Sunteți pe pagina 1din 67

Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului

SCOALA POSTLICEALA”OCROTIREA”
CLUJ-NAPOCA

ASISTENTI MEDICALI GENERALISTI

Lucrare de licenta

Coordonator profesor Absolven

MANASES LUMINITA TANTAU VIRGINIA MARGARETA

CLUJ NAPOCA , 2018


SCOALA POSTLICEALA ’’ OCROTIREA’’

Ingrijirea pacientului
cu
angina pectorala
MOTTO:
´Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste intreaga
societate. Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este
nimic.´
Schopenhauer ´
MOTIVATIE

Parintii mei au lucrat foarte mult,sunt oameni foarte harnici si m-au invatat
ca numai prin munca se culeg roade bogate. Fiind oameni simpli,tot avutul
lor l-au obtinit prin munca fizica bruta . Intr-o zi mohorata de toamna , tata,
carand saci cu roadele culese din gradina, la un moment dat mi-a zis... Nu
mai pot! Adu-mi medicamentele din cutiuta verde de plastic. „ CARE
PASTILE? DAR DE CAND IEI TU PASTILE??? Nu m-au ingrijorat pastilele cat
expresia lui, dar mai mult decat ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult
momentul in cae am constientizat faptul caci parintii mei imbatranesc! Mi-a
spus : Tata nu mai pot!!!

Am imbatranit si ma ajung bolile din urma. „ Nu parintii mei , nu tatal meu!!!


A fost ziua in care am auyit prima data de angina pectorala , si un ciuda
oboselii dupa o zi grea de munca , seara cand am ajuns acasa nu m-am
linistit pana nu am citit tot ce am gasit despre aceasta boala . a fost ziua in
care angina si-a creat un dusman. Si asa am luat hotararea ferma de a invata
, sa stiu tot ce pot face pe viitor sa pot da un sfat competent, pentru a usura
aceasta suferinta.
CUPRINS
1. MOTTO
2. MOTIVATIE
3. CLASIFICAREA NEVOILOR DUPA TEORIA LUI MASLOW
4. NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA HENDERSON
5. INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEREA
NEVOILOR FUNDAMENRTALE
6. INIMA
7. CIRCULATIA MICA SI MARE
8. PROPRIETATI FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-
VASCULAR
9. ANGINA PECTORALA STABILA
10. SEMNE SI SIMPTOME
11. DIAGNOSTIC
12. TRARTAMENT
13. INGRIJJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU
ANGINA PECTORALA
14. INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE
15. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI
16. DIETA- ALIMENTATIA PACIENTULUI
17. EDUCATIA SANITARA
18. ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
19. PLAN DE INGRIJIRE –GENERAL
20. CAZUL I
21. CAZUL II
22. CAZUL III
23. BIBLIOGRAFIE
1.1 Nevoile fundamentale si dimensiunile bio-psiho-sociale, culturale si
pirituale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi


fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale si spirituale ale individului.

1.2. Cadrul conceptual al îngrijirilor

a) Conceptul despre om-individ : este o fiinta unica, având nevoi biologice, psihologice,
sociale si culturale, o fiinta în continua schimbare si interactiune cu mediul sau
înconjurator, o fiinta responsabila, libera capabila de a se adapta.

Conceptia individului dupa Virginia Henderson

“Individul este o entitate bio-psiho-sociala formând un tot indivizibil (notiuni


privind globalitatea individului).

El are necesitati fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care si


le satisface singur daca se simte bine.

El tinde spre autonomie si satisfacerea necesitatilor sale”.

b) Conceptul privind sanatatea si boala

Dupa O.M.S. definitia sanatatii este: “Sanatatea este o stare de bine fizic, mintal si
social, ce nu consta numai în absenta bolii sau a infirmitatii”.

Dupa V. Hederson definitia sanatatii este:” Sanatatea este o stare în care


necesitaŢile sunt satisfacute în mod autonom, nu se limiteaza la absenta bolii”.Conceptia
despre boala: este ruperea echilibrului, un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica,
psihica, o dificultate sau o inadaptare lao situatie noua, provizorie sau definitiva.

Este un eveniment putând merge pâna la respingerea sociala a omului din anturajul
sau.

