 1 3
ech C,:!#+Y ;'
srmf 200tt :

tt Md ci lioctre fcohr. liecuo J- d

ir ut n hc nuntt Pcltili io rt- ,rF--
chcta!
irt
L,
r=#=-t
t.kl pefsorEj care vi va iGoli ln incercirile ds a
realizr construclii $i montaje clintre c€le mai intere-
sante: MINITEHNICUS. Deocamdati €l este adeptul
2Ag
moderne de lrangmisie a imag'nilor TV prin
S S||i]'
1 ln unul din numerele viitoare ale revistd vi vom
i prezenta pe larg t€hnica transmisiilor TV la mare dis-
Y tanla. Deocamdati, va tacem cunogtinfi cu dou6
X drntre elemantele ce concuri la realizarea unor ase-
:' menea transmisii: antena parabolici EMARS fabri-
U cali la ,,Electrornagnelica" din Bucure$ti ti gatelitul
lrancel de lelecomunicatii" ARIANE 3".

,,START 2001"
FFPlts..ttA-qq^c.rr5li Piall ,frea- Liboti" Nr. t. oliciul pogtal 33. Teleilon tl.iltofi4.e..
ADMINISTRA|IA: Eclitwa -Presa bbGra".
TlPARu,L: Combanetul Folioralic Brrcuresti.
AIOIiIAMENTE: prin oticiilS 9i e0efllaale'P.T.T.R. Cltitaii dan sreanitate 8e oot abona orin
'Rompr_6lalstelia- - Sec{fi erport-imporl prosa P.O. Bor t2-201. Tetex I037O foetir Bucur;gtr.
Celea Grivilei nr. 04-6O

?MZelflnEA nt srrcli lllcoLlE Dlilc trder:iLt9ll !8D.g&* as0kl

 Fsla ii-raiif.i,iii,.ltas:. :i, :it,,
i'rritlafe A ei{,.fani._,iii, Sa .l
tiarnca i' aiut.i ;.c ,: pr.:' -.
hlana. Clr. obser,,,inr:u-re :c -
poale averltza asupra preienier uilu; rtier:tui ;erL:ei3tti-,i au a-..r.r:, :.-
evenluai rnanrc Ai sa-l indepartefe nCeaSlA li Serve:ill ;:i ia ,.t.ri -
clriar dace ai{:sta :nieiiiioneara ss Asifel, ciltc este !f ilii :t: .. .
S- dlJlOpie. lt, S 1t;i ail<rrr,A,;t 5;,r:C;: dilttre ai s:il. rliel.jntu; ,r pr:.. .-
ciiitei;i.,i devine i:r,l rie i-ecu ltlas, i1r,,1 gx lr'Jt:,:rC';-; : l--
tcie L F lacuste Si i.t ii;-1eiJ SL.c(:i. JF. rlr'tcirea lrcr,t;le, eieia-rl:, .
gierer, a ripcu; aaieut" iJnrtair-- j dp
_ dtca un p*ricai q.a! ii,:tri 1., :
8rup. rmFrril!aiildu-{ pe indivr:i se Cei ea ,lf3iA !ii:trreiila ir. -.
se lndepa!'ier?. Alr-:r;ci r;?ni eiclaniij;r, ir est.,,
Gcrila irarsntiii:r allierite mes:;s ci i;ir iuieala .-:iipalr;i rr.:.,,.,:
pIir'I gesturj. Astiri at,Jncj cirtrJ esie Dae i: dcfiii :a aunca:j'lair . -
siepinita de ceirni;ie eceasta se va !'X1-r1;'t'a Fi5:aa. Obsilrvai i -:'r,.,.1
lovi sri mcatiieie sL.ji:rloarp i,e ',a .i.:'. ui.iea C.1, al.rr,._
ptepl. Ca sa i-tilcpar:?zr u.-. rrtl;rrs ijnitr'ji.:i. ea $.ivise
:

cj cl-)ac;
va scoate slilg;te puteru]rc8 Simiin- nata s; urechiie cjreple Dara ,.
Cr-,-se ir', ppr. ac,l Jor,la va ,,tcele sa o a:ta pisic: ra lSi va zb,iiir 1 - . -
njuste trul;rs,Li;.,ar peltfL, a-sr n:t_ Caca s,::redLr irniar,t{tid
rifgg1.1 ;g'.',ry1Cn!Lri de trr5t1,1E' ;.,,a --
rPstc uf e( h:if., ,s, 5:,. dle , :
c rxp:b,s,(: apropraia de cea'a u,i.;, i;i rbi'lcrle par:ut Pentri
-':r
a
copil sgp6tu1, dar nu varsa niciodala AileaSla €a sirlia:: : :_
vrilG lacrima f-lOgtuiA
Asttei ;r; c;i.-rva :.;.t,rn-le .: :r.
Doiatd cu organe sen;tr!ajil :;jrn,- i i.i:1) it. -'f :c :,, : ,,t .:
lard Cel.Jt Jtrialle. pesii-ea irailsnltl. (:c ti de aErtj*<'vtl!, j'] '
$r pnmeste nresar:e. se cie$e ca vr.
iv;a de i?ac1 e audtit\'3 a 0.1.,,.. !' ( 4 {t }ti.\'1 f ttti .t
esle de 10 i)rr SulieilL'Jra auiu.:.
omUIUl. prntrLl !"n(lll,pig;i) it,ll. )iL:
oe lraft9r]]rlero a rncsil+icl sli..elL
r.C.Stt|:_,! a p.lSei I ril:li(,a:u; dr c,,
muniiaiie !:ii mai impcriSnl

La Ji.rrnicile lesatasre car€ lt.aresc

in regrunile calCe ale Lumii Vechi. ii
special in zonele l.opicale ale Asrei
me.rdronale, aclul de conlunlcalis
joacS un rol eseniia, in con:pcria-
menl. Coionia aceeioi f,"rrnicl este
lormata d'Lr lucraioare. ai caro!. ftu-
rnar poaie atinge 500 000. Teale au
rn si,.nl d€ orienlare trarte dezvot-
tal. Ele au ochrr man gi tr conse
crnla, o aau!tale vizrraia neobignuita.
lntre altejg, ele sint capabiie si ma-
m0reze numerJai? delat,, asut'r.l ;u-
cuiur unde gi-au consiruit cijitijt
Penlru a explord'rn i,cu letrtur,d
unde cu grer pot aj!nge, furniciie
se calare unele pesl.j alteie, c()n-
sirUrnd lanlun sl prrai-t!ide, Pilmeie
exploratoare se re;nlcra ia cuib per.:-
tru a recruia a j1e lucratoare. Ele
marcheaza ,t:nerarul spre cr_rib
prinlr-O SL;lrSta-,ia cnrmii;a r,Lrrfiria
ieronir.r;' care le v; conducg p€ lo-
vAragele,Or SFre nUUa reelUne. FUr-

