Sunteți pe pagina 1din 137

Apicultura incepatori

Apicultura pentru incepatori

Inainte de a va apuca de apicultura trebuie sa tineti minte un lucru:


apicultura nu este doar un simplu hobby, ci un mod de viata cu totul si
cu totul deosebit.
Orice apicultor incepator are o multime de intrebari in legatura cu
aceasta profesie milenara. In randurile care urmeaza vom incerca sa
raspundem la cele mai frecvente dintre acestea:

Apicultura pentru incepatori

Sfaturi

Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. Cresterea


numarului de familii se face in timp, pe masura ce se acumuleaza experienta.

Incepeti cum trebuie. Construiti voi insiva macar un stup. Construirea si asamblarea
de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. Daca va pricepeti un pic la
tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. Daca nu, atunci puteti comanda partile
unui stup si sa il ansamblati singuri.

Faceti-va palnurile din timp. Inca din iarna comandati noile familii, echipamente si
lazi. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie
pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii.

Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru
primavara.
Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe
informatii. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai
multe carti pe aceasta tematica.

Pentru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica.
Vara o familie de albine are pana la 75.000 de membrii. Trantorii apar si ei
primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna. Pe timp de vara sunt
aproximativ 1000 de trantori in stup.

Este usor de lucrat cu o familie buna. Aveti grija sa nu stoarceti mierea tarziu
toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii.

Primii pasi in lumea albinelor


Draga apicultorule incepator,

Cererea de miere si produsele sale adiacente este in continua crestere, costurile


continuand insa sa fie destul de mici. Din pacate in Romania consumul de miere este
unul destul de redus in comparatie cu cel din celelate tari europene. Un roman
consuma in medie cam 100 gr de miere pe an.
Dar acest lucru nu trebuie sa te descurajeze. Romanii nu au inca atat de dezvoltata
conceptia referitoare la viata sanatoasa bazata pe o alimentatie sanatoasa.
Practicand apicultura poti ajuta la schimbarea acestei mentalitati.
De exemplu s-a abrobat deja o lege referitoare la consumul de miere in scolii in
scopul educarii tinerei generatii cu privire la beneficiile mierii. Dar inainte de a pornii
in lumea minunata a albinelor este bine sa stii anumite lucruri. Este adevarat ca vei
invata multe din propria experienta dar este bine pentru albinele tale sa nu faci prea
multe greseli.

Intepaturile de albine

Inainte de a transforma apicultura intr-un hobby sau o sursa de venit, tine minte ca
albinele inteapa. Albinele sigur te vor intepa pe tine si chiar pe membrii familiei tale.
Pentru majoritatea oamenilor intepatura de albina nu este una foarte periculoasa-
poate provoca o durere mai mare sau mai mica si un oarecare discomfort. Pentru
altii cam 0,4 % din populatia globului intepatura de albina se poate dovedi a fi letala
deoarece persoana respectiva poate intra in soc anafilactic. De obicei exista o serie
de indicatori care arata daca o persoana este alergica la albine, dar exista cazuri
cand o persoana care nu stie ca este alergica poate fi intepate.
Astfel este normal ca zona intepata sa se umfle un pic, dar daca zona respectiva se
umfla exagerat de mult, daca apar mancaturi pe corp in zone situate la distanta
mare de zona intepata sau probleme de respiratie atunci este cazul sa itt faci griji.
Daca esti inepat de o albina indepartati cu grija acul printr-o miscare gen periere si
apoi aplicati o compresa rece.

Cum poti acumula mai multe cunostinte despre albine?

Cititul cartilor si al revistelor de specialitate este o metoda excelenta de a fla o


multime de informatii noi despre albine. De altfel este ideal daca ai si acces la
internet pentru a consulta site-urile si forumurile de specialitate. Totusi oricat de
mult ai citi tot nu vei putea face fata asaltului de emotii care are loc in momentul in
care deschizi pentru prima data capacul unui stup si vezii mii de albine misunand de
colo-colo. Daca ai posibilitatea ar fi bine sa insotesti mai intai un apicultor cu
experienta pentru a vedea modalitatea de lucru. Ai fi ca un fel de ucenic.
Este important sa inveti cum sa deschizi corect un stup si cum sa scoti afara ramele
fara a deranja prea mult albinele. In acest fel iti faci un bine si tie dar si lor. Foarte
important este sa inveti cum sa diferentiezi albinele lucratoare de trantori si de
matca. Noi iti punem aici cateva poze dar crede-ne nimic nu se compara cu
experienta proprie. E usor sa faci diferenta in poze dar in momentul in care te uiti in
stup si vezi mii de albine zumzaitoare e cu totul altceva.
Ce trebuie sa faca un apicultor incepator?

Cum invat?

Aceasta reprezinta o problema foarte important pentru un incepator. Exista foarte


multe informatii la dispozitie dar din pacate multe dintre sunt fie prea succinte fie
gresite iar altele sunt scrise intr-un limbaj mult prea academic. Exista foarte multe
pareri referitoare la unul si acelasi lucru, asa ca ce ar trebui sa creada un apicultor
incepator? Important este sa cititi cat mai multe carti, articole si reviste si sa
incercati sa alegi doar acele informatii care sunt date de experti in domeniu.

Cartile

Majoritatea oamenilor apeleaza la carti atunci cand doresc sa se documenteze. Multe


asociatii apicole au biblioteci dar veti gasi si carti de apicultura prin librarii sau de
vanzare pe internet. Din pacate multe carti de apicultua contin greseli si multe dintre
ele sunt plagiaturi ale altora mai vechi. Alte carti sunt scrise de persoane care au
foarte putina experienta in acest domeniu. Daca ai doi stupi nu inseamna ca esti
expert in apicultura si poti automat sa scrii o carte de specialitate prin care sa dai
sfaturi altora. Cel mai bine ar fi sa cautati acele carti care sunt recomandate de catre
Asociatiile de Apicultori fie din Romania, fie din strainatate.

Internetul

La fel ca si in cazul cartilor, exista multe site-uri care sunt dedicate apiculturii. Cel
mai bine ar fi totusi sa consultati site-urile romanesti deoarece acestea sunt mult mai
relevante in ceea ce priveste tipul de apicultura practicat la noi in tara. De exemplu
in tratarea diverselor boli ale albinelor se utilizeaza tratamente diferite de la o tara la
alta.

Reviste de specialitate

Majoritatea revistelor apicole au o tematica generale si cuprind articole pentru


incepatori. Noi recomandam revista "Lumea Apicola" care apare de 4 ori pe an.

De unul singur
Este destul de greu sa obtii cele mai noi informatii in domeniu daca nu te
documentezi. Este foarte bine sa lucrezi pe cont propriu dar este bine sa ai cu cine sa
iti impartasesti ideile si parerile, asa ca ar fi excelent daca ai putea apela la un
apicultor experimentat.

Este bine sa fii membru intr-o asociatie?

Raspunsul este fara nici o ezitare da. In trecut era posibil de practicat asa numita
"apicultura individuala", in cadrul careia apicultorii obisnuiau sa puna trei caturi in
Aprilie si sa le dea jos in luna August fara a storce miere de loc. Adesea daca albinea
nu dadeau miere nu erau hranite, iar daca dadeau primeau hrana si cam in asta
consta toata ingrijirea lor pana in luna Aprilie a anului urmator. In zilele noastre
acest lucru nu mai este posibil, asa ca apicultorul modern trebuie sa aiba mult mai
multe cunostinte si sa fie mult mai responsabil. Este mult mai usor sa inveti atunci
cand esti parte a unui grup organizat.

Ce cunostinte ar trebui sa am pentru inceput?

Cunostinte de baza

Orice apicultor trebuie sa stie care este ciclul de viata al fiecarui tip de albina din
stup. Acest lucru il ajuta sa inteleaga problemele cu care se confrunta stupul si sa isi
dea seama cand albinele sale sunt pe cale sa roiasca. Roitul este un proces natural al
oricarui stup, asa ca trebuie sa intelegi si sa stii cum functioneaza ciclul de viata al
unei matci pentru a putea pune in aplicare diversele tehnici anti-roit existente.

Bolile albinelor

Albinele ca orice alta creatura de pe pamant sufera de diverse boli. Un apicultor


trebuie sa le cunoasca si sa le identifice la timp pentru a le putea trata. Cele mai
importante boli sunt Loca Americana si Loca Europeana. Acesta boala este destul de
greu de identificat de catre apicultori si multi dintre ei cand se confrunta cu o
epidemie de Loca nu stiu exact ce se intampla. Daca un apicultor nu face nimic
pentru a trata indivizi infectati, atunci acestia vor imbolnavi si pe cei sanatosi. Cel
mai important lucru este recunoasterea simptomelor bolii. Este foarte important sa
faceti deosebirea dintre un puiet bolnav si unul sanatos. Totusi nu va ingrijorati,
aceste boli nu mai sunt atat de larg raspandite cum erau in trecut.
Loca americana

O alta boala intalnita in fiecare stup este varoa. Este foarte important sa cunoasteti
ciclul de viata al albinelor pentru a aplica diferitele tratamente. Monitorizarea este
foarte importanta pentru a vedea daca tratamentul aplicat are rezultate. Pentru a
afla mai multe despre bolile albinelor acceseaza sectiunea site-ului dedicata acestui
aspect.

Albina infestata cu varroa

Ce echipament imi trebuie ?

Pentru inceput nu este nevoie sa achizitionati echipamente sofisticate sau care sunt
utilizate rar chiar si de apicultorii experimentati. Iata cam ce ar trebui sa cumparati
pentru inceput.

1. Costumul
Acesta este cel mai important din echipamentul necesar unui apicultor. Multi
apicultori cu experienta lucreaza in stupina fara nici un fel de protectie dar in general
acest lucru este destul de periculos si deloc recomandat unui incepator. Nu fiti
curajosi unde nu e cazul. Chiar si asa nu cred ca sunt multi amatori de o intepatura
in cap sau intre ochi. Pentru un incepator sunt de recomandat acele costume care au
buzunare largi in fata. Costumul trebuie sa aiba mansetele elastice si valul si palaria
detasabile. Cateva informatii suplimentare:
a. asigurati-va ca pantalonii sunt bagati in sosete pentru a impiedica patrunderea
albinelor

b. Manusile de cauciuc sunt destul de bune. Dar nici un tip de manusa nu ofera
protectie maxima impotriva intepaturilor.

c. Manusile stanjenesc destul activitatile pe care le desfasurati si in anumite situatii


veti fi nevoit sa la dati jos.

Costum de protectie pentru apicultori

2. Afumator
Cumparati unul de calitate pe care sa il puteti manevra usor.

3. Lazi pentru stupi


Prima intrebare este ce fel de lazi sa cumparati. La ora actuala pe piata exista
aproximativ sase tipuri de stupi. De multe ori apicultorii incepatori si-au inceput
activitatea cu un anumit tip de stup, pe care apoi l-au urat de-a dreptul si au
continuat cu un alt tip. Sunt multe lucruri care influenteaza un apicultor incepator in
achizitionarea tipului de stup: pretul, materialul, sfaturile primite si ceea ce a citit.
Multi au inceput sa practice apicultura ca urmare a faptului ca au mostenit sau primit
niste familii de albine. Daca sunteti in aceasta situatie ar fi bine sa nu schimbati lazile
in care sunt albinele pana nu castigati suficienta experienta.

Inainte de a lua o decizie pe care s-ar putea sa o regretati incercati mai multe tipuri
de lazi si vedeti care va este mai la indemana. La ora actuala majoritatea lazilor sunt
confectionate din lemn de brad. Totusi in ultima vreme au inceput sa se utilizeze si
alte materiale. Au aparut lazi din poliestiren. Dar inainte de a le folosi asigurati-va ca
sunt compatibili cu cei de lemn si mai ganditi-va la faptul ca nu pot fi arsi ca si cei de
lemn daca familia gazduita in interior sufera de Loca. Inainte de a-i cumpara ar fi
bine sa reflectati asupra avantajelor si dezavantajelor prezentate de astfel de stupi.
Lada este doar o "unealta" a apicultorului, deoarece albinelor nu prea le pasa unde
locuiesc. Ele isi fac la fel de bine treaba si in scurbura unui copac si intr-un stup
modern. Daca ati avea un alt hobby, cum ar fi de exemplu fotografia sau tenisul
probabil ca v-ati alege aparatul sau racheta cu multa grija. La fel trebuie sa procedati
si in cazul lazilor pentru stupi. Asadar, fiti atenti!

Ar fi bine ca la inceput sa va faceti singuri lazile pentru a va familiariza cu partile lor


componente. Lazile pot fi construite destul de usor daca aveti un minumum de unelte
de tamplarie si un pic de pricepere. Totusi nu ar strica sa va informati putin inainte.
Desene cu partiele componente ale stupilor sunt la dispozitia dumneavoastra fie in
carti, fie pe internet sau in reviste. Probleme ridica doar construirea interiorului,
exteriorul este destul de usor de realizat. Cel mai bun material pentru stupi este
lemnul de brad. Puteti utiliza si alt tip de lemn dar ar fi bine sa il evitati pe cel de
calitate inferioara.

Stup vazut din exterior

Albinele

Tipul de lada si soiul de albine din interiorul sau produc mai multe dispute in randul
apicultorilor decat orice alt subiect. Totusi nu va speriati, rezolvarea este una simpla.
Albinele prolifice au nevoie de mai mult spatiu pe cand cel mai putin prolifice de un
spatiu mai restrans. Nu va lasati inselati de ideea ca capacitatea matcii de a depune
oua este direct proportionala cu numarul de albine si in consecinta cu cantitatea de
miere produsa.

Apis mellifera carpatica este albina romaneasca, o subspecie a albinei melifere


europene. Culoarea lor, capacitatea de reproducere a matcii, frugalitate (cat
mananca), comportamentul pe faguri si in ultima instanta temperament pot varia de
la o familie la alta.

Este bine ca un apicultor incepator sa aiba in grija la inceput u roi pe 3-5 rame. Nu
este bine sa va hazardati si sa va cumparati vreo 40 de familii, cand dumneavoastra
nu aveti nici un pic de experienta. Riscati ca in primavara urmatoare sa nu mai aveti
nici o albina. Este mult mai usor pentru un incepator sa aiba in grija o colonie mica.
Dar aveti grija, albinele nu asteapta dupa dumneavoastra. Asa ca documentati-va
din timp caci micul roi se va transforma in curand in familie- si nu una oarecare, ci
una mare, zumzaitoare si cu tot felul de probleme.

Daca cumparati albine aveti grija ca acestea sa fie sanatoase. Din aceasta cauza ar fi
bine sa plecati la "cumparaturi" alaturi de un apicultor experimentat.

Alte unelte necesare

Daca nu intentionati sa depasiti stadiul de hobby. Nu aveti nevoie de cine stie ce


unelte soficticate. Totusi ar fi bine sa aveti hranitoare pentru albine, deoarece ele
trebuie hranite, mai ales primavara devreme sau cand conditiile meteo sunt
nefavorabile lungi perioade timp.

Pentru cei care sunt interesati sa atinga statutul de producator si distribuitor de


miere, atunci e nevoie de unele putin mai sofisticat.
Intepaturile

Veti fi intepati. Este un lucru cert. Nu se poate apicultura fara intepaturi. Chair daca
luati toata masurile de prevedere atunci cand lucrati in stupina, tot veti fi intepat
accidental. Umflarea la locul intepaturii este ceva normal si nu inseamna ca aveti o
reactie alergica. De obicei cu cat o zona este mai moale cu atat mai mult se va
umfla. Logic ar fi sa va acoperiti capul de fiecare data cand sunteti in preajma
stupului si sa afumati intotdeauna o familie atunci cand doriti sa lucrati in stup. Daca
purtati inele mai bine le dati jos, atunci cand lucrati in stupina.

Febra albinelor

Acum ca microbul v-a prins, s-ar putea ca entuziasmul sa va intunece ratiunea.


Apicultura este un domeniu atat de fascinant, incat este de inteles dorinta
incepatorului de a avea cat mai multe familii. E bine sa inmultiti albine, dar este o
mare prostie sa va dubalti efectivele inainte de a invata macar elementele de baza
ale apiculturii. Este bine sa intelegi exact ce se petrece in interiorul stupului, inainte
de a va apuca sa va extindeti. Ar fi pacat sa ramaneti fara albine.

Concluzii

Multi oameni se apuca de apicultura dupa ce ies la pensie, spunand ca au vrut


intotdeauna sa practice apicultura, dar nu au avut timp. Nu dorim sa discriminam pe
nimeni, dar este mult prea tarziu. Sunt atat de multe de invatat incat practic ai
nevoie de o viata intreaga. Asa ca daca doriti sa va apucati de apicultura, nu
asteptati pensia. Incepeti acum. Altfel va privati de multa placere si de multe ore de
relaxare.

Intrebari esentiale despre apicultura

1. Cat costa un stup cu o familie de albine in el?


Un stup cu o familie de albine in el costa intre 200 si 450 de RON. Trebuie sa fiti insa
foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate.

2. Care tip de stup este cel mai bun?


In Romania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama
„dadant” (435*162mm), care insa este foarte mare, asa ca fiti atenti la cei care va
spun ca acest tip de stup este cel mai bun. In alte tari ale lumii, si mai ales in SUA se
utilizeaza stupul multietajat, deoarece usureaza mult munca apicultorului- in acest
caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu rama. Stupul multietajat este conceput dupa
stupul Langstroth si Rooth, dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din
Romania. Volumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea
de noi corpuri. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si
exploatare a familiilor de albine. Stupul este format din trei corpuri cu dimensiuni
identice care se suprapun, fiecare avand cate 10 rame. Partile componente ale
acestui tip de stup sunt: fundul stupului, trei corpuri, rama hranitor cu hranitorul
interior, rama de ventilatie, podisul despartitor, podisorul propriu-zis, capacul
telescopic, tijele de fixare, blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. Dimensiunile
exterioare ale corpului sunt 490*420*245 mm iar cele interioare de
450*380*245mm si un volum de 0,126 metri cubi sau 126 de litri. Grosimea tuturor
peretilor este de 20 mm. Peretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un
orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseaza tija de fixare a corpurilor in timpul
transportului. Pentru fixarea partilor componente ale stupului, in vederea
transportului, acesta este prevazut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm si o
lungime de 991 mm.

3. Din ce se contruieste un stup?


Un stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din
tabla zincata.

4. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii?


Nu neaparat. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare,
atunci sunteti norocos, deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. Totusi, in orase
stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului, asta daca nu deranjati vecinii.

5. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr-o singura directie?


Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud, sud-est sau sud-vest, la nivelul
pamantului. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum,
deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati.

6. Vor avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv?


Da. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati, asigurandu-va in acest fel o
recolta mult mai bogata.

7. Imi vor deranja albinele vecinii?


Exista mari sanse. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel
incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului.

8. Cum pot invata mai multe despre apicultura?


Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori
organizate în perioada de iarnă la filialele judeţene ale A.N.C.A în colaborare cu
A.C.A. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de
Ministerul Muncii. Cursul dureaza cam 3-4 luni. Cursurile sunt gratuite dar se percepe
totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul
cursului. La finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa
si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. Exista si carti pentru
incepatori, totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti,
pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru.

9. De ce echipament am nevoie pentru inceput?


Pe langa costumul special pe care trebuei sa il purtati OBLIGATORIU, mai aveti
nevoie de un afumator, dalta apicola, cleste apicol, cutit de decapacit, ridicatorul de
rame, perie apicola, scaun apicol, lada de lucru, suport de rame, extractorul, si
strecuratoarea pentru filtrat mierea.

10. Ma vor intepa albinele?


Nu te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. Purtativa calm cu
albinele, nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in jurul lor, nu umblati in stup
cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. Daca respectati aceste reguli
aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. Desi nu este dovedit stiintific,
veninul de albine are proprietati curative. Totusi, exista oameni care sunt alergici la
albine si pot face soc anafilactic. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie
la albine inainte de a va apuca de apicultura.

11. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se
cuvine?
Nu. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. Pe timp de
iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana, desi acest lucru nu
este neaparat necesar. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca, stati in
apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Efectul terapeutic este de-a dreptul
extraordinar.

12. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane?


In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame, cu ajutorul periei
sau al izgonitorului. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. Apoi
se ia rama, se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). Dupa ce
mierea este stoarsa se strecoara, se lasa la ,atirat si apoi se pune in borcane.

12. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile?


Da. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria
cosmetica. Propolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor
teapeutice.

13. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna?


Da. Stupii ar trebui verificati o data pe luna. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti
niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor.

14. Sufera albinele de multe boli?


Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. Pentru
a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori
pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua
albinelor.

15. Care tip de albina este cel mai buna?


Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica.

Beneficiile apiculturii

1. Apicultura este o activitate care poate fi practicatata aproape de oricine. Nu este


necesar sa fii proprietarul unui teren pentru a practica apicultura. Daca stai la bloc
poti sa tii un stup sau doi pe acoperis atat timp cat ai acordul vecinilor. Apicultura
poate fi practicata de femei, barbati, tineri si batrani.

2. Nu necesita alocarea unui timp foarte mult. Pe timp de vara este suficient sa
vizitati stupina o data pe saptamane iar iarna cam o data pe luna. Echipamentul nu
este unul exagerat de scump in comparatie cu alte activitati agricole.

3. Nu trebuie sa cheltuiti foarte mult. Aveti nevoie de cativa stupi, costumul de


protectie si cateva unelte apicole. Regulile de baza ale apiculturii sunt usor de
stapanit.

4. Albinele ajuta la polenizarea plantelor salbatice si cultivate.

5. Practicarea apiculturii poate duce si la alte activitati cum ar fi de exemplu


cresterea pomilor fructiferi.

6. Apicultura va ajuta sa va cresteti stima de sine prin faptul ca puteti obtine profit
de pe urma albinelor fara a fi nevoiti sa investiti sume exagerat de mari.

7. Mierea de albina este un produs care poate fi comercializat la nivel local, regional,
national si chiar international fara a fi nevoie de masuri speciale de depozitare.
Totusi regulile minime de igena trebuie respectate.

8. Mierea si produsele sale adiacente au proprietati curative extraordinare.

9. Majoritatea produselor apicole pot fi utilizate pe post de aliment, supliment


alimentar sau medicament.

Calendar Apicol

Primavara apicola

In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati.


Se cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are
capacitatea de a depune oua. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru
a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au
suficienta hrana pana la prima productie de miere. Chiar daca albinele tale par
sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a preveni diverse
boli. (Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile
lor). In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia
necesara cel putin o data la doua saptamani.
Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in etajul superior este cazul sa
adaugi un nou etaj. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa
opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va
contamina puritatea mierii produse.
Vara apicola

Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un etaj in cazul stupilor
puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea.
Albinele au nevoie de spatiu larg, altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi.
Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou etaj pe masura ce cele cinci
rame centrale se umplu cu miere.

Cand toate ramele dintr-un etaj sunt pline cu miere si cand mai multe jumatate din
celule fagurile sunt capacite cu ceara, se poate realiza extractia mierii. Nu va speriati
de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade.
Este ceva normal de vreme ce se apropie sezonul friguros. In timpul noptilor calde si
umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup.
Nu va panicati! Albinele pur si simplu se racoresc.
Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu
ajutorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. Pe la sfarsitul verii incepa sa scada
numarul indivizilor dintr-o familie. Trantorii sunt inca in stup dar se poate observa
clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce
mai putine. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea
lor.

Activitati de facut pe timp de vara la stup:

1. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai


au matci.

2. Adauga rame si niveluri(extinderea spatiului) noi stupilor.

3. Tine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mijlocul
verii; sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald.

4. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albine; nu e o situatie
prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu.

5. Ai grija cand colectezi mierea; nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece
albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o
stupina goala.

Toamna apicola

Pe masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece,
resursele de polen se imputineaza si ele. In aceasta perioada populatia din stup se
diminuaza foarte mult. Matca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar
din stup. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat
pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii. Albinele se
pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le ajuti. Fii atent la furtisag in
aceasta perioada.
Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca
albinele nu sunt bolnave. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou
tratate. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel
incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. Acest lucru trebuie facut inainte de
finele lunii septembrie. La sfarsitul lunii Octombrie poti deja sa impachetezi albinele
pentru iarna.

Activitati de facut toamna:

1. Verifica toti stupii si asigura-te ca au matca- cel mai usor este sa verifici daca sunt
oua in stup; daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matca;
ai grija sa te uiti la oua nu la larve, este o diferenta intre ele- ouale arata ca matca a
fost in zona respectiva cel mult de doua zile, larvele pe de alta parte pot avea si opt
zile, iar pentru albine opt zile e mult. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca
automat stupul are si matca.

2. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. Albinele tale au nevoie de multe
hrana (miere capacita) pentru sezonul rece. Fara ea vor pieri. Pana la instalarea
vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 2 la 1 zahar. Dupa
luna Octombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul, ele
strangadu-se in ghem pentru iarna.

3. Trateaza-ti familiile de albine daca au boli. Preventiv trateaza-le cu varachet.

4. Ventilati stupii cum trebuie. Pe timp de iarna temperatura in mijlocul ghemului


este destul de ridicata. In absenta ventilatiei aerul cald din mijlocul ghemului se
ridica, apoi intalneste suprafata rece a cutiei, se produce condensare iar picuri reci ca
si gheata cad pe albinele de la margine. Aceasta este o problema foarte mare.
Albinele se vor raci si vor muri.

Iarna apicola

Ce se intampla iarna in stup? Matca este inconjurata de mii de albine lucratoare,


stand la caldura in mijlocul ghemului. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza
in partea centrala a stupului.
Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig, temperatura in interiorul ghemului este
una destul de ridicata. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor.
Nici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Albine se hranesc pe timp de iarna
cu mierea depozitata in faguri. Unele albine parasesc supul iarna si mor. Nu este un
fenomen anormal. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. Ele vor face acest
lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata
parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire.

Activitati de facut iarna:

1. Tine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine


moarte.

2. Asigura-te ca albinele au destula mancare. Exista mari sanse ca albinele sa moara


de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. La sfarsitul iernii, intr-o zi
calduta, fara vant si cand albinele deja zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire
rapida in stup. Nu scoate afara nici o rama. Doar uita-te sub capac.
Uita-te daca mai sunt albine- in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de
ghem in partea superioara. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea
superioara a ramelor, este cazul sa incepi hranirea urgent. Dar tine minte, odata
inceputa hranirea artificiala, aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep
sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii.

3. Curata, repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii.

4. Participa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole.

5. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere.

6. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobby legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea


de lumanari din ceara naturala sau de mied.
Viata in stup

Structura sociala intr-un stup de albine este condusa de o regina. Regina are o
durata de viata in medie de 3 ani de zile, depunand in toata aceasta perioada de
timp oua, prin urmare ea mentine populatia coloniei in jurul a 25000 de albine.
Aproape 95% din puii reginei sunt ceea ce denumim in continuare albine lucratoare.
La scurt timp dupa nastere regina efectueaza imperecherea prin asa numitele zboruri
de nunta, imperechiinduse cu un numar de 7 pana la 17 albine de sex masculin
(trantori). Se presupune ca regina poate primi pana la 5.000.000 de spermatozoizi in
aceasta perioada scurta de imperechere, care este depozitata intr-un buzunar aflat
pe abdomenul albinei numit spermateca. Regina acceseaza acesti spermatozoizi pe
tot parcursul vieii ei, depunand oua intr-un ritm impus de nevoile din stup.

Lucratorii

Despre albine

Albinele lucratoare alcatuiesc majoritatea populatiei si sunt toate femele, dar


neputandu-se reproduce. Albinele lucratoare sunt altruist, pentru ca au grija de
regina, si practic efectueaza toate sarcinile necesare pentru sustinerea stupului.
Aceste albine lucratoare au o durata de viata scurta, aproximativ 30 de zile, in acest
timp trecand prin diferite stadii de dezvoltare in ceea ce priveste rolul lor din stup.
Albine-lucratoare pot fi clasificate in: doici, albine casnice, care sunt responsabile
pentru intretinerea stupului, sau ca si culegatoare al caror rol este de a colecta
nectar, polen, precum si apa necesara pentru a sustine viata.

Cauzele principale de deces pentru o albina lucratoare este epuizarea.Astfel, muschii


si aripile lor suporta doar un anumit timp de zbor, in general 800 km, in momentul
atingerii acestui interval de zbor, se vor afla in incapacitatea de a zbura si a avea
grija de ele insele.

Diviziunea muncii in cadrul unui stup este data de varsta albinelor lucratoare.
Lucratoarea isi incepe viata curatind celula din care s-a nascut, apoi trece la
ingrijirea puetului si depozitarea alimenelor si isi inchei viata prin culegerea
polenului, a apei si a nectarului. In cadrul acestui program de munca albinele tinere
lucratoare petrec o mare parte din viata lor in interiorul stupului, in momentul in care
acestea devin culegatoare, devin vulnerabile, la vreme rea si la uzarea aripilor.

Trantori
Trantori, masculii sunt produsi numai de catre regina. Desi putini la numar, ei au un
singur rol, dar important, rolul de parteneri ai reginei. Durata de viata la trantor este
foarte scurt, pentru ca dupa imperechere abdomenul lor explodeaza ceea ce duce la
o moartea rapida. Trantorii sunt doar partenerii regiei, si nu sunt implicati in hranirea
coloniei, sau intretinerea stupului. Astfel, in cazul in care resursele sunt limitate,
albinele lucratoare nu le place sa pastreze trantorii si ii va goni in din stup sau ii va
omora. Trantorii isi petrec cea mai mare parte a timpului in afara stupului, acestia
sunt mai expusi epuizarii sau decesului. Toate aceste lucruri duc la o durata de viata
a trantorilor in jurul a 25 de zile.

Dinamica populatiei stupului


Functioneaza sistemul de caste are un sistem de feedback integrat de elemente
interdependente.Cresterea coloniei precum si cresterea puietului depind de staiul de
reproducere a regine, numarul de oua depuse zilnic, populatia lucratoare care este
responsabila pentru intretinerea larvelor. Cantitatea de puiet care poate fi crescuta in
mod eficient este direct proportionala cu numarul de albine lucratoare, o populatie ar
putea creste (presupunand o abundenta de resurse). Cu toate acestea, capacitatea
coloniei de a obtine resurse, precum si starea de reproducere a reginei sunt puternic
influentate de factori precum varsta reginei, durata zilei, temperatura medie de zic
cu zi, prescum si disponibilitatea resurselor.

Acest factori pot fi utilizati petru a emula sistemud de feedback de elemente


interdependente si permit specialistilor crearea unui model matematic care poate
prezice populatia unui stup dat de un anumit set de conditii. Cei mai importanti
factori sunt marimea populatiei initiale, starea reginei de reproducere si vreme. Cu
toate acestea, pentru mai multe informatii este necesara determina semnificatiei
acestor factori. Trebuie sa stim, de asemenea, ratele de dezvoltare ale albinelor
lucratoare prin ciclul de viata, durata de viata a trantorilor, rata de productie puiet,
cantitatea de spermatozoizi obtinuta de regina in timpul imperecherii, varsta medie a
lucratoareor inainte de a deveni culegatoare. Aceaste informatie a fost dezvoltat de
entomologe si raportate in literatura de specialitate.

in crearea unui model, care reprezinta o luna in stup, trebuie sa fim capabili de a
estima numarul de oua care pot fi depuse de catre regina intr-o zi. Acest lucru este
realizat prin determinarea numarului maxim de oua pe care o regina le poate depune
intr-o zi, modul in care factori cum ar fi varsta reginei, temperatura ambientala,
marimea populatiei adulte. Numarul maxim de oua pe care o regina il poate depune
zilnic a fost estimat la maxim 3000 de oua. Cu toate acestea, o valoare mai realista
in conditii de mediu poate fin de 1500 de oua pe zi.

Dupa ce se determina numarul de oua prevazute pe zi, se va determina proportia de


oua, cate albine lucratoare-trantori. Acest lurcu este determinat de numarul de
spermatozoizi pe care regina ia primit la imperechere, pe masusa ce regina
imbatraneste ea depune tot mai multi trantori. Al doilea factor in estimarea
numarului de Dupa ce a determina numarul de oua prevazute pe zi, atunci trebuie sa
determine o proportie de oua, care se dezvolta in una lucratorilor sau drone. Acest
lucru este in parte stabilit de suma de spermatozoizi ca regina a lasat in spermatheca
ei, care depinde de numarul de zile care regina a fost de stabilire a oualor, pentru ca
regina apropie sfarsitul de aprovizionare ea a predominant fertilizes drone. Pe
masura ce perioada de cules scade, colonia anticipeaa aparitia primelor semne de
ianra si dau semnal reginei de a reduce sau a opri total depunerea de oua. Folosind
acesti factori, putem stabili ca matca poate depune puiet fecundat de trantor
aproximativ 5% din totalul puietului, iar restul de 95% albine lucratoare. Albinele
lucratoare se nasc in a 21 zi de la depunerea oului, iar trantorii in ziua 24.

Temperature

Temperatura joaca un rol esential in dinamica populatiei din stup. Albinele vor zbura
doar cand temperatura medie zilnica depaseste 12 de grade Celsius.
Perioada de cules joaca un rol important dupa cum a fost mentionat si mai sus.
Aceasta are un rol important in numarul de oua pe care o regina il depune. Se crede
ca o scadere a perioadei de cule da un semnal stupului ca perioada de iarna se
apropie. Acest lucru este sprijinit si de logica, in zilele cand temperaturile scad spre
punctul de inghet, cantitatea de resurse disponibile se reduce dramatic, cum ar fi
polenul si nectarul. Diminuarea resurselor din stup inseamna ca perioada de crestere
nu poate continua, ci din contra ar fi necesara o reducere a populatiei din stup.

Vremea
Albinele nu vor iesi la zbor, daca viteza vantului este mai mare de 34 km / ora, sau
daca ploua. Vantul puternic impiedica albinele sa zboare, s-a stabilit ca albinele
udate cu apa, nu mai pot zbura datorita cresterii lor in greutate nemaiputandu-se
sustine in zbor.

Miere

Mierea de albine

Mierea este un aliment dulce produs de albine pe baza nectarului extras din flori.
Mierea este mai dulce ca zaharul fiind utilizata pe post de indulcitor, fiind un
ingredient important al artei culinare.

Colectarea mierii este o activitate care se practica intens inca din timpurile antice. Se
spune ca inca de acum 10000 de ani mierea era parte din dieta omului. In Egiptul
anitc mierea era utilizata atat pentru producerea diverselor deserturi dar si pentru
imbalsamarea cadavrelor. Pentru romani mierea era atat de valoroase incat de multe
ori era utilizata in loc de aur pentru plata taxelor. Greci utilizau mierea pentru a trata
inflamatiile si taieturile. Tot ei considerau ca mierea este mancarea zeilor si drept
urmare o utilizau pentru a duce ofrande acestora. Populatia Maya din America de Sud
utiliza mierea in scopuri culinare. Chiar si in Evul Mediu, cand majoritatea bolilor erau
considerate un semn al pedepsei divine si drept urmare prea putin tratate, mierea
era utilizata pepost de medicament. Din pacate mierea nu a mai fost utilizata ca
medicament dupa al doilea Razboi Mondial ca urmare a aparitiei antibioticelor.

In Biblie atat in Vechiul cat si in Noul testament exista numeroase refrinte la miere.
Pentru hindusi mierea reprezinta unul din cele cince elixire ale imortalitatii. Pentru
evrei mierea este simbolul noului an. La masa traditionala de Anul Nou, bucatele de
mere taiate sunt inmuiate in miere pentru a aduce un an nou fericit. Pentru budisti
mierea este foarte importanta mai ales in cadrul festivalului Madhu Purnima, ce se
celebreaza in India si Bangladesh. Adeptii coranului sustin ca profetul Mahomed a
recomandat consumul de miere in scopuri terapeutice.

In compozitia mierii intra: apa, carbohidrati, fructoza, glucoza, sucroza, proteine,


aminoacizi, vitamine si diverse minerale.
Mierea are numeroase beneficii terapeutice. Mierea are proprietati antiseptice si
antibacteriale, care au fost recent explicate pe cale stiintifica. Activitatea redusa a
apei in miere duce la formarea osmosezei si trep urmare actioneaza ca si antiseptic
fiind asadar un tratament bun pentru durerile legate de intestine.

Valorile nutritive ale mierii sunt extrem de importante. Pe langa carbohidrati mierea
mai contine si polifenoli. Acesti antioxidanti ajuta la prevenirea si tratarea anumitor
boli de colon, ajutand in acelasi timp la intarirea sistemului imunitar si la reducerea
nivelului colesterolului.

Trebuie stiu ca mierea este un alimente miraculos care nu expira niciodata. Se spune
ca arheologii au gasit in mormintele egiptene borcane cu miere vechi de 2000 de ani.
Cand le-au deschis si au gustat mierea din interior, aceasta era inca dulce si
aromata.

De stiut despre miere!

Miere

Mierea de albine

Mierea si polenul sunt esentiale pentru albine deoarece asigura supravietuirea


acestora.
Mierea se formeaza in interiorul asa numitului stomac al albinei ca urmare a actiunii
unei enzime specifice.
Pentru a produce un kilogram de miere, o albina trebuie sa execute 60000 zboruri.
Ar trebui sa te gandesti la asta can te gandesti sa mananci urmatoarea felie de paine
cu miere. Dar nu doar la asta ci si la faptul ca mierea este una dintre cele mai
fascinante surse de hrana. Pe langa zahar mierea contine si proteine, vitamine,
minerale, enzime acizi organici si un numar mare de componenti antibiotici activi.
Din aceasta cauza mierea poate sa previna si sa vindece diverse boli.
Puteti citi mai multe despre acestea in capitolul intitulat mierea ca si medicament.

Despre miere

Mierea si polenul sunt esentiale pentru albine deoarece asigura supravietuirea acestora.
Mierea se formeaza in interiorul asa numitului stomac al albinei ca urmare a actiunii unei
enzime specifice.
Pentru a produce un kilogram de miere, o albina trebuie sa execute 60000 zboruri.
Ar trebui sa iei acest lucru in considerare atunci cand urmeza sa mananci urmatoarea felie
de paine cu miere. Dar nu doar la asta ci si la faptul ca mierea este una dintre cele mai
fascinante surse de hrana. Pe langa zahar mierea contine si proteine, vitamine, minerale,
enzime acizi organici si un numar mare de componenti antibiotici activi.
Din aceasta cauza mierea poate sa previna si sa vindece diverse boli.

Mierea de padure (miere de mana)

Informatii intereseante despre mierea de mana.

Ce contine mierea de mana?