1.3. Nevoile fundamentale

a) Definitia nevoii fundamentale

Pentru a aplica modul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa stie


ca: o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si
asigura starea de bine, în apararea fizica si mentala.
b) Scurta prezentare a celor 14 nevoi fundamentale

Cele 14 nevoi fundamentale sunt :

1. A respira si a avea o buna circulatie : reprezinta nevoia fiintei umane de


a capta oxigenul din mediul înconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si
de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

2. A bea si a mânca : oricarui organism îi sunt necesare sa ingerezesi sa


absoarba alimente de buna calitate si în cantitate suficienta pentru a-si asigura
dezvoltarea, întretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei
buyne functionari.

3. A elimina : reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de


substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

4. A se misca si a avea o buna postura : esteo necesitate a fiintei vii de a fi în


miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate de a pastra
diferitele parti ale corpului într-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.

5. A dormi si a se odihni : este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi


si a se odihni în bune conditii, timp suficient, astfel încât sa-i permita organismului sa
obtina randamentul maxim.

6. A se îmbraca si dezbraca : este o necesitate proprie individului de a purta


îmbracaminte adecvata dupa circumstante, temperatura zilei, activitate, pentru a-si
proteja corpul de rigorile climei (frig , caldura, umiditate), permitându-i o libertate a
miscarilor.

7. A-si mentine temperatura corpului în limitele normale : este necesitatea


organisamului de a conserva o temperatura la un grad aproximativ crescut, pentru a-si
mentine starea de bine.

8. A fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele : sunt o necesitate


pentru a-si mentine o tinuta decenta si piele sanatoasa, asa încât aceasta sa-si poata
îndeplini functiile.

9. A evita pericolele : este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata


contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice
sau psihice.

10. A comunica : este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu


semenii sai. Ea pune în miscare un proces dinamic, verbal si nonverbal, permitând
persoanelor sa se faca accesibile una alteia, s1 reusasca sa puna în comun sentimentele,
opiniile, experientele si informatiile.
11. A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia: este
o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi, acte conform formatiei sale, de
bine si de rau, de dreptate, de urmare a unei ideologii.

12. A fi preocupat în vederea realizarii: este o necesitate a oricarui individ de


a înfaptui activitati care sa-i permita satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti.

13. A se recrea : este o necesitate a fiintei umane de a se deschide, de a se


distra, recurgând, pentru aceasta, al activitati agreabile, în scopul obtinerii unei relaxari
fizice si psihice.

14. A învata cum sa-si pastreze sanatatea : este acea necesitate a fiintei umane
de a acumula cunostinte, aptitudini si deprinderi pentru modificarea comportamentelor
sale sau adoptarea de noi comportamente, în scopul mentinerii sau redobândirii
sanatatii.

Fiecare din aceasta nevoie comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane si
anume :

 Dimensiunea bilogica (biofiziologica) ;


 O dimensiune psihologica ;
 O dimensiune sociologica ;
 O dimensiune spirituala cultural - spirituala

Cele 14 nevoi fundamentale îmbraca forme variate dupa : individ, starea sa de


sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. Fiecare nevoie prezinta
componente bio-fizico-socio-culturale.

Cele 14 nevoi formeaza un tot : a considera o nevoie facând abstractie de celelalte


constituie o negatie a « totului » ; a încerca sa separi fizicul de psihic este inutil.

Dupa conceptul Virginiei Hederson, scopul ideal a profesiunii de asistenta este


independenta persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

1.4. Clasificarea nevoilor umane dupa teoria lui Maslow

Abraham Maslow, psiholog si umanist american, afirma ca exista cinci categorii


de nevoi umane, ierarhizate în ordinea prioritatilor, astfel :

1. Nevoi fiziologice ;

2. Nevoia de siguranta ;

3. Nevoia de apartenenta ;

4. Nevoia de recunoastere sociala ;

5. Nevoia de realizare
Dupa aceasta teorie, trebuie sa fie satisfacute întâi nevoile de baza (toate sau cea mai
mare parte) – fiziologice si de securitate – pentru ca persoana sa poata tinde spre
satisfacerea nevoilor de ordin superior – apartenenta, stima, realizarea (depasirea).
Evolutia spre o nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decât atunci când nevoia
interioara este satisfacuta.
NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA HENDERSON

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi fundamentale.


Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de
asistenta medicala. Dupa Virginia Henderson nevoia fundamentala. este o necesitate vitala,
esentiala fiintei umane pentru asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mintal.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. A respira;
2. A se alimenta si hidrata;
3. A elimina;
4. A se misca, a pastra o buna postura;
5. A dormi, a se odihni;
6. A se imbraca si dezbraca;
7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8. A fi curat, a-si proteja tegumentele;
9. A evita pericolele;
10. A comunica;
11. A actiona dupa credintele sale si valorile sale;
12. A se realiza;
13. A se recreea;
14. A invata.

Scurta prezentare a nevoilor

1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si tisulara;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii, furia, frica,
exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati functie de varsta, antrenarnent,
starea de sanatate etc.

2. A bea si manca
a. Dimensiunea bio-fiziologica i-ntereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor la gura,
masticatia, deglutitia), digestia, necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa, religie,
nationalitate, cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:

3. A elimina: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie, cutanata.


a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in acelasi timp
mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel modifica
frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.
4. A te misca, a te mentine intr-o buna postura
a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament. Sistemul
muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptarea cu evitarea
anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta constient sau
inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si de nivelul
cultural. Aceasta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot duce la
modificari in domeniul motricitatii.

5. A dormi si a te odihni
a. Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta si starea de
sanatate. Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteaza sistemele cardio
vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoana privata de sornn manifesta tulburari fizice si
psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca).
Exista persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi.

6. A se imbraca si a se dezbraca
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita
capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, starea de sanatate.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in alegerea
vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente particulare: voal, turban
etc.

7. A mentine temperatura corpului in limita normale


a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta
temperatura corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator. Temperatura
corpului depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura
corpului.

8. A fi curat si a-ti proteja tegumentele


a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si
miscarile necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.
b. Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului.
Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de la un grup social la
altul. Curatenia esteinfluentata de cultura grupului

9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si
de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de a analiza aceasta
nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii).
b. Componenta psihica ,simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului,
ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei persoane apartinatoare aceleiasi
comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta.

10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala fiintelor umane.


a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala.
Comunicarea yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-verbala cuprinde
gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat:
sentimente, idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta componenta importanta
a fiintei umane se exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea
vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie
sa fie ajutat de asistenta.

11. A-ti practica religia


a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului:
pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturala , evolutia practicilor religioase este in functie de
fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena
cresterea sau diminuarea adeziunii la religie. in ingrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi
cere asistentei o educatie liberala.
12. A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca.
Aceste activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica
si dezvoltarea psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei
nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a
fi util prin diverse activitati.

13. A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor fiintelor umane.


a. Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de
sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte cai de
recreere decat cei sanatosi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie
poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate.

14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga cunostinte


noi este specifica tuturor, dar mai evidenta la copii.
a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea
acordata educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de
invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim
alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in
acelasi timp si de a fi independent.
INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEREA

Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel


minim de satisfacere a nevoilor sale.

Independenta Atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor (un bun


la adult echilibru fiziologic si psihologic) prin actiuni pe care le îndeplineste
individul însusi (singur), fara ajutorul unei alte persoane.
Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin
actiuni proprii, îndeplinite de persoana însasi.
Dependenta Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a
îndeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i
permita nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor astfel încât sa fie
independent.

Originea probabila a acesteei dependente este o lipsa de forta (când


pacientul nu poate), lipsa de vointa (când nu vrea), lipsa de
cunoastere ( când pacientul nu stie cum sa actioneze pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale).

Important de retinut :

Notiunea de nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor înseamna ca


poate exista un oarecare grad de insatisfactie fara ca acest lucru sa
presupuna o dependenta a persoanei.

De exemplu: o persoana este independenta daca foloseste într-un


mod adecvat, fara ajutorul unei alte persoane, un aparat, un
dispozitiv, o proteza (proteza auditiva, oculara, dentara, cârja, sac de
stomie, membru artificial etc.), fapt care-i permite sa manifeste o
stare de bine – deci este independenta.

Dependenta apare din momentul

Manifestarea Semn observabil al unei anumite incapacitati a persoanei de a


de raspunde prin el însusi la aceasta nevoie.
dependenta
Apare una sau mai multe manifestari de dependenta atunci când o
nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de
dificultate.