Termenul de ecologie a aperut in urmi cu
10-J5 ani, atunci cind a devenit clar cd pentru a
supravelui, bioslera (totalitatea liinlelor vii) nece-
srta o suma de condilii care, dacd sint incdlcate,
nesocotite, pot duce la degradarea mecanismului
genetic al unor specii Si chiar la disparilia defini-
tjva de pe supralata Pdmintului a altora. Ecologia
(de ia cuvintele grece$ti oikos * loata casa, toli
lo€atarii gi logos qtiinta) este, prin urmare,
acea ramurd a biolcgiei- care studiaz6 relaliile
d ntre liinlele vii 9i mediul lor de viatii. Rezulta-
tele dovedesc fere echivoc ce intre aceste doue
componente ale lumii materiale raporturile sint de
,nterdependenld: lie reciproc avantajoase, lie re.
oproc ddunatoar€ iar cel care decide este, de o
Duna bucate de vreme, omul prin activitatea sa.
Astazi nimeni nu se mai indoie$le de faptul c6
meclri.!l inconiuriitor, calitatea acestuia influen-
leaza in mod hot6ritor nu numai evoluf ia
pirntelor gi animalelor, inclusiv a omului ca spe-
:re brologicd, ca $i dezvoltarea civiliza{iei umane.
Acum aproape 30 de ani, o ziarista americand
- C. Carisson a publical o carte cu titlul ,,Pri-
rn.avara -
mutd" (The silent spring) prrn care se fd-
lea ecoui ,strigatelor de aiutor" venite din partea
atr'iiosferei, apelor gi solului a ciiror calitate ince-
guse ince de atunci sd se degradeze, mai ales
suo aclrunea subsianlelor chimice folosile pe
scara largi in agricuturir. Exagerind, constient
;3u nu, autoarea spunea: ,,nu vor trece mai mult
3e 20 de ani p?ni cind, in terile industrializate,
pr,!-navara va amuti pe teiltorii din ce in ce mai
inlrnse. Foarte multe fiinle vii li, inainte de toate,
pasa!'ile vor muri otrevite". Spre norocul nostru
9(eztcetile ziaristei americane nu s-au adeverit:
c* r:.avara copacii inc6 mai infrunzesc iar pasirrle
J;nra, desi nu toate c?te au cintat cindva. Totu$i
tot mai des se aud semnale de alarmd trase de
tramenr de gtiinti, .scriitori, publicigti care atrag
atenlra ca natura este intr-adevar in pericol de a
f , s,5t1gsi de chiar mina omului. Articoie avind ca
tema ecoiogia apar in p(esa obignuita ti in reviste
ce specralitate. protectia mediulur inconjuriitor
face obrectul unor dezbateri la radio, televizrune
car si a unor reuniuni inlernationale. O tema la
rncda? Da, dar impusa de necesiteti cu adevaral
slri ngenle.
Aproape zilnic aildm vegti despre rispindirea in
mosferi a unor gaze toxice ,scepate" de la cine
in6 chimici, despre deversarea in riuri
apelor uzate provenite de ia culare
ori complex zootehnic, des-
Jre' , rmense pete
,le negre" pere ode litei aparute
pe su ta mirilor anelor in urma ava-
rilor sau oceanelor
rlgrrl dintre marile tancuri petroliere.
Toate nu sint insi decit consecintele
unor e produse din nepricepere, negli-
1en{6, rre a tolosirii mult peste termenul li-
rnitd nstalatii, tehnologii ori a altor mij-
loace $i mai daunatoare naturii este acti-
igurati constient in scopuri egoiste,
ob{inerea de rezultate specataculoase
Astfel, imprdqtierea pe terenurile agri-
ror mari canlitali de ingrapdminte chi-
$i pesticide pentru a realiza
timp scurt recolte ridicate duce la ucide.
icroorganismelor din sol, la distrugerea
gi secaturrea acestuia. Surplusul de ast-
substanle $palat de ploi de pe ogoare
nge in cele din urmd in riuri gi lacuri pe care
infesteazd, determinind chiar disparilia unor
ii de animale acvatice. Construirea de mari
binate, in special siderurgice 9i chirnice in
liata apropiere a localitatilor, ler6 a li dotate
rnstalatii corespunzetoare. ce-i drept loarle
srtoare, de purificare a lumului gi gazelor,
un atentat direct ia sdnatatea oamenilor.
Omenirea aflate in pragul mileniului lll trebuie
sa-$i propuna ca sarcini prioritari realizarea ar-
ffiffiffi
o $TilNTA A
moniei intre om $r naturA pe baza cunogtinlelor
deja dobindite 9i a principiilor stabilite de aceaste
tinara $tiinla prin ecologiearea activitdtilor econo-
mice, a luturor proceseior ce au ca rezultat pro-
ducerea de bunuri materaale. De altlel mai inulte
organizalii internationale au lansat propunerea ca
ultirnii zece ani ai secolului XX si tie considerali
deceniul prolecliei mediului inconjurdtor. Trebuie
sA se inleleagi cd natura numai atunci va deveni
sursa bunastarii omului dacd el, omul, se va simti
O metode moderni in analiza rnaterialelor
ecologice este aplicarea absorbliei atomice in
studiul elementelor chimice cdntinute in me-
diul inconjur6tor, in scopul conservdrii $i ame-
lioririi lui. Aceasta presupune cunoa$terea
compoziliei minerale a apei, a plantelor $i rna-
terialelcr din sol. O schemd.a carculatiei sub-
stantelor in nature o pr€zentem ?n liguri,
unde este vizibil intreg ciciul natural al apei,
mineralelor, carbonului gi azotului, ce ur-
meaze a fi examinat prin meloda aminliE
spectrototometria absorbliei atomice in deter--
minarea concentraliei substanlelor din ciclul
natural. Spectroscopia, ca ramuri a tizicii, are
ca obiect metodele de oblinere a spectrelor,
interpretarea acestora gi mdsurarea lor vizual,
fotografic $i fotoelectric. Ca fenomen fizic, ab-
sorbtia conste in petrunderea pariiculelor
(molecule, atomi, ioni) unei , substanle intr-o'
alta substanlA. Elementele chimiee conlinute
in mediul ambiant, care sinl de mare interes
pentru cercetare, includ: sodiu, potas-iu, cal-,
ctu, magneziu, zinc, cupru, aluminiu, fier, co-
balt, bor, fosfor, azot. Primele I elemente. pot
fi cr.i usurinfd determinate prin metoda emisiei
de.lumind $i a absorbliei ulterioare, Este posr-
{ :-
Fololnlcri Cidor31
Hf{. co.ld dc cop.c
it
il-flrrrt
llllc.ro
verllcdi
-,
| lpci
..
Pl.rde6
;il-;i:--
Fr'r E.' Rrddruri
liiocrinnor
ocprrncrt ocp,ncra D"",r"53
ffiffi@
SPERANTET
in toate imprejurdrile ca facind parte din natura $,
dacd se va ingriii in permanenla de integritatea
ei. El va deveni cu atit mai bogat cu cit va inle-
lege mai repede 5i mai bine ci natura inconjura-
toare este ni.l numar ulili dar qi frumoasa, ci va-
lorile sale esletice sint unice $i de neinlocuit. Drn
pecate, incd multe semnale de avertizare lansale
de mediul inconjuretor in direclia omului 9i cnrar
,.strigatele de chemare in aiutor" aiung, de ceie
mai multe ori, la urechi surde. (Viorica Pod,na)
YIORI{A PODi.\,4
bile aplicarea rnetodei $i pentru determinarea
concentratiei lierului. cobaltului gi molibclenr.r.
lui, dar aceasta poate fi $tabiliia qi prin misF
rAtori relativ simple de laboralor.
Pehtru analizarea compoziliei minerale a
plantelor este necesard mai intii o oxidare a
materiei organice, care apoi este amestecata
intr-o solulie cu acizi oxidanli puternici, crim
ar fi acidul sulluric, clorhidric sau azotic
Tehnicile speotrogralice utilizate in analiza
rocilor pol fi aplicate cu succes li in d-etermF
narea concetrafiei mineralelor din sol. ln ceea
ce privegte analiza apei naturale, se prepara o
solulie diluata conlinincl elemenle nutr,tive.
dupe ce in prealabil, egantionul a fost faltrd-
Cea mai simpla metode de analiza consta in
evaporarea direclA urmati ouigatoriu de o
oxidare, prin dizolvare in acid sau prin ardere
Unul dinire cele mai importante ayantaie ale
folosirii absorbtiei atomice ?n analizele ecolo-
gice este lipsa interacliunilor dintre elernente
gi deci, independenla ,gfectelor lor, ceea ce
ugureazi mult munca de cercetare, qi tld o di-
mensiune concludenta asupra @ncentralrd
elementelor din naturi, deoarece a proleta irr.
seamna io primul rind a cunoagte. (G. Dan)
-'
:
Ilricrdr ln plcitisl
* ploitr
{rlt. K, C., rs}
pr.l
Rlnurele ll
Irunra crre cad
R..tlrrl
.
amaatacd.
8ol
.
i'
: "Illcars
, r plruel .trcrlhe
nhff.la
Radaclnl n l|rrrlc
rnorilr 1K,-cr fle' D'p&r'rc
$' ritl
 hdd de trru cu cJcultord * Irdd lr rafbtl aorlri lr numerclc dn 10tl pltti ln l9S
Drr{nrna c.l pqh l'ci rthltali .Iounclq conolp€?cr progranrulul lnlrodrc.rl| !. ln cd-
-cutitor progrrrurbl P.tn.lG dord cirdiluic ccce cr r. numtflo ln morl uanll
ll Td crocuitrprogril[
programare
- dcd, . lrornni r eornrpc un p?oermt tl d lnttodlc. |ill-un cdcu-
llor tW.o lormt rcdlb$i rccdrfi - elr . limbajului de piogramare - (BASIG, dc uanflul
DGoLcr un cdqrlrlor .llc ln ultini irrtrrli o nre0ini, pcntru r pulc. rclolu! o proDlcm-
F.bob ri I tg lutdroto jrt.,pr cu pr rc|bnlh c€ trcbuit c erGcublc.
Srdnr progrtorrtprdol d.c[ de r ilcllril lclhrdle ml lnlll inlt-un illnb{ mC +rodrl
d. Ilrsiul unn g Td d. r .r.drc." role eclhrd ln -tlmb{ul dG progttttu.. tlbponlUl pc
cJcrdaorul Dc crt rc lucregl,
Pordru r ri:otur o problcma cu rptcr.d cd€uldqdul IreDoi.ac Prcutto, lr gonorJ, urmi-
tflrlG .llPG
REZULTATELE
a) DGffnk.t groblrrrrol: probletna cae tts'
buie rezolyatd va li mai intii bine delinita pen-
va putea li executat {te.un olw diri claa t. in
mod enalog, algoritmul de reaolvare a unei
CONCURSULUI
ru a ti exprimali coeretlt $i tera ambiguileti. ecualii de gradul I va li inleles de un elev din
D€tlnirea problemei trebuie si cuprind6 cel calasa a Vll-a dar nu va li execulat {tn acsesi Concursul organizat de rwisti, in anul 1989 a
pulin ddtL ln[|d,., rczr{ldclc dorlte gi o rn- lorm6) de cilre un elev din claea a lv-a. Vom lrezil un deos€bit inleros in rindul cilitorilor. Do.
clicatie asupra modului in care se afunge de la spune, in general, ca un algoritm lrebuie se vadi, cele pe6te 7q) d€ scrisori sosile pe ad.esa
dalsle iniliale la rerultale. lis executat de cilro un p?oGraor carc eat€ redacliei. ilumirul mare de participanti ne'a pus
b) ADda polleinri: conste in descompu- o enlilate capabiE sd inleleaga $i- sd execute in sitmlia de a prelungi nsribdarea celor dornicl
nerea problemei in elcmente mai simplg care acliunile algoritmului. Din punctul de vsdera sa cunoasce cil mai repede rezultatele. Juriul a
pot ti lratatc saparat, apoi cautaraa unor mij- al procesorului, acliunile algorilrnului pot li d€ citit cu <leosebiti atsnlie liocare scrisoare pentru
lorce de a rezolva subproblemele asltsl deti- unul din urmitoarele tipuri: a gisi pe acalea care conlin ftispunsuri detalide
ritc wentual, aducerea lor la lorm6 deia re' acliune primitiv6: care nu are nevoie de $i cit mai exacte.
- in alle situalii sau de alli ,programa-
zolvate -
intormalii suplimentare pefitru a putea fi exe- Rbpunsurile date de participanli au dovedil o
lori". cutaE ds cetre proc€sor; loarle bunA cunoagtere a realizerilor obtinute de
c) C,onstruir€a algoritrnului: esle €lsbgratea acliune neprimitiva nu poale li execulata lara noastra in tehnica de calcul, o pregitire ce
urni mullimi ordonale de acliuni care rezolvri de- €alre procesor $i are nwoie de a li d'es- at€sta pasiunes pentru informatici, pentru cu-
complet problema; ac€ste adiuna trshri6c sa compuse in acliuni primilive. noa$terea calculaioarelor, penlru invilarea diteft.
lie .inleless" do cilre calculalor - sau uior De exemplu, pentru un elev din clasa a Vll-a telor limbaje de programare.
de translormat in conslruclii ale limbaiului de extragerea rAdicinii pafate dinlr-un nume. Datodte numirului mare de rispunsuri corecte,
pfogramarg; pozitil oarecare p6ste o acliund primitivi peh- premiile s-au atribuil prin tragere la so4i.
d) Scraersa 9i introduosrsa programului: tte- lru ci gtie s-o ex€cute lire lemurari suplimen-
carea de la algoritmul construat in pasul c la tare; aceeaSi acliune, pfitru un elw din clssa PBTMIUT I
program se poate lace direct pre
- dac6
blerna nu g3le pr6a complo,li - sau trocind
a V-a este neprimilivii - $i pentru a o pulea
executa, trebuie si i se desctie acliunile in,
printr-o laz6 intermediari de sctiere a progra- termeni cunosculi - respectiy acliuni primi- Un aparal de radio "lris'
mului 9i da tBtare a lui ,Ja birou" {in limbaj tive care lolosesc doar cele 4 op€ratii aritme'
prolesional, aceasla so num€Ste ,Bxcflli8 la tice. BAllil AilATOLIA - Prundr - Brgerlul' pdG'
roce" a unui ptogram). Dupa inlatutstea errtrt-
hralelor erori, programul esle introdus in cal-
ln conclurie, algotitmul este o succesiune ld Bbrrrl. il-ab4
de acliuni primitive care conduc un proceaor
culiBlor lolosind posibilitilile puse la dispoeilie la executia unei anumate prelucrari.
de acssta (rb regula s€ inlroduce de la o tas- PB'MIUT II
talure ca a me$inii d€ scrb $i se vetitici co- CUM SE DESGFIU ALGORITMII
reclitrrdioea instrucliuoilor pe miswi ce se
introduc). Un algoritm trebuie si lie descris intr-o Un aparat de radio -Top"
e) Execulia programului: programul intre forma inteligibila pentru procesor: astlel, daca
drs este ,Jansat in €xoculie" sau ,.rulal" - ur- procesorul este un om. algoritmul poate ti HORGA fARruS - Tfgu Surog, pdeld *ro1
mind ca gl 3A execute acliunile progtatnat€ in descris in limbaj natural (in limba roman6, in
scopul rezolvirii problemei. De multe ori, €xs- cazul noslru) in limbai simholic - proPriu
culra pune in €yr(bnl6 crorl dr Fogrilrq malematicii, prin scheme sau organigrame PfrEMIUI "III
care pot cprduco la nocGilatea reluirii etape- (numile scheme logice) sau intr-un pseu-
tor do la b. c, d - 9i uneori chiar de la a! dllimbai de programare numit pseudo@d; Un aparat de radio .fop"
Dintre acsste etap€, cea mai -pEcuta" sslg dace procesorul este un calqrlator, algotitmul
programul se compode
desigur ultama
- daca va li doscris intr-un limbai da progtamar€ GmlOrR DAlllEL-Arsro$
ea cum se 4teapta pTogramatgrul. aclic6 lira {BASIC, PASCAL, FOFTRAN, COBOL etc.}
erori - dar csa md imporlsntd osle c - con- lati citeva lorme perlru a deccrie algiorilrnul
struirea algotitmului. lati molivul p€ntru cate,
in nurnerele urmitoare ale revista yom trala
de calcul al re6tului unei impa(iri Ou 6sui rtu-
cl Scherna logica
cirr ug PBfMtu caffcflv
mai d€taliat €tspele a, b. c pentru a putea uta-
lrza in mod elicient cuno$tinlele 'mpede$tt€ ( srenr )
Un aparat loto
tot in pragul revistei (limbaiul BASIC) $i pen- \=r-
4 limbai natural ,Ciirlr /
tru a trece, €venlual la inv6larea allui lim- Im.il
baTPASCAL.
cils$te m $i n _ PASCAL- CS|SnAU PASCAL CABrEll 9l PAs-
l''--:t:--
'n-ln/il
-t- .nl cAL IADAUil Gddi ldclr, Gllit
imparte m la n
retine r€slul
$a ' lsqat I kmbril cGrculrd- -EillGIA- - $coda gen tfa
CE ESTE UN ALGORITM
Sc,ie r6lul --t-
rr-glg?J Ui{cl, Irdsld Succtt
0) lrmbal
Itloliunea de..algo.tim" semnitiii o mullrme
de reguli (sau acliuni) care aplicate unor date
b) limbai
matsmati€
logico-
de programata
BASIC
ciTE o MEttTruftt
condtc la obtinerea unor rezultale; ea €sle si- l0 lt{PU] m, n
Gtefte m gi n
milari celei d€ ,feleti" sau ,,mdodA de lucru"
$i pare a proyeni de la numele unui mate- Calcul€azd x = [m/nl 2OLETT-m-r.n 0 seniet|
-matician Calcul€azdt=tr}-x.'n 30 PRINT ,re6t:"; r
arab din sec. lX e.n.
- Al. Khwarizmia Scrre r 40 sToP
GROS RU IIIiAFCAISIIAN Pidtr illtmfr it-
(a cirui lucrare Kitab al Jabr W'al-muqabala
dat 9i numele algebrei). Este evident ca ds$i algontmul rezolva drld ]acll{. -
Desigur ca nu esle inditetent cine ,,execut6" aceea$i problema - lorma sa este diferita. TRIF ADRlAll
-
Odtlic, Fdcltd Huncdoa.
acliunile unui algotilm: acestea pot ti execu- -
tunclie de posrbilitalile procesorului pentru YAIDA AflAnARn ELEI{A fbul luddd }h}
nrdorre. -
tat€ d€ un elev, un protesot, un robol sau un care este construit. Astlel a) este adresat unui
calculator. fiecare din ei avind o anumite elev din cls. a Vll-a, b) unuia din clasa a Dinlrc nirpunrwile po care iurhrl le-. Tledd
ciapacitatc de- a inlelege gi anumile posittli€li Vlll-a, c) unui elev caro Stie programare iat d) ce lilnd loerlc bum rnd mer{bfiim pc celc ?r-
do a erscuta acfiunile algorilmului. De erem- unui calculator. linild urmitorilor: lrcob Crblam {ltcrt}. Zolll
plu, cunoscutul algoritm 8l lui Euclid, pentru Construcliile cle baz6. precum $i conventiile Dmicl (Bucurcr$), Voicu Lrrrl (Bt{otl. Stoac.
calculr.il c.m.m.d.c. a doui numsr€ poale fi ulilizate in-descrierea algoritmilor in liecare Dqru lugurC (Clul-ilTocr).
pxocutal' de citre un elev cars cutpa$le csle din formele ilustrate mai sus vor fi prezentaie li lrllcrL.n pc loli pdlclparl$ ti b ut.ln qr-
patru opsralii arilmelice gi care inlelege regu- in numerele viiloare' ccr le ilrrililurl cil d ln ectlrlliSlc p. cr. h
lile {@ er. un dw din clasa a V-8} dar nu yIonEL ltotgEsca rlcrli1oer- ln ceehrl ccrcurils de lnlonndica
-