Provine din aceeasi sursa cu cea extraflorala, mana fiind un produs obtinut indirect,
prin intermediul unor insecte din categoria afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor
si lachnidelor, care se hranesc cu sucurile plantelor si elimina apoi zaharurile de care
nu mai au nevoie. Albinele culegatoare aduna aceste produse insa pierd foarte multa
energie la un asemenea cules si sunt mai uzate decat cele care culeg nectar de flori
Pentru consumul uman are o valoare deosebita, continand multa inhibina (un
bactericid foarte puternic) si saruri minerale (de 12,8-20 de ori mai bogata in saruri
minerale decat cea florala), calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes
terapeutic intrucat organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin
alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica. Dupa arborii de la care
provine este de mai multe feluri: de stejar, de brad, de molid etc.
Mierea de mana contine, Carbohidrati = 90 - 95 %, Proteine = 0,2 - 1,8 %,Minerale,
acizi organici, vitamine, etc. aprox. 5 %
Carbohidrati:Glucoza,Fructoza (si aproape deloc zaharoza),Mierea de mana contine
peste 18 % trizaharide (rafinoza, melezitoza etc.) Uleiuri esentiale,da arome
specifice fiecarui tip de miere de mana.
Rasini:,Gama-pinena, Beta-pinena, Felandrena, Anisidina, Aldehida capronica

White si colab. (1962) au dat urmatoarea compozitie a mierii de mana (citat


din “The Hive and the Honey Bee”

Apa 16.3 %
- Fructoza 31.8 %
- Glucoza 26 %
- Sucroza 0.8 %
- Maltoza 8.8 %
- Melezitoza 2.3 %
Zaharuri superioare 4.7 %

- pH 4.4 %
- Acizi liberi (mEq/kg) 49.1
- Lactone (mEq/kg) 5.8
- Aciditatea totala (mEq/kg) 54.9
Cenusa 0.74 %
- Nitrogen 0.1%
- Diastaza (mEq/kg) 31.9 %
Este important sa stim ca mierea de mana contine mai multe minerale, mai multe
uleiuri esentiale si o aroma mai puternica fata de celelalte tipuri de miere
Proprietatile farmacologice ale mierii de mana, actiuni, efecte proprietatile mierii de
mana sunt asemanatoare cu cele obtinute din alte flori.Totusi, mai ales datorita
bogatei sale compozitii in minerale si in bioflavonoide, mierea de mana are
urmatoarele proprietati:

• Antiinflamatoare
• Antioxidant
• Stimuleaza regenerarea epiteliilor, endoteliilor si a membranelor celulare
• Depurativ
• Imunostimulant
• Laxativ
• Boli infectioase
• Afectiunile sistemului imun
• Boli bacteriene
• Bolile intestinului gros
• Boli legate de prezenta diferitelor toxine in organism
• Boli dermatologice
• Boli degenerative
• Boli legate de inflamatii

Deci, trebuie sa retinem ca, mierea de padure sau de mana contine mult mai multe
minerale decat celelalte tipuri, de aceea este frecvent recomandata in tratamentul
spasmofiliei la adolescenti, rahitismului la copii si adolescenti, in osteoporoza si
afectiuni articulare la adulti si varstnici. Mierea de padure este utila si persoanelor cu
un sistem imunitar slabit.

Obtinerea mierii

Mierea este un produs apicol obtinut prin transformarea si prelucrarea nectarului sau
manei de catre albine si depozitat in celulele fagurilor pentru a constitui hrana
populatiei din stup. Obtinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent si
din trecut.

Producerea mierii de catre albine este un proces complex de transformare a materiei


prime in miere, incepand cu recoltarea si terminandu-se cu capacirea celulelor din
faguri. Albinele lucratoare recolteaza nectarul sau mana cu ajutorul aparatului bucal
(trompa) si le inmagazineaza un timp in gusa, unde sunt amestecate cu saliva, iar la
sosire transfera continutul zaharat albinelor din stup, care il prelucreaza in
continuare, pana se obtine produsul finit.

Mierea naturala

Mierea este usor sensibila la caldura, de aceea ar trebui sa fie depozitata intr-un
recipient larg plasat intr-un dulapior. Depozitarea mierii in frigider nu este un lucru
practic, deoarece aceasta se intareste. Daca mierea este depozitata o perioada
indelungata de timp se cristalizeaza.
Imediat dupa extragere, mierea este intotdeauna clara si lichida. Acest lucru se
datoreaza, continutului ridicat de fructoza, care si face ca unele sortimente, cum ar fi
salcamul sa ramana permanent in stare lichida. Daca contintul de glucoza este mai
mare decat cel de fructoza, mierea va cristaliza, la temperaturi sub 18°C.
Cristalizarea mierii este un proces natural, care atesta autenticitatea produsului, insa
ATENTIE : Mierea de salcam nu cristalizeaza, daca este pura, fara alte adaosuri din
alte sortimente. Este de subliniat faptul ca, mierea cristalizata are exact aceleasi
calitati ca si cea lichida. Multe persoane prefera mierea cristalizata, deoarece este
mai usor de intins pe paine. Daca ea cristalizeaza, se introduce pur si simplu intr-un
vas cu apa calda si se tine pana cand cristalele se dizolva, dar cu atentie pentru a nu
ajunge sa fiarba sau sa se supraincalzeasca.

Cumparam miere veritabila ori falsa?

Nu mai este nevoie sa convingem pe nimeni cit de sanatos este consumul regulat de
miere de albine. Dar stim cum trebuie aleasa si consumata mierea?

Din pacate, exista multe metode de falsificare a mierilor. In afara de hranirea


familiilor de albine cu melasa, ce-a mai josnica metoda este aceea de a fierbe zahar
in infuzia unor plante, pina cind fiertura este adusa la consistenta mierii. O falsificare
destul de uzitata este hranirea masiva a albinelor cu sirop de zahar in diverse
concentratii. De aceea, in borcanele imbietoare de pe tarabele pietelor, poate fi
miere veritabila ori falsa. Cumparatorul trebuie sa stie macar atit: mierile false nu
zaharisesc, in timp ce toate mierile veritabile cristalizeaza (in afara de mierea de
mana si cea de salcam!). In unele cazuri, cumparatorul este imbiat cu miere de
fenicul ori de zmeur cind cere miere de salcim (culorile lor sint apropiate), iar mierea
de floarea-soarelui poate trece drept miere poliflora (cea mai valoroasa din punct de
vedere terapeutic).

Daca va cumparati o miere cristalizata, acest aspect oferindu-va garantia ca mierea


este veritabila si doriti sa o mincati in stare lichida sau sa o folositi ca indulcitor in
diferite ceaiuri, dl Andritoiu recomanda ca lichefierea sa se faca la temperaturi care
sa nu depaseasca maxim 40°C: Sa nu uitam ca, mierea este produsa la temperaturi
care nu depasesc 35 - 37°C in interiorul stupului. Mierea nu este termostabila, iar
temperaturile inalte distrug o multitudine de principii vitalizante. Cind temperatura
de lichefiere depaseste 90°C, mierea este redusa la valoarea unui... zahar lichid.

Stie oricine ca in piete, pe tarabe, nu apare decit miere lichida. Aceasta, spune dl
Andritoiu, ori este falsa, ori este bine fiarta. Nefericita este si "superstitia"
cumparatorului, ca mierea cristalizata ar fi contrafacuta. De fapt, lucrurile stau exact
invers! Stuparul stie ca lumea nu stie si, pentru a-si vinde marfa, incalzeste mierea
la peste 90°C si aceasta nicicind nu va mai zaharisi. Dar nici nu va mai fi folositoare
mai mult decit zaharul! Sa nu se uite inca un amanunt: daca mierea ar fi lichefiata la
40°C – temperatura acceptabila – indeosebi in zilele reci din piete ea ar cristaliza din
nou.

Dar nici magazinele Apicola nu ofera miere zaharisita. Desi au un personal relativ
calificat, greutatea cu care se manipuleaza o astfel de miere (ambalarea in
recipientul cumparatorului), face ca mierea sa fie supusa temperaturi care o
degradeaza. Mai mult, spune dl Andritoiu, soarele care "bate" pe tarabele pietelor
scade valoarea terapeutica a mierii, aceasta fiind fotosensibila. Mierea este produsa
in intunericul stupului si daca am face acestuia un perete de sticla, albinele l-ar
opaciza imediat cu propolis. Stiu ele ce stiu! De aceea, este bine ca mierea sa fie
expusa in ambalaje opace.

Asa ca, mierea terapeutica nu se cumpara nici din magazine si nici din piete, ci direct
de la apicultor. Preferati mierea din stupinele stationare, departe de sursele
poluante. Aceasta are o calitate superioara si datorita faptului ca este bine maturata
(coapta) prin vinturare, deci are un plus de enzime fata de mierea recoltata din
stupinele plecate "in pastoral". De multe ori, grabiti sa ajunga la alta sursa melifera,
apicultorii nu mai asteapta ca albinele sa matureze si sa capaceasca mierea. Extrag o
miere mult prea lichida si care, pentru a nu fermenta, este "uscata" in butoaie de
tabla, la soare. Eliminindu-se surplusul de apa, mierea poate ajunge la consistenta
celei vinturate natural. O astfel de miere nu va mai contine cantitatea normala de
principii active, iar zaharul nu mai este invertit in monozaharide direct asimilabile
decit partial.

Analiza mierii

Libertatea comertului cu produse alimentare naturale de calitate, protectia


alimentatiei si sanatatii publice precum si asigurarea competitivitatii produselor
alimentare se inscriu pe lista obiectivelor comisiilor internationale in domeniul
alimentatiei si sanatatii publice.

Acestea, alaturi de evolutia noilor metode de analiza si a echipamentelor de laborator


de inalta performanta, au determinat Uniunea europeana si nu numai (comisiile
internationale de specialitate ale F.A.O. / O.M.S. – Codex Alimentarius) si Uniunii
Europene – Comisia U.E. pentru Alimentatie) sa impuna noi conditii de garantie
pentru produsele alimentare de origine animala, ceea ce presupune respectarea unor
cerinte foarte stricte de calitate.

„Industria” mierii (care intra in aceasta categorie) se confrunta cu noi exigente si


aceasta datorita sensibilitatii ei la o serie de „factori de agresiune”, si anume:

• poluarea mediului ambiant,


• nerespectarea tehnologiilor corecte de crestere si tratare a familiilor de albine,
• conditiile de productie,
• adaosurile de falsificare.

Nerespectarea parametrilor de calitate ai unui produs (indiferent de abatere si oricat


de mica ar fi aceasta) afecteaza calitatea sa determinand :

1. modificarea pretului (la achizitie si respectiv desfacere),


2. iar in unele cazuri (in functie de gravitatea situatiei) respingerea lotului si
refuzul comercializarii lui pe piata interna si internationala.

Controlul calitatii mierii (in general al produselor apicole) este reglementat la nivel
international de:

• international de catre comisia F.A.O. / O.M.S. – Codex Alimentarius Standard,


• regional (european) de catre Comisia Uniunii Europene pentru Alimentatie –
Directivele C.E.
• national de catre Ministerul Agriculturii, Ministerul Sanatatii si A.C.A. Romania
prin: I.C.D.Apicultura, respectiv Complex Apicol – Standarde nationale,
Standarde de Firma, Legi, Ordine ale ministerelor de resort.

Normativele de calitate ale mierii se refera la: v

• natura, originea si compozitia mierii;


• reguli privind igiena mierii (sub forma Regulilor de Buna Practica) ;
• parametrii de calitate;
• controlul oficial al calitatii mierii;
• ambalarea si materialele cu care vine in contact mierea;
• etichetarea ambalajelor;
• depozitarea mierii;
• contaminantii mierii:

• Limitele maxime admise pentru metale grele (plumb, cadmiu, zinc, fier,
mercur);
• – Limitele maxime admise pentru pesticide;
• Limitele maxime admise pentru substantele medicamentoase de uz veterinar
(in particular antibioticele) in miere; – metode generale pentru analiza
contaminatilor.

– – Nu intotdeauna exigentele celor trei niveluri de reglementari (international,


regional – Europa, national) sunt intotdeauna compatibile intre ele dar, normele
nationale nu pot fi insa in contradictie mai ales cu cele europene.

In tabelul 1: prezentarea comparativa a celor mai importanti parametri de calitate


(caracteristici fizico–chimice) prevazuti de nromativele europene si internationale
precum si valorile impuse de catre acestea.
Tabelul 1 PARAMETRII DE CALITATE PENTRU MIERE (caracteristici fizico–chimice)

EU Standard (European Honey (Codex Alimentarius


Parametrul Directive of the European Honey Standard of F.A.O. /
Commission) International Standard O.M.S Commission)
Continutul de apa, %
21 g /100 g 21 g /100 g
(g/g), maxim
Zahar direct reducator,
exprimat in zahar invertit,
(%, g/g), minim
Miere de flori 65 g / 100 g 65 g / 100 g
Miere de mana 65 g / 100 g 45 g / 100 g
Zahar usor hidrolizabil,
exprimat in zaharoza, (%,
g/g), maxim
General 5g/100g 5g/100g
Miere de mana 10g/100g 15g/100 g
Miere de salcam, lavanda,
lucerna, portocal, 5g/100g 15g/100 g
rozmarin si dulcisor
Substante insolubile in
0,1g/100 g 0,1g/100 g
apa, % (g/g), maxim
Continutul de elemente
minerale – cenusa, (%,
g/g), maxim
General 0,6 g/100g 0,6 g/100g
Miere de mana 1g/100 g 1,2 g/100g
Continut de HMF, mg/kg,
10 mg/Kg / (40) 10 mg/Kg / (40)
maxim
Indicele de culoare, mm
pe scara Pfund
Miere de salcam, maxim 12 12
Miere de mana, minim 65 65

Este importanta cunoasterea acestor parametri de calitate dar si a cauzelor care


determina modificarea valorilor lor si care conduc la nerespectarea unor clauze
contractuale – datorita deprecierii calitatii acestui produs apicol.

Mierea=Medicina?
Mierea - primul medicament din istorie
Folosita cu succes de aproape cinci milenii in tratarea ranilor, mierea a fost inlocuita
in secolul XX de antibioticele obtinute pe cale artificiala. Dupa numai cateva decenii,
insa, medicii se vad nevoiti sa apeleze din nou la calitatile sale, in special datorita
cresterii rezistentei agentilor microbieni la tratamentele cunoscute.

Nu este vorba de o revenire la medicina traditionala ci, pur si simplu, miere a se


dovedeste, inca odata, a fi cel mai sigur si mai eficient antibiotic pe care omenirea l-
a cunoscut vreodata. In fond, este singurul aliment care, in stare naturala, nu se
strica niciodata. Au dovedit-o recipientele cu miere descoperite in mormantul
faraonului Tutankhamon unde, substanta veche de peste 3300 de ani inca era
comestibila.

Dovezi ale folosirii mierii in alimentatie dateaza de acum 10.000 de ani desi, este mai
mult ca sigur faptul ca proprietatile acesteia erau cunoscute de oameni cu mult timp
inainte. Cel mai probabil, mierea salbatica, alaturi de fructe si carne a constituit unul
dintre primele alimente folosite de oameni.

Utilizarea acesteia in medicina este inregistrata pentru prima data in Egiptul antic,
acum aproape 5000 de ani, intr-un tratat atribuit celui pe care tot mai multi istorici il
considera adevaratul parinte al medicinei, Imhotep. Acesta descrie amanuntit
tratamentele cu miere aplicate pe rani deschise muncitorilor egipteni, pe care ii
coordona in constructia primelor piramide. Retetele sale, preluate de medici de-a
lungul timpului, aveau sa ramana general valabile pana aproape de zilele noastre.

Nici Hippocrate, cel mai vestit medic al Greciei antice, cel al carui principal merit este
de a fi pus bazele medicinei ca stiinta in lumea occidentala, nu a trecut cu vederea
efectele curative ale mierii. In cele nu mai putin de 70 de lucrari care i se atribuie,
Hippocrate mentioneaza calitatile antiinflamatorii ale acesteia si o recomanda in ceea
ce avea sa fie primul tratat de medicina preventiva.

De fapt, mierea devenise atat de apreciata incat, in Roma antica, era folosita ca
moneda de schimb, in locul aurului; obicei pastrat in unele tari, inclusiv Tarile
Romane, pana spre sfarsitul Evului Mediu.

Proprietatile sale antimicrobiene aveau sa transforme mierea, printre altele, in cel


mai cunoscut ingredient folosit in imbalsamarea cadavrelor. Unul dintre cele mai
cunoscute exemple fiind cel al domnitorului Vlad Tepes, al carui cap a fost inchis intr-
un vas cu miere si pastrat ca trofeu de catre sultanul Murad al II-lea.

Mierea in medicina moderna

Desi rolul sau fusese preluat de catre antibioticele obtinute pe cale artificiala, mierea
are parte de o revenire puternica in medicina moderna, in mare parte datorita
cresterii rezistentei agentilor patogeni la tratamentele cunoscute, se arata intr-un
studiu efectuat de British Journal of Surgery. Proprietatile terapeutice ale mierii au
revenit in ultimii ani in atentia medicilor odata cu esecurile in vindecarea ranilor,
inregistrate de antibioticele artificiale, anunta medicii britanici. Acestia recomanda
folosirea mierii ca agent antimicrobian inclusiv in cazul interventiilor chirurgicale:
Mierea prezinta un numar mare de proprietati care fac din aceasta cel mai eficient
remediu in combaterea infectiilor provocate de bacterii: concentratia mare de zahar,
umiditatea redusa, acidul gluconic este cel care creaza un mediu acid si peroxidul de
hidrogen. S-a dovedit ca mierea are un efect extrem de puternic si asupra
inflamatiilor si umflaturilor.
Chirurgii britanici au descoperit ca mierea este extrem de eficienta si in tratamentele
aplicate bolnavilor de diabet, studiile acestora aratand o scadere substantiala a
cazurilor de amputare.(Tratamente cu miere) Cercetatorii au demostrat si ca rata
de vindecare a plagilor prin tratamente cu miere este mult mai mare decat in cazul
antibioticelor folosite pana acum, durata de sterilizare a unei rani deschise putand
dura numai cateva zile.

"Cercetarile noastre arata clar ca toti chirurgii ar trebui sa ia in serios folosirea mierii
in situatiile post-operatori, in special in cazurile in care tratamentele cunoscute nu
dau rezultate", conluzioneaza Fasal Rauf Khan, coordonatorul studiului.

Mare parte din populatia lumii sufera de arsuri la stomac. Numai in SUA, una din 20
de persoane se confrunta cu acest neajuns. Doar ca putini stiu ca incetarea
medicatiei in cazul acestei afectiuni face mai mult rau decat bine, simptomele
devenind si mai urate decat inainte de inceperea tratamentului. Pentru a arata ca de
vina sunt chiar medicamentele in cauza, cercetatorii au incercat aceste medicamente
si pe oameni sanatosi, care nu aveau aceste probleme. Dupa incetarea
"tratamentului", acestia s-au pomenit cu arsuri la stomac, conform npr.org. Vestea
rea e ca aceasta "dependenta" se dezvolta in doar cateva zile. Medicamentele pentru
arsuri, factor declansator al bolii Pana acum se credea ca aceste arsuri stomacale,
aparute dupa intreruperea tratamentului, sunt doar o inchipuire, un fenomen mai
degraba psihologic. Insa studiul in cadrul caruia unei grupe de oameni sanatosi i s-au
dat astfel de medicamente, in timp ce alteia, formata tot din oameni sanatosi, i s-a
dat placebo, fara ca voluntarii sa stie ce pastile iau, a aratat clar ca doar in prima
grupa au aparut efectele adverse si ca acestea erau cat se poate de reale, a explicat
Christina Reimer, cercetator in cadrul Universitatii din Copenhaga, autoarea
studiului.

Pe langa proprietatile antiseptice, mierea s-a dovedit un remediu extrem de eficient


in tratarea cancerului, bolilor cardiovasculare si neurodegenerative, precum si in
cazul tratamentelor antiimbatranire.

Cea mai veche imagine a unor culegatori de miere, dateaza de acum 10.000 de ani,
si a fost descoperita intr-o pestera din Spania, in apropierea orasului Valencia
Cele mai mari tari producatoare de miere sunt China, Turcia si Statele Unite ale
Americii
In Grecia Antica, orice tanara mireasa trebuia sa isi inmoaie degetele in miere si sa
unga pragul casei cu aceasta. Se spunea ca acest ritual ajuta la buna intelegere
dintre soti si ducea la relatii bune cu soacra.
In Egiptul antic, 100 de vase cu miere erau echivalentul unui taur matur.
S-a dovedit faptul ca mierea este singurul aliment care nu se strica niciodata. Cu
toate acestea, mierea trebuie tinuta in vase inchise ermetic, de culoare inchisa, si la
temperaturi intre +4 si -10 grade. Lumina zilei distruge ezimele albuminoase
antibacteriene din miere. Mierea este printre singurele alimente care contin
majoritatea vitaminelor cunoscute.
Din miere se fabrica inclusiv bauturi alcoolice. Daca in trecut, din miere se obtinea
miedul; in prezent, mai multe soiuri de bere au ca ingredient principal mierea.

POLEN

Polenul (din latină pollen) este o pulbere de obicei galbenă, constituită din
grăuncioare microscopice, ce provin din anterele staminelor. Polenul mai este definit
și ca fiind o pulbere galbenă produsă de staminele fanerogamelor, celule
reproducătoare mascule. Polenul și mierea sunt singurele resurse alimentare care s-
au descoperit că conțin 22 de nutrienți. Din această cauză polenul este considerat ca
fiind un ”aliment complet”.

ISTORIC

Polenul este printre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om. Beneficiile
polenului au fost intuite de diverse civilizații și religii. Egiptenii și Chinezii antici
foloseau polenul pe post de medicament și factor de întinerire a organismului.
Hipocrate, părintele medicinei considera că polenul asigura o sănătate bună celor
care îl consumau și ajuta la prevenirea îmbătrânirii organismului. Druizii, preoții
vechilor celți, numeau Britania ”Insula Mierii”. Legendele galice sunt pline de
referințe la miere și polen. Polenul este menționat în Biblie, Talmud și în Coran. Din
păcate proprietățile curative ale polenului au fost uitate de către lumea modernă. La
ora actuală polenul este o componentă importantă a apiterapiei (un tip de medicină
alternativă care câștigă din ce în ce mai mulți adepți). Cei care practică acest tip de
terapie consideră că polenul are numeroase proprietăți terapeutice, totuși dovezile
științifice în această privință sunt destul de puține.

COMPOZIȚIA POLENULUI
Polenul de albine conține următoarele substanțe: vitamine (provitamina A, vitamina
A, vitamina B1, B2, B3, B5, B6, B12, vitamina C, D, E, F, H, K, PP și acid folic),
minerale (calciu, fosfor, potasiu, fier, cupru, iod, zinc, sulf, sodiu, clor, magneziu,
molibdem, seleniu, brom, siliciu și titaniu), aminoacizi, carbohidrați, acizi grași,
enzime, co-enzime și diverse grăsimi. Polenul conține 22 de aminoacizi, 18 vitamine,
25 de minerale, 59 de elemente de bază, 11 enzime și co-enzime, 14 acizi grași, 11
carbohidrați și aproximativ 25% din compoziția sa este reprezentată de proteine.
Polenul este extrem de bogat în betacaroten, ce reprezintă precursorul metabolic al
vitaminei A. De asemenea după cum se observă are un complex bogat de vitamina B
precum și vitaminele C,D,E și lecitină. Polenul conține cu 50% mai multe proteine
decât carnea de vită, totuți conținutul său de grăsimi este foarte scăzut. Este o sursă
de proteine excelentă pentru vegetarieni conținând mai mulți aminoacizi decât ouăle,
carnea de orice fel și produse lactate. Consumul de polen asigură aportul de minerale
necesar organismului, chiar și acele minerale care nu se gasesc de regulă în
suplimentele alimentare comercializate în farmacii.

UTILIZARE POLENULUI ÎN SCOPURI MEDICALE

Susținătorii polenului îi atribuie acestuia o mare putere de vindecare și de întinerire a


organismului. Datorită proprietăților sale antioxidante polenul întărește sistemul
imunitar. Antioxidanți sunt utilizați pentru a dezactiva radicalii liberi existenți în
organism. Radicalii liberi sunt produși secundari ai oxigenului care dăunează celulelor
și sunt cauza numeroaselor boli degenerative legate de îmbătrânirea organismului.
Se spune că polenul ajută la contracararea efectelor produse de radiații și poluanții
din mediul înconjurător. Polenul este deseori utilizat de către sportivi pentru a-și
crește forța de rezistență, viteza și energia. Polenul este utilizat și în numeroase
diete de pierdere a greutății, prin corectarea unui posibil dezechilibru chimic care
poate fi vinovat de creșterea anormală în greutate. Ajută la arderea caloriilor prin
stimularea metabolismului. Polenul ajută și la înlăturarea poftelor alimentare. Studiile
și cercetările efectuate au dovedid că polenul ajută și la prevenirea impotenței.
Deasemenea se afirmă că polenul are efecte miraculoase în cazul bolnavilor de
cancer, reducând considerabil durerile provocate de chimioterapie. Polenul poate fi
utilizat pentru a trata prostata și chiar ulcerul. Totuși lumea medicală tradițională
contestă aceste proprietăți curative ale polenului.

ALTE UTILIZARI ALE POLENULUI

Polenul poate ajuta foarte mult în cercetările realizate de poliție. Polenul poate să
indice unde a fost o anumită persoană sau obiect, deoarece polenul are diverse
caracteristici de la o regiune la alta. De exemplu un criminal a putut fi prins după
urmele de polen găsite pe haina sa.

ALERGIA LA POLEN

Din păcate foarte mulți oameni sunt alergici la polen. Din această cauză se
recomandă testarea reacției la polen înainte de a consuma produse bazate pe acest
nutriment. Semnele și simptomele alergiei la polen sunt asemănătoare cu cele ale
altor tipuri de alergii: strănutat la care se adaugă un nas înfundat sau care curge,
mâncărime în zona ochilor, a nasului sau în gât.

De unde porneste natura ?

In urma cu 150 milioane de ani ,plantele si florile au aparut pentru prima oara pe
Pamant. Acest lucru a fost un eveniment extrem de important in istoria planetei,
deoarece nutritia a devenit concentrata in structura plantelor, fructelor si legumelor.
Dezvoltarea lor a fost o pre-conditie pentru evolutia omului.
Fructele si legumele sunt esentiale pentru hrana mamifere. Cu alte cuvinte fara
plante, flori si albine oamenii nu ar fi putut evolua.

De la prima aparitie pe aceasta planeta a plantelor, florilor si a albinelor, s-a format


un parteneriat simbiotic. S-a creat o relatie de susteinere reciproca.
Polenul este de sex masculin si contribuie la reproducere plantelor. Florile produc
polen pentru a fertiliza alte flori. Pentru ca acest lucru sa se intample, polenul trebuie
sa ajunga de la o floare la alta. Cum se intampla? Dupa cum toata lumea stie,
albinele duc aceasta munca. Atunci cand albinele viziteaza florile, se produce
polenizarea. Acest act simplu care se repeta iar si iar, reprezinta forta care reincepe
ciclul de viata al planetei noastre in fiecare primavara. Este geneza lantului
alimentar.

In mod evident acesta este un serviciu important adus plantelor, dar care sunt
beneficiile albinelor? Albinele colecteaza polen pentru proteine. Durata de viata a
unei albine lucratoare este de numai 7-8 saptamani. Albinele realizeaza aceasta
cantitate enorma de munca intr-o perioada relativ scurta de timp. Ele necesita o
dieta de mare intensitate pentru a-si satisface cerintele nutritionale. Atat mierea cat
si polenul sunt folosite de albine tot pentru hrana. in aceasta perioada lunga de
timp , polenul cules de albine a evoluat in cele mai bogate substante nutritive
posibile. Polenul este folosit de albine pentru a hrani puietul tanar si astfel ducand la
cresterea populatiei in stup. in primavara, cand albinele incep sa culeaga polen , dau
un semnal reginei ca poate porni ponta.
Avand in vedere ca albinele si florile beneficiaza reciproc in urma polenizarii aceasta
relatie este numita simbioza.

Dezvoltarea tuturor plantelor si animalelor a fost influentata de evolutie.


In natura exista o varietate foarte mare de plante. Toate acestea duc o lupta
permanenta pentru spatiu si lumina soarelui.

Plantele si florile concureaza intre ele pentru serviciile albinelor. Capacitatea de


inflorire atrage albinele lucurl ce are repercusiune directa asupra procesului de
reproducere.in cazul in care albinele dau o atentie mai mare unei anumite specii de
plante, aceste se vor propaga si mai mult si vor deveni plante dominante pentru
zona respectiva. Chiar daca albinele colecteaza polen de la toate tipurile de
plante,ele manifesta unele preferinte pentru anumite tipuri de polen. in acest concurs
intre plante, succesul de reproducere este determinat de capacitatea lor de a
dezvolta polenul cat mai nutritiv pentru a atrage albinele. Astfel plantele cu polen de
calitate inferioara sunt stimulate sa evolueze.

In timpul celor 150 milioane ani, in urma acestei presiuni s-a produs evolutia. Scopul
final al acestui proces de selectie naturala este de a oferi polen pentru albine.
Polenul este colectat de albine din flori prin scuturarea antenelor sau prin zdrobirea
acestuia cu mandibulele. O incarcatura de polen cantareste 5-7 mg. Rentabilitatea
culesului de polen este influentatta de umiditatea si temperatura atmosferica, de
nevoile interne ale coloniei si de factorii atractivi (aroma, continut in polen, prezenta
nectarului)

Polenul prezinta intres ca hrana a albinelor (sub forma de pastura), ca prezenta in


miere (careia ii indica originea si ii defineste calitatea) si ca hrana pentru om.

Este foarte bogat mai ales in vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12),
antioxidanti, inclusiv betacaroten, vitamina C si vitamina E, acid folic, provitamina A.
Cele mai importante minerale (dar nu singurele) care se gasesc in compozitia
polenului sunt calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, iod. Polenul este compus din
aproximativ 55% carbohidrati, 35% proteine, 3% vitamine si minerale, 2% acizi
grasi si 5% alte substante nutritive. Contine de doua ori mai multe proteine decat
carnea de vita si reuseste sa aibe un continut de grasimi foarte scazut.

Poate fi considerat o sursa excelenta de proteine pentru vegetarieni, fiind foarte


bogat si in aminoacizi esentiali. Din punct de vedere al analizei nutrientilor, polenul
este unul, daca nu chiar cel mai complet nutrient natural. 30 de grame de polen aduc
organismului aproximativ 28 de calorii. Din aceste 30 de grame, 7 grame sunt
carbohidrati, 15% este lecitina, 25% proteine de cea mai buna calitate. Polenul de
albine nu trebuie confundat cu mierea de albine, veninul de albine sau alte produse
de acest tip. Ele nu contin polen.

Un rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte
substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei
de mincare, inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne
rahitismul, caderea parului si chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i
radacinile.

Polenul pare sa fie sigur cu toate ca specialsitii se mentin destul de rezervati daca
este vorba sa recomande polen pentru o afectiune specifica. El stimuleaza functiile
organismului, insa eficienta sa in combaterea unor boli nu a fost inca demonstrata.
Insa polenul poate sa fie implicat si in aparitia unor fenomene alergice importante. In
cazul in care exista alergii alimentare documentate, specialistii recomanda ca polenul
sa fie evitat.

Laptisor de matca

Hrana reginei

Laptisorul este o secretie glandulara a albinelor doici ce se prezinta ca o materie


gelatinoasa, pseudo-vascoasa, folosit in hrana viitoarelor matci precum si a larvelor
albinelor in primele trei etape larvare.
Culoarea laptisorului proaspat este alb-galbuie, uneori batand usor in brun-galbui,
mai ales cand albinele aduc in stup mari cantitati de polen de la o anumita planta
bogat polenifera.

In contact cu aerul si lumina culoarea laptisorului se schimba, devine mai dens si se


intareste, capatand un aspect sticlos si o culoare de brun-inchis. Gustul laptisorului
este acrisor, usor astringent, cu un pH de 3,5-4,5 asemanator cu cel al sucului
gastric din stomacul omului.

Aceasta include, hidrati de carbon, proteine, vitamine B.


Ingredientele principale sunt:

• 10-23 de zahar%
• 60-70 de apa%
• Proteine 9-18% si amino-acizi
• 4-8 grasime%
• Tiamina, riboflavina, piridoxina, niacina, acid pantotenic, biotina, acid folic,
steroli, biopterin si neopterin, minerale si a urmelor de elemente.
• hidroxibenzoat ca un conservant natural

In amestec cu mierea el se urca la suprafata sub forma de spuma datorita densitatii


sale de 1/1. se descompune repede si absoarbe cu usurinta umiditatea din mediul
inconjurator si se rancezeste. In culturi de laborator cu bulion 10 % este bactericid.
In contact cu diferite metale, in special cu aluminiul, el le ataca, dand produsi toxici
si schimbandu-si el insusi o parte din componentele sale. Pastrat la rece (2-4 grade
C) isi mentine calitatile timp de 7-8 luni, iar dupa 12-16 luni valorificarea lui
terapeutica devine nula. Cea mai buna pastrare se face prin liofilizare imediat dupa
recoltare.

In componenta laptisorului intra un numar insemnat de vitamine si aminoacizi si


compusi inca neidentificati (in proportie de 2,8%). Tehnica producerii laptisorului a
fost initiata la noi in tara in 1957. Operatia de producere a laptisorului se va porni
numai atunci cand timpul s-a stabilizat bine si dupa ce coloniile stimulate puternic in
cursul primaverii au crescut cel putin 2 generatii de puiet numeros, coloniile alese
fiind perfect sanatoase, debarasate in prealabil de trantori.

Pentru ca laptisorul sa fie de buna calitate larvele trebuie sa fie ferite de curenti
puternici, lumina solara puternica, sau o temperatura mai mica de 20 grade Celsius.

Propolis

Propolisul este un antibiotic natural care castiga din ce in ce mai multa popularitate
in cadrul terapiilor alternative. Este una din acele produse ale albinelor care
intradevar te lasa uimit in fata abilitatii organizatorice ale acestor insecte.

Propolis
Ce este propolisul?
Propolisul este un amestec rasinos pe care albinele il colecteaza de la copaci sau din
alte surse botanice. Urmatorul pas il reprezinta mestecarea rasinei si amestecarea
acesteia cu saliva albine si cu alte substante, lucru ce duce la formarea propolisului.
Timp de secole apicultorii au presupus ca albinele utilizau propolisul pentru a proteja
colonia impotriva ploilor sau a vanturilor reci de iarna. Totusi in secolul XX
cercetatorii au descoperit ca propolisul este mai mult decat atat. Astfel la ora actuala
se crede ca aceasta substanta are urmatoarele scopuri:

• intareste stabilitatea structurala a stupului


• reduce vibratiile
• face stupul mult mai usor de protejat prin inchiderea intrarilor suplimentare
• impiedica patrunderea bolilor si a parazitiilor in stup, precum si dezvoltarea
diverselor bacterii
• impiedica putrefactia in interiorul stupului

Este stiut ca albinele isi arunca de obicei resturile in afara stupului dar totusi daca in
interiorul stupului moare o soparla sau un soarece albinele nu pot sa-l tarasca pana
la iesirea din stup. In acest caz ele invelesc corpul in propolis mumificandu-l si
facandu-l astfel inofenisv si inodor.

Utilizarea propolisului

Propolisul este considerat ca fiind un medicament traditional si se considera ca are


efecte benefica asupra sanatatii. Medicina naturista utilizeaza propolisul pentru
vindecarea diverselor afectiuni printre care si inflamatii, boli virale, ulcer, si arsuri
superficiale. Se considera ca propolisul are efecte benefice asupra sanatatii inimii,
intareste sistemul imunitar si reduce sansele de instalare a cataractei. Poate preveni
infectii si sa le vindece pe cele deja instalate, la ora actuala pana si pasta de dinti
contine ingrediente naturale derivate din miere. Propolisul a devenit o alternativa
sanatoasa la diverse tipuri sintetice de pasta de dinti si este utilizat mai ales pentru a
trata diverse boli ale gurii si ale gingiilor. Gura noastra este una dintre cele mai
sensibile parti ale corpului, gura reprezinta punctul de pornire al digestiei alimentare.
O cavitate bucala sanatoasa este importanta pentru o buna digestie. Studiile clinice
publicate demonstreaza ca propolisul lupta impotriva bacteriilor, previne carierea
dintilor, vindeca gingiile inflamate si respirati urat mirositoare. Apicultorii recomanda
pentru durerile de gat o bucatica de propolis tinuta in gura pana la dizolvare.
Tincturile de propolis pot sa fie cumparate in multe tari, cu toate ca exista diverse
voci care sustin ca propolisul este benefic pentru tratarea alergiilor s-a dovedit ca
acesta poate cauza reactii alergice severe in cazul persoanelor suferinde de alergie la
albine sau produse apicole.

Compozitia propolisului

Compozitia propolisului variaza de la stup la stup, de la o zona la alta si de la un


anotimp la altul. De obicei are o culoare maronie inchisa, dar exista si varietati de
verde, rosu, negru, chiar alb, in functie de sursa de rasina utilizata. Albinele sunt
adevarate oportuniste, adunand ceea ce au nevoie din sursele disponibile, lucru
evident in analiza chimica detaliata a propolisului care variaza de la o regiune la alta
in functie de vegetatie. De exemplu in zona temperata nordica albinele culeg rasina
din copaci precum plopii sau coniferele (rolul biologic al rasinei din copaci este acela
de a vindeca ranile si de a proteja copacul impotriva bacteriilor, ciupercilor si a
insectelor) Propolisul specific zonei temperat nordice are aproximativ 50 de elemente
constituente, mai ales rasini si balsamuri vegetale(50%), ceara (30%), uleiuri
esentiale (10 %), polen (5%) In regiunile neotropicale albinele culeg rasina si de la
florile din clasa clusia si dalechampia care sunt singurele specii de plante cunoscute
care produc rasina florala ce atrag albinele

Substante active in propolis

Propolisul este constituit din urmatoarele elemente chimice:

• Zinc
• Fier
• Magneziu
• Silicon
• Cupru
• Vitamina A
• Vitamina B1
• Vitamina B2
• Vitamina B3
• Vitamina E
• Flavonoide (vitamina P)

Propolisul poate sa fie achizitionat in stare bruta si neprocesat, dar in starea sa


naturala este o substanta lipicioasa dificil de manevrat. Unii apicultori impaceteaza
propolisul brut si il ingheata in cantitati mici. Majoritatea producatorilor utilizeaza un
proces in cadrul careia ingredientele active sunt puse la macerat in apa sau in alcool
si apoi sunt impachetate fie in forma lichida sau uscata si in capsule. Adevarul este
ca extractul de propolis brut are un gust oribil, este amar si acru si nu este un
produs care sa aibe un miros deosebit de placut dar este foarte sanatos.

Venin de albine

Veninul de albine este un produs de secretie al albinelor lucratoare, ce este stocat in


punga de venin si eliminat la exterior in momentul inteparii, car in fapt reprezinta un
act reflex de aparare.

Secretia de venin este influentata de varsta albineor, de hrana si de sezon. S-a


constatat ca albinele recent eclozionate nu au venin, abia la varsta de 6 zile reusesc
sa cumuleze pana la 0.15mg iar la 15-20 de zile 0.30mg.

Albinele crescute fara polen, deci fara proteine, nu produc venin. Generatiile de
albine crescute primavara cand resursele polenifere sunt bogate, produc mai mult
vein decat cele crescute vara sau toamna. Odata folosita, rezerva de venin nu se mai
reface si albina moare.
Virtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa
vreme,aceste informatii aparand chiar din antichitate.
Ele au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile
dureroase reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine.
Astfel s-a descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice.

Veninul are in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale,


acizi organici volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina,
hialuronidaza si aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma
stimuleaza secretia de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul
este bactgericid.

Totusi trebuie tinut cont ca aproximativ 2% din populatie prezinta reactii alergice
fata de intepaturile de albine si viespi. Persoanele alergice la veninul albinelor
prezinta simptome foarte severe chiar si dupa o intepatura: inflamatia puternica a
zonei intepate, rash cutanat, edeme masive la locul intepaturii dar si in alte regiuni,
varsaturi, confuzie mentala, chiar si dificultati de respiratie.