Exemplu : incapacitatea unei persoane sa-si protejeze tegumentele


poate duce la roseata sau la leziune = este o manifestare de
dependenta fata de aceasta nevoie, sau – manifestari de dependenta
(dificultatea de a auzi, dificultatea de a vorbi, dificultatea de a
vedea, afazie, bâlbâiala, incapacitatea de a percepe prin pipait,
incapacitatea de a vorbi etc) care pot conduce la izolare sociala.

Clasificarea nivelurilor de dependenta

Nivelul de dependenta (indicele de gravitate) al persoanei îngrijite se poate


determina dupa evaluarea functiei de independenta/dependenta a fiecarei nevoi
fundamentale, dupa urmatorul tabel :

Tabel de corespondenta a nivelurilor de dependenta

Niveluri de Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4


dependenta
Persoana este Persoana Persoana Persoana
independenta prezinta o prezinta o prezinta o
si autonoma dependenta dependenta dependenta
moderata majora totala

Fiecare nevoie fundamentala poate fi încadrata într-una din cele patru categorii.

Totalul de puncte obtinut permite clasificarea pacientilor în patru categorii


de dependenta, astfel :

Clasificarea în patru categorii de dependenta

Persoana independenta : pâna la 14 = nivel 1

Pacient cu dependenta moderata : de la 15 la 28 = nivel 2

Pacient cu dependenta majora : de la 29 la 42 = nivel 3

Pacient cu dependenta totala : de la 43 la 56 = nivel 4

Tipuri de dependenta si nivelul de interventie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social,


cultural si spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de
dependenta :
Potentiala Daca problema de dependenta este posibil sa apara din cauza
anumitor predispozitii, atunci vorbi, de o stare de dependenta
potentiala.

În acest caz trebuie planificata o interventie.


Actuala În acelasi timp, daca problema este prezenta, dependenta este
actuala.

În acest caz actiunile vor fi corective.


Descrescânda Când dependenta pacientului se reduce este în descrestere.

Rolul asistentei în acest caz este de a sustine acest progres si de a


ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.
Permanenta Daca în ciuda îngrijirilor din partea asistentei problema nu poate
fi corectata, dependenta este atunci permanenta sau cronica
(exemplu în paraplegie). Rolul asistentei este în acest caz
suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta sa
se adapteze în aceste limite.

3. Surse de dificultate

a) Definitie

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei = orice


obstacol major care împiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.

b) Cauze

Sursele de dificultate pot fi cauzate de :

Factori de Cuprind toate obstacolele fizice de natura intrinseca (exemplu :


ordin fizic o problema articulara, o paralizie, o problema metabolica, o
infectie etc.) sau extrinseca care cuprind agenti exteriori care în
contact cu organismul uman împiedica functionarea normala
(exemplu : o sonda nazo-gastrica sau veziculara care cauzeaza
iritatii etc) ;
Factori de Cuprind sentimente si emotii (tulburari de gândire, anxietate,
ordin stre etc.).
psihologic
Manifestarile de dependenta la acest nivel pot afecta toate
nevoile (exemplu : anxietatea poate cauza perturbarea
capacitatii de comunicare etc).
Factori de Cuprind problemele generate persoanei în raport cu anturajul
ordin social sau, cu partenerul de viata, cu familia sa, cu prietenii, cu colegii
de munca.

- aceste surse de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii (cu


repercursiuni asupra tuturor nevoilor) si pot fi surse de stres, de
depresie, de malnutritie etc.
Factori de Aspiratii spirituale, revolta persoanei asupra sensului vietii,
ordin întrebari religioase, filosofice, limite în practicarea religiei care-
spiritual i dau persoanei insatisfactii.

- au repercursiuni, mai ales, asupra persoanelor în vârsta sau la


muribunzi.
Factori legati Asistenta poate ajuta pacientul în câstigarea unor cunostinte
de care sunt necesare pentru a-l ajuta în satisfacerea nevoilor.
insuficiente Astfel sunt necesare informatii pentru: cunoasterea de sine,
cunostinte cunostinte despre sanatate si boala, cunoasterea celorrlate
persoane, cunoasterea mediului social.