, :.* r
P= ST& AJ
i*aSL-:ffi&"ffiffi&
CGru*ffiF{SeY*&frffiL*ffi
DE EdAL#ffir ffi3#e
in practica radioamatorilor, con-
g€nssloarel€ de vslori mlci sint
toarte dss folosit€. Folosiroa 8co-
rerasi piese in diversg montaio suc-
c€siY€ duc€ de cele mai mulie ori la
degradarea inscriptiondrii valorii
ilc€6teHe, situatie care conducg lg
aruncarea ei la degeuri.
hrontajul pe care-l supunom aten-
:rei radioamalorilor dg to8te nivslu-
rile permite mdsurarea cu o precizie
convenabili a valorii conden$atoa-
rs'or pine la 100 pF. Schema apara-
tului este reprezenlate ?n figura 1.
Cupi cum ge vode, alimentarea se
lace cu aiutorul a doud baterii da 9
V conectatG in sorie, sau de la o
sursa extorioar6 ds 18 V.
Dioda Zen€r D1, prin intermediul
rezistorului R1, slsbilizeazi tensiu-
nea de alimentare a montaiului la
15 V. Filtraiul se obtine prin con-.
d€nsstorul C1. Tranzistoarele T1 9i
T2 sint ds tipul 8C107 sau echi-
valent, ele sinl montate intr-un cir-
cuit multivibrator astabil de tip
Abraham Bloch in vsrsiune tranzis-
lorizat6-
Oscilaliile se produc cu siutorul
condensatoarsle C2 $ C3. Emitos-
rele lui Tl 9i T2 eint coneclate la
m8sa. Baza lui T1 este PolarizatA
prin divizorul slcituit din Rg 9i 812;
cea a lui T2 €sto polarizatl prin R4.
Rezistoarele de colector R2 ei Rs
3int congctate la bara de minug.
Acast multivibrator oscileaze
spontan gi liber l5rtr ssmnal din ex-
terior. Cu valoril€ R, C alo8e, lrgc-
venfa de oscilatie este ds circa 100
kfiz. La isglr€8 multivibratorului,
care di un gemnd do tormi roctan-
gularA ests monlat un circuit de cli-
lorsnliero. Capacitstgs ce urmeazA a
fi mesurate 3B coneclsaze in Punc-
tsle 81 ti 82 Conelen$atosrele C4 Qi
CS s€rv$c la stalonare 9i trebuie sd
.{,...i..-.*,
lie de buni calitate, cu o d€riv6 tsr-
mici mic6 ii ci toleranla nu snai
mare de l0%. Comutatorul cu doud
poritii (K2) det€rminA scalels de
m&ur6 0-10 pF $i 10-100 pF.
Cincl se aplicd un semnal rsctan-
gular circuilului de dilerentiere,
semnalul obtinut reprozinti o serig
de impulsuri pozitivs gi negatlve
p€ntru valorile capacitilii $; ale re'
zisl€nlei circuitului d€ diterenliero
potrivit aleso. Tensiunea ,yirf la virl"
dgpindo de capacitatea condsnsato-
rului de m&ursl. ln consecinli este
vorba de a misura aceaste tengiune
$i a o regla in func{io de diterite
condgnsStoare a ciror valoare ur-
meazA a li mesurate- Tensiunea de
la bornple lui RG qi R7 6st6 aplicati
prin C7, circulitului De RA Tensiu-
n6a aplicate pe baza lui T3 este su-
licientd pentru ca scestg si inlre in
conductio. T3 este deblocat de im-
pulsurile pozitive ale semnalului ce i
s€ aplic6. Aceste impulsuri sint 8m-
plilicato gi inversate in ac63t etai, in
aga f€l incft impulsurile n€gativo
apsr la bornels lui R10, caro sor-
v6gto pgntru calibrarg. Prin cond€n-
R1
02n-
\;:
satorul C7 semnalul este splicat dio-
d€i d€tgctoaro D3 caro aro ca 8ar-
cind rszistorul R11. ComPonenta
continue a semnalului re aplici unui
Yoltmetru cu o scali de &*1 V ti o
sensibilitate de minimum 100 pA.
. .-: i
Oporatiite de mieurare sint ex-
tr€m dg simple. Prima operafie con-
std in conectarea voltmetrului Pe
poeilia 1 V, considerind ci fologim
instrumontul univsrsal de mAsul6
sxistent in dotaroa liecArui radio-
constructor. DacA disPunem de un
galvanometru cu o 3€nsibilitale ds
5O gA, ee poate realiza un voltmelru
cu scala 0-l V, consctind in serie
un r€zistcr cu valoarea: 20 ktL- Ri,
unde Ri = reeistanla proprie a galva-
nometrului.
Aparatul se pune in tunctis Prin
actionaroa comutatorului K1 pe po-
zifia inchis, l6ri condensator
bornele 81 $i 92. Se va ap&a buto-
nul K3 pentru a aplica samnalul pe
C4; in acast tel introducem in circuit
o capacitat€ de 10 pF cor€ dotar-
mini o lensiune la bornele lui
S€ acfioneaze R10 p€ntru a citi la
capAtul scalei instrumentului de m&-
sur6 o tensiune dB 1 V. Acs€agi
operalie sB va electua $i pe pozitia
2 a comutatorului K2 Pentru a m6-
sura o capacitate mai mici de 10 pF
se plaeeazi K2 in pozilia 1. Ap&6m
pe K3 qi n ajustem pe R10 pentru a
citi o tonsiune de 1 V pe scala in-
strumentului. Se deschide K1 $i se
tt
5 10 pF
iftl;*_F;.*1
-"-l-' ffit b_' g :'ut# ffi i,,
rufl: jt:@t't!'il
conecteazA pe bornele 81 9i 82
condgnsatorul c€ urmoqza a li mi-
surat. Se inchide K1 gi se citegte P€
gcali valosrea c6utate
Se Stie cA un condensator cu v8-
loarea de 10 pF dot€rmind o ten-
siune ds 1 V; daci piesa noastre ve
avag o vgloat€ de 7 pF, tensiune€
citit6 va fi de O7 v. Pentru cspacil+
'lil€ cuprines intre 1G-l00 pF s€
piocodeazi ca mai sus aclionind
c.omutatorul K2 in pozilia 2 ln ac€st
c8z p€ntru 100 pF = 1V sau d€
exemplu, pentru 68 pF = 0,68 V.
Fsntru o precizie mai mare a mF
surilorilor pe scals 0-10 pF, ste
important si cunoaqtam capacitElee
Pe
paraziti dintre bornelo B1 ii B2
Este sulicient si misur6m valoarea
capscitelii in gama 0-10 pF cu in-
trar€a in gol.Presupunem
cA
R6. ecgaste capscitato Este ds 0.5 PF
Acsaste valoare se va scid€a din
valoarea citif6. ln cazul capscitetilor
mal mari de 10 pF, cspacitatea pats-
zite este negliiabili.
ln incheiere atragem atenlie ca
ampliludinea semnalului la botne.|e
81 gi 82 trebuie s6 fie de minim 'i
V. AceaslS se mdsoari cu ajutor'e
unui oeclloscop.
GABRIELA DUMITRESCL' clai
01 R9
EFD100 2Kn
T3
B( 177
CE
100 nF
B3
Rlt
33Xg
BT
. ,'fXUi
 | #ffiffi 2gwm x,nrg,
Fentru a realiza monlaiul de dilicultate ma
avansata din primul decen al ligurii 3 ye sirt
nec6are: cite o piese de moddul celor ndale
DE MONTAJ cu lit€relo A, B qi C, plus trei piee id€ntica de
tipul celei notatc cu D, E,F. Le puteli ltrcra din
slltPLu lemn sau malerial plastac, ayind toate Ssse dr-
mensiunile extoraoarc de 100 r 20 x 20 mm.
Cu ajutorul unsltslor do tralord 9i a unei ddte
Itodaiul triplu incrucigat din primul desen fine, scobili cu atenlie profilurile lioceret
t ti{nrii 1 il puleti realiza cu aiutorul un€' piese, avind grij6 ca distanlele nescobate (de
piioe tip I $i a doui pie6€ de trpul B, avind la centru spre cels dou. capete) si lie m6rime
irrna celor pe cate o wd41 im€di8t sub acest identace la toate. Finisali-l€ ingrijit prin glefu-
Crco. Lucrali pl€sele din lemn 9au matatial ire cu hirtie abrsziye toane tini, dupi cre
Cdic. Ritola stabili singuri dimensiunile lor. Qtergeli-lc @ pral.
q, corxlilia ca ele si lie id€nlics penltu toale Realizali imbinarea lor porlivit indicafiilor
ud. de giuei 24 x 8 x 4 mm. Cu aiutorul unel' explicite din desenul 3 a, respectird ordinea:
dor de'traloraj, dali lormele indicate pieselot, sliqg4 6p6p1a, ioe. Certati apoi si linelr
ni$, de asenrenea, deos€bta gtiia ca orrli- mint€ aceaste schsme a$lel irlcit s6 le pulelr
cful drept$ghiular central sd fie abecilul i<len- monta oriclnd l6ri a mai avea nwoie se vE
ric ta t'date cele trsi buc4i . iar scobitura din
parlee dresgte a pi€8elor B sa lie petlect ase-
hlr6toere. Slefuiti bine atit pe suprat4€le er-
Hloare cit $i in scobiturile centrale cu hirta€
.braiv6 loarle lina, apoi $t€lgsli piesele de
raf.
-
lnUnarea lor o wli lace a$a cum obserrvati
i.r dessnul I a, de le stlnga spre dreapta.