Ceara

Ceara a avut un rol important in istorie. In unele civilizatii ceara de albine a fost
utilizat ca moneda si a avut un pret foarte ridicat. In anul 181 i.Hr. atunci cand
romanii au invins corsicani, au impus la impozitare ceara de albine in valoare de
100.000 lire sterline.

Agricultorii din Franta plateau in jurul anului 1300 o taxa anuala de 2 kg de ceara de
albine pentru fiecare familie. in acest secol o petitie a fost prezentata la Curtea de la
Londra de consilierului de Compania "adorabil de Chandlers Ceara", care in cele din
urma a stabilit este cea mai veche breasla engleza. in aceeasi perioada Biserica
Romano-Catolica a decretat ca lumanarile din ceara de albine sunt cele adecvate
pentru utilizare in bisericile catolice.

In era moderna ceara de albine cunoaste multe utilizari si aplicatii. De fapt,


importanta productiei de miere inca din cele mai vechi timpuri a fost secundara
productiei de ceara de albina.
Ceara este un produs organic complex rezultat din metabolismul albinelor lucratoare,
detinat construirii fagurilor din stup, ele se incarca progresiv cu substante care-i
schimba profund compozitia si, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin toate nuantele
de galben, pe urma la brun ajungand aproape neagra dupa cativa ani. Compozitia
chimica a cerii este foarte stabila daca se ia in considerare produsul pur, asa cum
este secretata de glande.
Ceara este, chimic, foarte inerta. Ea rezista bine la oxidari si nu este usor atacata
decat de enzimele digestive ale insectelor. In stup, ceara se incarca cu impuritati dar
nu se transforma, ceea ce permite recuperarea ei dupa mai multi ani de folosire prin
simpla reincalzire si purificare.

Culoarea galbena pe care o primeste cearea in stup este in raport cu pigmentii


polenului. Substantele, in general foarte pigmentate, care inconjoara grauncioarele
de polen ale plantelor entomofile sunt solubile in substante grase. Se dizolva usor in
ceara si o coloreaza. Ulterior, ceara se incarca cu propolisul adus de albine, cu
matasea coconilor parasiti in celule de albinele care se nasc. Examinat la
microscop,fagurele de ceara invechit se dovedeste a fi un material alcatuit din
elemente disparate, mult mai solide decat pelicula subtire de ceara de la inceput.

Albirea cerii la soare este o metoda foarte veche dar eficienta. Ceara se expune la
soare pe site de sarma in straturi subtiri. Se intoarce din cand in cand, pentru ca
toate fetele sa fie bine expuse la razele soarelui. Tratamentul cere mai multe
saptamani bine insorite.
Secretia de ceara este puternic influentata de temperatura si de alimentaie. Secretia
cerii are loc la temperaturi cuprinse intre 33-36℃, sub aceste limite secretia
inceteaza, iar ceara nu se mai poate mentine in stare lichida. Pentru ca albinele sa
secrete ceara, ele trebuie sa consume miere sau zahar si polen. De-a lungul timpului
s-a constatat ca pentru producerea cerii sunt necesare un consum de circa 6 kg
miere sau 5 kg zahar. Prin aportul de azot pe care il aduce polenul contribuie la
regenerarea tesuturilor cerifere, el este indispensabil in acest proces.
Secretia cerii este dependenta de cantitatea de hrana depozitata in stup. In timpul
culesurilor bogate, producerea de ceara si cladirea fagurilor se desfasoara intens.
In vederea construirii fagurilor in ramele goale din stup, albinele se grupeaza in
formatiuni conice cu baza in sus. In acest scop ele se prind de picioare formand un
lant de albine sub speteaza ramei goale. Ciorchinele formate de albine este rarefiat
la exterior si dens la exterior pentru a pastra o temperatura uniforma de 33-36℃,
necesara secretiei solzisorilor de ceara.
In cazul cladirii fagurilor artificiali, albinele se pun pe foaia de fagure spre a o incalzi
la peste 30℃ si a face ceara maleabila. Dupa ce ceara a devenit maleabila, albinele
modeleaza fundul celulelor, iar surplusul de ceara il folosesc la inaltarea peretilor
pana la 3-6 mm, utilizand pentru acest scop si ceara produsa de albinele in varsta de
12-18 zile. Fagurii artificiali sunt construiti de obicei simultan pe ambele parti.

Proprietati fizice si chimice ale cerii


Ceara de albine face parte din categoria substantelor complexe, a caror structura nu
este complet stabila. Din punct de vedere al compozitiei, ceara contine trei elemente
principale:carbon (80%), hidrogen (13%) si oxigen (7%). Din punct de vedere
chimic, ceara este compusa din: esteri ai acizilor cerici 71%, acizi cerici liberi 13.5-
14%, hidrocarburi 10.5-13.5%, alcoli liberi 1-1.25%, esteri ai colesterolului 1%,
umiditate si impuritati (polen, rasini etc) 1-2%.

Ceara de albine este insolubila in apa si mai mult sau mai putin solubila in diversi
solventi organici. Cel mai bun este benzenul (mai mult de 100 g ceara pentru 100 g
benzen, la 45℃C). Dupa benzen urmeaza esenta de terebentina. Alcoolul la cald nu
dizolva decat foarte greu ceara dar, in schimb, o separa foarte bine de propolis care
este foarte solubil in alcool. Punctul de topire al cerii pure este de 64℃ +/- 0,9℃.
Pentru ceara nepurificata, variatia punctului de topire este destul de importanta,
minima fiind de 62℃, iar maxima de 65℃. Punctul de solidificare este diferit de
punctul de topire ; pentru ceara pura el este de 63℃ . Masa volumica este de 927
kg/m3 minimum si 970 kg/m3 maximum (media : 953kg/m3) la 15℃.

Tehnologia cerii
In orice unitate apicola avem doua categorii: ceara din capacele si ceara provenita
din topirea fagurilor vechi. Acestor doua categorii de ceara li se aplica tehnologii
diferite.
Ceara din fagurii vechi
Fagurii vechi topiti constituie material care include mari cantitati de propolis, de
polen, de coconi. Pentru a putea extrage cearea din acest amestec avem nevoie de
un utilaj adecvat.
Cel mai bun este un topitor de ceara special conceput pentru aceasta, pentru
cantitati mici de faguri vechi, se pot improviza instalatii care sunt suficiente dar a
caror randament nu este intotdeauna foarte bun.
Topitoarele de ceara folosesc fie extractia cu vapori de apa, fie extractia cu apa
calda.
In cazul topitoarele cu aburi, fagurii vechi sunt asezati intr-un cos metalic. Aburul
obtinut prin incalzirea cu gaz a rezervorului de apa situat la partea inferioara a
topitorului trece prin cos, topeste ceara se condenseaza. Astfel se colecteaza la iesire
ceara topita si apa provenita din condensare. Dupa ce extractia este terminata, se
scoate cosul care nu contine decat reziduuri. Acestea mai cuprind inca ceara care nu
poate fi recuperata decat prin dizolvare in solventi organici. Aceasta recuperare nu
este rentabila decat la scara industriala cu conditia ca preturile cerii si energiei sa
dea un bilant favorabil.
In extractia cu apa calda, fagurii vechi sunt scufundati direct in apa. Pentru a-i
impiedica sa se ridice se pun intr-un cos sau intr-un sac de iuta. Cosul poate avea la
partea superioara, un piston care permite exercitarea unei presiuni. Sacul de iuta
trebuie sa fie ingreunat cu cateva pietre mari. Apa calda topeste ceara, care se ridica
la suprafata si curge printr-o deschidere practicata la partea superioara a cuvei.
Pentru obtinerea unei ceri pure care sa poata fi modelata in calupuri regulate, este
absolut necesar sa retopim ceara care iese din aparat, sau, cel putin, sa o mentinem
in stare lichida cat mai mult timp posibil, in asa fel ca separarea intre apa,
impuritatile grele si ceara sa fie completa. Dupa racire, se obtine un bloc al carui
"fund" se taie ; este un amestec de diverse impuritati care se aduna la limita dintre
ceara si apa. Pentru a obtine calupuri de ceara fara defecte, se toarna ceara lichida
in forme de tabla cositorita sau vase emailate si se lasa sa se raceasca cat mai lent
posibil, etansand spatiul in care s-au pus formele umplute cu ceara lichida. Fara
aceasta precautie blocul de ceara se crapa sau se contracta in forma inestetica.

Ceara din capacele

In timpul operatiuniii de decapacire pe langa capacele avem si o cantitate destul de


mare de miere. Problema este separarea in cele mai bune conditii a cerii si mierii
fara a afecta calitatea acesteia din urma.
Se pun capacelele intr-o presa si se creste gradat presiunea. Munca nu este rapida si
capacitatea preselor este totusi limitata.
Se lasa capacelele sa se separe de miere prin gravitatie, fundul vasului fiind prevazut
cu o sita, in camera incalzita, si avand grija sa miscam din cand in cand capacelele,
se obtine astfel o separare destul de satisfacatoare dar lenta.
Exista topitoare de capacele care realizeaza intr-o singura operatie separarea mierii
de ceara cu ajutorul unei incalziri suficiente pentru a topi ceara si a o separa astfel
de miere. Functionarea topitoarelor de capacele trebuie sa fie supravegheata cu
multa atentie ca sa se evite supraincalzirea atat de daunatoare mierii.
Exista centrifugi pentru capacele, care lucreaza foarte rapid si au un randament
foarte bun. Capacelele centrifugate sunt uscate si mierea care se scurge este curata.

Apilarnil
Apilarnilul este un produs apicol natural obtinut din stup. Are proprietati biotrofice,
energizante, vitalizante, tonifiante si psihotonice, ajuta la refacerea sistemului
imunitar.

Apilarnilul este un produs apicol obtinut din larvele de trantor. Astfel intr-o colonie,
numarul indivizilor masculi este de 400-1800 trantori rareori depasind numarul de
2000. Numarul de trantori crescuti si tolerati intr-o colonie de albine satisface
necesarul biologic, fiziologic normal de masculi pentru a asigura imperecherea
matcilor pe cale naturala. Pentru colectarea de apilarnil przinta interes in mod special
doar staiul embrionar si larvar.
Apilarnilul in stare proaspata poate fi valorificat ca atare, se pastreaza la rece la
minimum -5°C. Pentru o perioada mai mare de timp apilarnilul se convesrva in
depozite frigorifice la temperaturi mai scazute de -20°C.
Perioada optima de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor
fructiferi. Odata ce timpul perminte putem incepe activitatea de recoltare a
apilarnilului, In a 10-a zi de la depunerea oului in celule, se vor scoate faguri cu
pricina din stup si se incepe recoltarea continutului integral al celulelor de trantori.

Aspectul produsului dupa recoltare este neomogen, fiind constituit din larve inglobate
intr-un lichid laptos, De aceea se foloseste, in prezent, pentru realizarea de
preparate apiterapice, fie in stare pura, fie in amestec cu alte produse apicole sau
substante medicamentoase.
Dupa mixare produsul devine omogen, laptos. Culoarea lichidului si larvelor este usor
galbuie, cu tendinta ca in timp sa capete nuanta spre cenusiu. Gustul este usor
astringent, fara senzatii dezagreabile. Impuritati: la examenul microscopic al
produsului triturat si centrifugat s-au observat detritusuri celulare si celule de polen.

Pastura

Pastura nu este altceva decat polenul recoltat de albine si depozitat in faguri, unde
sub influenta temperaturii, a umiditatii, a conditiilor anaerobioza si a florei
microbiene din stup este transformata, prin reactii enzimatice, intr-un produs cu
conservabilitate si digestibilitate crescuta.

In momentul in care polenul este adus in stup de albinele culegatoare, este depozitat
in stup. Pastura este hrana de baza a albinelor tinere denumita si "painea albinelor",
pastura are o compozitie mai scazuta decat polenul in prograsimi, proteine si mai
bogata in zaharuri si acid lactic permitand astfel o conservare mai buna, fara a se
observa modificari majore, cantitative sau calitative.
Invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoar de
catre organism.

Pastura este recomandata in aceleasi afectiuni ca si polenul; efectul sau terapeutic


este insa mai puternic si se obtine in timp mai scurt.
Pastura poate fi recoltat prin taierea celulelor, rama asezandu-se orizontal cu
speteaza de jos spre lucrator. Cu ajutorul unui cutit cu o lama subtire si bine ascutita
se taier orizontal randul de jos de celule cu pastura, cat se poate mai aproape pe
baza celulelor. Apoi fiecare rand este sectionat pe verticala si oblic spre speteaza de
sus a ramei, iar marginea inferioara a randului de celule se indoaie inspre lucrator.
O alta metoda de a obtine pastura o putem avea prin taierea in fasii a fagurelui, se
aseaza pe o masa in pozitie orizontala si apoi se sectioneaza longitudinal prin
mijlocul fiecarui rand de celule. Pastura se scoate din celule prin scuturare, iar
cantinatea care adera de peretii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele.
Pastura este folosita in stupina, in industria farmaceutica, in special pentru obtinerea
vitaminelor naturale. De asemenea se mai intrebuinteaza si in medicina pentru
tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin şi în avitaminoze.

Tipuri de miere

Cele mai variate tipuri de miere

Ar fi ciudat ca un adept al mierii sa nu cunoasca cel putin cateva varietati de miere si


sa le inteleaga proprietatile astfel incat sa fie capabil sa le utilizeze in alimentatia sa.
In cele ce urmeaza sunt prezentate in ordinea popularitatii lor, diferite sortimente de
miere

Riscuri pe care le implica consumul de miere

1. Conform tehnicilor Ayurveda, mierea genereaza caldura in corp si din aceasta


cauza este contraindicat consumul de miere pe canicula.

2. Niciodata sa nu se consume miere incalzita deoarece actioneaza asemenea unei


otravi

3. Nu consumati niciodata mierea in cantitai egale cu diverse grasimi si uleiuri

4. Mierea este periculoasa pentru sugari

5. Desi mierea are numeroase beneficii pentru sanatate este recomandat ca femeile
insarcinate si cele care alapteaza sa consulte medicul curant inaite de a consuma
acest produs alimentar.

Miere de salcam

Acest tip de miere este obtinut din florile de salcam si se caracterizeaza prin faptul ca
are o remarcabila puritate si claritate.

Este una dintre cele mai cunoscute si dulci sortimente de miere datorita gustului
delicat cu tenta florala.
Isi pastreaza starea lichida pentru o lunga perioada de timp datorita continutului
ridicat de fructoza.
Datorita continutului scazut de zahar, reprezinta cea mai buna alegere pentru
diabetici.

Bine cunoscuta datorita proprietatilor sale terapeutice, acest tip de miere curata
ficatul, regleaza tranzitul intenstinal si reprezinta un antiinflamator pentru sistemul
respirator. Acest tip de miere este un excelent indulcitor, deoarece nu altereaza cu
nimic gustul sau aroma bauturii. Este extrem de delicioasa in ceai. Deasemenea,
copiilor le place acest tip de miere foarte mult.

Miere de tei

Teiul, un copac cu flori mici, galbene, adunate in ciorchine, este intalnit pe arii
extinse mai ales in Danemarca. Acest copac este plantat in gradini, parcuri, de-a
lungul strazilor si al bulevardelor. Mierea de tei este atat de delicioasa incat va
schimba complet parerea celora care cred ca mierea nu este altceva decat apa cu
zahar. Are o culoare glaben deschis si o aroma dulceag-lemnoasa usor de
recunoscut. Datorita proprietatilor antiseptice si terapeutice este extrem de indicat
sa fie utilizata inainte de culcare. Este recomandata in cazurile de anxietate si
insomnie, impreuna cu o baie in flori de tei inainte de culcare. Mierea de tei este
utilizata si in tratamentul raceli, al gripei si al bronsitei.

Miere poliflora

Acest tip de miere provine dintr-o mare varietate de flori. Culoarea sa variaza de la
foarte deschis la foarte inchis iar gustul de la usor si fructat pana la aromat si bogat,
in functie de floarea predominanta

Mierea poliflora este considerata o miere completa si este tipul cel mai des utilizat
pentru tratarea diverselor afectiuni. In compozitia sa intra: vitamine din grupul B si
C, enzime (invertaza, catalaza, amilaza), acizi organici si diverse saruri minerale.

Acest tip de miere este recomandata mai ales in tratarea anorexiei la copii, deoarece
are in compozitie o mare cantitate de fier. Are un continut energetic de 3000
Kcal/Kg. Chiar daca se cristalizeaza mierea poliflora nu isi pierde nici una din
proprietatile curative.

Miere de rapita

Rapita este o planta oleaginoasa cu o arie larga de raspandire. Albinele apreciaza


aceasta planta, culegand mari cantitati de polen si nectar. De obicei mierea de rapita
se obtine in luna mai, daca insamantarea a fost realizata in toamna anului precedent.

Mierea de rapita se cristalizeaza foarte repede datorita continutului mare de apa


(18% din componenta). Din aceasta cauza acest tip de miere se poate cristaliza chiar
in fagure si nu mai poate fi extrasa. Acest tip de miere are o coloratie foarte slaba
(sub 35mm pe scara Pfund).

Mirosul nu este unul foarte placut (are un usor iz de varza), in schimb gustul este
delicios, acest tip de miere nefiind unul foarte dulce.
Textura este una foarte fina. Are o aciditate slaba si un Ph ridicat. Conductibilitatea
slaba ne arata ca mierea de rapita nu este una foarte bogata in substante minerale.

Glocoza domina asupra fructozei si astfel se explica rapiditatea cu care acest tip de
miere se cristalizeaza. Asadar, mierea de rapita se gaseste in comert doar sub forma
cristalizata, avand aspectul unei creme. Se dizolva foarte greu in apa. Ca orice tip de
miere are si proprietati curative, fiind recomandabila mai ales in tratarea bolilor ce
afecteaza rinichii. Uleiul de rapita contine si Q3, care este extrem de necesara pentru
oase.

Din aceasta cauza mierea de rapita este utilizata in tratamentul osteoporozei. Ajuta
si la refacerea si mentinerea elesticitatii peretilor vasculari. Consumul de miere de
rapita protejeaza ficatul, splina si pancreasul de diverse boli.

Miere de afine

Acest tip de miere este obtinut din florile mici si albe ale tufisurilor de afine. Este o
miere de culoarea ambrei, are un gust placut de afine. Extrem de delicioasa, poate fi
folosita in pregatirea diverselor preparate culinare.

Miere de mure

Este colectata din florile tufisurilor de mure. Are o culoare aurie, fiind mult mai
aromata si dulceaga decat alte tipuri de miere obtinute din fructe de padure.

Miere de floarea soarelui

Culoarea acestui tip de miere variaza de la auriu la galben mustar. Are un gust
fructat, unic. Se cristalizeaza foarte repede, formand o masa compacta.
In sedimentul sau granulele de polen pot ajunge si pana la 100%. Se cristalizeaza
foarte repede, chiar in faguri si din acest motiv trebuie extrasa extrem de repede.
Este utilizata in consumul casnic dar si pentru producerea de biscuiti si nugat.

Miere de mana

Acest tip de miere se obtine din substantele secretate de diverse insecte precum
Hemiptera, care traiesc pe partile verzi ale unei plante sau din secretiile provenite de
la diverse parti verzi ale plantelor.

Mierea de mana are in compozitia sa inhibina (un bactericid extrem de puternic),


saruri minerale, calciu si magneziu.
Are o valoare terapeutica deosebita deoarece organismul uman asimileaza mult mai
bine calciu si magneziu pe cale naturale decat pe cale artificiala. Mierea de mana
poate fi de mai multe tipuri,in functie de arborele de la care provine. Astfel ea poate
fi de brad, de stejar, de molid, etc.

Secretia de mana depinde de mai multi factori: factori interni (factorii genetici ai
insectelor), factorii externi (conditii meteo, sol, altitudine), factori biotici (pradatori,
paraziti, daunatori). Mana este de fapt un produs indirect care se obtine prin
intermediul insectelor care se hranesc cu sucul plantelor si apoi elimina zaharurile de
care corpul lor nu are nevoie. Albinele culeg aceste zaharuri.
Totusi aceasta este o munca extrem de dificila ca necesita un mare consum de
energie din partea albinei culegatoare. Din acest motiv albinele culegatoare de mana
se epuizeaza mult mai repede decat cele care culeg nectar din flori. Mierea de mana
nu este una deosebit de benefica pentru albine, deoarece pe timp de iarna ea poate
provoca intoxicatii albinelor.

Nici pe timp de vara nu este un tip de miere pe care albinele ar trebui sa il consume,
deoarece se pot intoxica, daca mana contine zaharuri neasimilabile. Deobicei mierea
de mana datorita compozitie sale poate ramane ani de zile in stare lichida.

In anumite cazuri insa, devine atat de vascoasa incat nu poate fi extrasa din faguri
decat daca fagurii sunt topiti in cuptor deasupra unor gratare. Mierea de mana este
un laxativ foarte bun, are actiune antiseptica si antiinflamatoare, putand fi utilizata si
pentru tratatrea afectiunilor respiratorii.

Miere de trifoi

Produsa pe scara larga in Canada si Noua Zeelanda, mierea de trifoi este una dintre
cele mai populare in intreaga lume. Trifoiul alb este cultivat pe suprafete extinse in
diverse parti ale lumii nu doar ca planta furajera ci si ca sursa bogata de nectar.
Acest tip clasic de miere este extrem de gustos, astfel incat poate fi utilizata pentru
preparerea diverselor tipuri de prajituri sau alte produse de patiserie. In functie de
zona in care este cultivat trifoiul, culoarea acestui tip de miere variaza de la alb pana
la cea a chihlimbarului.

Miere de papadie

Acest tip de miere este aproape la fel de galben ca si floarea din care provine, avand
un gust erbaceu extrem de interesant. Granuleaza extrem de rapid

Miere de dovleac

Acest tip de miere ce provine din florile de dovleac, se obtine mai ales la inceputul
toamnei. Are culoarea ambrei intunecate iar aroma sa este usor florala. Este o
varietate de miere extrem de apreciata de gurmanzi, putand fi utilizata cu succes in
prepararea deserturilor dar si in combinatie cu diverese ingrediente iuti, cum ar fi de
exemplu sosul pentru barbeque. Are un gust extraordinar si in amestec cu iaurtul sau
presarata peste cartofi dulci. Contrar denumirii sale, mierea de dovleac nu are nici pe
departe gustul placintei de dovleac. Acest sortiment de miere este unul sezoniere,
doarece perioada de inflorire a dovleacului este de scurta durata iar cantitatea de
nectar per floare este redusa.

Miere de alfalfa

Mierea de alfalfa este produsa mai ales in SUA si in Canada, din flori albastre sau
mov ale plantei de alfalfa. Are o culoare deschisa iar aroma sa este florala si usor
picanta. Natura sa delicata fac ca acest tip de miere sa fie clasat printre primele
optiuni cand vine vorba de indulcitorul utilizat pentru consumul casnic. Totusi aceast
sortiment de miere este mai putin dulce decat altele. Mierea de alafalfa este utilizata
pentru a trata afectiunile rinichilor. Mai mult aceasta creste apetitul si ajuta la
reglarea tarnzitului intestinal, fiind in acelasi timp si foarte eficienta in tratarea
tranzitului intestinal.

Miere de portocale

Acest tip de miere are ca și sursă diverse tipuri de citrice. Are o culoare deschisă, o
aroma fuctată și un gust puternic de citrice. Acest tip de miere este produs mai ales
în Spania și Mexic dar și în SUA.

Miere de eucalipt

Mierea de eucalipt provine de la una dintre cele mai diversificate familii de plante, ce
contine peste 500 de specii distincte si numerosi hibrizi. Tara de origine a acestei
varietati de miere este Australia, dar este produsa pe scara larga si in statul
american California. Culoarea si gustul sau variaza foarte mult, dar in general tinde
sa aiba un gust floral usor mentolat. Este utilizata pentru tratrea racelilor si a
durerilor de cap, iar iubitori de ceai o considera ca fiind unul dintre cei mai buni
indulcitori naturali. Acest tip de miere este utilizat in tratarea ranilor, a taieturilor,
arsurilor si a ulcerului. Indeparteaza stresul si ajuta la intinerirea corpului dar si a
mintii. Indeparteaza durerile musculare si cele ale incheieturilor. Poate fi aplicata
direct pe piele pentru a trata inflamatiile.

Miere de avocado

Numele este unul inselator. Mierea de avocado nu are nici pe departe gustul
fructului. Acest tip de miere are o culoare inchisa si are o aroma foarte bogata. Acest
tip de miere a fost initial produsa in partea de sud a Mexicului, dar la ora actuala se
produce pe scara larga si in America Centrala, Australia si alte regiuni tropicale.

Miere de coriandru

Acest tip de mierea are o culoare deschisa, fiind asemanatoare cu cea de salcie.
La inceput are un gust foarte neplacut, dar dupa ce este lasata timp de 2 saptamani
in maturator descoperita, va capata un gust deosebit, usor suav.

Miere de iarba neagra

Acest tip de mierea are un gust amarui cu miros de caramel, avand o culoare inchisa
cu reflexe rosiatice. Are un continut ridicat de substante minerale si din aceasta
cauza este recomandata pentru a trata anemia, infectiile urinare si diverse afectiuni
ale sistemului nervos.

Miere de mar

Are un gust si o aroma deosebita fiind recomandata pentru tratarea enterocolitei.


Este extrem de tonica si recomfortanta.

Miere de menta

Acest sortiment este unul extrem de aromat, are un gust dulce, o consistenta
uniforma, vascoasa, culoarea sa variind de la verzui-brun la roscat.
Este produsa mai ales in Delta Dunarii si in regiunile sale limitrofe. Are un continut
ridicat de vitamina C. Usureaza digestia, durerile provocate de colici abdominale si
combate balonarea. Pentru aceste proprietati este un tip de miere extrem de cautat
pentru consum.

Miere de salcie

Are o culoare galben auriu, gustul sau este putin amarui dar savoarea este una cu
totul si cu totul deosebita. Este foarte bogata in vitamina B si C. Cand zahariseste
are aspectul unor cristale marunte.

Miere de fenicul

Mierea de fenicul poate fi utilizata cu succes si la copiii mici. Acest tip de miere poate
fi utilizat pentru a trata tusea, raguseala, balonarea, retentia de apa in organism,
gastrita si viermii intestinali.

Miere de salvie

Poate fi utilizata cu succes pentru a reduce durerile de gat, tusea seaca si pentru a
trata afectiunile sistemului endocrin.

Miere de hrisca

Mierea de hrisca este produsa pe scara larga in Canada si SUA, in state precum:
Minnesota, New York, Ohio, Pennsylvania si Wisconsin. Are o culoare inchisa si este
extrem de bogata in fier, din aceasta cauza fiind extrem de apreciata de iubitori de
miere. S-a descoperit ca mierea de hrisca are mult mai multi compusi antioxidanti
decat alte tipuri de miere. Este o varietate de miere extrem de densa si inchisa la
culoare. Multi experti recomanda utilizarea acestui tip de miere pentru producerea
miedului, deoarece mierea se dilueaza. Deasemenea consumul ei reduce considerabil
sansele de a face cancer sau diverse boli cardiovasculare.

Miere de manuka

Acest tip de miere este produs din nectarul cules dintr-un arbore de ceai ce creste in
regiunea de coasta a Noii Zeelande. Este faimoasa datorita factorului manuka care
este unic in lume. Are puternice proprietati antibacteriene, antivirale si antioxidante.
Este extrem de eficienta in tratarea ulcerului, a indigestiei si a durerilor de gat.
Combate diverse alergii precum si febra fanului. Trateaza cu eficienta acneea, artrita
diverse rani usoare si arsuri.

Miere de rozmarin

Acest tip de miere era considerat de catre romani ca fiind cel mai bun sortiemnt de
miere din lume. Are o culoare alba, fiind destul de rar comercializata in ciuda gustului
extrem de placut. Este utilizata pentru a trata insuficienta hepatica.

Miere de lavanda
Acest tip de miere de culoare crem, este foarte parfumat si are o granulatie extrem
de fina.

Acest sortiment de miere este recomandat spre consum persoanelor care sufera de
oboseala cronica si epuizare fizica si intelectuala.
Este utilizata si pentru a trata afectiunile pulmonare, insomniile si migrenele.
Deasemenea poate inlocui tratamentul medicamentos, in cazul in care copilul
dumneavoastra sufera de oxiuri.

Miere de castan

Aceasta varietate de miere are culoarea chihlimbarului intunecat, aroma este


intensa, intepatoare, un pic amaruie. Ramane in stare lichida pentru o lunga
perioada de timp. Ca produs alimentar este consumat in combinatie cu diverse
sortimente de branza.

Acest tip de miere este recomandat in tratarea urmatoarelor tipuri de afectiuni: boli
de stomac, boli intestinale, afectiuni renale, decongestionarea ficatului si a prostatei,
osteoporoza. Trebuie sa fiti atenti insa ca miere de castan salbatic contribuie la
cresterea tensiunii arteriale.

Miere de rododendron

Acest tip de miere se cristalizeaza spontan dupa cateva luni, formand o masa
compacta de cristale fine sau o pasta din cristale mai mari si rotunde. Are o culoare
alba, extrem de clara, mai ales in stare cristalizata. Are un parfum delicat. Gustul
este si el extrem de delicat, care aminteste de marmelada facuta din fructe de
padure. Se utilizeaza ca miere de masa.

Bolile albinelor
Albine sanatoase

Albinele, ca si orice organisme vii, se pot imbolnavi de diferite boli. Acestea, prin
moartalitea pe care o produc in randul indivizilor coloniei, reduc numarul albinelor si
prin aceasta familiile de albine se depopuleaza, devenind neproductive.
in multe cazuri, se ajunge la pierderi mari ducand la pagube insemnate pentru
apicultori, prevenirea si depistarea lor reprezinta un factor extrem de important in
asigurarea sanatatii familiilor de albine.

In orice sistem de crestere a albinelor rentabilitatea si progresul nu pot fi asigurate


decat cu albine sanatoase, ce au o desfasurare normala a ciclului biologic. Toata
lumea intelge teoretic acest lucru doar ca in practica nu este realizat atat de simplu.

Principalele boli ale albinelor

Varrooa respectiv Varrooza este cea mai frecvent intalnita.Nosemoza este destul de
des intalnita si este cauzata de protozoarul Nosema apis, care se localizeasa si se
inmulteste in peretele intestinului mijlociu al albinei.Nosemoza este considerata boala
a mizeriei. Nosemoza apare in general la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, uneori
reapare toamna.
Bolile albinelor se pot imparti in: boli infecto-contagioase si boli necontagioase.

Nosemoza

Boala parazitara

Este cauzata de protozoarul Nosema apis, care selocalizeaza si se inmulteste in


peretele intestinului mijlociu al albinei, unde produce toxine. Aici sporuleaza, forma
sub care este eliminat odata cu excrementele in stup.
La familiile puternice boala poate avea o forma latenta, care se transforma intr-o
forma acuta atunci cand echilibrul biologic al familiei este perturbat de interventia
unor factori favorizanti reprezentati de: familii slabe, iernare prelungita fara zboruri
de curatire, miere de mana, adaosuri in hrana a tot felul de fainuri si umiditate mare
in stup.
Numai examenul de laborator certifica prezenta bolii. Nosema pare in general la
sfarsitul iernii si inceputul primaverii, uneori reapare toamna, Nosemoza este
considerata boala mizeriei.
Raspandirea bolii de la o familie la alta se transimte prin hrana, miere, polen, faguri
si inventar contaminat.

Simptome
Simptomele in forma latenta de boala, manifestarile sunt sterse si de aceea se
diferentiaza greu de albinele sanatoase. Familiile prezinta neliniste, se dezvolta greu,
prezinta mici pete de diaree pe rame si stupi si inregistreaza o mortalitate sporita
fata de normal. Manifestarile in forma acuta de boala se recunosc dupa urmatoarele
semne: au o activitate redusa primavara sau dupa perioadele reci si ploioase din
timpul verii si se depopuleaza cu toate ca puietul este sanatos.
Albinele bolnave prezinta diaree de culoare bruna-deschisa, au abdomenul umflat, isi
pierd capacitatea de zbor, tremura, se tarasc in fata urdinisului, paralizeaza, dupa
care mor in masa. Albinele moarte de nosemoza au picioarele adunate sub torace si
aripile intinse. Cand nosemoza este asociata cu diaree, este greu de delimitat cele
doua boli.
Podisorul, peretii stupului, fagurii si obiectele din jurul stupului sunt acoperite cu
jeturi de diaree.
Matcile infestate sunt la inceput mai agitate, apoi devin apatice si cu o mobilitate
redusa, cad de pe faguri, inceteaza depunerea oualor, nu se hranesc si dupa un timp
mor. Spre deosebire de albinele adulte infestate, matcile bolnave de nosemoza nu
prezinta forme de diaree, din contra sunt cu atat mai constipate cu cat gradul de
infestare este mai mare.
Examinarea cu ochiul liber a intestinului extras cu mana dupa indepartarea capului,
permite sa se observe la albinele infestate unele modificari macroscopice. Astfel,
intestinul mijlociu este mai gros, are culoarea mata-albicioasa, iar striatiunile
transversale nu se mai observa.
Deoarece aceste simptome sunt caracteristice si altor boli, diagnosticul precis nu este
posibil decat prin examen de laborator, care consta in evidentierea sporilor de
nosemoza intr-un preparat examinat la microscop.

Tratamentul

Tratamentul se realizeaza prin administrare de Protofil, un produs care prin


substantele continute impiedica realizarea ciclului evolutiv al lui Nosema apis, inhiba
flora patogena intestinala si stimuleaza secretia enzimelor digestive ale albinelor si
larvelor. Se administreaza in sirop 17 ml la litru si in pasta, 3 ml la kilogram.
Cantitatea de Protofil ce se administreaza in sirop si pasta, cate 17-20 ml la litru de
sirop si 34ml la 1 kg de pasta de zahar.
Nosemoza poate fi combatta cu antibiotic, fumagilina, cunoscut in comert sub
numele de Fumidil B. Acest medicament se prezinta in flacoane de 25 g substanta
totala, din care 0,5 g substanta activa, din continutul unui flacon putandu-se trata 5
familii de albine. Acest produs se poate administra in functie de anotimp, fie in sirop,
fie in pasta sau serbet de zahar, administrandu-se 50 ml sirop medicamentos
rezultat din 1 g Fumidil B la 1 litru sirop, la un interval de albine in 10 doze la
interval de doua zile.
In lipsa acestor medicamente e vor utiliza ceaiuri din plante medicinale: sunatoar,
flori de coada soricelului, frunze de menta, flori de musetel, frunze si fflori de
busuioc.
Cand nosemoza este diagnosticata cu certitudine, fa fi igienizata prin indepartarea
fagurilor vechi sau cu pete de diaree, iar familiile de albine vor fi transvazate pe rand
in stupi dezinfectati cu soda de rufe, 50 g la litru de apa calda.Pe cat posibil, vom
pastra numai familii puternice, bine dezvoltate.

Loca europeana

Boala bacteriana

Este cauzata de o flora bacteriana formata din Bacillus alvei, Bacillus orpheus,
Bacterium eurydice, Streptococcus pluton si Sterptococcus apis cu foarte mare
rezistenta (20-40 ani) , care se prezinta, fie sub forma de bastonas cu extremitatile
usor rotunjite, fie sub forma de filament.
Loca europeana apare mai rar decat loca americana, este mai putin grava decat
aceasta si afeceaza puiteul necpacit. Apare in general primavara inaintea culesului de
salcam sau in golurile de cules de salcam sau in golurile de cule din timpul sezonului
apicol, la familiile slabe impachetate necoresunator si cu hrana insuficienta sau de
slaba calitate.
Infectia are loc pe cale bucala prin intermediul hranei administrate puietuui de catre
albinele doici. Microbii introdusi in intestinul larvelor se inmultesc pe seama hranei
existente in intestinul acestora si elimina toxine care se raspandesc prin peretele
intestinal in tot organismul, provocand grave pererturbari prin trantori, furtisag,
inventar nedezinfectant etc. Caldura din timpul verii asociata cu culesuri abundte,
determina o regresare treptata a bolii, care poate duce in final la vindecari
spontane.

Simptome
Larvele bolnave sunt nelinistite, isi schimba pozitia normala in celula, preyinta la
inceput o mare transparenta a tegumentuui chitinos, apoi devin galbene cu nuante
din ce in ce mai inchise pana la maroniu.Masa putrefiata este filanta (adera si se
intinde sub forma unui fir atunci cand este atinsa cu un betisor) , fapt ce o
deosebeste de loca europeana.
Albinele lucratoare indeparteaza o parte din cadavrele larvelor, pentru ca matca sa
poata depune oua, ceea ce duce la aparitia unui puiet depus neuniform, imprastiat,
spre deosebire de cel din familiile sanatoase, care este asezat compact. in urma
deshidratarii, cadavrul devine complet uscat, aderent la peretele celulei cu care
formeaza corp comun, greu de separat. .

Tratamentul

In combaterea acestei boli se recomanda:unificarea familiilor slabe, schimbarea


mattcilor, dezinfectia stupilor si efectuarea tratamentului medicamentos.
Oxitetraciclina se poate utiliza in doze de 0,5 g la un litru de sirop, administrarea
facandu-se in trei doze a cate un litru la interval de 7 zile. Oxitetraciclina sub forma
uscata (pulbere) se amesteca cu zahar pudra in cantitate de 5 g la 1 kg de zahar si
se administreaza prin presarare in trei doze a cate 100 g fiecare, la interval de 7 zile.
Eritromicina se foloseste in doza de 0,3 g la litru de sirop, cate 250-400 ml pentru o
familie de albine, de doua ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7
zile.
Streptomicina se utilizeaza in doze de 2.5 g la 1 gk zahra pudra, traatamentul consta
in pudrarea ramelor cu 80-100g amestec de 3 ori la interval de 3 zile sid e inca 2 ori
la interval de 5-7 zile. In acelasi timp cu primele 3 tratamente se pot efetua si 3
administrari de sirop (preparat dintr-un g de sirop la 1 litru de apa) in doza de 250
ml
Negamicinul se utilizeaza in doza de 0,4 g la
litrul de sirop, cate 250 ml pentru o familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile,
apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. La aparitia bolii se trateaza toate familiile de
albine din stupina, ele fiind considerate contaminate.

Loca americana

Boala bacteriana

Este cauzata de Bacillus larvae, care da nastere la spori cand conditiile de viata ale
familiilor de albine sunt neprielnice. Contrar a ceea ce numele bolii ar putea lasa sa
se inteleaga, loca americana nu este originara din America.
Ea era deja cunoscuta in antichitate, dar agenul sau cauzal, Bacillus larvae, a fost
izolat in 1904 de americanul White. Este o boala infecto-contagioasa care afecteaza
puietul de albina determinandu-i moartea de regula in stadiul de puiet capacit, boala
evoluand in tot sezonul activ in lunile iulie-august.
Simptome
Boala se recunoaste relativ usor in primul rand dupa aspectul capacelelor de la puiet,
care sunt perforate si concave, ca urmare a faptului ca larvele adera de acestea, cat
si de fundul celulei.
Larvele prezinta culoarea galbena-castanie si miros asemanator cleiului de oase.
Masa putrefiata este filanta (adera si se intinde sub forma unui fir atunci cand este
atinsa cu un betisor) , acest fapt o deosebeste de loca europeana. Albinele lucratoare
indeparteaza o parte din cadavrele larvelor, pentru ca matca sa poata depune oua,
ceea ce duce la aparitia unui puiet depus neuniform, imprastiat, spre deosebire de
cel din familiile sanatoase, care este asezat compact. in urma deshidratarii, cadavrul
devine complet uscat, aderent la peretele celulei cu care formeaza corp comun, greu
de separat.