INIMA

Configuratia externa

Inima are doua fete:

- o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in


raport cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii:pe fataanterioara
se observa arterele si venele mari de la baza,urechiusele stinga si
dreapta si doua santuri( longitudinal anteriorsi atrio-ventricular) in care
se gasesc o parte din vasele coronariene care hranesc muschiul inimii.

- O fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport cu


muschiul diafragmatic pe care sta culcata.Pe aceasta fata, la baza inimii
se afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe aceasta fata se
observa doua santuri (longitudinal inferior si coronar)
Inima are doua margini,o baza formata in cea mai mare parte din atriul
stang si o mica parte din atriul drept;si un varf care se afla in partea opusa
a bazei, el fiind rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular
sting.

Structura inimii
Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi:

1.ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa,


transparenta care captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica
interna a arterelor si venelor. El contine fibre nervoase si limfatice dar nu
contine vase de singe.Hranirea lui se face prin imbibitie care reprezinta
trecerea substantelor nutritive direct din plasma sanguina in celulele
miocardului.

2.MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre


musculare care se prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor
alcatuiesc scheletul fibros al inimii.Acest schelet este alcatuit din patru
inele fibroase care inconjoara orificiile atrio -ventriculare si pe cele ale
arterelor mari la care se adauga doua formatiuni denumite trigoane
fibroase.

Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule


circulare iar cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie
spiralata formind un virf , asa numitul vartej al inimii.

Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si


este format din tesut muscular cu caractere speciale.

In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular:

-tesut cardiac

-tesut nodal

Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este


alcatuit din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.
Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de
conducere al inimii. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite
noduli:

-nodulul sino-atrial, situat in peretele atriului drept ,intre vena cava


superioara si cea inferioara.

-nodulul atrio-ventricular ,situat tot in peretele atriului drept ,in


portiunea inferioara a septului interatrial.

-fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul


atrio- ventricular si se imparte in doua ramuri si anume :-ramura dreapta
(care merge la ventriculul drept)si -ramura stinga (care merge la
ventriculul stang).

Acest fascicul se continua cu oretea de fibre (reteaua Purkinje)


situata sub endocardul ventricular .

3.EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a


pericardului seros.

4.PERICARDUL.care este un sac fibro-seros care contine anima si


radacinile vaselor mari si este format din :pericardul fibros situat la
periferie si pericardul seros format din doua foite ,una parietala la exterior
si una viscerala situata la interior.Ele se continua una cu cealalta la nivelul
bazei cordulului.

Configuratia interna.

Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care


corespunde santurilor longitudinale externe care despart inima in
doua parti:-inima dreapta

-inima stanga

Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce


imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati:
-o cavitate catre baza inimii numita atriu

-o cavitate catre virful inimii numita ventricul

Inima are patru cavitati in interiorul ei:

- doua atrii

-doi ventriculi.

Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a


ventriculului ,forma cuboidala,numarul mare de orificii care se
deschid la nivelul lor .(In atriul stang se deschid venele pulmonare si
orificiul atrioventricular stang,iar in atriul se deschid vena cava
superioara si inferioara si orificiul atrioventricular drept)

O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a


peretilor si lipsa muschilor papilari

Ventriculii se caracterizeaza prin: capacitate mai mare decat a


atriilor forma piramidala cu baza spre atrii grosime mai mare a
peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros decat a
ventriculului drept)

O alta caracteristica este prezenta muschilor papilari.Din


ventriculul drept pleaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu
valva pulmonara care inchide ventriculul drept impiedicind astfel
intoarcerea coloanei de sange in timpul diastolei. Din ventriculul
stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu valvulele
aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.
Vascularizatia inimii.

Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se


varsa in atriul drept prin sinusul coronar.

Inervatia inimii

Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.


CIRCULATIA MARE SI MICA

Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe , aduce CO2 de la tesuturi si organe
spre inima, avand traseul : inima – organe – vene – inima

Circulatia mica asigura transportul sangelui neoxigenat de la cord spre plamani si a celui
incarcat cu O2 inapoi la inima .

Arterele

Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe.


Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din
ventriculul stang printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al
aortei si are trei componente:

-aorta ascendenta

- arcul aortic

-aorta descendenta
Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard.

Din bulbul aortic pornesc:

-artera coronara dreapta

-artera coronara stanga

Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul
si membrele superioare:

-trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara


dreapta si stanga

-artera carotida comuna dreapta si stanga.