B
,C

$smw
,E,E . DE IIONTAJ
ixoeninane
Din lemn sau mate.ial plastic tiisli tlei bu-
cili idefltic€ cu dimensiunil€ de tql x 20 r
20 mm. sau oracaro alte dimensiuni alese de
voi proportional, cu condilia ca d€ 3e tae
identice. Prducralrle apct, loloeind un€ltele
unai truse de tralotai. plus o mica d8lti, pen-
lru I da uneia prolilul nolat cU A, alteia cel cu
B gi ultimei prolilul C, din des€oul din miiloc.
Sleluiti-ls cu grii6 atit pe suptat4ole exte-
rioar€, cil $i mai ales h scobituile interioat€,
loloeind hltie abrazivi loerts fini. Stergeli-le
de urmde de prat.
i/bntarea lor, pontru a o$ine lorma 2 ((b-
ssnul de sue). de dilicuttole mediq o vsli r€-
liza proc€dind pe rind in otdrnea laelor din
desenul 2 a: stinga, apoi dreaple 9i ioo. Fgid rc lraf
& c. voDA
 il$ll-

Actavitatea asromo-
d€lislici in aer liber in'
g€ /ir't' I
oo
ceteazi loamna datG
nt6 condiliilor meleo'
.olooace nelavorabile'
in p6rioada d€ iatna ss
ctesligoari mai mull o
aclivilate micromode-
listici (conslruirea mo'
delglot. zboturi 9i an-
Irenamenla in sili
soorlive sau saline,
r6soectiv comPetilii in
acdst dorneniu). De
aceea consideram bin€
- venita Preaentarea in
revisti a celui mai reu-
sit microtno@l al anu'
lui 1989. Este vorba d€
micromodelul campion
resublican 18 St€l€tti
Slanic-Prahova in
--
stul lr€€ut. El a lost
@nstruil la Tg. Mute$
de catte Sukiisd Nar-
bert. Consttuclia mo-
delului Precum $i me-
lodele de luctu lolosile
sint deia cunosculo.
Baohelele din leiln de
uaEa sint slese de dF
l€rits densitali. Longre-
roanele atiPei sinl cc'
nice, subliindu'se spl€
capetele axt8tloato.
t{ervurile ariPii 9i arr
penaiului orizontal sinl
iaiale cu aiutorul a
tl,oui gabloane astlel
incit qrosimea lor m+
ximi i6 lie la miiloc,
subtiindu-3o spr€ ex-
tremitili.
Construclia modelu-
lui lnceg€ cu tulnarea
oelicul'e1or, urmind
blectuarea gabatitolot
Dentru atlpe, slabalizs-
ioarelor $i al alicei
dupi care 3e Itece la
construclia Pro-
oriu-zis6. O relsta
buni gi sampla de mi-
crolilm ester 60 I ago
(clei ds nitrocoluloza),
3Z g- Otuant (flF) li
3 q ulGi cle eucalapl
sal orice ulsa Ycilatil de
plante. (menti. Pin'
etc.).
libtotul de cauouc
esr tiial din tir€ elas-
tice tip Pirelli.
La imPinzirea Supre-
letelor votn av€a gtlla
*icseUita ca Pslicula
asszate sa lie cil maa
nioale cu cut€ -, 3e
nu- lie -inlinsi
lmpachstarea, ..
transgotlarea 9l cGn'
trarei rnodelilor cet€
duPa cum ee glie -
- exberienli irdelun-
o
gata. 6REU/'4|E t
- va dorim succ€s in
realizaras acGtui mi-
cromodel.
ARIPT Qao s
TuzEt-^J 4600 I
ELr.€ 4
a$0a
O, TO HINTS TOTAL 7,070 g ,
rnrllr .u.n d iDorlrbi

^€"
?-w
afi
PQ,
Aceaste sanie simPla, cu gabaritul
de 1 200 x 500 mm - a$a cum o ve-
(tslr in tigura, este compuse din trel
pahi principale: 1 = o loaie de placai
cu drmensiunile de 1 200 x 500 mm'
groasi de 10-12 mrn (a cerei Parte
&n spate. dreapte, e notate Pe d.9
sen iu cifra 4); 2 = Pattu gine din
scindura, pe iare urmeazA sd le
montati sub Partea 4 a saniei; 3 =
doui rhinere hetalice {din leavd sau
bara cilindrici, dar la nevoie^ puteti
folosi $i minere din lemn). ln cele
doud desene din Partea de sus a ti-
ourii observati schema vehiculului,
'JAzuti din prdfit si de sus. Desenele
de sub ele vd Prezinte detaliile de
trasare $i decuPare a Pieselor 2 Si,
mai ios, indicatii de montai. Pentru
a obiine gartea curbata in sus a pla-
caiutli (t), tineti complet muiat in
ao'a aceit'cdpit timP de 24 de orc,
ctuoi care iidoiti-l 9i lixafi-l asttel
(piovizoriu, desigur) .pe doi butu-
di-calapod de lemn, de formi cilin-
drica, cu ajutorul a palru' $ase cure
RAE,EA'g, TtrEg&SEA
(pe care.apoi le scoateti). in acesi
timp, asezali niste greutail (cere-
mizi, pietre) deasupra pd(ii 4 a pl6-
cii. Lisali si^se usuce astfel timp de
48 de ore. lntre timp, de-a lungul
muchiilor exterioare a celor patru
gine 2 puteli monta (ctr $uruburi
pentru lemn) cite o banda de tabla
(lier-balot). Acestea vor preveni
uzura materialului lemnos gi vor fa-
voriza o mai bund alunecare pe zi-
pade sau gheafd. Montarea pieselor
pentru asamblarea generald a saniei
o veli face numai cu guruburi pentru
Aparatul pe care.l observafi in fi-
ouri este lesne de construit 9i ne'
iostisitor, Si poate li lolosit pentru
alunecarea in vitez6. ge o pirtie- €19
aapada sau gheala. El se aseamana
oarecum unui schiu mai scurt 9i mai
lat, care ss cirm€gte numai din pozi-
tia picioarelor $i- a corpului, nefiind
necesare bete. ln plus, are $i un
dispozitiv e[icient de lrinare. Deprin'
derea de a-l folosi o veli capata
dupi citeva antrenament€ pe Pante
line.
P6rtile sale componente sint:
schiul 1. pe care-l veti lucra dintr-o
scindure rezistenta ii olastice, potri-
vit cotelor indicate in primul deen
cu detalii $i indicatiilor din figura
caroiatd; o mochete 2 din cauciuc
cu desen in relief (cum e cea tolo-
sita la autoturisme), ce o vefi lipi de
scinduri cu prenandez $i-i veti bate
de lur imprejur tinte de tapilerie; cu-
reaua 3, de fixare a piciorului sting,
din piele groasd sau o bucata
dintr-o bande de cauciuc gros, fi-
xata cu Suruburi pentru lemn, intro-
duse qi prin doud ;aib€ metalice 4,
a$a cum vedeli in desenul cu detalii
din centru; patru pies+'frini 5, tiiate
.r
'
Pentru a evita rasturnarea 9i pier'
derea direcliei la coborirea cu sanra
pe o pante abrupte, e sulicient sd
construi[i $i se montali la partea din
ij spate a vehicolului (cu alulorul uno.
guruburi) un dispozitiv simplu, corn-
pus din doui bucAli de scindurd sau
metal (de lorma celor din ligurA),
,. intre care lixali o roate din lemn sau
r metal, ori una recuperatd de la o ve-
lemn (nu cuie!). Daca doriti, puteli '-che trotinete, a$a cum vedeli in cle'
lipr (cu prenadez) sau tixa cu guru- :i senul de sus, al figurii. Aceasta va
buri, de-a lungul fetei saniei, pe par- actiona, la nevoie, ca in desenul al
Ea centrala, dcud figii late de cau- doilea, evitind accidentul.
ciuc, oblinute dintr-o camerd de au-
toturism uzata. Rolul lor este nu
doar estetic, ci gi de a preveni uzura
prematura a fetei placaiului, precum Tipul de sanie obi$nuit din dese-
gi ca ugor amortizor de $ocuri. Vehi- nul de sus este alcatuit din carcasa
iulul terminat e recomandabil si-l cu doui patine (0) lucrati din lemn
vopsiti cu doui straturi suprapuse sau metal, plus br6larele cu spetar
dintr-o vopsea alchidicd (,,Sinvolal"). (1), tasonate eventual dintr-o leava,
in figura observali modul de folc' pe care se aplica banca (2) din rigle
slre. de lemn vopsite. Acest model est.
util atit pentru jocul-cu sania cit 9i
: penlru a lrage cu sania Pe tratii
din tier cornier cu profil in formi de nostri mai mici.
L si tixate cu $uruburi; Patina cen- ih desenul cle jos, observati cum,r
traia de directie 6, tot din fier cor- pe aceea$i carcase, puteli adiug{-
cu profil in formi de T, fixatd,
nier,'asemenea, .,caroseria" (C), lucrati fie tot din
de cu $uruburi Pentru : bucali de scinduri, lie din plange in-
[emn, ca in ultimul desen cu detalii. tregi de placai sau pal. Sania devine
asttel un ,Jehicul" elicient pentru
jtransportul
Paginit rcalizatit de $TEFAN YODI dileritelor bagaie pe za-
i pada sau gheali.
i
, ,-t
,--&
4k;.=-=i-=;#*r *
c\
\ -,," attl o:*
:*!j''-.j!ii-*--::-:''-+
t /-