Tratamentul

Combaterea bolii se realizeaza prin distrugerea familiilor slabe sau numai a fagurilor
cu semne de boala din familiile puternice. Tratamentul de loca americana se poate
face cu oxitetraciclina sau cu locamicin, preparate si administrate ca se pentru loca
europeana sau prin administrarea de negamicin si eritromicina.
Eritromicina se foloseste in doza de 0,3 g la litru de sirop, cate 250-400 ml pentru o
familie de albine, de doua ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7
zile.
Negamicinul se utilizeaza in doza de 0,4 g la litrul de sirop, cate 250 ml pentru o
familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile.
La aparitia bolii se trateaza toate familiile de albine din stupina, ele fiind considerate
contaminate.

Paratifoza (salmoneloza)

Boala bacteriana

Este cauzat de Bacillus paratyphi alvei, intalnit frecvent in tubul digestiv al albinelor
sanatoase si care devine patogen atunci cand rezistenta naturala a familiei scade sub
actiunea unor factori neprielnici, este o boala specifica albinelor adulte, care
evolueaza in tot sezonul activ.
Albinele bolnave prezinta abdomenul balonat, au diaree, nu pot zbura, paralizeaza si
mor.

Simptome
In forma avansata boala provoaca moartea albinelor si depopularea familiilor.
Albinele bolnave pierd capacitatea de zbor, se tarasc in fata urdinisului, au
abdomenul balonat, prezinta diaree, dupa care mor.

Tratamentul

Tratamentul consta in administrarea de oxitetraciclina sau streptomicina, ca in cazul


locei europene. Vindecarea are loc in decurs de 10-20 zile de la aplicarea
tratamentului.

Septicemia
Boala bacteriana

Este cauzata de Bacillus apisepticus, care se intalneste frecvent in interiorul stupilor,


insa devine virulent numai in cazul cand rezistenta naturala a familiei scade. In
aceste moment partrunde in aparatul respirator al albinei si de aici in hemolimfa,
unde se inmulteste si produce moartea prin septicemie. Boala apare la albinele
adulte in orice perioada a anului, fiind favorizata de umiditatea crescuta din stupi.
Evolutia bolii este usoara, inregistrandu-se vindecari spontane cand cauzele
favorizante dispar. Apare in mod razlet.

Simptome
Albinele bolnave au hemolimfa cu aspect laptos, prezinta mobilitate redusa, contractii
abdominale inainte de moarte, se tarasc in fata urdinisului, mor in numar mare, iar
cadavrele se descompun foarte repede, devin fragile, detasandu-se in partile
componente la cea mai mica atingere.

Tratamentul

Nu exista un tratament specific septicemiei, s-a constata ca antibioticele


(oxitetraciclina) impiedica aparitia altor complicatii.

Puietul saciform

Boala virotica

Este produsa de un virus filtrabil, apare in tot cursul sezonului activ, dar cu frecventa
vara. Este mai putin raspandit si mai putin grav. Infestarea puietului are loc prin
hrana contaminata, imbolvanirea larvelor avand loc dupa capacire.

Simptome
Moartea puietului se produce dupa capacire, celulele au capacelele concave,
perforate si mai inchise la culoare. Larvele devin galbene, cenusii sau brune, cu capul
de o culoare mai inchisa decat corpul, sunt intoarse complet cu partea ventrala in
sus, iar cu cea dorsala se sprijina pe peretii inferiori ai celulei, luand aspectul unor
pungi (saci cu lichid). Acest continut nu este vascos sau filant, nu este mirositor, iar
larvele nu adera de peretii celulei, putand fi indepartate din stup. Prin uscare, corpul
se transforma intr-o crusta..

Tratamentul

in tratamentul acestei boli se recomanda cloromicetina sau sulfatiazoltul combinat,


cu stretptomicina si teramicina, insotite de un cules abundent, hraniri stimulente,
masuri de igiena adecvate, intarirea familiilor bolnave.

Boala neagra (paralizia cronica)


Boala virotica

Este cauzata de un virus ARN care afecteaza nimfele, albinele inainte de eclozionare,
albinele tinere si cele adulte. Viroza se transmite prin ingestie sau prin aspersia
materialului ivral de pe suprafata corpului prin contat.

Simptome
Albinele bolnave isi pierd capacitatea de zbor, se tarasc in fata urdinisului, fac
miscari dezordonate, prezinta abdomenul marit si corpul negru, cu aspect unsuros,
ca urmare a caderii invelisului pilos si mor cu aripile tinute sub forma de acoperis,
departate si in jos. Albinele din stupii afectati nu mai aduna rezerve de miere, ci
dimpotriva consuma tot ce culeg. in interiorul stupului, albinele bolnave cad de pe
faguri, se agita pe fundul stupului, o parte ies pe urdinis, cad cu fata dorsala spre
pamant, se agita, au trompa intinsa si nu pot sta in pozitie normala.

Tratamentul

In combaterea virozelor se poate administra oxitetraciclina (teramicina), protofil,


micocidin.

Ascosferoza (puietul varos)

Boala micotica

Este cauzata de Ascosphaera apis, care se gaseste sub forma saprofilata in stup,
chiar si la familiile sanatoase. De regula se manifeta in lunile aprilie-iunie, fiind
favorizata de umiditatea crescuta din stup, mucegai si temperaturi scazute. Primul
puiet afectat este cel de trantor, deoarece se afla la marginile fagurilor unde
umiditatea este mai mare si temperatura mai mica. Afecteaza puietul capacit si
necapacit.

Simptome
Larvele se innegresc, isi pierd segmentatia, pielea se aspreste si se acopera pe tot
corpul cu un miceliu alb, ramanand liber numai capul larvei, care apare ca un buton
uscat. Larva moare, iar in urma evaporarii apei, isi reduce volumul, se usuca, devine
dura asemanatoare unor pietricele de var, de unde si denumirea populara de "puiet
varos". Culoarea ei este alba-galbuie, atunci cand a fost parazitata cu un miceliu de
un singur sex, fie verde murdar, atunci cand miceliile s-au contopit si au dat nastere
la corpi fructiferi. Puietul mumifiat este raspandit neregulat pe suprafata unui fagure
si nu adera de peretii celulei, putand fi scos de albine. Larvele indepartate din celule
sunt raspandite in fata urdinisului sau pe scandura de zbor, boala fiind astfel foarte
repede recunoscuta de apicultor.

Tratamentul

Se administreaza cate 100-150 g Micocidin, prin imprastiere cu mana peste rame.


Tratamentul se repeta de 3-5 ori, primele doua tratamente facandu-se la interval de
3-4 zile, iar ultimele la 7 zile. Daca infectia este grava se poate administra si sub
forma de sirop (1 kg Micocidin la un litru de apa), de 3 ori, cate 250 ml, concomitent
cu primele trei administrari de Micocidin pulbere.
Codratinul se poate administra fie amestecat cu zahar pudra in proportie de 25 g la
un kg zahar, fie dizolvat in solutie de zahar (30 g zahar la un litru apa), in proportie
de 25 g preparat la un litru solutie. in functie de marimea familiei de albine si
intensitatea infectiei, se administreaza 100-120 g preparat diluat in zahar pudra, cu
mana sau cu o sita printre rame, peste albine. Tratamentul se aplica de 4-5 ori,
primele doua tratamente la interval de 3 zile, ultimele la interval de 5-7 zile.
Codratinul dizolvat in solutie de zahar mai poate fi administrat si cu ajutorul unui
aspirator, cate 200 ml pentru o familie, tratandu-se astfel toate ramele cu sau fara
puiet pe ambele parti de 5-6 ori. Primele doua tratamente la interval de 3 zile,
ultimele la interval de 5-7 zile. Se recomanda ca acest produs sa nu se administreze
in timpul culesurilor principale, iar fagurii goi de la rezerva, din stupinele infectate,
inainte de a fi introdusi in stup, sa fie aspersati sau stropiti cu o solutie de zahar cu
Codratin si lasati sa se usuce.

Aspergiloza (puietul pietrificat)

Boala micotica

Este provocada de Aspergillus flavus si mai rar de Aspergillus niger. Aspergiloza


poate aparea in tot cursul sezonului activ, fiind favorizata de excesul de umiditate.
Miceliul se dezvotla in celule, putand fi confudnata cu polenul galben de umiditate.
Miceliul se dezvolta in celule, putand fi confudat cu polenul galben-verzui. El se
intinde pe suprafata fagurelui sub forma de insule. Infestarea se realizeaza odata cu
recoltarea polenului. Puietul bolav se deshidrateaza pana cand are o consistenta
dura, se acopera cu un mucegai galben-cenusiu, apoi verzui.

Simptome
In prima faza, ciuperca se dezvolta pe fagurii cu pastura si albine moarte, dupa care
ataca larvele, care se deshidrateaza, devin de consistenta dura (puiet pietrificat) si
capata culoare galbuie, daca sunt invadate de micelii lipsite de formatiuni
spongioase, sau culoare galbena-verzuie, daca miceliile au spori. Miceliul care le
inconjoara adera strans la peretii celulei, asa incat larvele nu pot fi extrase de catre
albine, iar apoi ciuperca se extinde si pe suprafata fagurelui, pe diferite portiuni. La
albinele adulte, miceliul de nuanta verzuie apare pe suprafata corpului, in spatiile
dintre inelele abdominale. Albinele bolnave de aspergiloza devin la inceput nelinistite,
apoi prezinta miscari anormale, cad de pe faguri, nu pot zbura, paralizeaza si mor.

Tratamentul

In forma incipienta a bolii se transvazeaza familiile in alti stupi cu faguri noi, se


topesc fagurii vechi, se dezinfecteaza intregul utilaj si se aplica tratamentul specific
pentru loca americana. Daca albinele adulte sunt afectate, familia de albine se arde.
Este foarte periculoasa intrucat poate provoca afectiuni pulmonare si la om.

Amibioza

Boala parazitara

Este provocata de protozorul Malpighamoeba mellificae care se localizeaza in epiteliul


tubilor Mlpighi. Amibioza apare spe sfarsitul iernii si ineputul primaverii. Infestarea
are loc pe cale bucala.
Simptome
Simptomele specifice amibiozei sunt: albinele preyinta tulburari nervoase,
abdomenul marit si o diaree pronuntata cu miros neplacut.

Tratamentul

Nu exista un tratament specific contra amibiozei, fiind recomandate doar masuri


profilactice (igiena, intretinere)

Acarapioza

Boala parazitara

Este provocata de un acarian numit Acarapis wodi, care are corpul oval, de culoare
galbuie, acoperit cu perisori si 8 picioare.

Simptome
Albinele bolnave nu mai pot zbura, cad pe pamant, sunt cuprinse de tremuratori, tin
aripile departate si se aduna in grupuri mici inainte de a muri.

Tratamentul

Tratamentul se efectueaza cu substante chimice volatile sau fumigene.

Brauloza

Boala parazitara

Este produsa de Braula coeca, numit popular paduchele albinelor. Se gaseste pe


toracele albinelor lucratoare si al matcilor. Adultii au culoare brun-roscata, se
hranesc cu hrana din gusa albienlor, scop in care excita cu membrele anterioare
aparatul bucal al acesteia provocand reflexul de regurgitare. Paduchele ierneaza in
stup, iar primavara, femela depune oua pe fata interna a capaceleleor, din care ies
larve ce se hranesc cu ceara si polen. Acestea se transforma in nimfa si adult.

Simptome
Albinele sunt nelinistite, iritate, au o activitate redusa si puterea familiei scade
treptat. Parazitii se vad cu ochiul liber atat pe corpul albinelor cat si pe cel al
matcilor.

Tratamentul

Tratamentul se realizeaza in luna septembrie-octombrie cand familiile au putin puiet


sau deloc si cand parazitii isi inceteaza inmultirea. Pentru tratament se pot folosi:
tutunul, naftalina, camforul, fenotiazina, sineacarul, varachetul si perezinul.
Tratamentul se repeta de cateva ori in decurs de 21 zile.

Senotainioza
Boala parazitara

Este provocata de larvele mustei Senotainia tricuspis. Mustele ataca albinele in zbor
sau cand ies pe urdinis unde depun cate o larva pe corpul acestora. Dupa 10-12 zile ,
larvele patrund in cavitatea toracica si se hranesc cu hemolimfa si tesuturile moi din
corpul albinei.

Simptome
Albinele culegatoare se debiliteaza, isi pierd capacitatea de zbor si familiile se
depopuleaza rapid. Uneori, la albinele moarte se pot observa trepidatii ale
abdomenului, datorate miscarilor pe care le fac larvele parazite din organismul lor in
cautarea hranei. Diagnosticul se bazeaza pe semnele clinice si pe examenul de
laborator.

Tratamentul

Combaterea se realizeaza prin punerea pe capacul stupilor a unor farfurii albe


umplute cu apa si petrol in care mstele se ineaca sau a unui carton alb imbibat cu o
solutie formata din insecticide, amidon sau faina de grau.

Triungulinoza

Boala parazitara

Este produsa de larvele gandacului Meloe variegatus sau Meloe proscarabeus,


cunoscut sub denumirea populara de gandacul puturos. Femela depune ouale in
pamant, din care ies larve colorate castaniu, care se urca pe plante asteptand intre
flori albinele, de care se agata, ii perforeaza tegumentul si ii consuma hemolimfa.

Simptome
Este recunoscuta prin faptul ca in fata stupului se vad albine care prezinta miscari
convulsive si isi perie corpul cu picioarele.

Tratamentul

Tratamentul se realizeaza prin presararea pe fundul stupului a 10 g de naftalina

Puietul racit

Boala necontagioasa

Boala apare atunci cand cuibul este supradimensionat in lunile reci de primavara si
cand exista un dezechilibru intre cantitatea de puiet si cantitatea de albine
acoperitoare. Puietul racit are forma si consistenta normala, dar este lipsit de luciu.

Boala de mai
Boala necontagioasa

Aparitia ei este favorizata de timpul neprielnic, absenta prelungita a culesului, lipsa


de apa li alterarea polenului inf faguri

Anomaliile matcilor

Boala necontagioasa

Pot fi provocate de boli infecioase sau de tulburari de natura neifectioasa. Cea mai
frecventa anomalie intalnita o repreyinta matcile trantorite (albinele ouatoare), care
depun in exclusivitate oua de trantori

Diareea albinelor

Boala necontagioasa

Apare in timpul iernii si se manifesta prin eliminarea de excremente de culoare


castanie, cu miros de putrefactie. Cauzele favorizante sunt: miere de calitate
inferioara, variatii de temperatura, supraincarcarea tubului digestiv, absenta matcii,
zgomotele etc. Pentru prevenirea unor infectii secundare se administreaza sirop
caldut cu penicilina.

Intoxicatiile albinelor

Boala necontagioasa

Pot fi provocate de polen sau nectar toxic, miere de mana, stropiri cu substante
chimice (insecticide, funicide, erbicide) si excese de medicamente. Intoxicatiile
albinelor nu se trateaza, se previn

Colony Collapse Disorder sau CCD

Ce este Colony Collapse Disorder

Colony Collapse Disorder sau pe scurte CCD este o boala misterioasa aparuta recent
in care familiile de albinele semidomesticite, sunt determinate sa paraseasca stupul
si sa nu se mai intoarca ceea ce duce la moartea familiei.
Aceasta boala a aparut pentru prima data la sfarsitul anului 2006 in America de
Nord. Incepand de la aceasta data ea a fost subiectul a numeroase cercetari pentru a
determina care este cauza acestei maladii.
Agentii patogenti, diversi virusi, toxinele din mediul inconjurator chiar si undele
emise de telefoanele mobile au fost investigate pentru a vedea care este cauza
acestei boli nemaintalnite pana acum.
Pana acum singurul factor care a fost determinat ca avand legatura cu CCD este un
virus cunoscut sub denumirea de Israeli Acute Paralysis Virus (IAPV).

Totusi nu s-a putut dovedi ca IAPV este singura cauza a CCD, dar a fost identificat la
toate familiile suferinde de CCD. O posibila explicatie ar fi aceea ca CCD este
provocat de IAPV in corelatie cu alti factori de stres. La ora actuala se fac cercetari
pentru a verifica aceasta ipoteza.
Dusmanii albinelor

Albinele precum si produsele lor pot fi atacate de o serie de raufacatori provocand


stricaciuni cuibului familiei de albine, fie micsoreaza populatia e albine din cuib.

Galerioza (gaselnita sau molia cerii)

Gaselnita (Galleria mellonella) de sex femel este un fluture gri-inchis lung de 9-17
mm, iar masculul este mai mic.
In perioada de imperechere masculul emana un miros aromat, prin care atrage
femela. Dupa iesirea din gogosi, fluturii se imperecheaza, iar apoi femela intra
noaptea in cuib depunand 700-1000 oua, din care dupa 10 zile ies larve, care timp
de 30 de zile sapa galerii in faguri, distrugand celulele si consumand ceara. apoi ele
isi tes gogosi si se transforma in nimfa.

Pentru prevenirea dezvoltarii gaselnitei se recomanda intretinerea unor familii de


albine puternice, cu cuibul bine acoperit de albine; dezinsectizarea fagurilor ori de
cate ori este nevoie.

In cazul unui atac masiv se recomanda indepartarea fagurilor puternic atacati, iar la
cei mai putin atacati se va depista si se vor deschide galeriile cu ajutorul unui varf de
cutit sau cu un cui, permitand astfel albinelor sa efectueze mai bine operatiunile de
indepartare a larvelor si de refacere a celulelor deteriorate.

Fluturele (cap de mort)

Fluturele cap de mort (Acherontia atropos) este un fluture mare, de marimea palmei
unui om atunci cand are aripile desfacute. Denumirea ii vine de la un desen
asemanator craniului unui om ce il are pe partea dorsala a aripilor.
Patrunde noaptea pe urdinis scoţand un sunet asemanator cu al matci si se hraneste
cu miere. La plecare, fiind prea voluminos, daca urdinisul nu este destul de inalt nu
mai poate sa iasa si este omorat de albine

Viespile

Viespile ataca albinele din familiile slabe, in special toamna cand albinele nu zboara,
pentru a le consuma mierea, acestea fiind mai rezistente la frig. Se cunosc multe
specii de viespi daunatoare: Vespa crabro, Vespa germanica, Vespa gallica, Vespa
silvestris, Vespa media etc. Vespa crabro sau gargaunul este cea mai daunatoare
dintre speciile de viespi, caci pandeste albinele la urdinis, le ataca din zbor si le
mananca.

Viespile traiesc in colonii adapostite in scorburile copacilor, in soproane, poduri,


stresini sau in pamant. Atacul lor se produce dimineata, cand timpul este mai racoros
si albinele sunt mai putin vioaie si se apara mai greu sau chiar deloc.
Combaterea viespilor consta in depistarea si distrugerea cuiburilor cu insecticide, mai
ales primavara, cand sunt in numar mai mic, putandu-se distruge femelele care
supravietuiesc solitare, oprind astfel aparitia generatiilor tinere.

Barzaunele (viespe mare zis si Lupul albinelor)


Lupul albinelor (Philanthus triangulum) se aseamana cu viespile, dar este mult mai
mare. El isi face cuibul in pamant si sapa multe galerii pe unde circula. De obicei
ataca albinele lucratoare ce se intorc de la cules. Atacul de viespi are loc in general
toamna cand familiile incep sa slabeasca. Combaterea acestei insecte se face in mod
asemanator cu a viespilor, sau prin omorarea ei cu o paleta in timp ce zboara prin
stupina, avand un zbor lent, apicultorului i s-e recomanda sa aiba grija sa-si
protejeze capul de un eventual atac al acestora.

Prigoria

Prigoria (Merops apiaster) cunoscuta si sub denumirea de albinarel, este o pasare


mica, cu un colorit al penajului foarte frumos. Traieste in regiuni cu terenuri puternic
erodate (rape), unde isi construieste cuiburi sub forma de galerii adanci de 1-2 m
sau in scorburile copacilor.
Pe timp rece si innorat, cand nu gasesc hrana, prigoriile se aduna in stoluri mari,
atacand albinele din stupina sau pe cele ce se intorc de la cules, acestea avand un
zbor mai greoi si mai lin. Atacurile sunt mai numeroase in luna iunie, cand isi cresc
puii si in luna august cand se pregatesc de plecare spre tarile calde. O prigorie poate
consuma intr-o zi 60-80 de albine.

Combaterea prigoriilor atunci cand numarul lor este foarte mare se poate face prin
distrugerea cuiburilor cu diferite substante de tip respirator.

Ciocanitoarea

Ciocanitoarea sau ghionoaia poate sa perforeze, iarna, peretii stupilor, in special a


celor amplasati in paduri. In astefel de cazuri se impune tinerea la distanta a
acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori.

Soareci

Soarecii, indiferent daca sunt de casa, de camp sau de padure patrund si se


instaleaza in stupi toamna pentru iernare, pe la urdinis sau prin alte crapaturi,
consuma miere, pastura, distrug fagurii si deranjeaza albinele.
Prezenta soarecilor in stupi poate fi constata prin ascultare, dupa rumegusul de
faguri amestecat cu albine roase si fecale de soareci de la urdinisurile stupirlor. In
cazul in care se constata patrundera soarecilor se intervine imediat pentru a se
elimina daunatorii.

Pentru a impiedica patrunderea lor in stup, la urdinis se instaleaza gratii sau


reducatoare de urdinis, a caror deschidere verticala sa nu depa seasca 8 mm.
Primavara, fagurii atacati de soareci se topesc, iar stupii se spala pentru a indeparta
mirosul.

Combaterea soarecilor si sobolanilor se poate face pe cale mecanica, chimica sau


biologica, dintre acestea, cea mai eficace este cea chimica si se bazeaza pe momeli
cu diferite rodenticide.

Ursii bruni
Ursii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea
stupilor si distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere.
Indepartarea ursilor se realizeaza prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte
in apropierea stupinei.

In general, pierderile anuale cauzate de ursi familiilor de albine sunt reduse.


Taxonomie

Descoperirile paleontologice plaseaza aparitia albinelor solitare in urma cu 50-25


milioane de ani,iar a elor care-si fac rezerve de hrana,in urma cu 20-10 milioane de
ani.

Omul vremurilor indeparate,in cautarea hranei energetice,omora albinele si le lua


mierea,iar apoi a inceput sa le faca adaposturi primitive. Rasele de albine principale
Albina indiana uriasa- are cele mai mari dimensiuni corporale(dintre albinele
europene) si poate zbura pana la 2.000m inaltime.onstruieste un singur fagure(pe
crengi),cu celule de dimensiuni egale,unde poate depozita pana la 35kg de miere.Nu
are valoare economica deoarece este o rasa salbatica si nu se poate adapta la stup.

Albina pitica galbena-traieste in acelari areal ca si albina indiana


uriasa(Filipine,Celyon,s.a.),are cele maimmici dimensiuni,singurlu fagure avand 15
cm si in el inmagazinea 500g de miere.Specia este foarte blanda,dar lipsita de
valoare economica.

Albina indiana-este mai mica decat albinele melifere(combinate) si traieste in


China,India si japonia.Construieste pana la 12 faguri in scorburi sau stupi primitivi si
imagazineaza pana la 4 kg miere.Ele sunt blande,insa au valoare economica doar
locala.

Apis mellifear-este raspandita pe toate continentele,este exploata in stupi dezvoltati


si are o valoare economica mai mare deoarece are instinctul de a aduna multa miere.

Albina romaneasca (Apis mellifera carpatica) sa format in conditiile specifice pedo-


climatice si de baza melifera din zona carpato-danubiana. Climatul temperat
continental de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse, variatii
mari de temperatura si vanturi puternice.
Din punct de vedere taxonomic, sunt acceptate pentru albina noastra, cinci zone
bioapicole principale (de referinta):

• Campia sudica dunareana (inclusiv Dobrogea si Delta);


• Zona colinara subcarpatica;
• Campia Vestica (inclusiv Banatul);
• Podisul Transilvaniei;
• Podisul Moldovei.

Gen Artropode Structura


Clasa Insecta Impartita in cap, torace, abdomen
Clasificare Hymenoptere Hymenoptere
Familii mari Apidea Albine
Familie Apidae Albine si bondari
Subfamilii Apinae Colonii sociale perene
Gen Apis Albis
Specie mellifera Albina occidentala
Subiect Apis mellifera:

Repartitie geografica Subgen


Regiunea central ligustica, carnica, macedonia, sicula, cecropia
mediteraneana si Europa de
sud est:
\Regiunea vest mediteraneana mellifera, iberica, sahariensis, intermissa
si nord vestul Europei:
Orientul mijlociu: meda, adami, cypria, caucasica, armeniaca, anatolica
Africa: intermissa, major, sahariensis, adansonii, unicolor,
capensis, monticola, scutellata, lamarkii, yementica,
litorea

Dezvoltarea familiei de albina - de la ou la albina adulta

Albina lucratoare

In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru
ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.In a treia zi de la depunere in
celula, rupand foitele embrionare, eclozioneaza tanara larva. Ea seamana cu un
viermisor alb stralucitor si este curbata ventral -invers decat oul. Datorita ingrijirii de
catre albinele doici, larva creste timp de cinci zile in ritm accelerat, masa corpului
larvei ocupand toata celula.

In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se


formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare.

Matca
Matca se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea
oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de
hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea
fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.
Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul
fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai
tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor
de matca.
Durata totala a dezvoltarii este de numai 16 zile la matca fata de douazci si unu de
zile la lucratoare. Trebuie tinut cont de faptul ca durata dezvoltarii nu este
foarteexacta. Ea poate fi mai scurta sau mai lunga, in functie de rasele de albine si,
mai ales in functie de conditiile exterioare si de conditiile de alimentatie a larvelor.
Temperatura mentinuta la nivelul puietului consituie factorul esential.
Tot asa cum la ecloziune lucratoarea nu si-a desavarsit dezvoltarea fiziologica, nici
matca nu este matura din punct de vedere sexual. Trec cel putin trei saptamani intre
depunerea oului din care rezulta o matca si momentul in care, imperecheata, aceasta
inepe sa oua la randul sau.
Trantorii

La masculi (trantori) dezvoltarea dureaza cel mai mult, in medie 24 de zile. Puietul
de trantori se recunoaste in stup nu numai dupa faptul ca acesta ocupa celulele mari,
dar si dupa forma deosebita a capacelelor. In loc sa fie plate, ca la albinele
lucratoare, aceste sunt bombate. Puietul de trantor este deseori grupat catre
marginea ramelor, spre partea lor inferioara, sau in primul cat, atunci cand matca
are accel la el.

Anatomie

Albina lucratoare

Albina lucratoare adulta este alcatuita din cap, torace si abdomen, culoarea ei fiind
bruna cu pete variate de la cenusiu la negru si de la portocaliu la galben. Corpul ei
este protejat de un invelis tare numit cuticula chitinoasa, pe suprafata careia sunt
inserati numerosi peri cu forme si functii mecanice si senzoriale. Cuticula chitinoasa
protejeaza de asemenea si picioarele iar pe aripi ea este mai subtire. Elemente
morfologice distincte ale albinei lucratoare - capul, privind din fata, are forma
triunghiulara;

• ochiul compus contine 4000-6000 fatete hexagonale (omatidii);


• toracele este acoperit cu peri desi si scurti;
• tibia este mai dezvoltata si prezinta corbicule;
• aripa contine 15-27 carlige (hamuli);
• dispune de un creier propri-zis mare (lobi protocerebrali si deutocerebrali
dezvoltati);
• musculatura segmentelor abdominale 3 si 4 este mai putin dezvoltata decat
musculatura acelorasi segmente la trantor;
• lungimea tubului digestiv este de 35mm;
• are cea mai dezvoltata gusa (capacitate maxima de 75mg);
• acul este drept (partea vulneranta nu este curbata), placile sunt mai mici ca
la matca iar lantetele acului au 10 zimti;

Trantorul se deosebeste de albina lucratoare prin marime si prin forma capului care
este mult mai mare iar din fata apare aproape circular. Regina are un corp mai
alungit decat al unei albine lucratoare. Capul ei este mai rotunjit in raport cu al unei
lucratoar.

Elemente morfologice distincte ale trantorului- capul, privind din fata, are forma
aproape rotunda;

• ochiul compus contine 6000-8000 fatete hexagonale (omatidii);


• toracele trantorului este acoperit cu peri desi si lungi;
• tibia la trantor este mai subtire;
• aripa contine 13-29 carlige (hamuli);
• datorita lobilor optici foarte dezvoltati, trantorul e considerat a avea cel mai
dezvoltat creier (ca masa si volum);
• musculatura segmentelor abdominale 3 si 4 este mai dezvoltata decat
musculatura acelorasi segmente la lucratoare si matca;
• lungimea tubului digestiv este de 47mm;
• gusa mai putin dezvoltata;
• organul de aparare lipseste;

Elemente morfologice distincte ale matcii- capul, privind din fata, are forma
de oval rotunjit;

• ochiul compus contine 3000-4000 fatete hexagonale (omatidii);


• toracele matcii este acoperit cu peri desi si scurti;
• tibia la matca este mai subtire;
• aripa contine 13-23 carlige (hamuli);
• creierul propriu-zis al matcii (lobii protocerebrali si deutocerebrali) e putin
dezvoltat;
• musculatura segmentelor abdominale 3 si 4 este mai putin dezvoltata decat
musculatura acelorasi segmente la trantor;
• lungimea tubului digestiv este de 39mm;
• gusa mai putin dezvoltata;
• acul matcii are forma de secere (partea vulneranta este curbata ventral),
placile sunt mai mari ca la lucratoare, intregul organ fiind mai bine atasat de
membrana camerei acului; lantetele au doar 3 zimti;

Psihologia albinelor

Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte Ordinul
Hymenoptera (are doua perechi de aripi membranoase), familia Apidae, genul Apis
specia mellifera pe care o ingrijim.
La acest ordin apare viata sociala si organizarea indiviziilor in familie, echivaland prin
functionalitate cu un organism, ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii, ingrijirea in
comun a urmasilor, adunarea si prelucrarea in comun a hranei, concentrarea puterii
reproducatoare a organsimului la una singura din femele -matca si la cativa masculi
=trantorii si reglarea in comun a caldurii organismuui social.

Date fiind aceste perfectionari, familia albinei melifere este considerata in zoologie ca
"supraorganism" - in care functiile de nutritie, respiratie, aparare si reproductie au
atat nivel individual cat si social.
Aparitia a doua caste la sexul femel (matca si lucratoarea) este expresia inaltei
diviziuni a muncii atinsa de specie in indeplinirea functiilor sociale. De retinut: nu
matca, unica, este noutatea in evolutie, ci lucratoarea -aceasta este, in perfectiunea
ei - o minunata diversiune de la dezvoltarea reproductiva, normala, a femelei.

Albinele dovedesc un spirit de echipa real, spre deosebire de alte vietuitoare care
traiesc in grupuri din motive egoiste, potrivit unui studiu publicat in Journal of
Evolutionary Biology, informeaza BBC News Online. Cercetatorii de la Universitatile
britanice Oxford si Edinburgh au folosit modele matematice pentru a studia
“comportamentul de turma”.
Comunicare

In timp stiinta a demonstrat ca albinele comunica intre ele in diverse situatii. In clipul
de mai jos descoperim cum o albina a descoperit o sursa de nectar, apoi ajunsa in
stup, le descrie colegelor cum sa ajunga la sursa si cat dureaza clatoria.

Albinele se anunta una pe alta atunci cand dau peste o floare periculoasa, se arata
intr-un studiu publicat in revista Animal Behaviour, citat de BBC. Cercetatorii au
facut descoperirea dupa ce au asezat albine moarte pe flori si au observat cum
reactioneaza nou-venitele la pericol. Albinele nu doar ca nu se mai apropiau de
pericol, dar comunicau mesajul si la intoarcerea in stup, printr-un dans special.

Cercetatorii au studiat si acest tip complex de comunicare, descoperit de biologi in


urma cu 40 de ani, si au aflat ca figurile de opt pe care albinele le realizeaza in dans
transmit detalii precise despre pericol. Unghiul in care se misca albina comunica
distanta si directia in care restul stupului trebuie sa se deplaseze pentru a descoperi
sursele mai sigure de hrana.

Kevin Abbott si Reuven Dukas de la Universitatea Hamilton din Ontario, Canada, au


dresat albinele sa zboare catre doua flori artificiale ce contineau aceeasi concentratie
de hrana, iar pe una dintre ele au asezat albinele moarte, astfel incat sa fie vizibile
pentru albinele nou-venite.
Datele inregistrate de ei indica faptul ca albinele ce se intorceau de la florile „sigure”
executau 20-30 de rotatii in plus in dans fata de cele care au trecut pe langa florile
„periculoase”. Descoperirea demonstreaza ca albinele recunosc florile cu risc mai
mare, ce ar putea adaposti pradatori ca paianjenii.
Retete cu miere

Prajituri si torturi

Prajitura cu branza si capsuni


Ingrediente
Blat 4 oua 4 lg zahar 3 lg faina 1 lg cacao 1 pac praf de copt crema 700 gr branza de
vaci 300 ml frisca 6 lg miere de albine 3 lg zahar pudra(daca o doriti mai dulce) 1
lamaie 1 plic gelatina esenta vanilie sirop 150 gr zahar 250 ml apa lamaie decor
capsuni 500gr gelatina pentru decor (tort- gelee)
Mod de preparare:
Se separa ouale ,galbenusurile se bate spuma cu 1 lg zahar iar albusurile cu restul.
Se amesteca cele doua compoziti si se cerne deasupra faina peste care s-a adaugat
praful de copt si cacao. Se coace intr-o forma dreptunghiulara tapetata cu hartie de
copt. Dupa ce blatul s-a racit se insiropeaza cu siropul care la randul lui a fost fiert si
racit. Peste blatul astfel pregatit adaugam crema care am preparat-o astfel: branza
de vaci se mixeaza bine impreuna cu mierea de albine, zaharul pudra, esenta de
vanilie, coaja si zeama de la lamaie. Apoi adaugam gelatina ( care s-a dizolvat in 100
ml apa la foc mic fara sa dea in fiert) si se amesteca bine. Dupa ce s-a inchegat un
pic se adauga si frisca batuta si se omogenizeaza. Peste stratul de branza se aseaza
capsunii, imbracam fructele intr-un strat de Tort-Gelee pe care l-am preparat dupa
instructiunile de pe plic ...numai ca in loc de apa am folosit sirop de visine. Prajitura
astfel montata se da la rece pentru cateva ore ...se portioneaza dupa bunul plac.