Aorta descendenta are doua portiuni:

-portiunea toracala situata deasupra diafragmului

-portiunea abdominala situata sub diafragm.

Capilarele

Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta


retea de vase de calibru mic numita retea capilara ,raspandita in tot
organismul.

Structura capilarelor:

Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au


proprietatea de a-si modifica forma permitind trecerea proteinelor
plasmatice si chiar ale elementelor figurate ale singelui.

membrana bazala ,inconjura endoteliul fiind formata dintr-o retea de


fibre elastice, colagen si reticulina si este strans legata de celulele
endoteliale,intervenind in procesele de filtrare capilare.

periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate


dispuse in jurul membranei bazale ,numite pericite. Aceste celule au
proprietatea de a-si modifica forma luind parte la procesul de
permeabilitate capilara.

Venele

Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre


inima.

Venele marii circulatii

Sangele din marea circulatie este colectat de vene care merg paralel cu
arterele,fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare ,si anume
vena cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drept.

Venele micii circulatii

Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care


conflueaza formand venele pulmonare,cate doua pentru fiecare plaman si
care se varsa in atriul stang.

PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Proprietatile fiziologice ale miocardului

a) Excitabilitatea

Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a


membranei fibrelor musculare miocardice si este conditionat de
polarizarea electrica a membranei.

b)Conductibilitatea

Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a


miocardului .De la nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii
determinand contractia atriala.Excitatia este captata apoi de nodulul
atrioventricular.

c)Automatismul cardiac

Inima ,mentinuta in conditii fiziologice ,in afara organismului isi continua


activitatea prin functionare spontana,repetitiva,cu caracter ritmic,numit
automatism.Suportul morfologic al automatismului este sistemul excito-
conductor al inimii sau tesutul nodal.
d)Contractilitatea

Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.

e)Tonicitatea

Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in


diastola.

I.4.2. Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica.

Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se


realizeaza deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul
carora are loc umplerea cavitatilor.Inima functioneaza ca o pompa care
expulzeaza intermitent cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de
sange numit debit sistolic sau volum de bataie.

Manifestarile care insotesc ciclul cardiac.

a)Manifestarile acustice.

Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care


pot fi ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe
fonocardiograma.Zgomotele inimii sunt produse de:

-modificarea vitezei de curgere a sangelui

-modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.

In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale:

-zgomotul sistolic

-zgomotul diastolic

b)Manifestarile mecanice.

Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia


medioclaviculara,unde varful inimii vine in contact cu peretele toracic.

Pulsul arterial -fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de


expulzia sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga
de-alungul aortei si ramurilor sale.
c)Manifestarile electrice.

Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc


activitatea miocardului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se
poate face la suprafata corpului.Electrocardiograma-EKG- consta din unde
dispuse deasupra si dedesuptul liniei izoelectrice.

Debitul cardiac sau circulator.

Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii


deoarece cantitatea de sange care iriga organele depinde de homeostazie.
Debitul cardiac poate fi exprimat prin:

-cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga sau dreapta


=minut-volum.

-cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola =debitul sistolic/volumul-


bataie.

Fiziologia circulatiei in vase.

Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de


presiune intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator
in circulatia sistemica si pulmonara.

a)Circulatia sangelui in artere.

Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si


asupra peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii
normale tensiunea arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru
presiunea sistolica si de 70-80 mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani
avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg.

c)Circulatia sangelui in capilare.

Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de


presiune intre extremitatile capilarului,mai mare la nivelul arterelor, si mai
mica la nivelul venelor.

Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie


si vasodilatatie in functie de :

-schimburile de substante nutritive


-mentinerea homeostaziei tesuturilor

c)Circulatia sangelui in vene.

Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua


extremitati ale arborelui venos,capilarele venoase si locul de varsare al
venelor mari in atrii.

Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in
sistemul arterial al marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si
de alti factori:

- aspiratia toracica

-tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza


coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa.

-aspiratia arteriala

-forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o

stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel.

Reglarea activitatii inimii.

Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi


se afla permanent sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se
modifica in functie de starea de activitate sau de repaus a organismului
sau diferitelor tesuturi.

Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme


presoare sau hipertensive,care sunt stimulate pe doua cai:

 calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.

 calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect


vasoconstrictor si vasodilatator.
-
*
-
-
+=
>>
>)
>