? n lara noaslra, ca $i in mulle
II parlr ale Paninlulur. tarna in-
seamna inlotdeauna un ,Snotrmp
alb", 0 intilnire cu zapada: ,3iua
nirrge, noaplea ninge, dimineala
nrnge iarii!/ cu o zale argintie se im-
braca mindra lara"...
Ce este $r cum se produce acest
fenomen? Care sint conseclnlele
lui?
Se stie ca almGtera conline apa.
aproximaliv 12 900 kmr, indeosebi
sub forma de vapori. Cu cit tempe-
ralura aerutui este mat ndtcala, cu
atit aceea$i masa de aer conlrne mar
multa apa sub- lorma de vapori. ln-
vers, cind temperalura aerulur scaoe
$i el devine, inlr-un moment dat, sa-
turat cu vapori, parlea acestora
allata in exces se condenseaza, mar
ales in iurul graunlelor line co plu-
tesc in atmosfera, lormind mici pi-
cGjuri de apa. Asllel se produc norir
si ceala, in tunclie de inallimea
care tenomenul are loc. Atunci cind
condensarea vaporilor se pelrece la
temperaturi mai scaeute de 0oC, va-
poni trec direct in stare solida (te'
nomen numtt sublimare). cind su-
blimarea are loc brusc, particulele
de gheala cs se tormeaza sint
amorle, asttel aparind grindina sau
ma.zarichea. Daca insa sublimarea
aspru. Grosrmea sttatulur de rtpad"a
&pinde de canlrlatea cle nea c.l-
zuta. El esle unilorm daca ninsoart'a
e liniltita. dar variat in caz ca ntn-
soarea 6sle insolita de vint. Cind
vintul lipse$te sau nu e putetnrc.
slratul de zapada este ondulat, ase'
menea valurelelot ce apar la supta-
tala unui lac; dacii insq vintul sulla
pulernic, zapada vrscoltta se ingra-
made$te indeosebr in locurt adapos-
lite, unde se lormeaza trolene, na-
meli sau adeverate valuri. Uneori
aceste troiene pot atinge inAllimea
de ciliva metri. Er(plrcalia lormarii
lor e aceea ca pe viscol tulgii de za-
pada nu cad vertical sPre pamint, ct
oblic, cu atit mai accentual cli cit
lSria vintului e mat mate: astlel ei
la
mare in zonele din apropierea ocea-
nelor sr martlor 9r scazind Pe ma-
sura ce s€ inarnteaza in lnterlorul
continenlelor.
Prrma zapada nu cadg la o data
calendansltca pteclsa. ln tegiun'le
de ses. cum sirrt de Prlcla cele din
imoieiurrmile Bucure$lrulur, cea dtn-
tii 'ninsoare are loc, in medle, Pe la
miilocul lur norembrie, dar rareorr se
oo'ale oroduce inca din octombrie,
iar altdorr intirzre pina in ianuarte'
Variabile este $l data cind cade ul-
tima zaoada de la stir$itul iernit; in
medie da se srtueaza in ultimele zile
ale lui martie. dar - Poate li, arar,
chrar din ranuariqlln eonele mun-
toase. rnsa,
decembne. La inallrmi olili rnarr, ,;"
lervalul de acoPerire a solulur cu
zagada spore$te. De Pilda, P€ Yirlu
Omul numarul ztlelor cu sol acoper':
vanaza inlre 153 9i 24& iar ma1os.
la Sinaia, intre 77 9i 156' Ca urmare,
vegetalia i$r scurteaza ctclul anua,
de viatd activa in lunclre de altrtr
dine. Persistenla zapezrr depinde oe
gfosimea stralului depus, de temP€-
ratura st evapotalie. Exista locurt pe
supratala planetei noastre unde tol,
acelti tactor.i concura pentru a men-
trne stratul de zapada contlnuu in
tot timpul anului. La inallimt marr
exista zapada v€$nlca la toate latrtu-
dinile, chiar $i la ecuator, p€ prscu-
nle munlilor Anzi. Limita zapeznol
pergetue scade in inalltme de ta
ecuator spre cei dot poli geograr'c.
aga incil in tinulurrle polare alung?
pina la larmul maril. Astlel, peste 2J
mihoane kms cle aPa dulce, Prove'
nitd din zapezi, este stocata in .,lrrg,-
derul planelei" - sub lorma o€
gheata $r zapezt v€$nlce, in Anlar-
ilrda, Groenlanda, Pe insuiele ar-
ctice gi in zonele inalte ale munl'io{
in Anlarctida peste 9095 dtn sufl+
tala acoperita cu theala 9i za9aoa
cunoalte Procesul d€. toPife
Actesea la supralala slralutur oi?
apare crusta de zapacta - ..

se petrece lent, iau na$lere crislale
prismalice de gheafi, ca niite aco
subliri. Acest€a au proprietatea de a
se grupa in ligurr geometnce cu o
srmetrre petlecta, constilurnd fulgir
de zapadA, cu lorme variate, Predo-
mrnind insa cea de stelula cu $ase
colfuri, care ,Zboara, Plutesc in
ca un'roi de lluluri albi".-. La ten
raturi sub 2(FC, crislalele de gheala
nu s€ mai grupeaze, ci cad direcl.
tormind rapada cu aspecl pulveru-
lent. Uneori, in drumul lor spre pa-
mint, lulgii cb zapada lraverseaza
paturi de aet cu lemperatura in iur
de 0"C, orr chiar deasupra acesteia.
in aceste conclitii, er se topeac in
parte, devin umeri, igi Pterd forma
regulata 9i unlndu-se mar
-srmelrrca
-rrullr la un loc, formeaza
alcaluirt de
dtmensiuni diferite, cunoscute sub
numele de tloconr. Caderea zapezti
srib aceasle lorrna este lrecvenh in
lara noastta.
Alunsa pe 60l, zapada lormeari o
patura, alcirluind un sttat cu o den
srtate cupringe intre 0.05 9i 0,08.
Printre propriatalrle zapeztt se in-
scri6 $i aceea ci €a esle un corp
rau conducilot de Ditt
aceasta cauza, palura "516u;a.
se comporia
ca un izolator lermic ce imPiedica
patrunderea lrigului in adincrme, fe-
nnd asttel semanaturile gr r*ddcinile
ptantelor perene de inghel. Calitatea
slralufui de zapada de a fi izolator
termrc este dalorata aerului imobil
pe care-l inglobeazi, adice aproxi-
mativ 9@5, abia restul de 10% liind
cnslale cle gheala. ln timpul zilei,
stratul d9 zdpada retlecte o mare
parte din razele solare, iar noaptea
el race$le prin radralie aerul dtn iur.
lnoeosebr in noplile cu cer sen,n $r
lara vint, radialia esle atit de pute.-
nrca incit lemperatwa la suptalala
stratulu, de zapada scade mult. ln
asemenea nopli se instaleaza ger
Bint transportalr la mari deparlarl.
Dar, in afara de fulgi, 9r zapada de.
pusa mai inainle pe sol, mai ales in
parli neadapostite sau de pe coline,
este spulberata gi dusa la mari drg-
tanle. Puterea de transport a vintului
este proporlionald cu vileza lui.
Daca, in calea sa, vintul se izbe$te
de un obslacol, vtteza r se mic-
$oreaea gi, ca urmare, ii scade pute-
rea de transport. Alunci lulgii de za-
pada cad in cantitali mari in lala Si
mai ales in spatele obstacolului, tapt
ce esle loiosrt la instalarea pataza-
pezilor ce protejeaza $oselele de irF
troienire 9i, totodata, relin zapada
pe cimp. Panta valului de zapada ce
apare este lina din parlea unde bate
vintul $i abrupte in cea opusa.
Abundenla zapezir depinde de zona
geogratica a locului; ea liind mai
altfel decit la ges- Pe indllimile Bu-
cegrlor, cle pilda, pot apare ntnsorr
chiar in timput verii,
Datorita acliunilor combinale ale
vinlului, plorlor, insolaliet, lempera-
lurrr aerului $i solului gr lrnind
seama ce in regiunile noasite ninso-
rile sint relativ pulin abundenle $i
rare, patura de zaqada nu se men-
tine in tol timpul iernii: ea est€ me-
reu spulberata, topila, evaporata Fl
inlocuita cu zapezt nou nrnse. ln
zonele de $es ale larll iloastre, solul
este acopeflt in medre doar in luma-
tate din tolalul zilelor de iarna, in
rest tiiminind expus inghelului. La
Bucurefli, in cursul unui an, sinl in
medie cincizeci de zile cu sol aco-
perit de zapada; exrsta insa $i anr in
care numatul acsslora poate aiunge
la o sula; dar sint 9i ani cind Pami*-
tul ramine acoperit un timp toarte
scurt. in tegiunea Bucure$ttului,
iuna cu cea mai mare medie de aco-
perire a solului €ste ianuarie {citca
20 de zrlel, urmat6 de lebruarie 9i
.cDaia groasa $i tare, care impedrc.
pelrundetea aerului in rnterrorul za-
p€zii. Crusta se formee'a pe trmp
insorit, cind zapada se topeste ra
suprafald, apa tezultata se rnf ri-
treaza in ios, apol ingheala dind de
temperaturi scazute. Daca solul oe
sub ripadd nu este inghelal, vege-
talia semanalgrilor contrnu? gr in
iimpul iernii. lnsa crusta impr€drca
patrunderea aerului proaspat din
afara gi plantele care au neapa-
-
rala nevoie de oxigen penlru resp-
ralie, mor prin aslixae. Penlru a inta-
tura acest pcracol, crusl6 este slar;
mala cu alutorul anamalelor care
sint minate pretutindenr deasupra
lerenului. Cantitatea tolala de za-
pada ce cade in timpul rernir pre
zinta o importanlA majora, frrnoca
apa oblinuta la topirea er se adarga
la cea provenrta din ploi. Tehncr
moderna urmaregte ca inlreag3 api
ce rezulte din top;rea zapezri sa lte
inmagazinala in sol spre a lc*c.
plantelor cult,vate. Acest lucru este
posibil dace letenul de sub zapada
esle bine alinal, ceea c€ se realr-
zeaza prin areluri adinci lacute in
toamnd.
Si adiugAm, in tinal, $i tolui pe
care-l are stralul de zegade nu doar
in ioaca coprilor, cl indeosebr in or-
ganizarca $i placlicarea variatelo{
spofluri de iarrla, de la sanrug Piru
la concursurile olimpice albe. Nu ra-
reori, in lipsa zapezii nalurale, ba-
zele sportive de iarna Sini acope{rte
cu zdpade sinlelice produse prrn
polipropilend sau polielilena. irate
rialul este alb ca zapada, iar prstele
sinl intin$€ direct pe sol cu un srs-
tem macanic de prindere. Aluneca-
rea ce se realizeazi e comparabrla
cu cea de zepadi dura. Asemenea
piste sint folosite chiar 9i in timpul
venr.
,'. CL/lLtDll