Prajituri cu miere

Baclava
Ingrediente:
un pachet de foi placinta nuci 800g unt200g zahar500g esenta de rom 300g miere
de albine razatura de lamaie
Mod de preparare:
Se aseaza doua foi de placinta in tava se ung cu unt topit deasupra se pune nuca
macinata,apoi iar doua foi unse cu unt ,nuca si tot asa pana ce se termina foile sau
dupa preferinta cat de groase vreti sa iasa .
Se taie direct in tava si se da la copt 25min.Intre timp se face un sirop mai
concentrat din zahar si miere se parfumeaza cu esenta de rom si razatura de
lamaie.Cand baclavaua e coapta se toarna siropul ferbinte peste ea si se mai da la
cuptor 5 min. Se serveste rece

Bulgarasi
Ingrediente:
150 gr. margarina, 2 linguri miere de albine, 5 linguri zahar tos, 250 gr. faina alba,
un praf de sare, o lingura suc natural de portocale (lamiie), 80 gr. alune
nesarate,pisate, o lingurita (rasa) cu bicarbonat de amoniu.
Mod de Preparare:
Se amesteca bine ingredientele si formeaza un bulgare din care se rup bucatele
inegale, un pic mai mari decat alunele. Pe fiecare bucatica se introduce cu jumatatea
exterioara palmei (bucatica se tine intre 3 degete, fara sa se stringa) intr-o cescuta
cu apa rece, apoi in alta cu zahar pudra si apoi se preseaza putin in alta cu alune
macinate.
Se incinge cuptorul inainte de a introduce tava la copt, se da la moderat si se lasa
aproximativ 10 minute. Pentru un aspect si un gust deosebit, fiecare fursec va fi
acoperit, inainte de a fi pus la copt, cu citiva stropi de apa si zahar pudra, un virf de
cutit si alune pisate, dupa preferinta.
Pentru ca aceste fursecuri sa nu mai fie de post, se adauga: 2 linguri faina alba, un
ou si un galbenus. Se trece fiecare fursec (doar partea de sus) prin albusul de ou
batut spuma cu zaharul (cele 5 linguri), apoi prin alune tocate.
Timp Preparare:30 Min

Chec cu miere
Ingrediente:
4 oua, 100 gr. zahar, 200 gr. faina, 50 g de nuci, o lingurita de bicarbonat, coaja
rasa de la o jumatate de lamiie, zeama de la o lamiie sau rom, 100 gr. de unt, 1/4
kg. de miere, 1/2 lingurita de scortisoara, putina sare
Mod de Preparare:
Untul si mierea de albine se pun intr-un castron pe un vas cu apa calda pentru a se
topi si a se pastra caldute. Se combina faina cu nucile taiate in felii, cu scortisoara,
coaja de lamiie rasa, bicarbonatul si sarea.
Se bat albusurile spuma, se adauga zaharul si o lingura de zeama de lamiie sau rom,
apoi se bate in continuare pina cind spuma se tine de tel. Se adauga galbenusurile,
mierea si untul topit, se pune faina si se rastoarna de 4-5 ori compozitia pentru a se
amesteca.
Se pune apoi compozitia in doua tavite speciale pentru chec, care au fost unse cu
putin unt, si se da la cuptor cu foc potrivit, pentru 30 de minute.
Timp Preparare:70 Min

Cizmulite cu miere
Ingrediente
100 g unt, 100 g miere, 125 g zahar, sare, un ou, 500 g faina, un praf de copt.
Mod de Preparare:
Untul mierea si zaharul se freaca spuma. Se adauga ouale pe rind, faina si praful de
copt.
Se lasa sa stea la temperatura camerei 4 ore apoi se intinde o foaie din care se taie
cizmulite cu o forma. Se coc 15 min la 200 grade.
Se ung reci cu gem si se decoreaza cu ciocolata. Albusul se bate spuma cu zaharul si
se decoreaza marginea de sus a cizmulitei. Se lasa la uscat pe un gratar.
Timp Preparare:55 Min

Cornuri cu gem
Ingrediente:
pentru aluat: 1 kg de faina 3 oua 4 lg miere 0,3 l lapte 2 cubulete de drojdie 2 plic
zahar vanilat razatura de lamaie sare umplutura gem de gutui pesmet nuca macinata
zahar vanilat
Mod de preparare:
Se face un aluat din ingredientele de mai sus si se lasa la dospit cam o jumatate de
ora. Se portioneaza in bucati potrivite pe care le mai lasam un pic sa se odihneasca.
Apoi intindem foaie rotunda pe care o portionam in cate triunghiuri dorim. asezam
umplutura pe care o dorim ,le rulam si le asezam in tava tapetata cu hartie.
Le lasam sa creasca si inainte de a le baga la cuptor le ungem cu ou.Se coc la foc
potrivit .Le pudram cu zahar dupa preferinta

Foi cu miere de albine


Ingrediente pentru foi ( 8 foi):
150 g zahar 2 linguri pline cu miere de albine 2 oua 2 linguri cacao 1 lingurita
amoniac sau praf de copt 250 g unt/margarina faina cat cuprinde, cca. 750 g
Mod de preparare:
Intr-o craticioara destul de incapatoare topim untul impreuna cu zaharul si mierea de
albine. O sa obtinem o compozitie de consistenta mierii de albine lichida.
Cat este inca calda adaugam cacaua cernuta si amestecam. Lasam la racit. Adaugam
ouale pe rand si amestecam. Faina cernuta impreuna cu praful de copt le adaugam si
pe ele.
Framantam pana obtineti un aluat neted si omogen.
Impartim aluatul. Pe fundul unei tavi , intindem o foie potrivit de groasa. La cuptor
pana se usuca. Le lasam la racit pe toate.
Ingrediente pentru crema:
500 ml lapte 150 g zahar 4 linguri faina 125 g unt suc proaspat de lamaie
Mod de preparare: Jumatate din cantiatea de lapte se fierbe cu zahar , iar cealalta
jumatate cu faina. Cand sunt pe punctul de fierbere se adauga una dintre jumatati
peste cealalta si se fierbe pana devine ca o budinca.
Cand crema este inca calduta se amesteca cu unt la temperatura camerei si se
adauga suc proaspat de lamaie, cat doriti voi. La mine intra cam sucul de la 1
lamaie.
Umplem foile. Asezam deasupra lor o greutate si le lasam o noapte. A doua zi vor fi
foarte moi si aromate.
Timp Preparare:120 Min

Fursecuri cu miere si scortisoara


Ingrediente:
100 gr. miere, 2 oua, 3 linguri ulei, 30 gr. zahar pudra, 1 lingura scortisoara pisata,
un virf de cutit de sare, 1 lingurita bicarbonat, zeama de lamiie, sare, zahar vanilat,
faina cit cuprinde
Mod de Preparare:
Se freaca spuma mierea cu zaharul si ouale, se adauga scortisoara, uleiul,
bicarbonatul dizolvat in putina zeama de lamiie si sarea; se amesteca bine, apoi se
adauga faina (cantitatea necesara pentru a obtine un aluat potrivit de moale). Se
acopera cu un servet si se lasa aluatul sa se odihneasca 15-20 minute.
Se intinde o foaie groasa de 1 cm si se taie fisii lungi de cca 12-14 cm si late de 2
cm. Fiecare fisie se rasuceste si se indoaie in forma de corn, apoi se aseaza pe o
tava de copt usor unsa cu untdelemn. Se coace la foc potrivit. Dupa ce s-au copt, cit
sint inca fierbinti, se presara cu zahar vanilat.
Mod de Servire: Timp Preparare:120 Min

Fursecuri pentru copii


Ingrediente:
3 linguri miere, 150 gr. faina, 120 gr. zahar pudra, 2 galbenusuri, 4 linguri smintina,
5 gr. bicarbonat de amoniu, coaja de la o jumatate lamiie, 80 gr. unt, 80 gr. nuci
Mod de Preparare:
Mierea, galbenusurile, zaharul, untul, coaja de lamiie, bicarbonatul de amoniu si
smintina se amesteca, batindu-se bine pina se transforma in spuma. Se adauga faina
si, dupa ce se varsa compozitia pe planseta, se framinta un aluat moale.
Se intinde se se taie diferite forme care se pun in tava, unse cu albus. Deasupra
fiecarui fursec se pune cite un sfert de miez de nuca. Se lasa sa stea in tava cel putin
o ora si apoi se da la cuptor, unde se coc la foc iute, pina se auresc. Dupa ce s-au
racit, se pot uni cite doua, punind la mijloc gemul preferat de copil.
Timp Preparare:120 Min

Inimioare de turta dulce


Ingrediente:
250 gr. miere, 3 oua, 250 gr. zahar pudra, 50 gr. unt, 10 gr. bicarbonat de amoniu,
1 lingura cu rom, cite 5 gr. de anason, cuisoare, nucsoara rasa (toate impreuna - 1/2
lingurita), 5 gr. scortisoara, 600-700 gr. faina
Mod de Preparare:
Se presara faina pe o planseta; se aduna o parte la marginea acesteia si se adauga
zaharul, mierea, ouale, untul topit, ingredientele aromate pisate si cernute prin sita,
romul - in care s-a dizolvat bicarbonatul de amoniu; se framinta aceasta compozitie,
pina ce se obtine un aluat moale, care se lasa sa stea de seara pina dimineata (12
ore).
Se framinta din nou aluatul, se intinde o foaie de grosime potrivita, din care se taie
cu o forma metalica inimioare de diferite marimi, care se coc in cuptorul bine incins.
Cind sint inca fierbinti, se ung cu ou si se decoreaza cu glazura de albus, folosind un
cornet de hirtie.
Timp Preparare: 800 Min

Nuga cu miere si lamiie


Ingrediente:
4 foi, 7 albusuri, 1 kg zahar pudra, 250 gr. nuci curatate, 250 gr. miere, zeama de la
o lamiie
Mod de Preparare:
Se pun albusurile cu zaharul intr-un vas asezat in alt vas mai mare cu apa fierbinte,
pe foc. Se bat cu telul, turnind cite putina miere fierbinte. Se bat pina cind
compozitia incepe sa se dezlipeasca de pe tel. In acest moment se scoate din apa
fierbinte vasul in care s-a pregatit compozitia, se pune la o parte si se adauga nucile
si zeama de lamiie. Pe o planseta de lemn se asaza doua foi (una peste alta), se
intinde compozitia in strat de grosime egala si se acopera cu celelalte doua foi. Mod
de Servire: Dupa ce se raceste, se taie bucatele de forma dorita.
Timp Preparare:60 Min

Prajitura cu branza si capsuni


Ingrediente:
Blat 4 oua 4 lg zahar 3 lg faina 1 lg cacao 1 pac praf de copt crema 700 gr branza de
vaci 300 ml frisca 6 lg miere de albine 3 lg zahar pudra(daca o doriti mai dulce) 1
lamaie 1 plic gelatina esenta vanilie sirop 150 gr zahar 250 ml apa lamaie decor
capsuni 500gr gelatina pentru decor (tort- gelee)
Mod de preparare:
Se separa ouale ,galbenusurile se bat spuma cu 1 lg zahar iar albusurile cu restul.Se
amesteca lejar cele doua compoziti si se cerne deasupra faina peste care am adaugat
praful de copt si cacao. Se coace intr-o forma dreptunghiulara tapetata cu hartie de
copt. Dupa ce blatul s-a racit se insiropeaza lejer cu siropul care la randul lui a fost
fiert si racit.
Peste blatul astfel pregatit adaugam crema care am preparat-o astfel:branza de vaci
se mixeaza bine impreuna cu mierea de albine,zaharul pudra,esenta de vanilie ,
coaja si zeama de la lamaie .Apoi adaugam gelatina ( care am dizolvat-o in 100 ml
apa la foc mic fara sa dea in fiert)si amestecam bine.Dupa ce s-a inchegat un pic
adaugam si frisca batuta si o omogenizam. Peste stratul de branza se aseaza
capsunii, imbracam fructele intr-un strat de Tort-Gelee pe care l-am preparat dupa
instructiunile de pe plic ...numai ca in loc de apa am folosit sirop de visine.
Prajitura astfel montata se da la rece pentru cateva ore ...se portioneaza dupa bunul
plac.

Prajitura cu foi cu miere


Ingrediente:
Foi: 250 g zahar, 3 linguri cu miere, 3 oua, 6 linguri cu ulei, 500 g faina, 50 g nuci
macinate (pot fi prajite putin), 1 lingurita bicarbonat stins cu lamiie, coaja de lamiie
rasa, vanile
Mod de Preparare:
Cele 3 oua se amesteca cu zaharul, mierea si celelate ingrediente, iar aluatul rezultat
se imparte in 3 (daca mai este nevoie de faina, se mai poate aduga). Foile se coc pe
fundul unei tavi unse cu ulei si tapetate cu faina. Crema: din smantana, zahar si
zahar vanilat se face o frisca la care se aduga nuca prajita si macinata. Frisca se
pune intre foi (care nu trebuie insiropate), ultima foaie se pudreaza cu zahar pudra si
vanilat. Peste foi se asaza o greutate.
Timp Preparare:50 Min

Prajiture cu mure si zarzare


Ingrediente:
blat 5 oua 5 lg zahar 5 lg faina 2 plic zahar vanilat Sirop zeama de la un compot de
zarzare Crema 750 gr branza de vaci 7 lg miere de albine 1 lamaie 1 plic
gelatina(10gr) 300 ml frisca esenta de vanilie Decor mure zarzare din compot 250 ml
sirop de visine 1 plic tort- gelee
Mod de preparare:
Se face un blat simplu din ingredientele de mai sus si se coace intr-o tava
dreptunghiulara de preferat cu margina detasabila.Dupa ce s-a racit blatul se
insiropeaza cu zeama de la compot si se toarna deasupra crema obtinuta
astfel:branza de vaci se mixeaza bine impreuna cu mierea de albine si coaja si
zeama de la lamaie .Apoi adaugam gelatina ( care am dizolvat-o in 100 ml apa la foc
mic fara sa dea in fiert)si amestecam bine.Dupa ce s-a inchegat un pic adaugam si
frisca batuta si o omogenizam. Peste stratul de branza se aseaza murele si
jumatatile de zarzare(decojite), imbracam fructele intr-un strat de Tort-Gelee pe
care l-am preparat dupa instructiunile de pe plic ...numai ca in loc de apa am folosit
sirop de visine.
Prajitura astfel montata se da la rece pentru cateva ore ...se portioneaza dupa bunul
plac.
Prajitura necoapta cu miere
Ingrediente:
250 g zahar, un pachet margarina, 4 linguri cacao, 4 linguri miere, un pachet fulgi de
orez sau porumb, o ceasca nuci tocate marunt.
Mod de Preparare:
Se amesteca mierea, zaharul margarina si cacao pe foc. Se lasa sa dea cateva
clocote dupa care se da la o parte. Se pun nucile tocate si fulgii de porumb si se
toarna intr-o tava unsa. Se da la congelator pina a doua zi.
Timp Preparare:45 Min

Rulada cu nuci si miere


Ingrediente:
2 linguri miere, 3 oua, 100 gr. gris, 100 gr. nuci, 50 gr. zahar tos, putina coaja de
lamiie rasa, crema de nuci
Mod de Preparare:
Se bat ouale intregi, impreuna cu zaharul, mierea si coaja de lamiie rasa, pina se
obtine o spuma. Se adauga grisul si nucile date prin masina. Se pune compozitia
intr-o forma tapetata cu hirtie; se coace pina se aureste. Dupa ce s-a racit, se umple
cu crema de nuci. Se poate orna.
Timp Preparare:50 Min

Rulada visinica
Ingrediente:
foaie de rulada:4 oua ,4 lg zahar,4 lg faina 1 lg cacao crema: un plic de budinca de
vanilie,300ml lapte 150gr zahar,100gr margarina dulceata de visine glazura:100gr
ciocolata ,1 lingurita miere,50 gr margarina
Mod de Preparare:
Din ingredientele de mai sus se face o foaie de rulada pe care o punem la copt pe
hartie de copt .aDupa ce s-a copt o pudram cu un pic de faina si o rulam cu
totul.Crema o preparam dupa instructiunile de pe plic numai ca folosim doar 300ml
lapte si mai adaugam si margarina dupa ce s-a racit Scoatem rulada din hartie
punem un strat de dulceata apoi unul de crema si rulam.Dupa ce am tinut-o o ora la
frigider o glasam si decoram dupa preferinta
Timp Preparare: neprecizat

Dulciuri

Alvita cu miere
Ingrediente:
5 albusuri, 400 gr. de zahar, 300 gr. de nuci, 300 gr. de miere, 20 ml zeama de
lamiie, 1 pachetel cu zahar vanilat, un pachet cu foi
Mod de Preparare
Se curata nucile si se pun pentru 10 minute intr-o tava in cuptorul fierbinte, dar fara
foc. Se amesteca de 2-3 ori si, cind sint fierbinti, se freaca miezul de nuca intre
palme, pentru ca acesta sa se curete de cojile uscate. Intr-un vas smaltuit, se pun
albusurile batute spuma tare, adaugind zaharul si zeama de lamiie (toate odata). Se
continua sa se bata amestecul cu telul, pastrind vasul pe plita fierbinte, pe flacara
mica, peste care s-a pus o placa metalica. Cind spuma se tine in tel, fara sa mai
cada, este gata. Intre timp, se pune pe foc mic mierea sa se incalzeasca si se toarna
peste albus, dar se bate tare amestecul cu telul 10 minute.
Compozitia se umfla ca o spuma moale, pentru ca mierea subtiaza albusul, ce se va
intinde ca o coarda. Cind spuma isi pastreaza forma, se ia vasul de pe foc si se pune
zaharul vanilat si nucile. Compozitia se intinde in strat de 2 cm, cit este calda, pe foi,
deasupra se pune o alta foaie si se presara usor cu palma. Dupa 2-3 zile, se taie
alvita in romburi sau in patrate.

Dulciuri cu miere-clatite cu miere

Clatite cu miere

Clatite cu miere :Reteta 1


Ingrediente
2 cesti cu faina, 1 lingurita praf de copt, 250 ml lapte, 2 linguri miere, 2 oua batute
usor, 45 g unt topit pentru uns tava, sirop de fructe, unt batut pentru servit
clatitele.
Mod de preparare:
Se amesteca faina cu praful de copt, se pun intr-un castron, si se face la mijloc o
gropita in care se toarna laptele, amestecat separat cu ouale, mierea si untul.
Se bate bine aluatul cu telul, pana ce nu mai face cocoloase.
Se incinge o tigaie potrivit de mare, se unge cu unt si se toarna in ea 2 linguri cu
aluat. Se prajeste clatita circa 2 minute pe fiecare parte, la foc potrivit, se scoate din
tigaie, se aseaza pe o farfurie si se acopera cu un servet de bucatarie.
Se procedeaza la fel cu aluatul ramas, ungandu-se tava, la nevoie, cu putin unt.
Clatitele calde se servesc cu unt batut si sirop de fructe.
Pentru untul batut: se ia unt moale - la temperatura camerei si se bate 3-4 minute
cu mixerul, pana ce devine afanat si cremos.
Timp de preparare -neprecizat

Clatite cu miere :Reteta 2


Ingrediente
3 oua, 200 g faina, 200 ml lapte, 100 ml apa minerala, coaja rasa de la 1 lamaie,
100 ml ulei(100 g unt), 200g nuca macinata, 200 g miere, scortisoara, un praf de
sare
Mod de preparare:
Se bat ouale si se adauga uleiul,apoi faina si treptat laptele si apa minerala,coaja
rasa de lamamie.(daca compozitia e mai groasa se mai adauga putin lapte sau apa)
Se coc in tigaie de tefal,teflon (pe rand pana se termina toata compozitia) Clatitele
coapte se umplu cu crema de nuca si miere cu scortisoara. Se pliaza in diferite forme
si se poate pudra cu zahar sau se pune smantana.
Timp de preparare -neprecizat

Clatite cu miere :Reteta 3


Ingrediente
375 g faina, 300 ml lapte dulce, 2 oua, 50 g unt, 50 g zahar tos, miere, 1 lingurita
praf de copt, sare, 1/2 lingurita pudra de scortisoara, zahar vanilinat, 1 borcan cu
gem de prune, prune, unt pentru uns.
Mod de preparare:
Intr-un castron, se amesteca faina, praful de copt, pudra de scortisoara si un virf de
cutit de sare. intr-un alt vas, se pun impreuna ouale, untul topit si racit, zaharul tos,
un pliculet cu zahar vanilinat si o lingura de miere.
Se mixeaza totul, se adauga laptele si se mai mixeaza doua minute. Se toarna totul
peste ingredientele din castron si se amesteca bine.
Se unge cu unt o tigaie pentru clatite, se ia compozitie cu un polonic si se toarna cite
o gramajoara, fara sa se intinda in toata tigaia.
Se lasa la prajit pina cind la suprafata incep sa apara bule de aer, se intorc cu o
paleta si se prajesc si pe a doua parte.
Se procedeaza la fel cu restul de compozitie, iar clatitele obtinute se suprapun una
peste cealalta ca sa se pastreze calde.
Se servesc cu gem de prune sau prune proaspete.
Timp de preparare -20 min

Clatite cu miere :Reteta 4


Ingrediente
Ingrediente (pentru 10 bucati): 2 cesti cu faina,
1 lingurita praf de copt, 250 ml lapte, 2 linguri miere, 2 oua batute usor, 45 g unt
topit pentru uns tava, sirop de fructe, unt batut pentru servit clatitele.
Mod de preparare:
Se amesteca faina cu praful de copt, se pun intr-un castron, si se face la mijloc o
gropita in care se toarna laptele, amestecat separat cu ouale, mierea si untul.
Se bate bine aluatul cu telul, pana ce nu mai face cocoloase.
Se incinge o tigaie potrivit de mare, se unge cu unt si se toarna in ea 2 linguri cu
aluat. Se prajeste clatita circa 2 minute pe fiecare parte, la foc potrivit, se scoate din
tigaie, se aseaza pe o farfurie si se acopera cu un servet de bucatarie.
Se procedeaza la fel cu aluatul ramas, ungandu-se tava, la nevoie, cu putin unt.
Clatitele calde se servesc cu unt batut si sirop de fructe.
Pentru untul batut: se ia unt moale - la temperatura camerei si se bate 3-4 minute
cu mixerul, pana ce devine afanat si cremos.
Timp de preparare -neprecizat

Alvita cu miere
Ingrediente:
5 albusuri, 400 gr. de zahar, 300 gr. de nuci, 300 gr. de miere, 20 ml zeama de
lamiie, 1 pachetel cu zahar vanilat, un pachet cu foi
Mod de Preparare:
Se curata nucile si se pun pentru 10 minute intr-o tava in cuptorul fierbinte, dar fara
foc. Se amesteca de 2-3 ori si, cind sint fierbinti, se freaca miezul de nuca intre
palme, pentru ca acesta sa se curete de cojile uscate. Intr-un vas smaltuit, se pun
albusurile batute spuma tare, adaugind zaharul si zeama de lamiie (toate odata). Se
continua sa se bata amestecul cu telul, pastrind vasul pe plita fierbinte, pe flacara
mica, peste care s-a pus o placa metalica. Cind spuma se tine in tel, fara sa mai
cada, este gata. Intre timp, se pune pe foc mic mierea sa se incalzeasca si se toarna
peste albus, dar se bate tare amestecul cu telul 10 minute. Compozitia se umfla ca o
spuma moale, pentru ca mierea subtiaza albusul, ce se va intinde ca o coarda. Cind
spuma isi pastreaza forma, se ia vasul de pe foc si se pune zaharul vanilat si nucile.
Compozitia se intinde in strat de 2 cm, cit este calda, pe foi, deasupra se pune o alta
foaie si se presara usor cu palma. Dupa 2-3 zile, se taie alvita in romburi sau in
patrate.
Timp Preparare: 65 Min

Biscuiti cu miere
Ingrediente:
50 gr. miere, 2 oua, 150 gr. smintina, 150 gr. unt incalzit usor, cca 400 gr. faina, 1
pachetel zahar vanilat, 1 lingurita praf de amoniac, un virf de cutit sare
Mod de Preparare:
Ouale batute impreuna cu mierea se amesteca bine cu untul si smintina usor
incalzite, amoniacul si sarea. Se adauga faina si se framinta un aluat potrivit de
moale. Se acopera cu un servet si se lasa sa se odihneasca 20-30 minute. Se intinde
o foaie groasa de 1/2 cm, se taie dreptunghiuri nu prea mari si se aseaza intr-o tava
la o distanta de 2-3 cm. Se coc la foc mic.
Timp Preparare: 100 Min

Bomboane cu nuci si miere


Ingrediente:
100 gr. miere, 100 gr. pesmet de turta dulce, 150 gr. nuci date prin masina, 100 gr.
zahar pudra, 2 lingurite cacao, 1/2 lingurita scortisoara, 1/2 lingurita anason, 40 gr.
nuci intregi, lapte cit cuprinde
Mod de Preparare:
Se pun pe planseta nucile date prin masina, se adauga mierea, celelalte ingrediente
uscate si, cu ajutorul laptelui (turnat cite putin, pentru a nu subtia prea mult
compozitia), se formeaza o masa densa din care se intinde o foaie de cca 1 cm
grosime, pe planseta presarata cu zahar pudra. Folosind diferite tipare de metal, se
taie forme si figurine; se fixeaza deasupra, prin presare, cite o bucata de nuca si se
lasa bomboanele sa se usuce la temperatura camerei.
Timp Preparare: 70 Min

Budinca cu mere si gris


Ingrediente:
400 gr. miere, 250 gr. gris, 0,400 l lapte, 1 kg. mere, 100 gr. unt, 1 pachetel zahar
vanilat
Mod de Preparare:
Se unge o forma de budinca cu putin unt si se presara cu 1/3 din cantitatea de gris.
Se aseaza deasupra in strat uniform, jumatate din cantitatea de mere (curatite si
rase pe razatoarea de zarzavat), se presara peste ele jumatate din cantitatea de gris
ramasa, din nou merele rase si peste ele restul de gris. Se toarna deasupra laptele
incalzit si amestecat cu mierea, zaharul vanilat, se pune din loc in loc untul taiat
cuburi si se da la cuptor la foc potrivit, lasind sa se rumeneasca.
Timp Preparare: 50 Min
Cornuri cu ciocolata
Ingrediente:
1 kg de faina 3 oua 4 lg miere 0,5 l lapte 2 cubulete de drojdie 2 plic zahar vanilat
razatura de lamaie sare umplutura: ciocolata cuvertura un ou pentru uns deasupra
Mod de Preparare:
Se face un aluat din ingredientele de mai sus si se lasa la dospit cam o jumatate de
ora. Se portioneaza in bucati potrivite pe care le mai lasam un pic sa se odihneasca.
Apoi intindem foaie rotunda pe care o portionam in cate triunghiuri dorim. Punem
bucatele de ciocolata in partea mai lata si rulam. Le asezam in tava tapetata cu
hartie le ungem cu ou, mai lasam un pic sa creasca apoi le bagam la cuptor la foc
potrivit. Au iesit foarte pufoase.
Timp Preparare: neprecizat

Crema de nuci cu miere


Ingrediente:
80 gr. miere, 120 gr. unt, 120 gr. nuci, 1 galbenus, 80 gr. zahar pudra, jumatate plic
zahar vanilat
Mod de Preparare:
Untul, nucile, zaharul, galbenusul si zaharul vanilat se amesteca, pina ce compozitia
incepe sa se albeasca. Se adauga mierea si se omogenizeaza totul, cu mixerul.
Timp Preparare: 20 Min

Crema cu miere hranitoare pentru copii


Ingrediente:
100 gr. miere, 300 gr. brinza de vaci, 30 gr. unt, 1 galbenus, 1/2 plic zahar vanilat,
10 gr. stafide, 100 ml lapte, 200 gr. nectar de fructe
Mod de Preparare:
Mierea, untul, brinza de vaci, laptele, galbenusul, nectarul si zaharul vanilat se bat
pina la consistenta cremei. Se presara stafide deasupra.
Timp Preparare: 35 Min

Crema de gutui cu miere


Ingrediente:
4 gutui mari, 1 cana smintina, 5-6 linguri amidon de porumb, 2 lingurite ulei, 200 g
miere de albine
Mod de Preparare:
Se spala gutuile, se taie cubulete mici, se asaza intr-o cratita, se acopera bine cu un
litru si jumatate de apa si se pun la fiert. Se lasa sa se fiarba bine. Se freaca
amidonul cu ulei si smantana, si se toarna peste gutui. Se amesteca incontinuu
pentru a nu se prinde, pana se ingroasa ca o crema. Se stinge focul, se adauga
mierea de albine si se freaca pana cand mierea este incorporata.
Timp Preparare: 45 Min

Hrisca (mei) cu Nuca Caramelizata in Miere


Ingrediente:
200 g hrisca sau mei,100 g orez,1 banana,1 portocala,50 g stafide,50 g nuci tocate
(nu macinate),50 g nuci fierte in miere, miere de albine,dupa gust,100 g ciocolata
alba,150 ml sirop gros de fructe,un varf de sare
Mod de Preparare:
Spalati bine, in mai multe ape, hrisca (meiul) si orezul. Puneti-le impreuna, la fiert,
in apa usor sarata, intr-o cantitate de 4 ori mai mare decat volumul lor. Dupa 5
minute de cand incepe sa clocotesca, adaugati in vas, stafidele, spalate si scurse,
nucile tocate, ciocolata rasa si mai lasati, la foc mic, inca 7-10 min. Lasati apoi, la
racit, acoperind vasul cu un capac. Intre timp, curatati fructele de coaja, taiati-le
cubulete si adaugati-le in amestecul racit. Separat, fierbeti la foc mic, miezul de nuca
in miere (cantitatea depinde de cat de dulce vreti sa fie si cat sos de nuca vreti sa
obtineti), pana ce aceasta se caramelizeaza usor si se inmoaie putin, apoi lasati la
racit. Folositi un vas cu pereti mai inalti, pentru ca la fierbere se formeaza spuma
multa ce tinde sa dea pe dinafara.
Repartizati compozitia cu hrisca rece, in boluri sau castronase, ornati cu nuca
caramelizata si turnati sirop de fructe. Pastrati la rece pana la servire.

Timp Preparare: 40 Min

Jeleu de capsuni cu miere


Ingrediente:
350 gr. Miere, 1 kg. capsuni, 0,400 l apa, gelatina
Mod de Preparare:
Se trec capsunile printr-o sita deasa. Se adauga apa si mierea si se pune la foc,
lasind sa dea un clocot, doua. Se masoara cu ceasca si se pune gelatina; la fiecare
ceasca, 3 foi de gelatina inmuiata in apa rece. Se amesteca pina se dizolva gelatina,
apoi se strecoara printr-o sita deasa, se toarna in forma de jeleu sau in cupe si se
lasa la frigider.
Timp Preparare: 45 Min

Nuci cu ciocolata si miere


Ingrediente:
2 cesti zahar, o lingurita sare, 1 ceasca nuci, 2 lingurite unt, o ceasca miere, 1
tableta de ciocolata amara, 1 ceasca lapte
Mod de Preparare:
Se fierbe zaharul, ciocolata, sarea si laptele timp de 5 minute. Se adauga mierea si
mentinem amestecul pe foc. Se adauga untul si dam totul de o parte pina ce se
ingroasa putin. Se bate pina se obtine o crema. Se adauga nucile si punem
amestecul intr-o tava. Cind pasta s-a intarit putin, se poate taia in felii.
Timp Preparare: 20 Min

Orez dulce
Ingrediente:
o cana de orez, 4 cani de lapte, 1 lingurita scortisoara, 1 lingurita zahar vanilat, 4
linguri miere, 1 varf cutit sare
Mod de Preparare:
Se fierbe orezul cu laptele, sarea si zaharul vanilat, cam 45 de minute. Se adauga
mai spre sfarsit mierea si scortisoara.
Timp Preparare: 60 Min
Savarina cu sirop de miere
Ingrediente:
5 oua, 5 linguri pesmet fin (cca 150 gr.), 3 linguri zahar, zeama de la 1/2 lamiie,
coaja unei lamii, frisca. Siropul: 200 gr. miere, 0,200 l apa, 1 lingura rom
Mod de Preparare:
Se freaca zaharul cu galbenusurile pina se face ca o crema, se adauga apoi
amestecind mereu coaja si zeama de lamiie, pesmetul, iar la sfirsit albusurile batute
spuma. Se pune compozitia in forma de savarina (forma rotunda). Se coace la foc
potrivit, apoi se insiropeaza cu un sirop facut din miere, apa si rom. Dupa ce se
raceste, se umple in mijloc cu frisca.
Timp Preparare: 85 Min

Bauturi

Bautura din mure


Ingrediente
1 kg mure, miere, 2 l apa.
Mod de preparare
Murele se trec prin apa de cateva ori, apoi se pun in apa fierbinte. Se lasa 5 minute
sa fiarba si se retrage de pe foc. Se strecoara, iar semintele ramase se inlatura. Se
adauga mierea dupa gust si se amesteca. Se pune la rece.
Este o baututa bogata in vitamina C si se serveste cu gheata.

Bautura din mure


Ingrediente:
1 kg mure, miere, 2 l apa.
Mod de Preparare:
Murele se trec prin apa de cateva ori, apoi se pun in apa fierbinte. Se lasa 5 minute
sa fiarba si se retrage de pe foc. Se strecoara, iar semintele ramase se inlatura. Se
adauga mierea dupa gust si se amesteca. Se pune la rece. Mod de servire Este o
baututa bogata in vitamina C si se serveste cu gheata.
Timp Preparare: neprecizat

Cocktail miere si banane


Ingrediente:
pentru 3 portii: 1 lingura miere, 2 linguri gheata pisata, 1 banana, 10 linguri suc de
ananas, 250 ml lapte
Mod de Preparare:
Se amesteca mierea cu laptele. Se pune in mixer gheata, sucul de ananas, banana
taiata bucati, laptele amestecat cu miere si se bate pina la omogenizare.
Timp Preparare: 25 Min

Cocktail orange
Ingrediente:
1 grapefruit, 1/2 lamaie, 30 ml miere, 1 felie de portocala.
Mod de Preparare:
Se storc fructele, se amesteca cu mierea. Se amesteca bine si se toarna apoi intr-un
pahar si se orneaza cu o felie de portocala. Mod de servire. Se serveste rece.
Timp Preparare: 25 Min

Mix de lamiae si portocale


Ingrediente:
1 portocala, 1 lamaie, 50 ml miere, apa plata.
Mod de Preparare:
Portocala si lamaia se spala , se sterg cu un servet. Fructele se taie pe jumatate si
introduc pe rand in storcator. Zeama rezultata se amesteca cu miere , apa plata si se
agita 5 minute. Este o bautura racoritoare si naturala. Se serveste cu gheata.
Timp Preparare: neprecizate

Suc de pepene rosu


Ingrediente:
1/2 pepene rosu, 1 lingurita de miere.
Mod de Preparare:
Pepenele se curata de coaja verde, de seminte si se paseaza. Pulpa rezultata se
amesteca cu mierea , se agita 1 minut si se toarna intr-un pahar cu cuburi de gheata
. Se serveste rece si cu alte adaosuri
Timp Preparare: neprecizate

Ceai din plante cu lamie


Ingrediente:
500 ml apa, 20 gr ceai din plante, 1 lamaie, 50 gr miere.
Mod de Preparare:
Intr-un ibric punem apa la fiert, cand a dat in clocot adaugam ceaiul din plante, si
acoperim imediat cu un capac . Inchidem focul si lasam 2 minute. Se strecoara apoi,
se pune intr-o cana de ceai si adaugam miere si lamaia taiata feliute subtiri. Se
serveste cald.
Timp Preparare: neprecizate

Ceai cu miere si cu mirodenii


Ingrediente:
6 cesti de apa, 2 lingurite de ceai uscat, 2 linguri de suc de lamaie, � ceasca miere,
scortisoara, 1 virf de cutit de cuisoare macinate
Mod de Preparare:
Se pun mirodeniile in apa si se incalzesc la foc mic, acoperit, timp de 10 minute, dar
fara sa dea in clocot. Se toarna incet aceasta infuzie peste ceai. Se strecoara lichidul
si se adauga sucul de lamaie si mierea.
Timp Preparare: 20 Min

Mancaruri

Costite Porc Cu Miere Si Tuica


Ingrediente:
1 kg costite porc 4 catei usturoi 150 ml vin alb 2 lingurite miere albine 50 ml palinca
(tuica) sare, piper, delikat 100 ml ulei ptr prajit
Mod de preparare:
Costitele le portionam apoi le condimentam cu sare, piper si delikat. Punem 100 ml
ulei la incins si prajim costitele condimentate pe ambele parti. Intr-un pahar
preparam urmatorul amestec: 2 lingurite miere de albine, 50 ml palinca. Amestecam
bine pana mierea se dizolva in palinca apoi turnam totul peste carne, in acelasi timp
punem si cei 150 ml vin peste. Adaugam si usturoiul taiat felii si apoi turnam apa cat
sa acopere bine carnea.
Se acopera vasul cu un capac si se lasa la fiert pana scade zeama si ajunge pe
untura. Daca carnea nu e fiarta se mai poate adauga apa. Se mai potriveste gustul
cu sare daca e nevoie.
Se serveste cu pireu de cartofi alaturi mergand la fel de bine o salata de rosii sau
muraturi.

Costite Porc Cu Miere Si Tuica


Ingrediente:
1 kg costite porc,4 catei usturoi, 150 ml vin alb, 2 lingurite miere albine, 50 ml
palinca (tuica), sare, piper, delikat 100 ml ulei ptr prajit
Mod de Preparare:
Costitele le portionam apoi le condimentam cu sare, piper si delikat. Punem 100 ml
ulei la incins si prajim costitele condimentate pe ambele parti. Intr-un pahar
preparam urmatorul amestec: 2 lingurite miere de albine, 50 ml palinca. Amestecam
bine pana mierea se dizolva in palinca apoi turnam totul peste carne, in acelasi timp
punem si cei 150 ml vin peste. Adaugam si usturoiul taiat felii si apoi turnam apa cat
sa acopere bine carnea. Se acopera vasul cu un capac si se lasa la fiert pana scade
zeama si ajunge pe untura. Daca carnea nu e fiarta se mai poate adauga apa. Se
mai potriveste gustul cu sare daca e nevoie. Se serveste cu pireu de cartofi alaturi
mergand la fel de bine o salata de rosii sau muraturi.
Timp Preparare: neprecizat
Galuste cu miere si scortisoara ( Fahejas mezes)
Ingrediente:
Pt. galuscute:
300gr faina 1 ou si un pic de apa
Mai avem nevoie de:
40 gr rama 50 gr miere de albine 100-150 ml lapte zahar praf 2-3 linguri 1 - 2
lingurite scortisoara 1 praf de sare in galuscute
Mod de Preparare:
Galuscutele se fierb in apa cu sare, se strecoara. Se pune la incalzit rama si se pun in
el galustile si se tine 1-2 minute pe foc, dupa care se toarna intr-un vas uns cu
rama. Laptele il punem sa se incalzeasca si punem in el si mierea de albine sa se
topeasca si asa il punem peste galuscute si se da la cuptor pana scade de pe el
laptele si deasupra se rumeneste un pic.
Timp Preparare: neprecizat

Piept de pui cu miere de albine


Ingrediente:
200gr piept pui,miere de albine,sare,cimbru,piper,ulei.
Mod de Preparare:
Pieptul de pui condimentat si stropit cu ulei se baga la cuptor la temp de 150 -170
grade timp cca 20 min.Cand este aproape gata se scoate si se unge cu miere de
albine.Se mai lasa pana cand se formeaza o crusta.
Se serveste imediat.
Timp Preparare: neprecizat

Platou de costite porc cu miere si vin


Ingrediente:
costite de porc, miere, vin, usturoi, piper, ulei de masline
Mod de Preparare:
Intr-un bol adanc se amesteca o lingura de miere, o lingura ulei de masline, sare,
piper dulce, piper picant (optional) si se amesteca toate aceste ingrediente dupa care
se ung bine cu mana costitele si se lasa 10 min. Se aseaza costitele in cratita, se
pune usturoi, vin cam 100 ml, se presara putin patrunjel, se acopera si se dau la
cuptor pt 25-30 min, pana devin putin crocante.
Se servesc cu cartofi natur sau cartofi copti.
Timp Preparare: 30 Min

Pui libanez cu miere de albine


Ingrediente:
4 bucati piept pui fara oase, 1 ceapa mare taiata, 3 catei usturoi taiati, 1 lingura unt
sau margarina, sucul de la 2 portocale + putina coaja rasa, sucul de la jumatate de
lamaie, scortisoara, all spices ( condimente arabesti ), 3 linguri de miere de albine
sare, 1 cana couscous sau orez.
Mod de Preparare:
Intr-o tigaie se pune puiul impreuna cu margarina la foc mic. Se adauga ceapa si
usturoiul si se lasa pe foc pana cand puiul devine maroniu. Imediat, se adauga sucul
de portocale cu coaja rasa, sucul de lamaie si sarea. Se lasa la fiert , se pune
scortisoara si aproape de sfarsit se toarna mierea de albine peste pui. Se mai lasa la
foc inca 5 minute . Cand este gata se serveste cu couscous-ul sau orezul preparat in
prealabil.
Timp Preparare: neprecizat

Pui Chinezesc cu Miere si Spaghete Prajite- Mezes Csirke


Ingrediente:
Ingrediente Bait :
1 lingurita piper alb 1/2 lingura piper negru 3 linguri ulei 1 lingurita sare 3 linguri
zahar
Ingrediente pentru panirat carnea :
1/2 cana faina (cana de 250 ml) 1/4 cana amidon porumb 1 lingurita praf de copt 1
ou 3 linguri ulei 2/3 cana apa 1 lingurita sare
Glazura de miere :
4 linguri sos de soia 1/8 cana miere 1/4 cana zahar 1/8 cana ketchup 1 lingura otet
(facultativ daca dorit sa iasa carnea picanta 1 ardei iute taiat cubulete)
Ingredient principal : 500 gr piept de puisau pulpa
2 morcovi 1 ceapa 2 ardei grasi 400 gr spaghete 5 linguri sos de soia ulei pentru
prajit
Mod de Preparare:
Intai preparam baitul in care vom tine carnea pantru cateva ore la rece. Amestecam
toate ingredientele enumerate la bait punem carnea taiata fasii si le amestecam
bine. Punem carnea la rece. Dupa ce scoatem de la rece carnea, ne apucam sa
pregatim compozitia in care vom tavali fasiile de carne. Intr-un vas punem faina,
amidonul, praful de copt, sarea, oul, uleiul si apa si le amestecam pana se
omogenizeaza. Trebuie sa obtinem un aluat ca de clatite, dar un pic mai gros.
Carnea o vom tavali prin acest aluat si o vom praji in ulei abundent pana devine
frumos aurie. Scoatem fasiile pe servetel de hartie sa absoarba surplusul de grasime.
Preparam acum glazura de miere in care vom tavali bucatile de carne panirate.
Punem intr-un vas mai larg la incalzit mierea, zaharul, ketchupul, sosul de soia si
lingura de otet. Cand fierbe adaugam carnea si o tavalim bine prin acest sos obtinut,
apoi se scoate intr-un vas pana la servire. (in acest sos de miere eu am adaugat si 2
ardei iuti sa fie mai picant). Puiul astfel pregatit il servim cu spaghete prajite pe care
le preparam in urmatorul fel: Punem spaghetele sa fiarba in apa in care punem doar
un pic de sare. Le stoarcem si le spalam dupa ce au fiert. Pe 4 linguri de ulei calim
ceapa, morcovii si ardeii dati pe razatoarea mare, adaugam la ei spaghetele fierte,
sos de soia circa 5 linguri si le prajim mai departe circa 2-3 minute pe foc mic.
Adaugam un pic de sare dupa gust. Pe farfurie punem spaghete prajite si carne trasa
prin glazura de miere. Mentiuni: E un fel de mancare tipic chinezeasca care este
deosebita prin multitudinea de gusturi, dulce -acrisor, in cazul meu si picant.
Timp Preparare: neprecizat

Pui cu Sos de Gogosari si Miere


Ingrediente:
Pentru garnitura:
1 cana orez 1 morcov 1/2 radacina de pastarnac 2 cepe 2 ardei kapia rosu 6 cani apa
sare piper 1 lg de concentrat de legume 2 lg ulei de masline
Pentru sos:
o jumatate de pui 2 gogosari 2 lg miere 3 lg smantana sare piper 3 lg ulei de masline
Mod de Preparare:
Pentru a prepara garnitura am procedat astfel: morcovul, ardeii si ceapa le-am taiat
rondele si le-am pus la calit in uleiul de masline. Am adaugat si pastarnacul ras prin
razatoarea mica, sare, concentratul de legume si piper si le-am lasat sa se inmoaie
bine. Apoi am pus apa fierbinte si am lasat sa dea in cateva clocote, dupa care am
adaugat orezul. Se fierbe la foc mic pana ce orezul absoarbe toata apa. Intre timp
am pus carnea de pui la prajit in uleiul de masline dupa care am adaugat gogosarii
taiati cubulete sare piper mierea si le-am lasat sa se calesca foarte bine adaugand
din cand in cand cate un strop de apa. La final am adaugat si smantana si l-am mai
lasat 5 min. Mentiuni: Am servit alaturi cu garnitura de orez cu legume Salata de
fructe cu miere Ingrediente 2 mere, 2 kiwi, 30 ml miere. Mod de preparare Merele se
spala se taie fiecare pe jumatate si se curata de mijloc. Se taie rondele. Kiwi se
curata de coaja se taie pe din doua , apoi rondele. Intr-un bol se pun fructele si apoi
adaugam mierea. Se lasa 1 ora la rece. Este o salata bogata in multa vitamina C. Se
serveste rece.
Timp Preparare: neprecizat

Salata de fructe asortate


Ingrediente:
2 linguri miere, 100 gr. stafide, 100 gr. smochine, 50 gr. alune macinate, 1
mandarina, 100 gr. frisca, piscoturi
Mod de Preparare:
Se spala stafidele si smochinele, se toaca si se amesteca cu alunele macinate; se
adauga zeama de la mandarina si mierea, si se amesteca. Se decoreaza cu frisca si
piscoturi.
Timp Preparare: 20 Min

Tajina de Pui cu Smochine si Miere


Ingrediente:
6 bucati de pui, smochine 3 linguri de miere, 1 ceapa, 1 catel de usturoi, 1 lingurita
de scortisoara, 1lingurita de ghimbir in pudra, sofran, sare, piper, supa de pui
Mod de Preparare:
Daca folositi smochine uscate le vom inmuia in apa calduta, daca folositi proaspete
sau congelate le taiem direct in 4. Intr-o craticioara adanca sau speciala tajina se
incing 4 linguri de ulei, se spala puiul si se aseza in craticioara, se lasa cateva minute
sa prinda culoare. Dupa acest timp adaugam ceapa si usturoiul taiat maruntel,
continuam cu condimentele, amestecam sa prinda toate aromele. Lasam 5 minute si
adaugam mierea de albine, amestecam din nou, astefel puiul se va carameliza putin.
Pregatim supa de pui dintr-un cub sau din instant, sau daca aveti facuta in casa si
asa calda o varsam peste carne, carnita trebuie sa fie acoperita de supa. Dam la
fiert, cu craticioara acoperita de un capac pana cand puiul este bine patruns. Ridicam
capacul si lasam sa scada sosul pana devine gros. Saram, piperam. Vom adauga
smochinele taiate in 4, acoperim cu capacul si mai lasam pe foc cam 5 minute in asa
fel ca sa nu se transforme in gem. Cele uscate cer putin mai mult timp, dar maxim
10 minute. Servim alaturi de cereale cuscus sau de orez.
Timp Preparare: 20 Min

"Toamna la cuptor"
Ingrediente:
Ingrediente copanele de pui 8 buc morcov 3 buc mere 3 buc gutui 1 buc telina 1 buc
cartofi 3-4 buc piersica 1 buc conopida gogosar 1 buc ulei de masline piper sare
condiment pentru carne miere 1 lg vin alb 250ml lamaie patrunjel verde
Mod de Preparare:
Merele si gutuile taiate felii mari se calesc putin in cateva lg de ulei de masline,se
scot pe o farfurie si in uleiul ramas punem la prajit copanelele nu inainte de a le da
cu sare piper si condiment pentru carne. Intr-o tava pe care am imbracat-o in
staniol(nu e neaparat nevoie)punem cartofii taiati felii mari,morcovul si el taiat
mare,merele si gutuile calite,copanelele,cateva buchetele de conopida,felii de
gogosar,felii de telina si piersica.In uleiul ramas de la prajit copanelele adaugam
vinul ,mierea sare piper,si 200 ml apa dam in cateva clocote si turnam peste
aranjamentul din tava.Acoperim cu o folie de staniol si dam tava la cuptor pentru 45
de min la foc mediu. Ultimele 10 min lasam tava descoperita ca sa se gratineze
putin. Dupa ce a fost scoasa din cuptor garnisim tava cu felii de lamaie si frunze de
patrunjel Pofta buna!!
Timp Preparare: neprecizat

Clatite cu branza si stafide


Ingrediente:
10 foi de clatite, 250 gr branza telemea, 50 gr stafide, 150 gr miere.
Mod de Preparare:
Foile de clatite se ung cu miere, se rade branza si se adauga stafide ( inainte de a fi
adaugate le fierbem in sirop de diverse arome 5 minute). Se pliaza dupa preferinta.
Deasupra se adauga branza rasa si stafide.Se servesc calde.
Timp Preparare: neprecizat

Crenvursti cu Miere
Ingrediente:
12 crenvursti de pui, 2 mere rosii, 8 linguri cu miere, 1/2 l supa de pui, ceapa verde,
sare, piper
Mod de Preparare:
Se spala merele, se curata de seminte si se taie in patratele mici. Crenvurstii se
prajesc in ulei incins, se adauga bucatelele de mar si se amesteca de cateva ori. Se
adauga supa de pui si mierea, sare, piper si se lasa sa fiarba timp de 15 minute. Se
servesc crenvurstii impreuna cu bucatelele de mar, stropiti cu sosul in care au fiert si
presarati cu ceapa verde tocata foarte fin.
Timp Preparare: 20 Min

Frigarui de strut cu glazura de miere


Ingrediente:
Marinata:
350 ml vin rosu, 1 ceapa mica tocata marunt, 1 lingurita de rosmarin, 1 lingurita de
cimbru uscat, 4-5 catei de usturoi zdrobiti, 1 legatura de patrunjel tocat, 2 lingurite
de piper alb, 3 lingurite de sos Worcestershire, 3-4 frunze de dafin
Frigarui:
500 g File sau Steak de strut taiat cuburi, 2 rosii taiate cuburi, 1 ardei gras taiat
cuburi, 2 cepe taiate cuburi, 125 ml miere incalzita
Mod de Preparare:
Se amesteca ingredientele pentru marinata si se lasa carnea, intr-un vas acoperit, la
marinat, in frigider timp de 24 de ore. Se aseaza carnea alternativ cu legumele pe
frigarui dupa care se ung cu miere, asteptati cateva clipe pentru a lasa excesul de
miere sa se scurga. Se pun pe gratar la foc mediu, intorcandu-se o singura data,
aproximativ 5 min pe fiecare parte. Mentiuni: Ca urmare a continutului redus de
grasimi poate rezulta o friptura oarecum uscata. A nu se confunda cu fragezimea
carnii si retineti ca sarea si condimentele absorb umiditatea, asadar asezonati
imediat dupa ce a fost despachetata. Carnea de strut trebuie gatita la o temperatura
cat mai mare pentru un timp cat mai scurt. O friptura de strut bine gatita trebuie sa
fie un pic in sange, suculenta si frageda. Ideal este ca fileul de strut sa fie semi fript.
Daca este tinuta prea mult la foc carnea se va usca prea tare.
Timp Preparare: 30 Min

Diverse

Gem de visine
Ingrediente:
1 kg de visine, 600gr zahar,100gr miere
Mod de preparare:
Se spala si curata de coaja si samburi un kg de visine, dupa care se toca.Se fierbe
jumatate din cantitate cu 100 de grame de miere si 600 de zahar la foc puternic.
Dupa 15 minute se adauga restul fructelor si se mai lasa 10 min. la fiert. Gemul se
pune in borcane inchise ermetic.

Diverse retete cu miere

Crema de cafea cu miere


Ingrediente:
80 gr. miere, 150 gr. unt, 2 galbenusuri, 120 gr. zahar tos, 1/8 litru cafea neagra
tare filtrata
Mod de Preparare:
Se bate spuma mierea cu untul. Cafeaua rece, zaharul si galbenusurile se amesteca
si se fierb pe foc mic, amestecind mereu, pina ce compozitia se ingroasa. Dupa ce
compozitia s-a racit, se adauga treptat, la amestecul de unt cu miere si se
omogenizeaza crema, cu o lingura de lemn.
Timp Preparare: 75 Min

Desert naturist ultrarapid


Ingrediente:
fulgi de ovaz, miere( sau zahar daca nu ai miere), nuci macinate, coaja de lamaie
rasa, scortisoara, stafide, cacao
Mod de Preparare:
Se amesteca toate ingredientele in proportia dorita ( in functie de persoana: mai
mult sau mai putin dulce, mai aromat sau deloc, mai vartos sau mai fluid...) cu o
ceasca ( cana) de apa fiarta si racita ( sau chiar fierbinte). Este un desert delicios si
natural facut fara cuptor pe care il pregatesc de cate ori n-am timp si vreau sa
mananc ceva dulce mai special.
Timp Preparare: 5 Min
Gem de visine
Ingrediente:
1 kg de visine, 600gr zahar,100gr miere
Mod de Preparare:
Se spala si curata de coaja si samburi un kg de visine, dupa care se toca.Se fierbe
jumatate din cantitate cu 100 de grame de miere si 600 de zahar la foc puternic.
Dupa 15 minute se adauga restul fructelor si se mai lasa 10 min. la fiert. Gemul se
pune in borcane inchise ermetic.
Timp Preparare: neprecizat

Gogosari umpluti cu struguri


Ingrediente:
ingrediente gogosari struguri otet zahar apa miere seminte de mustar piper boabe foi
de dafin Se spala gogosarii,se indeparteaza cotoarele si se umplu cu struguri albi si
negri
Mod de Preparare:
Se prepara un sos din 1 l otet de 9 grade,3 l de apa,4 lg sare,500g zahar,foi de dafin
si piper.Se da in clocot apoi se toarna peste gogosarii aranjati in borcan.
Mierea(250g) se adauga atunci cand compozitia este temperata.Se completeaza cu
seminte de mustar .Se sigileaza si se depoziteaza la intuneric. Dupa 7-8 zile se pot
consuma. Cantitatea de lichid o puteti micsora(numai sa pastrati proportiile) in
functie de cati gogosari vreti sa puneti
Timp Preparare: neprecizat

Iaurt cu capsuni
Ingrediente:
200ml iaurt,2 lg miere,un pumn de capsuni
Mod de Preparare:
Se pune in blender capsunii,mierea si iaurtul si se mixeaza. Toate ingredientele
trebuie sa fie reci de la frigider. Se serveste rece
Timp Preparare: neprecizat

Iaurt cu piersici
Ingrediente:
iaurt de casa(facut de mine din lapte de vaca ),piersici foarte coapte,miere de albine
de salcam.
Mod de Preparare:
Cantitatile sunt variabile in functie de gust si nr de persoane. Am curatat piersicile(3
buc) de pielita si samburi am adaugat mierea de albine (2 lingurite)si la sfarsit un
pahar mare de iaurt foarte bine racit.Eu le-am mixat intr-un borcan cu mixerul
vertical dar poate merge foarte bine si in blender. Gustul e excelent ...nu poate fi
comparat cu nici un iaurt cu fructe din comert. Se serveste rece.
Timp Preparare: neprecizat
Mic dejun cu gris, nuci si ciocolata amaruie
Ingrediente:
500 ml lapte, gris, nuci, 2 patratele de ciocolata amaruie, miere de albine
Mod de Preparare:
Intr-o oala aduceti laptele la fiert, micsorati focul si varsati in ploaie grisul
amestecand energic ca sa nu faca cocoloase. Fierbeti pana se ingroasa destul de tare
compozitia si transferati intr-o farfurie unde il amestecati cu mierea si nuci
maruntite. Topiti ciocolata amaruie la microunde si ungeti cu o pensula cateva
jumatati de nuci, iar restul turnati in fir subtire.
Timp Preparare: neprecizat

Mere cu nuca la cuptor si miere


Ingrediente:
2 mere ,100 gr nuca,20 gr unt,zahar vaniliat,scortisoara,miere de albina
Mod de Preparare:
Se scobesc merele pe la cotor, cu un cutit subtire sau cu o lingura mica. Se umplu
merele cu nuca macinata ,se pune zaharul vaniliat, un cubulet de unt,si se presara
scortisoara.Se asaza intr-o tava, in care s-a pus putina apa.Peste mere se pune
miere de albina se lasa la cuptor 20 de minute.
Timp Preparare: neprecizat

Mere coapte cu miere si lamiie


Ingrediente:
4 mere mari, o lingurita miere, coaja si zeama de la o lamiie, o lingurita margarina
degresata
Mod de Preparare:
Se incinge cuptorul. Se scobesc merele si se indeparteaza cotoarele. Cu un cutit, se
cresteaza merele pe verticala la distante egale. Se pun intr-o tava de teflon. Se
amesteca mierea, margarina, coaja si zeama de lamaie. Se toarna cu o lingurita
amestecul obtinut in mere, se acopera cu o folie de aluminiu si se introduce tava la
cuptor timp de 40-45 minute.Se servesc cu crema de lapte degresat
Timp Preparare: 60 Min

Tarta de dimineata
Ingrediente:
2 chifle graham, 4 lingurite unt sau margarina, 4 lingurite rase de miere
Mod de Preparare:
Se taie chiflele graham in doua si se pun la prajit. Se ung cu unt sau margarina si se
adauga cate o lingurita de miere care se intinde bine cu ajutorul cutitului. Se
serveste cu lapte cald!
Timp Preparare: 10 Min
Tratamente cu produse apicole

Mierea ca medicament

Mierea are proprietatea de a vindeca un numar foarte mare de boli si dureri.


Mierea este produsa peste tot in lume iar cercetatorii considera ca poate fi utilizata in
tratarea a numeroase boli fara pericolul existentei unor efecte secundare.
Mierea este dulce, dar daca este consumata in cantitati moderate, ea nu va afecta cu
nimic pacientii bolnavi de diabet.

Printre bolile care pot fi tratate cu ajutorul mierii se numara: artrita, infectiile
urinare, durerile de stomac, constipatia, raceala, gripa, acneea, oboseala cronica,
indigestia, insomnia si multe altele.

Medicament natural pentru durerile de gat

Timp de secole mierea a fost utilizata ca un remediu natural pentru a trata diverse
simptome asociate cu banala raceala. In comformitate cu Asociatia americana a
medicilor de familie exista multe cauze care pot provoca o durere de gat. Acestea
includ infectii cu virusi precum raceala si gripa, drenaj a sinusurilor, alergii si fumat.
Durerile de gat cauzate de bacterii precum streptococi sunt de obicei tratate cu
ajutorul antibioticelor. Intotdeauna contactati doctorul daca aveti febra sau
simptome care dureaza mai mult de cateva zile.

Timpul este cel mai important vindecator al durerilor de gat cauzate de virusi dar
pentru a usura simptomele iritante, incercati sa consumati o lingurita de miere
pentru a calma durerile. Puteti consuma o lingurita ori de cate ori aveti nevoie pentru
a indeparta iritatia. De asemenea consumati multe lichide in special ceai cald indulcit
cu miere. Pentru a adauga vitamina C amestecati ceaiul cu suc de portocale,
grapfruit sau lamaie.

Un nou studiu realizat de catre Colegiul de Medicina Penn State a aratat ca mierea
poate oferii parintilor o alternativa eficienta si sigura pentru medicamentele de tuse.
Studiul a aratat ca o doza mica de miere data copilului inainte de culcare a usurat
mult mai mult tusea pe timpul noptii precum si somnul copilului decat in cazul celor
care nu au beneficiat de tratament sau care au utilizat medicamente traditionale
pentru raceala. Totusi fiti atenti ca mierea nu ar trebui administrata copiilor cu varsta
mai mica de un an. Mierea este un produs sigur pentru copiii mai mari si adulti.
Tratamente cu miere > Tratamente cu propolis > Tratamente cu polen >
Tratamente cu ceara > Tratamente de infrumusetare >
Masca cu miere pentru acnee >
Tratamente de de infrumusetare cu ceara > Tratamde de infrumusetare cu
ceara >Miere si scortisoara > Miere si ghimbir > Miere si lapte >

Propolisul- un medicament incredibil

Pentru multi oameni apiterapia este un cuvant ciudat, care nedumereste. De fapt
cuvantul denumeste un tip de tratament utilizat in multe parti ale lumii. Este un lucru
de-a dreptul uimitor ca medicina moderna care a facut atatea progrese a inceput sa
ia in serios tratamente care pana nu demult erau considerate ca fiind mituri sau pure
inselatorii.

Ceea ce Romani, Greci si Chinezii antici utilizau ca remediu pentru diferite boli, pare
incredibil astazi pentru noi, dar cercetarile stiintifice au inceput sa dovedeasca cat de
eficiente erau de fapt. Hipocrate a realiazat cat de important este propolisul, care
este utilizat de albine pentru a-si igeniza stupul si pentru a-si proteja puietul.
Termenul propolis deriva din limba greaca din pro care inseamna inainte si polis care
inseamna cetate. Asadar cuvantul propolis s-ar traduce ca "aparator al orasului."

Utilizarea acestui produs este foarte raspandita, mai putin in Europa Occidentala,
desi nu ne putem explica de ce. Intradevar 0,2% din populatie poate dezvolta alergie
datorita continutului de polen, dar restul il poate consuma fara nici un fel de
problema.

Intrebarea este ce face aceasta substanta atat de populara si cautata? Propolisul


este compus din rasina ce provine de la diversi copaci si plante (50%), ceara (30%),
uleiuri esentiale (10%) si polen (5%). Mai contine si aminoacizi, vitamine si cel mai
important bioflavonoizi, care sunt considerati ca fiind elementul activ care
declanseaza procesul de vindecare. Aceast ameste este numit "lipiciul albinelor" si
este utilizat pentru a captusi interiorul stupului, oferind astfel un mediu steril,
datorita proprietatilor sale antibiotice, antivirale si antifungice.

Hipocrate utiliza propolisul pentru inflamatii si pentru ulcere. Egiptenii, pentru care
albine era sfanta, utilizau propolisul in scopuri similare. Pentru romani albina era un
simbol al curajului si al valorii si drept urmare propolisul era considerat foarte
valoros. In legendele lor, Zeul Jupiter a transformat-o pe domnita Mellisa in albina
doar pentru a produce miraculosul medicament.

Proprietatile sale curative au fost ignorate multa vreme in Europa, pana prin anul
1579, cand a fost publicata cartea lui John Gerard, intitulata "Istoria Plantelor". In
aceasta carte se afirma ca propolisul poate oferi un tratament pentru numeroase boli
si dureri. Totusi de abia la sfarsitul secolului 20 propolisul a inceput sa fie utilizat pe
scara larga in anumite parti ale lumii.

Cercetarile efectuate in China au demonstrat ca propolisul este eficient in tratarea


hipertensiunii, a artero-sclerozei, a problemelor coronare, ajutand leucocitele sa
curete surplusul de sange. Testele efectuate de rusi au dovedit ca poate preveni
formarea abceselor si a ulcerului, in timp ce experimentele efectuate de americani si
polonezi au dovedit eficienta in tratarea bolilor de piele, a herpesului si a diferitelor
alergii.

Medicina alternativa numeste propolisul ca fiind "prietenul femeilor" deoarece rduce


durerile in perioada ciclului menstrual, trateaza infectiile vaginale si inflamatiile. Cele
mai recente cercetari elaborate la Institutul National pentru Inima si Plamani din
Londra, a aratat ca propolisul este capabil sa distruga bacterii care au dezvoltat
rezistenta la antibioticile sintetice moderne.

Continutul de polen al propolisului este foarte important deoarece contine 16


minerale, 16 vitamine, toti cei 18 aminoacizi, 21 de enzime si multe alte elemente.
Ajuta la intarirea sistemului imunitar si ofera protectie antioxidanta impotriva
radicalilor liberi, pe care medicina moderna ii considera ca fiind foarte daunatori.
Deasemenea impiedica eliberarea de stamine care ajuta la combaterea unor alergii,
cum ar fi febra fanului.

S-ar putea sa nu mai priviti albina in acelasi fel niciodata. Istoricul roman Plinius a
spus: "medicii utilizeaza propolisul ca si medicament deoarece reduce umflaturile,
usureaza durerile, trateaza inflamatiile atunci cand pentru acestea nu mai este nici o
speranta." La ora actuala poate fi consumat sub diferite forme deoarece este
considerat ca fiind un supliment alimentar lispsit de toxine, care ajuta la rezolvarea
problemelor respiratorii, a artritei, a reumatismului, a arsurilor, a zgarieturilor,
problemelor dentale si a problemelor legate de piele. Se poate cumpara din
magazine naturiste sub forma de capsule, creme si solutii. Se pare ca cei care
practicau medicina in trecut erau mult mai avansati decat s-a crezut pana acum.
Utilizati propolisul ca sa va mentineti cat mai sanatosi.

Polenul si beneficiile sale

Polenul este unul dintre cele mai sanatoase alimente care pot fi gasite in natura.
Polenul are capacitati de vindecare uluitoare. De ani de zile sportivii utilizeaza acest
produs natural pentru intarirea organismului, cresterea rezistentei si a vitalitatii.

Polenul ajuta in remedierea si tratarea a numeroasa dureri si probleme de sanatate


precum: alergii, pierderea energiei si a vitalitatii, astm, menstruatie neregulata,
diareee, anemie, cancer, reumatism, artrita sau a bolilor provocate de munca in
mediul toxic. Conform unui studiu rusesc realizat pe un segment de populatie din
Georgia, majoritatea oamenilor care au atins varste de 100-105 de ani au declarat ca
meniul lor zilnic cuprinde si miere neprocesata.

Adica in compozitia acesteia este prezent polenul. Polenul cuprinde 22 de aminoacizi


(inclusiv cei 8 esentiali), 27 de minerale, si o gramada de vitamine, hormoni si acizi
grasi. Dar cel mai important lucru este acela ca polenul contine peste 5000 de
enzime si coenzime. Aceste enzime, din care unele au un efect detoxsifiant imediat,
pot provoca reactiile alergice -mai ales la persoanele care sufera de alergii- cand
polenul este consumat pentru prima data. Daca acest lucru sa intampla, incepeti cu o
cantitate mica de polen si continuati progresiv, pana ajungeti la o lingurita sau chiar
mai mult pe zi. Polenul are si proprietati antibiotice care ajuta la prevenirea
diverselor boli cauzate de virusi si bacterii.

Este bine ca polenul sa fie tinut la frigider. Incercati sa consumati polen cat mai
proaspat. Incercati sa evitati consumarea polenului care a fost uscat la temperaturi
mai ridicate de 130oC. Polenul poate fi comercializat sub forma de praf, capsule sau
tablete. Totusi cel mai indicat ar fi sa il consumati in stare pura, neprelucrata.

Frumusete

Mierea este un tratament dulce pentru piele

Producatorii de cosmetice utilizeaza mierea in toate produsele de infrumusetare


incepand de la crema pentru maini, diverse lotiuni si pana la sapun si spuma de baie.
Oamenii considera ca mierea este un produs cu multiple calitati terapeutice si din
aceasta cauza producatorii o utilizeaza pe scara larga. Din ce in ce mai multi
cumparatori cer produse cosmetice care contin ingrediente naturale. Totusi in cazul
mierii, imaginea este doar inceputul. In primul rand mierea este un un produs ce
retine umiditatea, acest lucru insemnand ca mierea are capacitatea de a atrage si
retine grasimea. Din aceasta cauza mierea este utilizata intr-o mare varietate de
produse hidratante inclusiv produse de curatat, creme, sampoane si balsamuri de
par. Mierea are si proprietati anti-iritante si din aceasta cauza este utilizata in
produsele pentru o piele sensibila sau in cele destinate bebelusilor.

Tratamente cu miere > Tratamente cu propolis > Tratamente cu polen >


Tratamente cu ceara > Tratamente de infrumusetare >
Tratamente de de infrumusetare cu ceara > Tratamde de infrumusetare cu
ceara >Miere si scortisoara > Miere si ghimbir > Miere si lapte >

Energie naturala

Energie naturala pentru atleti


Nu este nici un secret faptul ca atletii de diferite varste si categorii includ mierea in
regimul lor zilnic. Mierea se gaseste deseori pe mesele de antrenament inainte de
marele meci, sub forma de bauturi energizante ce pot fi consumate in timpul
exercitiilor sau sub forma de bauturi energizante pentru atletii care trebuie sa castige
in greutate este foarte bine cunoscut beneficiul pe care il aduce consumul de
carbohidrati inainte, in timpul si dupa efectuarea exercitiilor de rezistenta.
Mai mult cercetarile au dovedit beneficiile pe care le au consumul de carbohidrati in
timpul si dupa exercitiile intense dar de scurta durata (de exemplu meciuri de fotbal,
intreceri de inot si chiar exercitii de rezistenta).

Carbohidrati consumati in timpul si dupa realizarea exercitiilor mentin nivelul de


glucoza din sange si previn oboseala prematura. Dupa exercitii, carbohidratii sunt
necesari pentru a reface muschii si gliocenul din ficat si sa il pregateasca pe atlet
pentru urmatoarea tura de antrenament. Mierea este o resursa naturala de
carbohidrati care contine 17 grame de carbohidrati intr-o lingurita. Compozitia unica
de carbohidrati a mierii (aproximativ cantitati egale de fructoza si glucoza) o fac sa
fie alimentul perfect pentru exercitii. Cercetarile publicate in "Revista pentru exercitii
fizice" sugereaza ca mierea este la fel de eficienta precum glucoza pentru a inlocui
carbohidratii in timpul exercitiilor de rezistenta.

Fapte referitoare la nutritie

Profilul nutritional al mierii


Mierea este compusa mai ales din carbohidrati si apa si mai contine o mica cantitate
de diverse vitamine si minerale inclusiv calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu si zinc.
Un interes deosebit se acorda in ultima vreme continutului antioxidant al mierii.
Mierea contine acid fenolic care functioneaza ca si un antioxidant contribuind la
eliminarea radicalilor liberi. In general mierea de culoare inchisa are un continut mult
mai ridicat de antioxidanti decat mierea ce prezinta o culoare mai deschisa.

Tratamente cu miere de albina

Acneea

Acesta problema care ii macina pe tineri si batrani deopotriva poate fi inlaturata in


doua saptamani cu ajutorul urmatorului remediu. Faceti o pasta ce consta din trei
lingurite de miere si o lingurita de scortisoara. Aplicati pasta pe fata inanite de
culcare si spalati-va cu apa curata in dimineata urmatoare.
sau Amestecati o jumatate de ceasca de apa calda cu 1/4 ligurite de sare. Utilizand
un tampon demachiant, aplicati direct pe zona afectata. Mentineti presiunea cu
ajutorul tamponului demachiant timp de cateva minute pentru a inmuia zona iritata.
Cu ajutorul unui alt disc demachiant aplicati miere pe zona iritata timp de 10 minute,
apoi indepartati-o cu ajutorul unui prosop uscat.

Alopecia(caderea parului)

Pentru cei care sufera de alopecie sau de pierderi severe ale parului se recomanda
urmatorul tratament: se aplica pe pielea capului si pe firul de par o pasta formata din
ulei de masline incalzit, o lingurita de miere si o lingurita de scortisoara; amestecul
se mentine aproximativ 15 minute iar apoi se spala si se clateste parul cu apa calda.

Artrita

Artrita este una din multele boli care pot fi tratate cu ajutorul mierii. Astfel, sa ia o
lingura de miere ce se amestaca cu doua linguri de apa calda la care se adauga un
pic de scortisoara. Rezultatul este un fel de pasta maronie care va reduce
considerabil durerile in cateva minute. Bolnavii suferinzi de artrita pot sa bea o
ceasca cu apa calda, miere si scortisoara de doua ori pe zi- preferabil dimineata si
seara. Se spune ca acest tratament urmat cu regularitate vindeca chiar si artrita
cronica.

Colesterolul

Un nivel mult prea mare al colesterolului poate fi tratat cu ajutorul mierii. Astfel se
amesteca doua lingurite de miere cu trei lingurite de scortisoara intr-o ceasca de
ceai. Se spune ca acest amestec reducere cu aproximativ 10% nivelul colesterolului
din singe intr-o perioada scurta de timp. Ca si in cazul artritei, consumul zilnic de
miere reduce cantitatea de colesterol. Deasemenea consumul regulat de miere la
micul dejun ajuta la prevenirea atacului de cord.

Dureri de stomac

In India si Japonia se spune ca mierea amestecata cu scortisoara ajuta la prevenirea


durerilor de stomac, a ulcerului si a balonarii. Daca se consuma miere in amestec cu
scortisoara inaite de masa, atunci pot fi usor digerate si cele mai grele mancaruri. Alt
tratament pentru durerile de stomac consta in amestecarea unei lingurite de miere
cu o jumatate de lingurita de suc de lamaie intr-un pahar de apa calda. Amestecul se
bea pe stomacul gol.

Dureri de cap si migrene

Doua linguri de miere luate in timpul mesei previn migrenele si durerile de cap. Daca
migrena s-a instalat deja, atunci se amesteca o lingurita de miere intr-un pahar cu
apa calda pe jumatate plin. Procesul poate fi repetat dupa 20 de minute daca
durerea persista.

Hipertensiunea

Pentru a trata aceasta afectiune se consuma de doua ori pe zi un amestec format din
o lingurita de miere, chimion si suc de ghimbir. Cercetatorii au observat ca acest
amestec scade tensiunea arteriala.

Indigesia

Mierea ajuta la transformarea fructozei in glucoza, asadar mierea este usor de


digerat. Mierea imbunatateste modul de fuctionare a rinichilor si a intestinelor si este
extrem de eficienta in combaterea tranzitului intestinal lent si a constipatiei. Astfel se
poate consuma un amesteca ce consta din miere si otet de mere.

Intarirea imunitatii

Ca urmare a utilizarii constante a mierii, globulele albe se intaresc si drept urmare


creste si rezistenta organismului la diverse boli si agenti patogeni. Mierea are si un
continut ridicat de fier si drept urmare este extrem de eficienta in tratarea anemiei.
Deasemenea faciliteaza circulatia sanguina si previne caderea parului.

Insomnia

O ceasca de lapte cald in care se adauga o lingurita de miere, reprezinta un excelent


remediu impotriva insomniei. Trebuie mentionat ca acest tratament se aplica seara,
inanite de culcare.

Infertilitatea

Este o problema care in antichitate era tratata cu ajutorul mierii. Era utilizata mai
ales pentru a tratat infertilitatea la barbati. Impotenta poate fi tratata prin
consumarea a doua linguri de miere inainte de culcare. Un pic de scortisoara
adaugata la o lingurita de miere formeaza o pasta care daca este aplicata intreaga zi
pe gingiile unei femei, o va ajuta pe aceasta sa conceapa un copil sanatos.

Osteoporoza

Este indicat ca dupa implinirea varstei de 50 de ani sa consumati zilnic o lingurita de


miere pentru a preveni osteoporoza.

Oboseala cronica

Oboseala cronica poate fi tratata cu ajutorul mierii. O jumatate de lingurita de miere


si un pic de scortisoara amestecate intr-un pahar cu apa si consumate dimineata si
dupa-masa vor creste vitalitatea dvs. intr-o saptamana.

Paralizia

Mierea amestecate cu putin orez fiert este benefica pentru a tratat paralizia faciala
partiala.

Pierderea auzului

Consumul regulat de praf de scortisoara amestecat cu o lingurita de miere ajuta la


prevenirea pierderii auzului mai ales la batranete.

Pierderea greutatii

Pentru a slabi este necesar sa beti de doau ori pe zi, o data seara si o data dimineata
cu o jumatate de ora inainte de micul dejun o ceasca de apa fierbinte in care ati
amestecat miere si scortisoara. Se spune ca acest tratament i-a ajutat chiar si pe cei
mai grasi pacienti prin faptul ca aceasta bautura nu permite grasimilor sa se
acumuleze in corp.

Raceala

O lingurita de miere amestecata cu o patrime lingurita de scortisoara ajuta la


tratarea tusei cronice si la curatirea sinusului. In acelasi scop puteti face un amestec
de whiskey, miere si suc de lamaie.
Respiratia rau mirositoare

Respiratia proaspata poate fi obtinuta prin efectuarea in fiecare dimineata a unei


gargare cu miere si scortisoara.

Tratamente cu propolis

Atentie, testati reactia la propolis la primele utilizari!

Pentru a evita fenomenele neplacute, in cazul in care nu stiti daca aveti sau nu
intoleranta la propolis, veti face un test aplicandu-o mai intai din abundenta pe o
portiune mica din piele, urmarind efectele ce apar. In cazul in care ea nu determina
nici un fel de reactii nedorite (mancarimi, inrosire, iritatie) se poate folosi cu succes

Infectii gripale

Propolisul are atat efect preventiv potentand sistemul imunitar cat si curativ datorita
proprietatilor sale antibacteriene si antivirale, se remarca prin proprietatea sa de a
nu da fenomene de rezistenta, crescand totodata sensibilitatea microbilor la
medicamente
Tinctura de propolis poate fi cumparata sau preparata in casa: 30 g propolis la 100
ml alcool. Se toarna 20-30 picaturi in ceai si se bea cate o cana de ceai de 3 ori pe
zi. Va calma tusea si inflamatia, iar tinctura de propolis este binecunoscuta ca fiind
un foarte bun antibiotic.

Bronsita, bolile respiratorii cu secretii abundente

Propolisul este un excelent antibiotic, care actioneaza progresiv inhiband dezvoltarea


bacteriilor, refacand tesuturile lezate de catre acestea, favorizand eliminarea
secretiilor in exces de pe caile respiratorii

In utilizare externa se poate folosi pulbere de propolis

In cazul arsurilor se aplica extern suprafata lezata, are efect regenerator,


dezinfectant si anestezic; se aplica sub forma de spray si se obtine un strat potector
la suprafata leziunii.
Eczeme infectioase - se pun zilnic comprese cu tinctura de propolis care se tin vreme
de o ora. In eczemele uscate se fac aplicatii cu unguent de propolis sau cu crema de
galbenele si propolis (se gaseste in comert), de 2-3 ori pe zi

Bataturi

Batutura se inmoaie pur si simplu in apa fierbinte, urmand ca ulterior sa se aplice


peste bataturi o bucata de propolis. Se lasa sa actioneze acolo pentru o perioada de
trei zile. Inainte de culcare se imbiba o bucata de vata in tinctura de propolis si se
aseaza pe locul dureros, ziua se poate folosi alifia de propolis (cheratitele raman inca
dureroase zile intregi).

Dureri de stomac

In India si Japonia se spune ca mierea amestecata cu scortisoara ajuta la prevenirea


durerilor de stomac, a ulcerului si a balonarii. Daca se consuma miere in amestec cu
scortisoara inaite de masa, atunci pot fi usor digerate si cele mai grele mancaruri. Alt
tratament pentru durerile de stomac consta in amestecarea unei lingurite de miere
cu o jumatate de lingurita de suc de lamaie intr-un pahar de apa calda. Amestecul se
bea pe stomacul gol.

Boli hepatice

Beneficiaza de pe urma tratamentului cu propolis; este important ca acesta sa fie


poaspat pentru ca efectul antivirotic sa fi maximal

Dibetul zaharat

Tinctura de propolis poate avea efect in ambele tipuri de diabet (in cel insulino-
dependent - de tip I - poate conduce la reducerea dozei de insulina, iar la diabetul de
tip II poate produce o scadere a nivelului glicemiei) In utilizare externa se pot folosi
sprayuri, tinctura sau pulbere de propolis

Eczeme infectioase

Se pun zilnic comprese cu tinctura de propolis care se tin vreme de o ora. In


eczemele uscate se fac aplicatii cu unguent de propolis sau cu crema de galbenele si
propolis (se gaseste in comert), de 2-3 ori pe zi;cosuri, acnee, abcese;ulcer de piele,
ulcere varicose; escoriatii, julituri;

Infectii micotice

Micoze ale picioarelor, alte ciuperci pe piele etc. In asociatie cu tinctura sau cremele
de rostopasca este util in "arderea" negilor.

Tratamente cu polen

Reteta 1

Luati o lingurita de polen apoi beti un pahar de apa plata cu o jumatate de ora
inainte de micul dejun. Dupa cateva zile, puteti creste doza la doua lingurite pe zi.
Polenul contine cantitati mari de aminoacizi si vitamine, mai ales vitamina B, care
este cunoscuta in toata lumea pentru capacitatea sa de a creste energia. Exista
dovezi ca si in Grecia antica, atletii foloseau polenul, pentru a-si creste rezistenta
fizica.
Reteta 2

Luati in fiecare zi, inainte de mesele principale un complex de vitamina B. Daca


adaugati polen la complexul de vitamina B, veti simti cum nivelul dvs. de energie va
creste chiar din prima zi a tratamentului. Amandoua actioneaza direct asupra
creierului. Din aceasta cauza acest tratament este recomandat mai ales persoanelor
care petrec foarte mult timp in fata calculatorului sau celor care lucreaza in conditii
de stres.

Reteta 3

Cumparati capsule de polen de la diverse magazine naturiste si consumati doza


zilnica recomandata.

Reteta 4

Presarati polen de albine in supa, salate, inghetata, cereale sau pe popcorn.

Reteta 5

1 pahar de suc de mere sau suc de portocale sau orice suc natural cu conditia sa fie
lipsit de zahar. 1 banana, 1 ou, 1 ligurita de miere, 1 lingurita de granule de polen.
Amestecati totul intr-un blander si beti apoi lichidul ce rezulta. Va veti simti
instantaneu mult mai energic.

Reteta 6

Inghetata cu polen. Aveti nevoie de 2 piersici sau orice lat fruct doriti, un sfert de
ceasca de miere, 4 cesti de lapte, o jumatate de lingurita de extract de migdale, 1
lingurita de polen si 4 cesti de inghetata de vanilie. Amestecati fructele, laptele si
jumatate din cantitatea de miere intr-un blender. Adaigati apoi polenul, extractul e
migdale, laptele care a mai ramas si jumatate din inghetata. Amestecati-l pana
devine o pasta moale, apoi turnati-l peste inghetata ramasa. Puteti sa mai adaugati
si alte fructe proaspete.

Reteta 7

Bautura energizanta cu polen. 1 banana coapta, 2 prune uscate, 1 lingurita de


seminte e in, o jumatate de lingurita de suc de lamaie, o jumatate de ceasca de suc
natural de portocale, o lingurita de miere, 1 lingurita de polen in forma de granule.
Toate ingredientele sunt puse intr-un blender si se amesteca pana se obtine un lichid
pastos. Pentru un plus de energie puteti adauga o lingura de unt de migdale sau unt
de arahide.