nu sint in mdsurd sa stabileasca $r
si deosebeascA culoarea planetei
de aceea a inelelor. Neptun se asea-
mdnd, probabil, mult cu Uranus, dar
din cauza distanlei, lumina solara fi-
ind de o mie de ori mai slabe aici
decit pe Pimint, cit gi a faptului ca
discui sAu apare mic datoritd depir-
1erii, nici o cuioare nu esle predornr-
nante pe suprafa{a lui.
contine o caniitate importante de
gheali provenita din apa pi de ela.
mente volatile inghetate care, sub
e{ectul radiafiei solare slabe (Soa-
rele aflindu-se la peste 300 milioane
kilometri departare) se evapora ient,
gazele rezultate alimentind atmo-
sfora rareliati, ce se disipeazd la
rindul ei.
Pallas este un asteroid cu diame-.
trul de 482 kilometri, are supratala
acoperita cu silieati bogali in api gi
o atmosfera ca o coada, care se in-
tinde pe mii de kilometri in direclia
opusA astrului zilei. Pe asteroidul
Amphitrita, cu un diametru de 200
kilornetri. s-a constatat, prin analizd
specttala, prezenta nichelului, fieru-
lui gi piroxenului. Al{i asteroizi sint:
Vesta cu diametrul de 392 kilometri,
Eunonia 228 kilometri 9i girul lor
continuA pind la cei ce au marimea
de ordinea a ciliva metri. Oegi pare
un lucru curios, asteroizii au satelili,
fapt ce nu constituie o exceplie, ci
.:\e lc 'i $.r . 1i1-:. ,r ;r," '. :1
..:i .- *-s *:*ir-h, j;.;,n
T:"
.i
.1n;l*;i,;.1s,.,{:.;.
iT*i;i''::.i.* . .. :
l n Univers existe un miraj gra-
I vrtational. Conform teoriei
I- Oendrare_a relativitalii,elabo-
rata de Ernstein, razele lumi-
rroas.:, emise de un astru indepdrtat,
ce sint deviate de o galaxie aliati in
calea lor converg in punctul unde
noi observdm cerul, ficind si apard
imaginea astrului. Astfel, putem ve-
dea mai mulie imagini ale quasaru-
lui PG 1115, datorite prezenlei unei
galaxii masive, plasata intre el gi
noi, galaxie invizibilA din cauza cd
este prea pulin luminoasi. De fapt,
se disting doui imagini ugoare, bine
separate gi doui imagini striluci-
toare, care, din c6uza separarii lor
printr-un unghi mic, par confundate
intr-o mare pate ovoidald.
Deci gravilatia curbeaza razele lu-
minoase, imaginea unui astru inde-
pertat fiind detormati, amplilicatii,
multiplicatd de masa unei galaxri
aflat6 in apropierea razeior luma-
mar degraba o reguld, satelilii tiind
lragmente aruncale in urma unor
ciocniri ale ,,bolovanilor" cere$ti. Un
asteroid are o influenJd graviialio-
nali echivalenti cu aproape 100 de
ori propriul lor diametru. Astfel Her-
culina, cu un diametru de aproape
300 kiiometri, intluenleazd gravita-
tional pind la 30 000 kilometn, ceea
ce lace ca satelitul ei principal, aflat
la 1 000 de kilometri, sa nu poata li
smuls datoritd alracliei unei plarl€te
vecine (tig. 1).
_ De ce prezinta interes asteroizii?
ln primul rind pentru pregatirea vii-
toarelor misiuni spaliale. Drumul ce
-:i:;f
,t ..
':i:
;'. ''
: .-id":.4 .1q.:' . -;,
noase, aspectui acesteia prezent;r-
du-se, in loc de punct, sub torma
unui arc, care a fost numit .,ine;r,
lui Einstein". Astronomii au detec-
tat in Univers mai multe contigura:
de acest gen, cum sint quasar,,
dubli sau multipli. Un miraj grav,ra-
lional cte un nou tip a fost pus -
evidenld de o echipi de cercetato.
ai bolfii cere$ti, care au descoqer.l
in galaxia Abel 370 un gigant arc ru-
minos, cel din imagine, ceva asema-
ndtor ,,inelului lui Einstein", deo+
rece pe drumul parcurs de aces:e
raze se afld o galaxie ascunsa gr
cunoscutd. De curind un grup "+ de
astronomi au identificat o structura
neobiSnultd, observate de eifla
aceasta in domeniul undelor racirc
Cercetdtorii banuiesc cd ar fi vorba
de acela$i fenomen, fiind astfe
prima descoperire ef ectuata ii
aceasta direclie.
urmeaza a tt parcurs trebuie se evite
orice risc de impact cu unul dintr.
ace$tia. Apoi, prin oblinerea gi ana-
lizarea e$antioanelor, s-ar pu.tea cL,
noagte precis elemenlele compO:
nente a solului 9i subsolului, ceea
ce ar crea posibilitatea realizirii de
exploatdri miniere. in sfirgit, datorita
gravitafiei aproape neglijabile, ateri-
zarea pe un astfel de corp ceresc
e$te ugoar6, mult rnai u$oard deci!
pe Lund. Ca urmare, aici s-ar putea
construi baze pentru plecari viitoare
in explorarea Cosmosului.
AUREL D1,4.\L

1
*tagtletofon
nliraiatur!sat
Tipul de minlmagns.
tolon din imagine cin-
lArollo doar 173
grame. El €ste dotat cu
un dispozitiv c6 P€r-
mite, prln simpla api-
sare p€ un buton, 3e
s€ irir€gistroze data gi
ora pe microcaselgle
cu bande pe care le fo-
lossgtg. Acaaste opera-
llo so poat€ eloclua in
orice moment al inre-
glstririi, ori de cfte ori
posesorul magnetofo-
nului considore ce oste
nevoie. Aparatul mai
€8ts dotat cu un scran
cu cristale. lichide pe
cere ss allseszi scssta
elemente.' lnscrierea
r*bnetici, asttel et€c-
tuitt po bandi, poate
servi, eventual, dr€pt
semnal ds oprirs in
timpul desl6turirii
scsstoia, co€a ce psr-
mil€ sA eo gaseasce
ugor zona inregisttatt
doritd prin dorulare ra.
pid6- Aparatul, !n vedo
rea inregistrdrli, por-
n€gte sutomat ls o c0
mandi ce so dA prin
voco Si se optegte
(fupt psttu secunde
cfin dipa in care mag-
ndofonul nu mai inra'
gistreazi nici un sungt.
llec'.::::?*
Proiectele arhlt€cli-
lor so irtr€c in a glsi
noi moddo de cl6diri,
mai ieftin€ 9l mai'eco-
nomlce. Una dlntre
aqesloa este 9i caa dln
rinagine, compusl din
{l de panourl lrlun-
$ '10 panourl
ghiulare
pentru plangeu, ce
oqlpi o supralale do
,12 mslri piftrall. Flind
hsl modulari, inctpe.
ril€ so pot merl 3au
micAora, dupt dorlnlt,
qr aiutorul unor dlsPo-
zitlvo. lnl€rsant e3te 9l
lagtul ci nelilnd sPe.
cialist, pososorul cledL
rii $-o poats construi
singur, doosreco odatt
cu livraraa €l se pun la
dispozllie gl plrnurile,
co erprlnd: lmplanta-
rc la tergn, modul de
executie a construcliol,
!,nerialatoa lntetlorulul
9i extoriorulul, lzolafla,
slc. O esem€nea cl&
dire va fi mal isllini cu
€P la sutl dscll una
tradilional6, echiva-
l€nia in supralsli $
reallzeaztr o
economie
h energie de 50 la
suti, datoriti unul sie-
l€m do rscuporaro-re'
cicl8r€. Aceasii,Jocu-
inle a viitorului" va pu-
tea li tolositi $i c8
anexl a unsl cage ori
ca lcoall, blbliotecd
sau poate adiposti
' chiar sarvicil gubllce.
&s€&eegs$ sKffi &rEgs-9gssffigg&'H*w
3
l-aeer ssl;d
';
i,:
;
5
Avind o forme aerodi-
namici, aceasta ust}
rcazA scurgerea apet
a aerul_ui, dterino'asttil
Si
antichitate a secolului r rea izotopilor de hidro- t
XX". : gen, cu degajarea unor i
.
B;grtA
- o rnici rezistenli virr
tului si valurilor. Coca
Utilizarea.laserului in : Cu ajutarul noii teh- i temperaturi de peste : . este conlectionali din
i
srare soride. esre spe- , nici se va putea pro- 1."" milioane de srade i : €&r gled;lic Bllrli".t;:,"iij3ill"el
:?5"':'J"1lilliX" li: , iJo"i^ilil;'ji'Ir:i:l! ""|'jli.' in stare
"*
i ulieur -pasaser ., ' i*:;i1i#i"til;re
veste producerea ener- I 'l
tida esre mai putin
coniaminarea mediu- :ffiililr,::r:" H!"r?i: pe.
6; I
giei prin fuziune nu- rui. rmitind procesere riculos gi mai ugor de ;, :$nrTJ'T';3lj ,E,J
i;;;;'p,Ga;; tenie. Barca se reali-
cleari -, alirmi oame' , ce duc la producerea transportat decit cel in dimensiunba de 2,fbi , ?e+i_gi intr-o versiune
nii de gtiinld, precizind energiei sotare, Si stare lichida sau 9a- 9,^e^4"t1,:q.4bo3rA" inchisd, pgnindu-l ast-
cd exproararea lileiurui opusd fisiunii nucreare, .*rr, J* 3: 33,1 o"Xi"ulll3,u"'flil , l1.l?"t3,1$'gflt
urmeazi sa ctevini ,,o , tuzrunea consti in uni- , menii ds 'roi|n,-a
$tiinli. ped;atj, Jiii'dli,'icLra., stropii de ape.
r'i
tt
tt w ' ltrci!aii'ca
id {A +iie=e!
LnlSil*l
Nivelul $i temp€ra-
tura apei in oceane
cresc de dou6 ori mar
: repede decit se presu-
punea,.din cauza incaF
zirii generale a climer
terestre datorate
: aga-numitului elect cb
seri. Temperatura aps
din ocean a crescut in
anii '80 cu c?te 0.(X
grade Celsius anual rat
nivelul apei cu 2,'l mtli-.
. metri. Potrivit datdor
lurnizate de satelil,r
meteorologici, temp€-
ratura medie d ocean+
lor gi mdrilor este cb
19 grade Celsius.
. * ." pdrere ce aceasta irF
fuire gtobala a ctrmd
se datoreaza, in primul
rind, cregterii concerF
traf iei bioxidului de
carbon din atmosfera,
produs al arderii sub-
stanlelor organice-
,--
:
lFl
LJ: I
+.t ;
i .r ;
'ffi*t*:*ri*i ./ll
, jer 6n**=nf ',-:
qi*r
! Antarctica este o
l : adevirati comoara !n
I
: materie de meteorili. ln
I . ultimii 20 de ani, an
I
i lost descoperite pe al
gaselea continent mt.
-J , de asemenea resturi de
. materie cosrni;. E-x-
plicatia trecventei lfr
heobignuite tfahtipo{
-1.. ar consta, potrivit un'rl
, ' petrste din plastic de prtt". lar o aptssro pre- produce nici o interfe-'i 3l$"11i"?3yt'Jtl'ii;
rt 7o x 4o milimdri cate
,
iunsila comandi o ex- renll d, lunglmile do , l??!u|,-c1ll^"!99tj!ii 9*
finiere progresivl e lu- und'a inlrarogl pentru
6-r*mE*s i: f*,::ffij*m I minii. ,,llL-476?', ctm I telscomanda €vontu- ,
fj[,,:: i'"|;" #n$
vati toarte bine in oh+
nrin alll introctusi qi Prlza , 6l€ numit noul dispo- i ali, a tolerylzorului 3au , 1uri1s sale - iei ta
zitlv, esto dotat gl cu o ; magnsto3copului. (ln- :
t:d
: l*'
l6mpli, 9l omilitorul do iveali ..pe misuri ce
teleees?.a**qlj
-'--.--'-'-' : semnale cu inlraroqil, , momorle 8utomst6. , t*rrrlrg = intilnirea i straturile superioare de
i mic ai discrst, cu mdrF orice noui aprindere ' sau lncrucasaroa a 91"-113
:
-:9-^t,o|T9 ^in
reproduce nivelul de . doui sau mai multe
un va'iator erocrro- i ffil':r?,:T,i"*"1 i lumini soleclionit unde, provonito Oin l|l3,iJ":"r[:ilf;11 *
i.i"-f;"1';fttii;l; ,"
nic, prin tslocomandA pib de noul volfi, "ti
cu :
ioaintgndo ultima stin- I surso dllerite, poate I material de studiu d+
cu inlrarogil, aPrindo, i oare se electueazi mo- , gere. Distanfa do t€lo- produce o slibire sau sebit de valoros tocmat
stinge gi rogleaze lu- dularea intensitilii lu- iomandi, ce atlnge ) intensilicar€ 8 ails- datoriti conservirii irF
mina l6ri a 3e p&&l 'I minoase a l6mpii. O
.
p"" raii, suii-
6rs tora dind na$tore la : clelungate
prin frig a
. i
scaunul. El €st€ lormat : apisare scurti p€ lsl&' . iienra peniru o inci- ,
"i""t"
neooiirb t"u $#,,1t'".l[11il, iff
din doui p64i: recep- comandi datetmine pere, De notst mai ost noscontats). dite cu privire la origr-,
torul-varialot, o culie ! luncllunee ,,pornit-o- , faptulci emilitorul nu : I nea sislemului solar
t
4