Recomandari privind consumul de polen

Multi oameni amesteca polenul cu mierea. Mie imi place in stare pura. Te simti ca si
cum ai gusta un camp intreg de flori. La inceput poate parea un pic amar, dar dupa
numai cateva secunde vei simti gustul florii.

Polenul este utilizat ca supliment alimentar de mii de ani. Chinezii si egiptenii antici il
utilizau pentru capacitatile sale de vindecare si regenerare. Hipocrate, care este
considerat ca fiind parintele medicinei a utilizat polenul ca medicament, acum mai
bine de 2500 de ani. Astazi practicantii medicinei naturiste considera polenul o
adevarata fantana a tineretii care poate vindeca o gramada de boli incepand de la
obezitate si terminand cu flageul mileniului nostru: cancerul. Multi spun ca este
alimentul natural perfect.

Polenul ii ajuta pe oameni: sa slabeasca, sa isi intareasca sistemul imunitar, sa isi


sporeasca vitalitatea, sa scape de alergi si astm, sa isi inlature problemele digestive,
sa isi creasca libidoul, sa isi incetineasca procesul de imbatranire, sa previna cancerul
si alte boli. Deasemenea polenul ajuta la regenerarea celulelor.

Un lucuru este cert: persoanele care consuma polen de calitate devin mai rezistente
la boli si au o energie mult mai mare.

Polenul are capacitatea de a reduce colesterolul. Un nivel ridicat al colesterolului este


fatal pentru sanatatea umana deoarece adeseori acesta este asociat cu tensiunea
arteriala mare, infarct si alte probleme cardiace. Aceastea reprezinta cauza numarul
unu a mortii a mai mult de jumatate din populatia globului.

Retete de utilizare a polenului pentru cresterea randamentului si a energiei

Traim intr-o lume a vitezei si a paradoxurilor. Dimineata majoritatea oamenilor sar


din pat la taraitul alarmei de pe telefon sau ceas si merg direct in bucatarie sa isi
faca o cafea tare care sa ii ajute sa ajunga cu bine la locul de munca.

Multi mai adauga si doua, trei tigari la acest "mic dejun". Apoi pe la 11 o alta cafea,
pe la 13-14 un expresso, pe la 17 un cappucino sau un latte machiato (de e la
moda), inca o cafea pe la 20, ca doar trebuie terminate dosarele luate de la birou si
apoi un diazepam sau alt somnifer inaite de culcare, ca doar nu poti sa adormi
repede dupa atata cofeina.

Cofeina e o solutie temporara, sa nu mai vorbim de bauturile energizante- moarte


curata livrata la sticla. Exista o cale mult mai usoare si mai sanatoasa de a avea
energia necesara care sa va ajute sa faceti fata provocarilor zilnice. Nu e vorba de un
remediu nemaiauzit, accesibil doar celor foarte bogati. Solutia e simpla si la
indemana: includerea polenului in dieta zilnica.

Tratamente cu ceara de albine

Tipul de albina cunoscut sub denumirea de apis melifera produce in stup ceara
naturala. Albinele lucratoare au in corpul lor in regiunea abdominala glande
producatoare de ceara. Marimea glandelor depinde de varsta albinei, iar dupa ce
albina incepe sa pareseasca stupul in cautare de hrana, aceste glande se atrofiaza
incetul cu incetul. Ceara de albine este apropae alba, dar devine galbuie, chiar
maronie ca urmare a depozitarii de propolis si polen.
Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari, produse cosmetice,
farmaceutice si pentru produse de curatat.

Unguent pentru indepartarea durerii

- o lingura de praf din struna cocosului


- o lingura de praf din lemn dulce
- 10 picaturi din arbust de ceai
- Ulei de masline dulce
- Trei masuri de ceara de albine

Amestecati impreuna praful din struna cocosului si praful din lemn dulce, adaugati
mixtura din arbust de ceai. Turnati in recipiente metalice.

Ceara in tratamentul diverselor afectiuni

In medicina populara ceara de albine era si este utilizata ca si antispetic pentru a


trata ranile si pentru a indeparta dopurile de ceara formate in urechi. Este utilizata
pentru a trata diverse afectiuni ale urechii si pentru a imbunatatii auzul. Ceara in
amestec cu untul era utilizata pentru a trata boala cunoscuta sub numele de lupus,
pentru a prepara un unguent aplicat pacientilor suferizinti de aceasta afectiune.

Ceara de albine este utilizata pentru a trata diverse rani si eczeme. Astfel in regiunea
muntoasa a Scotiei inca din cele mai vechi timpuri, ranile se trateaza cu ajutorul unui
unguent pe baza de ceara. In compozitia acestuia intra: ceara de albine, untura de
porc si rasina de pin. Deasemenea cearea de albine este utilizata pentru a impiedica
transformarea arsurilor in basici.

Ceara era utilizata in Egiptul antic in cadrul procesului de imbalsamare, pentru a


acoperi ochii, gura si nasul. Acest lucru evidentiaza proprietatile de conservare ale
acestui produs apicol.

In medicina alternativa chinezeasca, ceara de albine este foarte pretuita. Este


apreciata pentru efectul benefic pe care il are asupra circulatiei sangvine si asupra
intregului echilibru al corpului. In combinatie cu alte ingrediente este utilizata pentru
a trata diverse afectiuni ale pielii dar si ca un remediu impotriva imbatranirii. De
exemplu inca din anii 200-300 d. Hr. in China se recomanda terapia cu ceara de
albine pentru a trata afectiuni ale pielii. Astfel regiunile bolnave erau impachetate in
fase cu ceara topita.

Astfel ceara poate fi utilizata pentru a trata amigdalita. Daca suferiti de aceasta
afectiune, puneti un strat de ceara in jurul gatului. Ceara poate fi utilizata ca si
expectorant, pentru a vindeca tusea dar si pentru a stimul lactatia. Febra fanului se
trateaza daca mestecati un bucatele de fagure. Ceara mai este utilizata si pentru a
trata paradontoza, inflamatii ale nasului si chiar astmul bronsic. Astfel pentru a
vindeca paradontoza se gasesc in comert bomboane pe baza de ceara. Aceste
bomboane determina si o digestie mai usoara prin sporirea secretiei de suc gastric.
In stomac ceara nu este digerata, ci actioneaza ca un fel de unsoare care faciliteaza
tranzitul intestinal.

Deoarece ceara de albine, contine vitamina A, care este necesara pentru dezvoltarea
normala a celulelor, aceasta este utilizata pentru a trata si afectiuni ce pot aparea in
zona bucala.

Ceara se utilizeaza de cele mai multe ori in combinatie cu alte produse. Totusi
trebuie remarcat, ca aceasta este unul din produsele naturii cu o mare cantitate de
caroten. Ingerarea de ceara de albine ajuta la tratarea colitei si la imbunatatirea
circulatiei periferice. Ceara este utilizata si in prepararea diverselor supozitoare.

Ceara de albina poate fi utilizata cu succes pentru a trata ochii afectati de arsuri
provocate de soda caustica. Mierea si ceara s-au dovedit a fi mult mai eficiente in
tratarea corneei afectate, decat au fost alte metode.

Unguent pe baza de plante si ceara

Puteti face la dumneavoastra acasa o serie de unguente pe baza de plante doar prin
adaugarea de uleiuri esentiale diferite.

Ingrediente
-2 masuri de ceara de albine
-3masuri de ulei de migdale dulci
-1 masura ulei de jojoba
-1/2 masuri de ulei de canola

Se incalzeste uleiul de jojoba, de migdale si de canola intr-o tigaie, apoi se adauga


ceara. Daca doriti o consistenta cremoasa se adauga mai putina ceara, daca doriti o
consitenta mai solida se adauga mai multa ceara.
Asteptati apoi cateva minute pentru ca baza sa se raceasca. Daca este prea
cremoasa mai adaugati ceara de albine, daca este solida mai adaugati ulei de
migdale si reincalziti. Pe masura ce baza se raceste adaugati uleiurile esentiale
pentru a imbogati proprietatile vindecatoare ale preparatului.

Puteti utiliza urmatoare uleiuri esentiale in functie de afectiunea pe care doriti sa o


tratati:
Ulei de dafin- pentru a trata reumatismul
Ulei de bergamota- pentru a trata raceli si bronsite
Ulei de chimen- ulei cu proprietati antiseptice
Ulei de cedru- pentru a indeparta starile anxioase si stresul
Ulei de lamaie- pentru muscatori de insecta
Ulei de eucalipt- pentru probleme respiratorii
Ulei de gardenie- pentru palpitatii, tensiune arteriale, stari gripale
Ulei de ienupar-pentru relaxare
Ulei de portocale- anseptic si antibacterian
Ulei de patchouli- antiseptic si proprietati afrodiziace
Ulei de rozmarin- pentru dureri musculare

Tratamente de infrumusetare
Mierea este un tratament dulce pentru piele

Producatorii de cosmetice utilizeaze mierea in toate produsele de infrumusetare


incepand de la crema pentru maini, diverse lotiuni si pana la sapun si spuma de baie.

Oamenii considera ca mierea este un produs cu multiple calitati terapeutice si din


aceasta cauza producatorii o utilizeaza pe scara larga. Din ce in ce mai multi
cumparatori cer produse cosmetice care contin ingrediente naturale. Totusi in cazul
mierii, imaginea este doar inceputul. In primul rand mierea este un un produs ce
retine umiditatea, acest lucru insemnand ca mierea are capacitatea de a atrage si
retine grasimea. Din aceasta cauza mierea este utilizata intr-o mare varietate de
produse hidratante inclusiv produse de curatat, creme, sampoane si balsamuri de
par. Mierea are si proprietati anti-iritante si din aceasta cauza este utilizata in
produsele pentru o piele sensibila sau in cele destinate bebelusilor.

Sfat: utilizati produsele pe baza de miere care sa gasesc in comert sau pur si simplu
adaugati un pic de miere cremei dvs. hidratante, samponului sau sapunului utilizat
acasa. Pentru a va rasfata si mai mult, ati putea sa va produceti propriul produs de
infrumusetare pe baza de miere chiar acasa la dvs. Folosind mierea, care este un
produs natural umectant cu proprietati antibacteriene, am creat o serie de retete
care vor ajuta la hidrataea pielii in acelasi timp contribuind si la o adevarata relaxare
pentru psihicul dvs.

Deasemenea va recomandam urmatoarele sfaturi pentru a mentine pielea in stadiul


sau natural cel mai bun si mai pur:

Protejati-va pielea de razele soarelui- utilizati lotiune de bronzat in fiecare zi nu doar


atunci cand aveti parte de o zi insorita. Aplicati-va lotiunea cu aproximativ 30-40 de
minute inainte de expunere pentru a permite ingredientelor active sa functioneze

Curatati-va pielea de doua ori pe zi - curatirea de dimineata indeparteaza excretiile


produse pe timpul noptii ca urmare o procesului nocturn de auto curatire a pielii.
Seara asigura indepartarea mizeriei, a grasimii si a machiajului.

Dormiti cum trebuie- pielea dvs este un bun indiciu al faptului ca aveti probleme cu
somnul; in absenta unui somn adecvat, corpul tau nu se poate reface. Nu doar ca vei
trai mai mult dar si pielea ta va arata mult mai tanara.

Reduceti stresul- stresul imbatraneste celule corpului, in special pe cele ale pielii;
exercitiile, terapia prin masaj, yoga, aromoterapia si meditatia sunt extrem de
eficiente impotriva stresului.

Tratamente de infrumusetare pe baza de miere

Nu puteti sa petreceti o zi la un centru spa? Nu disperati, inca puteti avea parte de


un tratament dulce. Mierea naturala a fost utilizata ca si un produs de frumusete inca
de pe vremea reginei Cleopatra si continua sa fie utilizat astazi in produse pentru
piele si par realizate fie in fabrica sau acasa.

Mierea este un umectant natural, ceea ce inseamna ca are abilitatea de a atrage si


retine grasimea. Abilitatea pielii de a ramane hidratata este un factor important in
abilitatea sa in a-si mentine supletea, elasticitatea si moliciunea. Pe masura ce pielea
imbatraneste sau este expusa la stresul mediului inconjurator si al agentilor chimici,
isi pierde abilitatea de a retine apa- devine uscata si apar ridurile. Proprietatile
naturale de hidratare ale mierii, fac ca aceasta sa devina ideala pentru utilizarea in
diverse produse hidratante. Aceasta este potrivita si pentru produsele destinate pielii
sensibile. Studiile au aratat ca mierea are si importante calitati naturale
antioxidante.

Antioxidantii joaca un rol important in protejarea pielii de catre pagubele provocate


de razele UV si ajuta la reintinerirea pielii. O expunere indelungata la radiatile solare
de tip UV poate provoca probleme ale pielii imbatranire prematura si chiar cancer de
piele. Asociatia de cosmetice si arome din SUA arata ca datorita barierelor chimice si
fizice lotiunile de plaja pot provoca iritatii ale pielii. Din aceasta cauza numeroase
companii cerceteaza utilizarea antioxidantilor, antiiritantilor si a agentilor hidratanti
in lotiunile de plaja. Mierea are un deosebit potential pentru a fi utilizata in aceste
produse.

Un studiu medical recent a dovedit eficacitatea mierii ca si agent antimicrobial.


Agentii antimicrobiali inhiba dezvoltarea anumitor bacterii. Conform lui Janice Cox,
autoarea cartii intitulate "Frumusete naturala acasa", proprietatile antimicrobiene ale
mierii o fac utila pentru tratarea acneei. Spre deosebire de alte tratamente acneice ,
mierea nu usuca pielea. Mierea este un agent antimicrobial din mai multe puncte de
vedere,. inclusiv datorita continutului sau ridicat de zahar care limiteaza cantitatea
de apa necesara pentru ca bacteria sa creasca. Aciditatea destul de ridicata si
continutul scazut de proteina nu ii ofera bacteriei nitrogenul necesar pentru a creste.
Prezenta in miere a hidrogenului si a antioxidantilor impiedica dezvoltarea bacteriilor.
La ora actuala au loc numeroase cercetari pentru a crea acizi alfa-hidroxizi. Acestia
sunt un ingredient important in numeroase creme de corp si produse hidratante
deoarece ei ajuta la exfolierea pielii. Exfolierea creste capacitatea de regenerare a
celulelor pielii si ofera pielii un aspect mai tanar si mai ferm. Exfolierea poate cauza
iritatii ale pielii si din acesta cauza proprietatile naturale hidratante ale mierii fac ca
aceasta sa fie perfecta pentru produsele ce contin acizi alfa-hidroxizi.

Masca pentru fermitatea tenului

Amestecati o lingurita de miere cu albusul de la un ou, cu o lingurita de glicerina


(disponibila la farmacii sau magazine naturiste) si suficienta faina astfel incat sa se
formeze o pasta. Intindeti aceasta pasta pe fata si pe gat. Mentineti 10 minute.
Spalati-va cu apa calda.

Balsam de par

Amestecati o jumatate de cana de miere cu o patrime ulei de masline (utilizati doua


lingurite de ulei pentru parul normal sau gras). Utilizand o mica cantitate aplicati
amestecul pe par. Acoperitiva parul cu o punga de plastic, lasati timp de 30 de
minute. Indepartati punga, samponati bine si clatiti. Uscati-va ca de obicei.

Masca cu portocale si plante medicinale

Se stoarce o jumatate de portocala, se pun doua linguri de miere, 10 picaturi de


infuzie de musetel concentrata (4 plicuri la 250 ml), alte 10 picaturi de infuzie
concentrata de menta si apoi inca 10 de infuzie concentrata de pelin. Se mai adauga
10 picaturi de tinctura de propolis, se amesteca bine si cu un disc cosmetic se aplica
pe fata prin tamponare apasata, astfel incat sa patrunda bine la nivelul pielii. Se tine
30 de minute, apoi se clateste tenul cu apa. Masca are efecte calmante, emoliente,
antiacneice si hranitoare, redand aspectul tanar tenului si luptand impotriva ridurilor.
Inchide porii si tonifica tenul.

Masca cu tarate si ulei de masline

Se amesteca o lingura de ulei de masline cu o lingura de tarate, 10 picaturi de


infuzie concentrata de musetel (4 plicuri de ceai la 250 ml de apa fierbinte), o
lingurita de amidon, zeama de la o jumatate de castravete sau jumatate de lamaie
ori chiar pulpa de la jumatate de lamaie, 10 picaturi de tinctura de propolis. Se
amesteca bine si se aplica pe ten prin miscari de masaj facial pe care le efectuati
timp de 5 minute. Mentineti apoi masca timp de 20 de minute, dupa care clatiti
tenul. Masca este puternic tonifianta si exfolianta, nu se aplica mai des de o data pe
saptamana.

Masca cu caimac si laptisor de matca

Aveti nevoie de o jumatate de ceasca de caimac de lapte, o lingura de suc de


morcovi, o fiola de laptisor de matca, o lingura de miere, o lingura de fruct pisat
(mar, piersica banana sau avocado), 10 picaturi de tinctura de propolis. Se amesteca
foarte bine, se aplica pe ten si se mentine jumatate de ora, apoi se clateste. Masca
este foarte nutritiva pentru ten, il hidrateaza usor si-l curata, fiind ideala pentru
sezonul rece si pentru tenurile care se descuameaza

Masca cu portocale si plante medicinale

Se stoarce o jumatate de portocala, se pun doua linguri de miere, 10 picaturi de


infuzie de musetel concentrata (4 plicuri la 250 ml), alte 10 picaturi de infuzie
concentrata de menta si apoi inca 10 de infuzie concentrata de pelin. Se mai adauga
10 picaturi de tinctura de propolis, se amesteca bine si cu un disc cosmetic se aplica
pe fata prin tamponare apasata, astfel incat sa patrunda bine la nivelul pielii. Se tine
30 de minute, apoi se clateste tenul cu apa. Masca are efecte calmante, emoliente,
antiacneice si hranitoare, redand aspectul tanar tenului si luptand impotriva ridurilor.
Inchide porii si tonifica tenul.

Masca cu mar si miere

Se da prin razatoarea fina o jumatate de mar, folosindu-se cu tot cu zeama. Se


adauga ulterior o lingura de miere si 10 picaturi de propolis. Se amesteca foarte bine
pana devine o pasta si se aplica pe ten, pastrandu-se 30 de minute dupa care se
clateste. Masca ofera un aspect intinerit tenului, se foloseste pentru tenurile normale
sau grase si inchide porii.

Masca cu avocado si banana

Se piseaza cu o furculita o jumatate de fruct de avocado si o jumatate de banana, se


amesteca cu o lingrita de miere, o lingurita de zeama de lamaie proaspat stoarsa si
10 picaturi de tinctura de propolis. Se aplica pe fata si se lasa sa actioneze 30 de
minute. Prezinta proprietati nutritive, avand rolul de a hidrata tenul si de a inchide
porii.
Masca miere

Prin aplicarea de miere pe fata se realizeaza un foarte bun tratament cosmetic.Masca


cu miere se realizeaza in amestec cu zeama de lamiie sau albus de ou pentru tenul
gras, in amestec cu o crema hidratanta pentru fata cu pielea ofilita si amestecata cu
smintina ori citeva picaturi de ulei de masline pentru tenul uscat. Pe tenul normal si
fara probleme, mierea, eventual diluata cu un strop de infuzie de musetel, se aplica
in strat subtire, ca atare. Pentru tenul acneic sau iritat, masca se poate aplica si din
amestec de miere cu 5 picaturi de tinctura de propolis. Masca de miere actioneaza
cel mai eficient seara, pe o piele bine curatata, daca este lasata sa actioneze timp 20
minute. Se poate indeparta cu orice infuzie calduta. Are ca efect, in timp,
estomparea ridurilor, eliminarea iritatiilor cutanate si pistruilor, disparitia acneei, un
ten luminos, catifelat, vizibil sanatos si cu aparenta de tinerete. O astfel de masca nu
este indicata la persoane alergice la produse apicole sau la cei cu eczeme, fara
consultarea unui medic.

Masti pentru tratarea acneii

Masca cu miere pentru acnee

Inca din cele mai indepartate timpuri oamenii au folosit mierea pentru a trata acneea
dar si alte tipuri de cicatrici, urme si diverse pete aparute pe fata si pe corp. Nu
exista o reteta unica in functie de care poate fi preparata masca cu miere pentru
tratarea acneei. Astfel mierea poate fi combinata cu diverse plante sau substante.
Multe persoane au reusit sa scape de acnee utilizand masti pe baza de miere. Dar sa
luam lucrurile pe rand:

Cauzele acneii:
Acne Vulgaris (denumirea stiintifica pentru acnee) este o problema aproape
universala, majoritatea populatiei globului suferind de o forma mai grava sau mai
usoara. Acest tip de acnee este cauzata de blocarea glandelor sebacee (glandele
producatoare de sebum) de catre pielea uscata, praf sau altor elemente precum si
datorita anumitor activitati hormonale care au loc in organism in perioada
adolescentei. O mare parte a persoanelor suferinde de acnee sunt la varsta
adolescentei. Cand aceste glande sebacee sunt blocate, sebumul nu poate iesi si
astfel incepe sa se depuna sub porii pielii, acestia capatand o culoare rosie si un
aspect umflat. Aceste glande sebacee inchise reprezinta un spatiu ideal pentru
dezvoltarea infectiilor si astfel situatia se inrautateste. Astfel porii se transforma in
niste puncte rosii, umflate, dureroase la atingere si care de multe ori provoaca si
mancarimi. Astfel apare acneea.

Tratarea acneii:
Odata cauza identificata, gasirea unui tratament nu mai pare a fi un lucru atat de
complicat. De vreme ce aceneea este cauzata de blocarea si infectarea glandelor
sebacee, curatirea acestora pare a fi tratamentul potrivit. In acest moment intra in
scena mierea. Masca cu miere inlatura agentii care blocheaza gandele sebacee si in
acelasi timp trateaza si infectiile, reducand astfel acneea. Masca cu miere trebuie
adaptata tipului de ten (usca, mixt sau gras).

Masca cu miere

Mierea in sine poate fi utilizata pentru tratarea eficienta a acneei, deoarece curata
porii si inlatura microbii. In acelasi timp mierea mentine tenul ferm si stralucitor.

Ingrediente: doar miere


Cantitate: cat este necesar
Mod de preparare: nici unul
Aplicare: intindeti un strat subtire pe fata
Sfaturi: utilizati miere cat mai pura
Precizari: mierea are proprietati anti microbiene, antioxidante si in acelasi timp este
si lipicioasa. Astfel mierea inlatura praful, pielea moarta si microbii din pori,
impiedicand si instalarea infectiilor. Antioxidanti ajuta la intinerirea tenului.

Masca pentru ten pe baza de miere si mar

O masca foarte sanatoasa, usoar de preparat, a carei ingrediente sunt usor de gasit.
Ingrediente: un mar de marime medie, patru-cinci lingurite de miere si apa calduta
Mod de preparare: Inlaturati semintele din mar iar restul mixati-l intr-un blender
pentru a obtine o pulpa cat mai fina. Adaugati apoi trei-patru lingurite de miere si
amestecati totul foarte bine.

Aplicare: Aplicati un strat pe intreaga fata. Asteptati 10-15 minute- timpul necesar
pentru ca masca sa se usuce un pic. Cand timpul a expirat, spalati-va pe fata cu apa
calduta.

Sfaturi: Masca cu miere si mar este cu atat mai eficienta cu cat ingredientele sunt
mai proaspete si mai naturale. Daca ati preparat o cantitate mai mare ar fi bine sa
tineti cantitatea ramasa intr-un recipient curat in frigider. Considerand ca aceasta
masca se prepara rapid, cel mai bine ar fi sa preparati doar cantitatea de care aveti
nevoie pentru o singura aplicare.

Precizari: Marul contribuie la curatirea delicata a tenului, datorita acidului gliconic


care inlatura pielea moarta si impuritatile de diverse tipuri. Mierea are proprietati
antioxidante si antimicorbiene, inlaturand astfel microbii care provoaca infectiile ce
duc la aparitia aceneei.

Atentionari: Pentru a vedea daca sunteti alergici la oricare dintre ingredinte, aplicati
un pic din acest amestec pe o portiune mica de la incheietura mainii si asteptati
cateva ore. Daca apar pete rosiatice, mancarimi sau alte semne de alergie nu utilizati
acest tip de masca pentru tenul dumneavoastra.

Masca cu iaurt si miere pentru ten acneic

Aceasta masca, din ingrediente naturale, reprezinta un remediu excelent pentru


acnee.
Ingrediente: Doua lingurite de lapte proaspat, doua lingurite de miere, sucul
proaspat al unei lamai, o lingurita de iaurt proaspat si apa calduta
Mod de preparare: Amestecati toate ingredientele intr-un bol, pana cand obtineti o
pasta omegena.

Mod de aplicare: Aplicati un strat din acest amestec pe intreaga fata si pe gat.
Asteptati cateva minute, pana cand se usuca. Apoi aplicati un nou strat si continuati
procedeul, pana cand se termina tot amestecul. Asteptati apoi inca zece minute si
spalati-va cu apa calduta.

Sfaturi: Utilizati aceasta masca de trei-patru ori pe saptamana. Ideal ar fi sa o


preparati chiar inainte de utilizare, de vreme ce este usor de preparat.

Precizari: Atat acidul citric din lamaie cat si laptele ajuta la curatirea tenului. Iaurtul
inmoaie pielea tenului, ceea ce este foarte important, deoarece lamaia strange si
usuca pielea

Atentionari: Inainte de utilizare verificati daca sunteti alergic la ingredientele mastii


Notificare: Puteti sa utilizati cu succes si combinatiile: lamaie-miere, miere-lapte
sau iaurt-miere.

Masca cu miere si scortisoara pentru ten acneic

Aceasta masca este folosita pe scara larga, avand rezultate excelente. Ingrediente:
Pudra de scortisoara (cantitatea depinde de suprafata fetei afectata de acnee; daca
doriti sa aplicati masca pe intreaga fata, atunci folositi trei-patru ligurite) si miere
atat cat este necesara pentru a obtine o pasta moale.

Mod de preparere: Amestecati cele doua ingrediente pana obtineti o pasta moale
ce poate fi aplicata cu usurinta
Aplicare: Aplicati fie numai pe portiunile afectate de acnee sau pe intreaga
suprafata a pielii, seara inainte de culcare si lasati sa se usuce peste noapte. A doua
zi spalati-va cu apa calduta. Tratamentul se aplica timp de doua saptamani.
Sfaturi: Rezultatele sunt extraordinare, dar este nevoie de rabdare deoarece
tratamentul nu are efecte imediate.

Precizari: Scortisoara ajuta la exfolierea tenului dar are si proprietati antibacteriene.


Astfel, in combinatie cu mierea, ajunge sa aiba efecte miraculoase
Atentionari: Multe persoane sunt alergice la praful de scortisoara iar persoanele cu
un ten foarte sensib pot suferi iritatii ca urmare a aplicarii acestei masti. Asadar ar fi
bine sa utilizati aceasta masca numai dupa ce ati testat-o pe o alta portiune a
corpului.

Masca cu miere si aloe vera

Ajuta la curatirea si intinerirea tenului.

Ingrediente: o lingurita de suc de aloe vera si o lingurita de miere.


Mod de preparare: Amestecati cele doua ingrediente in mod uniform.
Aplicare: Aplicati amestecul fie pe intreaga fata, fie doar pe suprafetele afectate.
Lasati amestecul sa se inchege timp de 10 minute inainte de aplicare.
Sfaturi: Cele mai bune rezultate se obtin cand amestecul este inca proaspat.
Precizari: Aloe Vera este bine cunoscuta pentru proprietatile sale de protejare a
pielii. Tonifica, hidrateaza si curata tenul. La acestea se adauga caracteristicile
antioxidante si antibacteriene ale mierii. Aceasta masca este recomandata
persoanelor cu un ten sensibil.
Atentionari: Pana in prezent nu s-au raportat alergii la Aloe Vera.

Masca cu miere si aspirina pentru tratarea acnei

Ingrediente: Una-doua pastile de aspirina, 1 lingura de miere si apa cat pentru a


dizolva pastilele

Mod de preparare: Intai se dizolva pastilele in apa. Apoi se adauga mierea, se


amesteca bine si se lasa la ”prins” timp de doua-trei minute

Aplicare: Aplicati pasta pe fata, in special pe zonele afectate de acnee, asteptati


aproximativ 10-15 minute, apoi spalati-va cu apa calduta. Apoi spalati-va cu apa
rece.Sfaturi: NU utilizati aspirina filmata

Precizari: Aspirina se gaseste in multe produse cosmetice, fiind foarte buna pentru
tenul gras. Aspirina ajuta la exfoliere iar mierea la indepartarea microbilor.
Atentionari: Utilizarea aspirinei in cantitati prea mari sau pe o lunga durata de timp,
poate determina uscarea excesiva a tenului, acesta capatand o nuanta galbuie.
Aspirina nu este potrivita pentru toate tipurile de ten. Acest aspect trebuie luat in
considerare daca va hotarati sa utilizati aceast tip de masca. Aceasta masca nu
trebuie aplicata pe un ten uscat. Consultati medicul dumneavoastra inainte de a
utiliza acest tip de masca.

Masca cu miere si ou

Ingrediente: un galbenus de ou, o lingurita de miere, o lingurita de ulei de masline,


cateva pastile de vitamina E
Mod de preparare: amestecati toate ingredientele, pana se obtine o pasta ce poate
fi aplicata pe fata
Aplicare: Aplicati pasta rezultata pe intreaga suprafata a pielii, asteptati 10-15
minute si apoi spalti-va cu apa calduta; tamponati fata cu prosop curat si
uscat Sfaturi: Daca aveti tenul foarte uscat puteti sa adaugati doua sau mai multe
lingurite de ulei de masline
Atentionari: Verificati daca sunteti alergic la vreunul dintre ingrediente inainte de a
aplica masca

Tratamente de infrumusetare cu ceara

Balsam de buze pe baza de ceara de albine

Aveti nevoie de urmatoarele ingrediente in urmatoarele proportii:

- 40% - ulei cosmetic de orice tip, care la temperatura camerei este in stare lichida
(ulei de avocado, de masline, de floarea soarelui, de migdale, etc.)
- 25% ulei cosmetic de orice tip, care le temperatura camerei este in stare solida
(ulei de cocos, unt de Shea, lanolina, unt de mango, de palmiere, etc.)
- 20% Ceara de albine, alba sau galbena
- 15% ulei cosmetic de orice tip, sfaramicios la temperatuta camerei
- Miere

Mod de preparare: topiti uleiurile, mierea si ceara la foc mic; lasati amestecul sa se
raceasca usor, apoi adaugati uleiurile esentiale si un pic de vitamina E; amestecati
pana cand toate ingredientele sunt bine mixate, apoi turnati amestecul in recipiente;
dupa ce amestecul se raceste il puteti utiliza pe post de balsam.

Crema hidratanta cu vitamina E

Ingrediente:
-4 masuri de ulei de migdale dulci
-1 masura ceara de albine
-2 masuri apa
-10 picaturi de vitamina E
-10 picaturi de ulei esential de lavanda

Topiti ceara si uleiul intr-un vas dublu. Indepartati de pe aragaz, adaugati apa si
amestecati bine. Adaugati vitamina E si uleiurile esentiale, continuati sa amestecati
pana cand mixtura se raceste. Aceasta crema este foarte hidratanta si are proprietati
emoliente. Este recomandata pentru tenul uscat iar ca urmare a aplicarii regulate
pielea dumneavoastra va avea un aspect mult mai sanatos. Este indicat sa pastrati
creme in diversi recipienti, cum ar fi cutiile metalice.

Balsam Antispetic

Ingrediente:
-2 masuri ceara de albine
-3 masuri de ulei de migdale dulci
-1 masura de ulei de jojoba
-20 de picaturi de ulei din germeni de grau
-20 de picaturi de ulei esential de mirt
-20 de picaturi de ulei esential de arbust de ceai

Principala regula este ca la 2 parti de ulei sa seadauge o parte de ceara de albine.


Incalziti uleiul de jojoba si de migdale intr-o tigaie si apoi adaugati ceara. Daca doriti
ca aveti o consistenta mai cremoasa, atunci adaugati mai putina ceara. Daca doriti o
consitenta mai solida, atunci adaugati mai multa ceara de albina. Pe masura ce baza
se raceste, adaugati uleiurile esentiale, pentru a spori proprietatea antispetica a
produsului. Turnati apoi produsul rezultat in recipiente metalice sau in borcane.

Unguent pentru iritatii

- ulei de masline
-2 masuri ceara de albine
-1 lingurita de praf de Struna Cocosului
-1 lingurita de praf de tataneasca

Puneti praful de Struna Cocosului si de tataneasca in uleiul de masline si fierbeti timp


de 3 ore. Strecurati si apoi adaugati ceara de albine. Puneti unguentul in recipiente
metalice sau in borcane.

Crema hidratanta pentru corp pe baza de nuca de cocos si ceara

Ingrediente
-2 linguri de ceara de albine
-2 lingurite de apa distilata
-4 masuri de unt de cacao
-4 linguri de ulei de migdale
-4 linguri de ulei de cocos

Amestecati ceara si apa la foc mic. Presarati apoi cacao si amestecati in continuare.
Turnati si amestecati apoi si uleiul. Turnati amestecul in borcane de sticla. Lotiunea
se va intari si se va raci.

Crema de noapte

Ingrediente
-3 linguri de ulei de masline
-1 lingura de gel de aloe
-1 lingura de unt de Shea
-2 lingurite de ceara razalita
-1 lingura de apa de trandafir
-1/4 lingura de lecitina
-ulei din 2 capsule de vitamina E
-3 picaturi de ulei esential de musetel sau de lavanda

Mod de preparare
Topiti uleiul, untul, si ceara intr-un pahar gradat pe aragaz sau in cuptorul cu
microunde. Luati de pe aragaz cadn observati ca ceara este pe cale sa se topeasca.
Terminati topitul prin amestecul cu ulei. Adaugati vitamina E si lecitina si amestecati.
Amestecati apa de trandafir si gelul de aloe si turnati incet in mixtura initiala.
Continuati sa amestecati cu ajutorul unei palete de metal. De indata ce mixtura se
raceste adaugati uleiurile esentiale si amestecati. Depozittai in interiorul unui
dulapior. Nu depozitati la lumina soarelui sau la caldura.

Folositi crema mai ales pe timp de noapte pe timp de vreme uscata si rece.

Miere si scortisoara

Tratamente cu miere si scortisoara

Combinatia de miere cu scortisoara a fost utilizata de secole atat in medicina


Ayurvedica cat si in cea orientala.
Cele doua ingrediente, (miere scortisoara) au proprietati unice de vindecara, au fost
utilizate timp de secole ca un remediu preparat in casa pentru tratarea a numeroase
dureri si boli. Datorita proprietatilor antibacteriale sunt utiliazte nu doar in medicina,
ci si in imbalsamare si in conservarea diverselor alimente.

In randurile de mai jos vom prezenta cateva tratamente cu miere si scortisoara ce au


fost utilizate de-a lungul timpului pentru a trata cu succes diverse afectiuni.

1. Artrita-
aplicati in zona afectata o pasta din miere si scortisoare si apoi masati usor.

2. Acneea-
se prepare o pasta formara din trei lingurite de miere si trei lingurite de praf de
scortisoara; aceasta pasta se aplica pe cosuri seara inainte de culcare iar a doua zi
dimineata fata se spala cu multa apa curata; daca tratamentul se aplica in fiecare zi,
timp de doua saptamani tenul va fi complet curat.

3. Astm-
daca suferiti de astm, atunci remediul perfect este reprezentat de miere cu
scortisoara; astfel mestecati de cate 5-6 ori pe zi timp de 20 de minute bucati mici
de fagure care contin si un pic de polen; amestecati bine o lingurita de miere cu
jumatate de lingurita de scortisoara si apoi inghititi amestecul.

4. Boli de inima-
in fiecare dimineata la micul dejun, in loc de a manca paine unsa cu gem si
margarina, aplicati pe felia de paine un strat de miere amestecata cu scortisoara;
astfel se reduce colesterolul din organism iar riscul de a face un infarct scade
considerabil; deasemenea acest tratament atat de simplu reduce respiratia greoaie și
intareste muschiul inimii.

5. Cancer-
cu ajutorul amestecului de miere si scortisoara se poate trata cancerul de stomac si
cel de oase; cei care sufera de aceaste boli ar trebui sa consume zilnic o lingurita de
miere amestecata cu o lingurita de praf de scortisoara timp de trei luni.

6. Colesterol-
daca o persoana care are nivelul colesterolului din sange la un nivel foarte ridicat,
consuma un amestec format din doua lingurite de miere si trei lingurite de praf de
scortisoara amestecate intr-un pic de apa calda sau ceai verde, atunci nivelul
colesterolului va scadea cu 10% in doar doua ore; daca se consuma de trei ori pe zi
chiar si persoanele care se confrunta mereu cu un nivel ridicat al colestarolului pot
scapa de aceasta problema.

7. Diabet-
studiile efectuate au aratat ca scortisoara are un capacitatea de a reduce cantitatea
de zahar din organism si de aceea bolnavii de diabet ar trebui sa consume zilnic
scortisoara, dar nu in combinatie cu miere.

8. Dureri de dinti-
se aplica pe dintele care provoaca dureri o pasta formata din miere si scortisoara; se
poate aplica timp de trei zile pana durerea inceteaza.

9. Gripa-
mierea are capacitatea de a distruge microbi, scapand astfel pacientul de gripa.

10. Infectii ale vezicii urinare-


intr-un pahar cu apa calda se amesteca doua lingurite de scortisoara si o lingurita de
miere si se bea chiar si de trei ori pe zi.

11. Infectii al pielii-


pentru a trata eczeme sau alte tipuri de infectii ale pielii se aplica pe zona afectata o
pasta din miere si scortisoara in cantitati egale.

12. Indigestie-
inainte de masa se ia o lingura de miere peste care se presara un pic de praf de
scortisoara; astfel se reduce aciditatea; de asemenea acest amestec are proprietatea
de a vindeca ulcerul stomacal.

13. Infertilitate-
daca barbatii care sufera de impotenta iau in fiecare seara inainte de culcare 2
lingurite de miere, problema lor va fi rezolvata in timp; femeile care au un uter cu
musculatura slaba ar trebui sa consume scortisoara si miere pentru a-l intari; astfel
se pune un pic de praf de scortisoara in jumatate de lingurita de miere si se aplica pe
gingii de-a lungul zilei astfel incat incetul cu incetul se amesteca cu saliva si patrunde
in corp.

14. Intarirea sistemului imunitar-


consumul zilnic de miere si scortisoara intareste sistemul imunitar si previne
infectiile; mierea contine mari cantitati de fier si vitamine; consumul constat
intareste celule albe ale organismului care astfel pot lupta cu infectiile virale si
diversele bacterii.

15. Longevitate-
pentru a preveni efectele imbatranirii este necesar sa se consume in fiecare zi ceai
de scortisoara si miere. Ceaiul se prepara astfel: patru linguri de miere, o lingura de
praf de scortisoara, trei cesti de apa; totul se fierbe precum un ceai si se bea cam o
patrime de ceasca de trei, patru ori pe zi. Pot fi atinse varste de pana la 100 de ani
daca tratamentul incepe in jurul varstei de 20 de ani.

16. Muscaturi de insecte-


se face o pasta car consta din apa calduta, o lingurita mica de praf de scortisoara si o
lingurita de miere; se aplica pe zona intepata si se face un masaj usor; durerea
dispare in doua-trei minute.