I de ,caracarila' d-epasise deja ctadr-
Strainii luseseri necrutetori. As-
tronayele lor, detectate de terrieni
cu surpfinzitor de pulind vrerne in
urma. aterizaseri la perileria Mega-
lopolisului zumzeind ca un roi de
bondari furiogi. Din pintecul li€cd-
reta se bulucird zeci de vehioole de
o lorma bizara, o combinalie intre
caracatila Si tanc. Vehicolele asal-
tara marele orag depa$ind cu ugu.
. nnla barisra ultrasonica gi improg-
cird cu loc edificiile masive. Sub ti-
rul lor neinlrerupt construcliile se
narurau ingropind sub ruine mii de
crrmeni. Focul cuprinsese clardirea
dba a Consiliului i/btropolitan. De
pretutindeni se auzeau rlrigite dez-
nidajduite. Cind gi cind, scurt-circu-
ilele in serie, aseminetor unot
rmense locuri de artificii, dadeau
impresia ce un carnaval dracesc cu-
prinsese ora$ul.
9lrpriza iniliala cedi locul stupe.
f-lrei, apoi groaza s€ instdpini deti-
nitiv -sr sullelele oamenilor. Complet
dezarmata in fala inyaziei, omenirea
regreta pentru intiia oara instaura-
rea Erei de Pace. Din anul 2108,
cird lusese ratilacat Acordul Pacii
Vegnice (clata exacta era consem-
natd pe placi de marmurd la ,iecare
intrare in lregalopolis), marile sto-
curi de arme ofensive gi delensive
fuseseri distruse egalonat, in citeva
etape. Singura tlotila interplanetara
maa dispunea de armament u$or,
ce.e, iate, de data aceasla nu folo-
sise la nimic. De la ratificarea Acor-
dului trecus€rd aproape cincizeci de
anl.
Siltind ufor peste obstacole gra-
lie elasticitalii neobisnuite a tenta-
colelor metalice, prima ,,caracatila"
patrunse in coridorul nr. 42. lncendii
gria;e ii luminau carcaga gri-inchis.
ln momentul in care trecu prin drep
tul Creierului melropolitSn, un aero-
mobil se desprinse de pe platlorma
superioara a cEdirii gi, virind in
mare viteze, se indreapg spre Gen-
tura Exterioari. Hublourile intsne-
cate devenira din ce in ce mar mici,
apfoage punctilorme. Abia atunci
4romobilul fu reperat. O rall 465
l6ni p€ nga$teptate din tureld ,,cara-
catater". ln acesasi lracliune de
secunda aeromobilul nu mai exista.
Bucrifi <le fuselaj zburari in loate
palib. Zgomotul ex$oziei se pierdu
incd in vacaffnul general. Huruind
ing,ozitor, o clidire de zec€ €taje se
privili ca un castel de nisip pe6te
unul dintre vehicolele streinilor.
Cind norul de pral se risipi, se vezu
cum molozul prinse sa fiarbd, iar
.,cafacatila' se strecura nevitimati
dinlre €larimituri. Un alt aeromobil,
sfe,imat de tentaculele uria$e, eac6a
rasturnat la peminl.
,,Caracstilele" inaintau spre inima
lilegalopolisului, selnenind in iur te-
roare $i moarle. ln curind planul
$raanilor cleveni cit se poate de clar.
lmpingindu-gi inainte, dea lungul
coridoarelor principale,,,armada".
se viza dislrugerea obiective-
lof-cheie ale oragului gi, in primul
rind, generatorul atomic de energie.
Apoi, 'totul ar li cizut de la sine.
Tinirul biolog Alex Kramer veri-
lici inca o data comenzile aarofiio-
. brlului individual gi. firi a porni mo-
I torul, a$tepta nemigcat. Primul val
,ea institutului. _,,E timpul", ili zise $i
apase pedala. Aparalul se inalla ci-
lrva metri de pe platlorma 9i ramase
a$a vteme de citeva minute. Omul
privi atenl. de--a .lungul coridorului
blocal din loc in loc de ruine. Focul
misluise Centrul de Psihologie gi ln-
vestigalii .Sociale. ,,Unde sint oame.
nii?' se intreba Alex Si intrebarea ii
bubui. in ur@hi ca 9i cind sute de
magatoane puternrce ar li r@etat-o
la
-n6firgit.
Aetomobalul porni cu viteza mi-
nl.ma li trqlu razant peste torasa in-
stilutglui.
-Tindrul apasa pe accelera-
lie pina cind simti ca pddata ajunge
la capatul cursei. Un nor de lum
qggpe{i hubloul 9i omut scrigni din
dinli inciudat. Arzi un bubuit in
spate. Nu, totul era in ordine: vehi-
colul atinsese in zbor colld chdirii.
-Zari sub -el mullimea incendiilor. O
lacrima ii brdzdi- obrazul. Radica
mina gi o $terse. .,incotro, acum?' ii
trecu fulgerAtor pnn creier. Fdr6
ras_puns ansa.
- Aeromobilul luase inallime.
lntr-un coll de cer. palida gi iema-
loare, se ivise luna. Linitle. Alex lu
mirat de lini$tea ce staruia aici. Re-
ngnla sA drai priveasce in jos.
,,lncolro?" ii reveni, obsedant, inire.
barea de mai-nainte. Privi labloul de
bord. Motorul funcliona normal.
Parcurse fdri- probleme cileva sute
de kalometri. ln depanare se protita
un lanf rnuntos. Zimlii crestelor scri-
jeleau intu-nericul. ,,lncotro?"
_ 8rusc, .i$i aminli cle CCSTr).
Scoase din buzunarul de piele al
banchetei harta $i o cerc€ta concen-
trat. Degetul i se opri'int.-un punct
marcat cu rolu. Repergle toslores-
. cent€ jrle. hA4ii licareau firav in se-
miobscurilatea cabinei. Trebnria sd
,*,r*,n.- L,rlt-ifrrunn
OE RNTIU
tXon'"tun"
""FfS? locarorut acus-
trc. piuitul apaiatului
'un umplu habiia-
clul. Apisa bulon gi pe ecran
apdru d atti harta. i$i tixe aratatorul
pb ea Si in locul contactului se
'imediat
bprinse o tuminild verde.
Concomitent, un alt semnal audio,
mai slins $i cu alta tonalitate se de-
clansa in iabina aeromobitului. Alex
isi iircorcla auzut. Cele doud sem-
nale se apropiau simtitor. E a pe
drumut cei oirn.
ln urmitorul stert de ceas gindi
intens. ,,E unica solutie", con;his€
gi, parci pentru a-$i alunga orice
urm'i de ihdoiala, iii trecu- spatele
palmei peste fruntda infierbintara.
Tonalitatea semnalului receplionat
se apropaa constant de cea edriba de
aparatuia de la bord. De citeva mi-
nute pusese in luncliune pilotul au-
tonat.
in clipa in care cele doue sunete
se suprapusera intr-unul singur,
precls'gi tontinuu, Arei prinse ina-
nela de aterizare. Aparatll de zbor
rdmase imobil in aer citeva secunde,
dupi care incepu sit coboare lin.
Privi prin hublou: o insuld de lumini
spirgea bezna clin jur.
2 timele ceasuri. Se concentrd. .,lnva-
lzbitura u$oara ii dadu de veste ca
se dlla pe pista Centrului. Se etibera
de ceniurd gi intrerupE€ contactul.
Amodi_se. Aerul rece al noplii il in-
viora. lgi privi cadranul fosforescent
al ceasului. O lini$te netireasci il in-
coniura din toate pa(ite. Luminati
leeric de cele gase.refiectoare, pista
era pustie. Aeromobilul Centiului,
care de obicei se atla acolo, lipsea.
E cineva aici? strigi Alex.'Gla-
sul- ii suna nelini$tit.
Nici un raspuns. Centrul pgrea
pardsit.
- nevra o data gi inci o.date.tGtatura
, gillel gi amuli cu ochii la ecran.
UrcA scara in spirale Si paFuns€
intr-o incapere vasta, cu perelii tran-
sparenli, luminati diluz.
* Nu se poate, gindi cu voce
lare, nu se poate sd nu fie ntmenr.
O lua la goani qi trecu in rerrsta
laboraloarele de la parter. deschr.
zincl gi inchizind u$ile preciprtat,
tr6cu in sala gefleratorului' de dner-
gie, strabdtu cabanele ope.atofllq.
Totd vedea ci Centrul tusese para-
sit in cea mai mare graba.
Patrunse in ascensor. 1... 2... 3-..
4... 5. Turnul de control. Acee4r
pustietale. Dar nu... Asculta atent.
Voci. Fugi spre cabina .,rotie". &-
neunlru ge auzea un glas raspicat.
Deschis€ uga,-aproapso smulse gi
privi de 1ur-imprejur. ln cabina nu se
atla namena.,.Emildtorul lunclio-
noaira", ii trecu prin gind. Glasul ir
lovi puternic limpanele: ..lnvadatdr
necunoscula au atacat lbgalopo-.
lis-l- Atarma de gradut zero.-Me's{F
lopolis-1 in primejdie. Puneli-va-ti
drspozatia Consitiului Planetar.
Alarma de gradut zero." t\,bsaiul se
intrerupse brusc. Apoi, la lel Cb
brusc, reincepu:,,lnvadalori necu-
noscuti au..."
,,lnvadatori necunosculi..." relua
crainicul. Alex se trinti in cel mai
apropiat fotoliu. incetul cu incetut
logica ii revenea, cuvintele incepura
sa i se inlanluie in cap liresc, orclo-
nat. Recapitula evenimentele din ul-
datori...', repeta (a cita oara. ce.
rule?) vocea din eter. Se concentra
asupfa teleimprimatorului. Undele
telepatica erau greu de conlrcilai,
tolu$i reusi sA le imprime intensita-
toa necesare. ,.lnvada..." Clic. lbsa-
jul se int.erupse dup6 primele si-
labe.
Se ridici din fotoliu gi merse spre
micul bar portabil din coltut catina.
$coase o sticla qi un pahir- igi turna
o pg4ae ziravdnd de whisky. Alcoo-
lul ii strapitu gillejul 9i se aravali in
stomac. ll cuprinse- o senzalie ciu-
data de c6lduri. lgi simfi truntea
cong€staonindu-se gi involuntar
tras€ de cursorul fermoarului *t-l
/
inchidea ermetic bluzonul. Era mult
mai bane a$a
Rrsg slicla la loc gi trinti u$ita ba
rului. l9i relua loqrl din lototiu'$i in-
cerca un contact lelepalic. tjnda ce.
rnunacanla nu reusea si ajungi irrsa
la d€sttnalae, de parca un zrd mcr
s-ar ti intergus intre creierul sdu gi
csl al Prolgsorului-
Renunla la contapt Si se tolani
mai bine pe totoliu. lgi rezema capul
pe spatar gi incepu sd lluiere cu gin-
dul aiurea. Era metoda cea mai si-
guri de a scepa de stresul contacte-
lor t€lepataco. Revazu tabloul maa-
crelor din Megalopolis. Ruinele ar-
zind. -Oamsnii, inexplicabil de pulini,
alergind printre inc€ndii cu lesiuri
de cogmar. Aici. c€l pulin pentru o
vreme, era linigte.
I ss ticu rugine ci ie lisase cu-
prins de_firima de satistaclie cle adi-
neauri. Siri in picioare. Avea,capul
sulicient de limperb. Se indrgbtA
spre yadeor€ceptor. Fixd coordon&
tele, apieA cateva butoane $i pe
ecranul din lala aparu un Sol aib.
lnsisti. Controle exactitatea coorOo-
.natelor $i repgse aparatul in func-
liune. lmaginea refuza'si apar6. Ma-
multicolori. cu acela$i rezult8t.
Porcdria naibii! slrige inciudar,
dar- ultimele sunete ii rEmaseri in
{Continuare in numarul viitor)
MINAS DOBTESCA
a

$7
.q'tr.ts pttqt s .tE, tl - rtlt t!p!
tiFqlpqWtBttPueqNtl
.4arlap n uc 1flmt ,rrlttolg 'ntau aP
g q uqeq ilqP utz (utu q olx{
qrA) stdileA t0 .ltu tpe ,, rlo9
-..2'ttstild - o$rail;na vwlwrJ
|tnl.t pttdct' tw nl gnt
$'t., w .r.d 6 tnt q pwt o.ttthnq
itiot em nptt rW nfln, N ots
llatty , ,tpru crlct q .f.t, tt ttp0
t x .urr ., t tpt "tttfut Ft tqe ,.
gvn0|
-ggtt vAn&*fnn - qtrt .l ,Janl w ,!t
. 7iq n ppttt Prtg'W
ls mp . nprns 6 qtt@
*p "rp.&r'r,tt
q pstzctl q t$ey 4p tptg ,llrtdl.t o
.l lrr&Pt n8 FPNt..t qq.'tgt r,6o
ttttittttg pe.3 N .Fd tr rtt W..P
tf'g ltxf1s - NStlQOtrs BuotA
. .n,
# tsrll .ty.f ptry.pJ' ,Ftry ts
| $t q gfit tt ,.tg qoq ,rnwltN rot el
,rfrl A WrW Et rtr$r W
wud"ugm - tilsli lv,ll;
rqe w
{u rypi gttt pq f rypltt W tq.t,
. .tpr2e ryg ,. .ryatt ., .mqr
+! f xirf! n iltct& tptlw.l! Eot x
.q.J Tt9tnnflp : ilSAO fitttl
w, ., tone.tJl
.urrta lflmlqor rgutA
qn4 q put urq .t ts Ptrpu
q1 piat t Ot f ,rWIq tP 1turce e '1$ar6 e-s unool e^ailc ul '.rol st.t.tns r$ ;1c o-t1
tt fl. 6 lt tfl.t W.n t*P lNtd -r3 ap igurnu un 111e .rede aJeqoriu! op uuras ore3arf ut
Alalds $qs o n tqed rt WW.a
* 4tf $rttstF g pl ,tpv.t gt t ill
.r.2 qt trf,tl 'lu?vg - ,svllfl ngvn
ffi ,p tnolw m
- tq!.nt ,tttst q ot !, i* tl .rrog
{ tit : V.n.S p.t.ppr!t, lrlpts.e, Ft
-4 ry .tt ?8 .p w3 0tt ,F .9pttt" 9'(S+9+9+9) = gg1 .
gfA t snq. W.qW cP ondedc eurnr llal*eou
t, J{tl .t*{q, .8.1 !r4 .n tww (s€)- (sl'st = oor -nf,-o0l'aluallp linpou nrled
pttg '1111114 - J8800 jrlalt e/e+es'e=0Ol ut lnrgurnu 9!.r5s aleod
It-lt}=0012 es t?rtto 1$eeare Fo lsulc aP
q u&4$stp er.N W.ns q q.t E 58+19-9t-ezt=001 pulrolol'eleeece ElsP aO Z
t ttttts 'rytdns WWll .PnoW$ 6-8+29-9t+8Zl=001 arunc tlilS '001 ln,
r., .rFtO VIA$E - V$Ot flOt
88-19+S-9+gzl=001 -grunu alllollp pnpou, lauls u!
68+ aullqo elood os '- !i + eleu
tttcUJ tl0ope q IQt ry ga$ W . t-9-9+r+e+?l=001 -ruo* q0 gpulcsart aulpro q '5
uualeid Fol i *s ga1ry t4'ut 6+8 Bl t ot op elcrll3 putioloJ 'l
''!gJp ptrr Wpt q nn* t. qF ro.,
l,ti +t9+9+t-0+zl=00t'l
tp wp IrJ 'rt0flut - ntn Nfitn
Pt ecP ot*1
t, ,'F',,d, ,.6 tF . ,, .et.4
d p* r tFC tl .t'd''i(l qA cl q lp'4rz
., .rtnd 'sJt208 - ltwu Jwlwt
'.{ru. fqra .l u.4
"**
nereS-eu1a '6!
-n ,g'sso, Wq . tP otPgctJrc Pry tnloc* tdoc aP tc-seC le
tnt twln q.to .t lnpt .t egl ttt tl Js,snsSu 1n}AfJ
't0, ,tt.otl 'EAg - tststs{'rttr.tE
* rp oot.l tuo rlr't( ,X, N, tp4 'VtVa 'v33t 'aV1V 'SOyO :rcuallc!1en
n.tatywz0c - Nro,ruo ,{:l:,*, -pzol ap aopssord . ltreunpe erlerodo (lt ltr$tus
o tt.p ,w .. tote g
{.e tp tlatpppilttrr.Ft ei lndof,ul o rlelnclec tltatC (0t 'ululuJal oulnueld
tt 1c tultcu .r4 t!, wE r sntd u!-lu!S (6 'teunpy (g ruetcrleuoleLlJ rlourl
tt W c.t ..neH xlrl*4t ttlg P'sP a csauallo .re;ndod uarla8 (/ srncaH a ( lo) uol
l.t LFl ?/'tn z ,lrt| .tN Fu ltt .l -pq un ap 9u.r!lv (9 eleoznu gtoN o rolgo9rleoN
E tl ,F. ,Wtt ,ralrrl sqtttrrrn r4ry P3 (c 6eiEH r outatqold laun Eaie^lozai u! ulllJos ep
ii urlgrlrytU uryap&1 ts lC iicun6 1y a.rer:i r ('rqe) tlrut.t- (E.'lndutl ereos
b{tn4 e tttttt twt up ,P.N eqq W - W Joraz nc ele63 (3 rrlcas.ralul (t :lVOllHl4
a7 'nE s - ilfrv$wn #,aatn, '( ld) elualentqcauoN (![ elnclec
^V .
('oorl
t$nl ecoid (Or i rd) urc et " aorrlauoab un6rj (6 'csac
NM Font qq,r''/lt
a'#ttsl Ur 6 'sqil
t ilttrtt lltttl
-Jnl aulnuajd a ilesalsaulP "'aulq lEec {g ieclje c
"'alttgdajd 'cle
stlttrtro ejet o ajll {l rolaueol^E
'4t., orrt' Egrt p I ,Ftpu t atrdr;e el
^llelau
a ('td) tutbre aF Ppauou aq3a^
"tolrjesPo
*t,rrytn,qtdntwqfr 'gtl (9 ertrc ap drl {'5tl) nrleds (g idec uet rs solo8
-at gq7 qaasr76,-,pas frfrs! :['td] -ltase,r ;'etsardx3 (t'gtrqelrl6eu aleltlueO
',@p j't5f''te :trse*) qc,t'cdbs Ctern6re . roiereltr-.
.pfl enepf q ra$* tC tyePi o cl -nu 'ep toJ arv (z '('td) a/Bunpv (t :tvtttoztuo
-Mtol tl @u n pW8, utt .W W
t Wlrd e, rttppri g tltd 1o !?s!, .F
qr.o,,l q tF tstugt tctwts.P f ry4xr
a4tca Trvtills - nuanna ,!#,
ItH nzt et4, TutF ,{F/s/p.' 2s onod lit
g : AttrA yttgtt
A. rO 'ilStut',t ;=.Q*t1il.'?rt$tttqe
-'-.
"tlF.*t=:* :WErt Plr' -
d#t
- '*fr..ldrarrfr
t.q-.tp1as! t.., ry.N lan
t -rt t ttry:ftl;3.wret qt:prttl'-tru,
p,qt f 'w ar'' -rugat?nt "'frq c48 "'
"
a€o{to oaa arL
aaa taa
'iaalOa{le
aaoa.tae aaa oaa
ttt tt' aaa oaa
oae ooa
Oi.(fCaOe a,aa ara
.ca aoo ailo Ota
aaa a.fO c.o oco
HIEI
aaaaaa
tDocaaoa
aaarra{ta
eaolL