17. Oboseala-
oamenii in varsta care consuma miere si scortisoara in parti egale sunt mai alerti si
mai flexibili, decat cei care nu fac acest lucru; astfel pentru a creste vitalitatea
corpului este necesar ca intr-un pahar de apa sa se dizolve jumatate de lingura de
miere si un pic de praf de scortisoara; paharul se bea dimineata pe stomacul gol,
dupa ce v-ati spalat pe dinti si dupa amiaza la ora trei, cand vitalitatea corpului
incepe sa scada.

18. Obezitate-
Pentru a scadea in greutate, fierbe in apa miere (1 lingura) si scortisoara (1/2
lingurita) si apoi bea acest amestec in fiecare dimineata, pe stomacul gol, cu o
jumatate de ora inainte de micul dejun.
19. Respiratie urat mirositoare-
pentru a avea respiratia proaspata toata ziua, dimineata faceti o gargara cu apa
calda in care a-ti amestecat o lingurita de miere si un pic de scortisoara.

20. Raceala-
cei care sufera de o simpla raceala sau de una severa ar trebui sa consume o lingura
de miere cu ¼ lingura de scortisoara timp de trei zile; acest tratament are
capacitatea de a trata majoritatea tuselor cronice, a racililor si curata sinusurile.

21. Pierderea parului-


persoanele care sufera de pierderea parului sau de alopecie pot face urmatorul
tratament: inainte e baie aplicati pe pielea capului o pasta din ulei de masline, o
lingurita de miere si o lingurita de praf de scortisoara, tineti amestecul pe cap, aprox.
15 minute apoi clatiti bine.

22. Pierderea auzului-


consumul zilnic de miere si scortisoara, seara si dimineata, poate imbunatati
considerabil auzul.

23. Pierderea in greutate-


mierea amestecata cu scortisoara a devenit un mod foarte popular de a pune capat
problemelor cu greutatea; luat de doua ori pe zi amestecul constand din miere, praf
de scortisoara si apa formeaza un tonic care suprima foamea, ajutand astfel la
pierderea greutatii; dacă aplicăm acest tratament în mod regulat, el va împiedica
grăsimea să se acumuleze în corp, chiar dacă nu ţinem regim.

Miere si ghimbir

Beneficiile mierii si a ghimbirului in tratarea bolilor respiratorii sunt inestimabile. Atat


mierea cat si ghimbirul luate separat au proprietati extraordinare; luate impreuna
beneficiile lor se inmultesc.
Ghimbir

Mierea si ghimbirul se utilizeaza pentru a trata o serie de afectiuni precum:

Afectiuni respiratorii: amestecul de miere si ghimbir este un excelent expectorant,


oferind o vindecare repida unei persoane suferinda de tuse, raceala, gat rosu sau nas
infundat.

Astm: se considera ca amestecul de miere, ghimbir si piper negru poate fi utiliza


pentru a atenua daca nu chiar pentru a trata astmul.

Miere

Indigestia: miere si ghimbir sunt disponibile pe piata


sub forma de tonic de ghimbir si miere; se considera
ca acest tonic sau sirop este un excelenta bautura
digestiva datorita proprietatilor digestive ale
ghimbirului; atat mierea cat si ghimbirul au
proprietati antioxidante, amandoua contribuind la
crestetrea sistemului imunitar al corpului; asadar
consumul unei lingurite din acest tonic este
extraordinar pentru persoanele care au probleme de
digestie.

Din aceasta cauza in multe parti ale lumii, dar mai


ales in India ghimbirul se intalneste in mai toate
gospodariile. Cea mai buna metoda de a consuma
ghimbirul este aceala de a amesteca o lingurita de
ghimbir cu una de miere.

In comert mai exista si bomboane din ghimbir si miere dar ele nu sunt la fel de bune
ca si produsul proaspat. Totusi aceste bomboane pot fi utilizate cu succes in calatorii
mai ales daca suferiti de "rau de masina".
Mierea poate fi adaugata ghimbirului pentru a-l face mai dulce. Mai mult mierea
poate fi adaugata in painea de ghimbir, la prajiturele din ghimbir, berea din ghimbir
si orice alt produs ce contine ghimbir.

iere si lapte

Mierea in combinatie cu laptele are numeroase beneficii pentru sanatate contribuind


la infrumusetarea pielii si la intarirea sitemului imunitar.

Lapte si miere

Ingrijirea pielii: atat mierea cat si laptele au proprietati antibacteriene si de curatire;


cand sunt luate impreuna aceste puteri sporesc, din aceasta cauza multe cosmetice
sunt facute pe baza de miere si lapte pentru a da un plus de stralucire tenului;
deasemenea o baie cu lapte si miere are efecte benefice asupra pielii intregului corp;
aceasta combinatie este utilizata in numeroase centre de infrumusetare din intreaga
lume;

Intarirea sistemului imunitar: un pahar cu lapte si miere baut in fiecare dimineata


ajuta la intarirea sistemului imunitar; lapte contine proteine iar mierea carbohidratii
necesari pentru o buna functionare a metabolismului; laptele si mierea confera
putere tuturor inclusiv copiilor si persoanelor in varsta

Prevenirea imbatranirii: combinatia de miere si lapte poate fi utilizata pentru pielea


intregului corp; in Grecia, Roma, India si Egiptul antic, oamenii beau lapte si miere
pentru a-si mentine vigoarea si tinerete; aceasta bautura era de multe ori numita
elixirul vietii

Proprietati antibacteriene: studiile eleborate paan in prezent au aratat ca mierea


combinata cu laptele au o mare putere de actiune asupra diversilor stafilococi, decat
mierea si laptele luate separat; mierea adaugata laptelui cald ajuta la tratarea
constipatie, a flatulentei si a problemelor digestive; ajuta si la tratarea problemelor
respiratorii

Insomnie: un pahar de lapte cald si miere inaite de culcare contribuie la un somn


linistitor

Lotiune cu lapte si miere

Se spune ca regina Cleopatra obisnuia sa faca baie in lapte si miere pentru a-si
pastra stralucirea si fermitatea pielii. Desi acest lucru reprezinta o extravaganta
pentru multi dintre noi, totusi puteti beneficia de proprietatile revigorante ale mierii
si laptelui cu ajutorul urmatoarei lotiuni pe care o puteti prepara la dumneavoastra
acasa. Preparati lotiunea in portiuni mici deoarece ce ramane nu poate fi pus la
frigider si reincalzit, deoarece toate proprietatile lotiunii se vor pierde.

Lapte Tenul tau si mierea

Aveti nevoie de:


1. 1/2 cana de lapte
2. 1/2 cana de apa
3. 3/4 cani de ulei de Jojoba
4. 1/4 cani de miere
5. 2 lingurite de acid citric
6. ceara de epilat
7. unt
8. 2 oale
9. blender sau mixer
10. boluri pentru amestec
11. lingura de lemn
12. spatula
13. palnie
14. recipient de plastic ermetic pentru lotiune
15. frigider
16. aragaz

Cum se prepara lotiunea pe baza de miere si lapte:

1. Intr-o oala mare, fierbeti apa si laptele pana ajung aproape de punctul de fierbere.
Acoperiti apoi oala cu un capac si luati-o de pe aragaz.

2. Intr-o oala separata amestecati la foc mic uleiul, ceara, untul si mierea pana cand
amestecul este in totalitate topit si amestecat; nu uitati sa amestecati constant in
timpul procesului de amestes si aveti grija si sa nu il fierbeti

3. Combinati cele doua amestecuri; turnati incet amestcul de ulei in cel de apa;
invartiti usor cu o lingura de lemn in timp ce combinati cele doua mixturi; dupa ce ati
realizat amestecul, adaugati acidul citric si amestecati din nou

4. Puneti in blender intregul amestec si amestecati timp de 2 minute; lotiunea ar


trebui sa devina din ce in ce mai groasa si cremoasa pe masura ce amestecati

5. Depozitati lotiunea; cu ajutorul unei spatule si a unei palnii turnati lotiunea in


sticlele sau borcanele pe care l-ati pus deoparte; inchideti ermetic recipientele si apoi
lasati-le in firgider timp de 8 ore; amestecul va devini de trei ori mai consistent dupa
ce va sta in frigider; lotiunea are o durata de valabilitate de aproximativ o luna;
trebuie sa tineti lotiunea in firgider intre aplicari

Mierea ingrasa?

Intre mit si realitate: ingrasa consumul de miere?

Daca "binevoitorii" tin neaparat sa va sperie cu privire la multele calorii pe care le


are mierea, pur si simplu ingnora-tii. Mierea este un aliment extrem de sanatos
folosit pe scara larga in medicina Ayurveda si Siddha. Este un adevarat sacrilegiu sa
comparati mierea cu zaharul rafinat.

Este adevarat ca ambele produse sunt dulci dar asemanarile sa incheie aici. Mierea
nu ingrasa. De ce? Pentru ca este un produs 100% natural, pe cand zaharul este un
aliment procesat foarte bogat in carbohidrati.

Daca va uitati in orice tabel cu valorile calorice ale produselor alimentare veti vedea
ca o lingurita de miere are o valoare calorica de 22 kcal pe cand o lingurita de zahar
are o valoare de 16 kcal.

Asadar, nu ar fi logic sa afirmam ca mierea ingrasa mult mai mult decat zaharul?
Raspunsul este nu. Poate nu ati stiu dar un aliment nu ingrasa doar in functie de
caloriile sale. Un aliment ingrasa foarte mult daca este procesat, nu daca este
integral precum mierea.

Mierea in stare sa naturala este compusa din carbohidrati in forma de fructoza,


glucoza, anumite cantitati de sucroza si alte zaharuri. Dar acesti carbohidrati sunt
prezenti in combinatie cu diverse vitamine, aminoacizi, minerale precum zincul,
magneziu, cupru, calciu, fier, potasiu si phosphor. Din aceasta cauza mierea este un
produs integral pe cand zaharul rafinat nu este altceva decat o sursa de carbohidrati
in forma pura.

Datorita continutului nutritional si a compozitiei carbohidratiilor sai, mierea se digera


mult mai greu in stomac. Zaharurile din miere sunt eliberate mult mai incet in sange
decat cele din zaharul rafinat. Cercetarile realizate pana acum au dovedit ca mierea
nu ingrasa deloc. Au fost realizate studii pe persoane care au consumat cate 5
lingurite de miere pe zi timp de o luna. La sfarsitul lunii s-a constatat ca persoanele
respective nu numai ca nu s-au ingrasat dar au fost si mai sanatoase, avand un nivel
al colesterolului mult mai scazut. Mierea nu ingrasa deoarece la fel ca fructele este
un produs alimentar integral.
Calcularea caloriilor ar trebui facuta doar in cazul produselor alimentare procesate
dar nu si in cazul celor integrale.

Mutle religii ale lumii considera mierea ca fiind hrana zeilor.

In India antica mierea era utilizata in prepararea diverselor mancaruri dar si ca


produs cu puteri terapeutice. Studiile efectuate au demonstrat ca mierea are
puternice proprietati antioxidante care pot fi utilizate chiar si in tratamentul
cancerului.

Consumul de miere reduce foarte mult nivelul colesterolului din sange. Vitaminele si
minerale pe care le contine mierea fac din aceasta un aliment indispensabil intr-o
dieta sanatoasa. Mierea are proprietati antibacteriena si din aceasta cauza poate fi
utilizata cu succes in a trata racelile, gripa si durerile de gat.

Asadar este mult mai sanatos sa utilizati mierea pe post de indulcitor. Multi oameni
au observat ca au inceput sa slabeasca in momentul in care au inceput sa consume
mierea in mod regulat. In concluzie mierea nu ingrasa ci din contra ajuta la scaderea
in greutate. Este optiunea "dulce" pe care ar trebui sa o luati in considerare.

Cura de slabire pe baza de miere- slabiti in timp ce dormiti

Un farmacist scotian a pus bazale unei diete pe baza de miere care ii ajuta pe cei
care doresc sa scapa de kilogramele in plus.

Mike McInnes, de 61 de ani, a descoperit aceasta dieta in timp ce se ocupa de


nutritia atletilor.

El a descoperit ca consumul de alimente bogate in fructoza precum fructele uscate si


mierea, ajuta la arderea grasimilor si la cresterea puterii musculare.

Corpul omenesc arde mai multe calorii in timpul primelor patru ore de somn decat o
face in cadrul oricarei activitati, chiar si a celor sportive. Mancarea a doua lingurite
de miere inainte de culcare si exercitii fizice de trei ori pe saptamana ajuta la
stimularea acestui proces.

McInnes sustine ca majoritatea afirmatiilor referitoare la pierderea in greutate nu


sunt corecte. El spune ca oamenii au impresia ca slabesc daca nu mananca seara sau
daca reduc consumul de carbohidrati si pe deasupra mai si petrec ore in sir in sala de
sport ca sa slabeasca.

McInnes afirma ca prin aceasta cura de slabire se ard doar grasimile. Si cel mai bun
moment pentru acest lucru il reprezinta primele patru ore de somn. Mancatul de
miere inainte de culcare activeaza procesul natural de recuperare a organismului
ceea ce determina arderea de grasimi. Acest efect este potentat si de realizarea de
exercitii de cate 15 minute de trei ori pe saptamana.

Aceasta dieta a fost testata de sportivi de performanta, scopul ei fiind acela de a


duce la un stil de viata sanatos nu doar la pierderea greutatii.
Cura de slabire pe baza de miere si otet de mere

O dieta extrem de apreciata este cea pe baza de miere si otet de mere. Multi oameni
o evita deoarece pare destul de neplacuta la gust. Dar aceasta combinatie de otet de
miere si mere poate fi extrem de gustoasa daca ingredientele sunt amestecate in
proportia corecta. Gustul poate varia in functie de tipul de miere utilizat. Mierea de
trifoi este cea mai utilizata pentru acest tip de dieta dar si mierea de portocale si cea
din flori de mar poate fi utilizata doarece au un gust deosebit.

Conceptul de a utiliza miere si otet in curele de slabire a fost introdus de catre


doctorul Jarvis la sfarsitul anilor "50. Jarvis a publicat o serie de lucrari cu privire la
remedii naturiste pentru o serie de boli si dureri.

Reteta este una simpla: amestecati o lingurita de miere si una de otet de mere intr-
un pahar de apa. Beti un pahar de cel putin doua ori pe zi inainte de masa timp de
doua saptamani.

Puterea otetului este masurata prin aciditatea sa. Cu cat aciditatea este mai mare cu
atat otetul este mai puternic. Otetul de miere are o aciditate de 5-6% iar otetul alb
de bucatarie are o concentratie de 4-5%. Asadar oteul de mere este mult mai
puternic si are mult mai multe proprietati curative, dar trebuie sa fie diluat mult mai
mult decat otetul normal. Acizi din otet ajuta la neutralizarea factorilor care
determina cresterea in greutate si retentia de apa in organism.

Slabeste cu miere si lamaie

O cura de slabire pe baza de miere si lamaie va poate ajuta sa scapati de kilogramele


in plus dar si sa va mentineti sanatatea organismului.

Mierea este un remediu excelent pentru a pierde in greutate deoarece ajuta foarte
mult la scaderea colesterolului. Astfel prin consumul de miere grasimile in exces din
corp sunt utilizate pentru a pune in miscare celelate functii ale corpului.

Mierea amestecata cu lamaie este un remediu alcalin utilizat cu succes in tratarea


problemelor de greutate, fara a cauza pierderea energiei si a vitaminelor.

Astfel pentru a practica aceasta dieta naturala, faceti urmatoarele:

amestecati o lingurita de miere netratata cu doua lingurite de lamaie intr-un pahar


cu apa calduta.

Consumati acest amestec in fiecare dimineata pe stomacul gol. Daca acest amestec
este luat dupa o masa copioasa, bogata in grasimi, ajuta la detoxifierea corpului. Nu
uitati totusi ca acest remediu nu are efect fara o dieta echilibrata si in absenta
exercitiilor fizice.

Cura de slabire cu miere si apa calda

In mod obisnuit grasimile din alimetele consumat raman in organism ca o forma de


surplus care se transforma in mult nedorite kilograme in plus.

Se crede ca mierea este cea care mobilizeaza acest tip de grasime nedorita.

Cand aceasta grasime este arsa pentru activitatile dumeavoastra zilnice, veti observa
cum acul cantarului dumneavoastra va arata din ce in ce mai putine kilograme.

Daca beti in fiecare dimineata o lingurita de miere dizolvata intr-un pahar de apa
calduta veti vedea cum se topesc kilogramele in exces.
Intrebari frecvente

1. De ce mor albinele dupa ce inteapa?

Albinele lucratoare mor dupa ce inteapa. Acele lor au o forma tubulara, ce pornesc
din abdomen si care pot contine oua. In momentul in care acul ramane infipt in
victima, abdomenul albinelor este practic sfasiat si astfel albina moare.

2. Ce contine veninul de albine?

Veninul de albine are o compozitie complexa, 75% din continutul sa fiind de origine
proteica si continua sa fie considerat cel mai eficace produs biologic impotriva
reumatismului. Studiul veninului cristalizat a evidentiat preponderenta componentei
organice de natura proteica (pana la 75 %), mai importante fiind melitina, apamina,
minimina, procaminele A si B, alaturi de care se mai gasesc lipide (fosfolipide),
glucide (glucoza, fructoza), minerale, enzime (fosfolipazele A2 si B, hialuronidaza,
lizofosfolipaza, glucozidaza), amine active (histamina, dopamina, noradrenalina),
aminoacizi liberi.

3. Cate oua depune o matca intr-o zi?

O matca poate sa depuna pana la 2000 de oua intr-o zi.

4. Cat de importante sunt albinele pentru agricultura mondiala?

Albinele sunt deosebit de importante pentru agricultura deoarece ele duc polenul de
la o floare la alta realizand in acest mod procesul de polenizare si fertilizarea
plantelor. Fara albine nu s-ar putea practica agricultura. O singura albina poate
poleniza 3 milioane de flori de mar; pe cale artificiala se pot poleniza doar 30000 de
flori de mar pe anotimp
5. Cum zboara albinele?

Din punct de vedere anatomic aripile lor sunt prea mici in comparatie cu corpul. In
anul 1934, entomologul francez August Magnan si-a dat seama ca, din punct de
vedere aerodinamic, zborul albinelor este imposibil. Modul dezorganizat in care
aceste insecte bat din aripi nu le-ar permite, teoretic, sa zboare. Zborul albinei
consta dintr-o serie de batai scurte din aripi combinate cu o rotire a aripilor in
momentul in care albina schimba directia. Acest lucru se realizeaza la viteze foarte
mari.

6. Ce determina genul albinelor?

Conform ultimelor cercetari realizate in domeniu, raspunsul sa gaseste intr-o forma


unica de determinare sexuala genetica; albinele femele sunt purtatoare a doua gene
sexuale usor diferite: una de la mama si alta de la tatal lor, care lucrand impreuna
determina dezvoltarea femelei; ouale de albine nefertilizate poarta doar gena mamei,
ceea ce determina dezvoltarea masculilor

7. Pot albinele sa te intepe dupa ce mor?

Acul albinelor are un fel de bulb care continua sa pompeze venin chiar si dupa ce
albina moare; in cazul in care accidental ati calcat pe o albina moarta de putin timp
atunci exista riscul sa fiti intepati

8. Cum isi curata albinele stupul?

Aceasta este prima munca oficiala a albinelor.Imediat dupa ce au iesit din celula se
spala; in acest timp li se usuca aripioarele. Munca de a curata celulele este grea si de
aceea, inainte de a se apuca de curatat, ele iau un strop de miere pentru a avea
energie si putin polen pentru a i se intari muschii.

9. Ce legatura exista intre existenta albinelor si cea a oamenilor?

Albinele polenizeaza florile, fara albine plantele nu ar fi capabile sa se reproduca iar


omenirea nu ar avea ce manca.

10. De ce se vinde mierea in ursuleti de plastic si nu in albine de plastic?

Deoarece si ursii manaca miere. Oamenii s-au obisnuit sa asocieze ursii cu mierea.

11. Din ce este compusa mierea?

In componenta mierii de albine intra urmatoarele: enzime, flavoane, flavonoide,


vitaminele B1, B2, B6 si B12, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici,
dextrina, compusi ai azotului, adica un total de 435 de substante.

12. Ce tip de albine sunt cunoscute ca si albinele ucigase?

Aceste albine mai sunt cunoscute si sub denumirea de albine africanizate. Chiar daca
albinele africane sunt agresive ele sunt foarte bune producatoare de miere. Albinele
semi-domesticite sunt mai docile dar nu sunt producatoare atat de bune. Din aceasta
cauza oamenii de stiinta au decis sa incruciseze cele doua tipuri ca sa obtine un tip
de albina care sa fie si docila si buna producatoare de miere. Din pacate a rezultat o
albina foarte agresiva care produce foarte putina miere. Veninul lor nu este mai
otravitor decat al altor albine, dar au obiceiul de a ataca in masa si de a-si urmari
victima pe distante foarte lungi. De aici deriva denumirea de albine ucigase.

13. Cand mor trantorii?

Trantorii nu culeg nectar, nu produc miere, nu curata stupul si nici nu il pazesc.


Scopul lor este acela de a se imperechea cu matca. La fel cum albinele lucratoare
mor dupa ce inteapa la fel si trantorul moare dupa ce se imperecheaza. Organele
sale genitale raman in corpul matcii.

14. Cat de mult pot trai albinele fara apa?

Albinele pot trai destul de mult fara apa deoarece in stup umezeala este destul de
ridicata.

15. Cand sunt albinele extreme de furioase?

Albinele sunt extrem de furioase atunci cand le este deranjat stupul. Din aceasta
cauza chiar si apicultorii experimentati poarte costume speciale cand lucreaza la
stupi. Trebuie stiut ca albinele devin agitate si cand vremea este una nefavorabila.

16. Care este dinstanta minima la care ar trebui sa fie amplasat un stup fata
de casa?

Nu exista o distanta standard.

17. Daca ar disparea toate albinele de pe suprafata pamantului care ar fi


consecintele pentru omenire?

Se spune ca omenirea s-ar stinge in 5 ani daca albinele ar disparea. Albinele sunt
principali polenizatori ai plantelor si in absenta lor, florile nu s-ar mai putea poleniza
si drept urmare nu s-ar mai realiza productia agricola.

18. Este importanta culoarea florii pentru albine?

Albinele nu vad culoarea florii, ci imaginea ultravioleta a florii, acesta fiind lucrul care
la atrage la o floare.

19. Cum si de ce fac albinele miere?

Albinele utilizeza nectarul pentru a produce miere. Nectarul are in compozitie apa in
proportie de 80%, la care se adauga unele zaharuri. Pentru a sorbi nectarul unei flori
albinele il sug cu ajutorul unei trompe, nectarul fiind apoi depozitat in stomacul lor.
Albinele au de fapt doua stomacuri. Unul care il folosesc pentru a depozita mierea si
stomacul utilizat pentru a produce digestia. Stomacul in care se depoziteaza mierea
are o capacitate de pana la 70 mg si cand este plin cantareste aproape la fel de mult
ca insasi albina.
Albinele se intorc la stup si dau nectarul albinelor lucratoare. Albinele lucratoare iau
nectarul din stomacul celor colectoare tot cu ajutorul trompei. Apoi albinele mesteca
nectarul aproximativ o ora. In acest timp enzimele din corpul albinei transforma
zaharurile complexe existente in nectar in zaharuri simple, astfel incat acesta devine
mai usor de digerat si mai putin sensibil la diverse bacterii atunci cand este depozitat
in fagure. Apoi albine depun nectarul in faguri, unde apa se evapora, rezultand un
sirop mai gros.
Albinele isi misca aripile pentru a determina uscarea rapida a nectarului. Cand
mierea are toate calitatile necesare, albinele inchid celula fagurelui cu un capacel de
ceara. Mierea se depoziteaza pana in momentul in care este mancata.

20. Ce se intampla cand intr-un stup sunt doua matci?

Intr-un stup nu ar trebui sa fie niciodata doua matci.


O noua regina este "fabricata" sa zicem de catre albinele lucratoare atunci cand
matca existenta este prea batrana sau moarta sau cand sunt prea multe albine intr-
un stup si o parte din ele trebuie sa roiasca. Asadar cand apare noua matca, o parte
din albinele lucratoare roiesc cu aceasta pentru a forma un nou "camin". Larve de
matci sunt hranite cu un anumit tip de laptisor de matca pentru a da noii "regine"
capacitatea de a depune oua.
Intotdeauna albinele au grija sa fie mai multe larve de matci, astfel asigurandu-se ca
cel putin una va reusi sa se dezvolte. Prima larva care reuseste sa iase din adapostul
sau le inteapa si omoara pe celelate care sunt inca in faza de cocon. Astfel se asigura
ca nu va mai aparea o noua matca in stup.

21. Cat de reprede zboara albinele?

Albinele pot sa zboare cu pana la 90 km/h.

22. Cand roiesc albinele?

Supraaglomerarea stupului reprezinta factorul principal care determina roirea


albinelor. O matca batrana sau o iarna blanda pot deasemenea determina albinele sa
roiasca. Un bun apicultor poate impiedica albinele sa roiasca.

23. Cum ne dam seama daca mierea pe care am cumparat-o este curata?

Mierea lichida este o miere tratata chimic. Mierea naturala se cristalizeaza usor.
Mierea naturala are cristale fine care se topesc repede in gura, pe cand cea falsificata
cu zahar are cristale care se topesc mai greu. Mierea falsificata este foarte dulce iar
daca are un gust de caramel, inseamna ca a fost incalzita direct pe flacara. Mierea se
mai inmulteste si cu glicerina.
Calitatea mierii poate fi testata cu ajutorul unei lingurite: se introduce lingurita in
borcan si se ridica- daca miere curge continuu este naturala iar daca se intrerupe si
curge sub forma de picaturi inseamna ca a fost falsificata.

24. Cum comunica albinele?

Albinele pot comunica prin asa numitele "dansuri". Acesta sunt utilizate de catre
albinele cercetase pentru a le informa pe culegatoare cu privire la locul unde se afla
sursa de nectar.
Prin vibratii sonore si miscari ale corpului ele exprima distanta, directia, timpul
necesar pentru a ajunge la locul respectiv si chiar si concentratia de zahar a
polenului. Matca anunta printr-un "cantec" iesirea din celula. Ea este cea care
transimite tuturor albinelor din stup anumite trasaturi genetice personale.

25. Sunt viespile capabile sa produca miere?

Nu, doar albinele produc miere.

Curiozitati despre albine

Curiozitati albine

Stiati ca...........

1. Albinele produc propolis. Mai intai colecteaza rasina de la diverse plante si copaci
cu ajutorul maxilarului inferior, apoi produc propolisul amestecand saliva lor cu
rasina colectata. Propolisul este transportat la stup in niste saculeti speciali care se
afla lacalizati pe picioarele lor.

2. Atunci cand albinele gasesc in stupul lor un soarece sau orice alt intrus, murdarie
pe care nu o pot transporta in afara stupului, il imbalsameaza cu ajutorul unei
substante numite propolis, pentru a preveni producerea de bacterii si imbolnavirea
albinelor din stup; este greu de crezut dar propolisul este un material anti-bacterian,
adica distruge bacteriile?

3. Este nevoie de 2 milioane de flori pentru a produce un singur borcan de miere?

4. O albina lucratoare produce in medie 1/12 lingurite de miere in intreaga sa viata?

5. Albinele comunica intre ele cu ajutorul dansului, albinele putand intelege miscarile
chiar daca afara este intuneric bezna ?

6. O matca poate depune pana la 3000 de oua intr-o zi, adica 175-200 de oua intr-
un singur an ?

7. Un singur stup poate adaposti pana la 80.000 de albine- o matca, cateva sute de
trantori iar restul este reprezentat de albine lucratoare?
8. Cand Alexandru cel Mare a murit, corpul sau a fost dus inapoi in Grecia intr-un
sicriu de aur umplut cu miere?

9. Albinele au un fel de banda magnetica in jurul creierului care le ajuta sa se


ghideze atunci cand zboara?

10. Utilizarea mierii si a altor produse apicole in scopuri terapeutice poarta numele
de apiterapie?

Apicultura pentru copii

Descopera lumea albinelor!

Copii pot sa inceapa practicarea apiculturii la aproximativ 9 ani. Cel mai important
lucru este acela ca micutii sa fie echipati corespunzator de cate ori lucreaza in
preajma albinelor.

Deasemenea, copii trebuie sa aiba grija la albinele moarte deoarece si acestea pot
intepa. Este bine sa aveti la indemana antialergice in cazul unei intepaturi.

Ce pot face copii cu albinele?

Pentru inceput este important sa li se ofere copiilor de citit carti despre apicultura.
Bineinteles acestea trebuie sa fie scrise intr-un limbaj simplu, nepretentios, lipsit de
termeni stiintifici si daca se poate sa aiba multe imagini.

Copii trebuie sa stie cum sa desfasoara viata intr-un stup, ce rol au matca si trantorii
si care sunt atributiile unei albine lucratoare. Ei trebuie sa cunoasca nu doar
anatomia albinei dar si felul in care este construit un stup.
Asadar o buna activitate practica ar fi construirea unui stup. Copii pot invata cum sa
asambleze partile unui stup sau cum sa faca rame.

Lumea albinelor pe intelesul copiilor

Cred ca nu este copil care sa nu fi auzit de Winnie the Pooh. Ursuletul cel lacom care
a incercat sa fure mierea dintr-un stup de albine. Desi Winnie este un poznas si un
dragut, copii nu ar trebuie sa ii urmeze exemplu si sa fure mierea albinelor. Albinele
au si ele o lume a lor, pe care fiecare trebuie sa o cunoasca si sa o repecte.

Dupa cum toti copiii stiu Winnie the Pooh a incercat sa fure mierea unor albine a
caror stup se gasea in varful unui copac. Acesta este de fapt locul din natura unde
albine care traiesc in Europa isi construiesc stupul. Un copac cu scorbura ofera un loc
uscat, intunecat cu un acoperis din lemn, unde albinele isi pot fixa fagurii. Astfel ele
sunt protejate de soare si de ploaie. Scorbura le ofera si ventilatie desi albinele nu
prea au nevoie de aceasta deoarece au un sistem propriu de "aer conditionat" care
este foarte eficient. Intrarea in stup este destul de mica. Astfel, le este mult mai usor
albinelor care pazesc stupul sa il apere de viespi sau de albinele straine care vor sa
fure mierea. Albinele au nevoie de apa primavara pentru a dilua rezervele de miere
iat vara pentru a racori stupul.

Stup de albine salbatice

Apicultorul (persoana care se ocupa cu cresterea albinelor) incearca sa ofera aceste


conditii albinelor in stupurile de lemn construite de oameni. Totusi in aceste stupuri
albinele au unele restrictii, care insa il ajuta pe apicultor sa colecteze mierea fara a
face rau albinelor.
Stupi artificiali

Toti copiii stiu ca albinele produc mierea. Din pacate multi copii nu stiu cat de mult
tebuie sa lucreze o albina ca sa produca mierea. Si mai putini stiu ca albina este o
insecta deosebit de inteligenta.

Intr-un stup se gaseste o regina, cateva sute de masculi numit trantori si cateva mii
de albine femele infertile numite albine lucratoare. Numarul total al albinelor dintr-un
stup este de aproximativ 80.000. Albinele lucratoare fac toate treburile intr-un stup.
Printre activitatile lor se numara: construirea fagurilor, curatarea si protejarea
stupului, harnirea reginei si a trantorilor, ingrijirea larvelor si hranirea lor cu laptisor
de matca, polen, si miere, construirea de celule in care regina depune ouale,
curatarea acestor celule, mentinerea caldurii si a umezelii in stup, colectarea de
polen, nectar si apa.

Haide-ti acum sa vedem ce fel de viata duce o albina lucratoare

O albina lucratoare traieste intre 4 si 6 saptamani. Timp de trei saptamani de la


nasterea sa, ea locuieste in interiorul stupului. Prima sa indatorire este aceea de a
avea grija de larve, pe care trebuie sa le hraneasca cu polenul si mierea pe care le ia
din depozite.

Cand albina lucratoare implineste 12 zile se activeaza in corpul ei glandele care


produc ceara. Ceara este foarte importanta pentru albine deoarece cu ajutorul ei, ele
construiesc fagurii de miere. Dupa cum vedeti in poza, fagurii sunt facuti din mici
hexagoane. Intrebarea este cum pot face albinele aceste hexagoane atat de perfect
fara ajutorul unui liniar. Oamenii nu pot nici macar desena ,sa nu mai vorbim
construi astfel de hexagoane fara ajutorul diverselor aparate si calcule complicate.
Totusi o albina in varsta de doar 12 zile poate construi un fagure perfect. Mai mult
face acest lucru fara ajutorul vre-unui instrument.

Albinele incep sa construiasca hexagoanele din partile laterale si se intalnesc in


mijloc. Poate ati observat ca toti faguri au aceeasi inaltime. Ma intreb cum poate
oare albinele sa duca la capat o astfel de lucrare pe care nici macar oamenii nu pot.
Aceasta este unul din multele mistere ale naturii.

Responsabilitatile unei albine lucratoare nu se termina aici. Pana la varsta de trei


saptamani o albina lucratoare are ca sarcini depozitarea laptisorului de matca si a
polenului in faguri, curatirea stupului si aruncarea in afara stupului a gunoiului si a
albinelor moarte. In ultima etapa a acestor trei saptamani albina are rolul de a
proteja stupul de dusmani. Cand cele trei saptamani sunt terminate albina este
suficient de dezvoltata incat sa paraseasca stupul si sa plece in colectare de polen si
apa.

Albina lucratoare se epuizeaza complet dupa inca doua-trei saptamani de


lucru si moare.

In timpul scurtei lor vieti, albina lucratoare lucreaza aproape non-stop. Trebuie stiut
ca nimeni nu le invata pe albine ce au de facut. Incep sa lucrez de indata ce se nasc.
Ganditi-va cum ar fi daca un nou-nascut s-ar ridica din patul sau, si-ar face patul, s-
ar spala si apoi ar avea grija de ceilalti bebelusi. Este ceva imposibil nu-i asa? Totusi
albinele sunt capabile de asa ceva, acesta fiind rezultatul unor mii de ani de
evolutie.

Albinele care danseaza

Va spus cineva vreodata ca albinele danseaza? Unele albine cauta o sursa de


mancara in afara stupului. Dupa ce zboara toata ziua, isi gasesc propria sursa de
hrana si apoi iau cat de mult laptisor de matca pot si se intorc la stup. Mai este mult
laptisor de matca la sursa dar albina nu il poate colecta singura fara ajutorul
celorlalte albine. Albina cercetasa tine minte unde se afla sursa de hrana si apoi se
intoarce repede la stup pentru a aduce si alte albine. Albina incepe sa se miste in
fata stupului, miscarile sale avand forma cifrei opt. Albina se intoarce si isi scutura
abdomenul in directia stupului e cate ori este necesar pentru a le informa pe celelalte
albine cu privire la distanta la care se afla sursa de hrana. La sfarsitul acestui dans
albinele inteleg unde se afla noua sursa de hrana, asa ca parasesc stupul in graba
pentru a colecta polenul necesar.

Profesori si elevi

Teste pentru acasa si la clasa despre albine

20 de intrebari simple despre apicultura

Intrebari simple pentru a stabili cunostintele despre albine si apicultura pe care le


poseda un copil de 10 ani. Raspunsurile s-ar putea sa varieze intr-o anumita masura
in functie de tipul de albine existent in regiunea geografica in care locuiti.
1. Cand ai vazut ultima data o albina?
Orice raspuns este corect.
2. Ce culoare avea albina?
Albinele care traiesc in Irlanda sunt de obicei maro-inchis sau negre. Albinele Italiene
au si anumite nuante de galben sau portocaliu in coloritul lor.

3. Cate picioare are o albina?


Sase - priveste diagrama
4. Cate aripi are o albina?
Albinele au o aripa frontala si una posterioara pe fiecare parte a corpului lor. Cand
albina zboara, cele doua aripi se unesc dupa cum se poate observa in diagrama.

5. Unde locuiesc albinele?


In stup atunci cand sa afla in grija oamenilor (mai demult stupul era facut din paie
dar acum sunt construite din lemn). Albinele salbatice locuiesc in scorburile copacilor
sau gaurile din pereti.

6. In care anotimp al anului exista posibilitatea de a intalni cel mai mare


numar de albine?
Vara

7. Spunem ca albinele fac bazzzzzzzzzzzzzz. Cum produc ele acel sunet?


Prin miscarea rapida a aripilor, in jur de 200/250 de ori pe secunda.

8. De unde isi iau albinele mancarea?


De la flori si de la plante.

9. Cum obtin aceasta mancare?


Culegand nectarul care se gaseste in flori.

10. Au albinele dusmani?


Da

11. Daca crezi ca au ai putea sa ii numesti?


Pasari, viespi, animale mici si cateodata oamenii.

12. Cat credeti ca poate sa traiasca o albina?


Matca poate sa traiasca pana la 5 ani. Masculul care este numit trantor traieste
cateva luni. Femela sau albina lucratoare, traieste cam sase saptamani pe timp de
vara dar pana la sase luni pe timp de iarna. Cele trei tipuri de albine sunt
reprezentate in diagrama.

13. De ce unii oameni se tem de albine?


Deoarece le este teama de intepaturi.

14. Te temi de albine?


Raspunde cu da sau nu in functie de caz.

15. Crezi ca albinele sunt de folos pentru oameni?


Da albinele sunt foarte valoroase. Ele polenizeaza multe plante. Unii oameni de
stiinta cred ca daca albinele ar disparea de pe suprafata pamantului oamenii ar
disparea si ei in aproximativ 100 de ani.

16. Cum reusesc sa supravietuiasca albinele pe timp de iarna?


Albinele se strang ghem pentru a-si tine de cald. Ele nici nu dorm nici nuj hiberneaza
dupa cum cred unii oameni.

17. Albinele si viespile fac parte din aceeasi familie?


Nu. Albinele fac parte din familia Apis iar viespile fac parte din familia Vespa.

18. In ce luni ale anului avem cele mai mari sanse sa vedem viespi?
In lunile August si Septembrie.

19. Sunt bondari mai mari, mai mici sau de aceeasi marime ca si albinele?
De regula bondariinpe care ii vedem sunt mai mari decat albinele- dar exista si
diferite tipuri de bondari dupa cum exista si diferite tipuri de albine

Intrebarile copiilor despre apicultura


Intrebarile urmatoare au fost formulate de catre elevi de scoala primara. Cele 78 de
intrebari au fost colectate si grupate. In prealabil elevilor li s-au explicat anumiti
termeni pentru a intelege despre ce anume este discutia.
Termenii explicati au fost:
Specie- un alt cuvant ce este utilizat pentru a desemna familia careia ii apartine
albina Casta- se refera la masculul, femela sau regina speciei sasu familiei respective
Colonie- grupul sau familia de albine care locuiesc impreuna intr-un stup sau cuib
Ghem- se refera la toate albinele care se strang unan alta pe timp de iarna pentru a-
si tine de cald In functie de raspunsuri, intrebarile au fost generalizate si grupate in
urmatoarele categorii

1. Activitati de facut in clasa


2. Despre albine
3. Despre stupi
4. Despre matca
5. Despre miere
6. Despre polen
7. Intepatura de albina
8. Intrebari capcana

Respectati Albinele - copiii pot fi tentati sa se joace in jurul stupilor sau sa infiga
diverse obiecte in stupi. Pe langa faptul ca pericolele sunt mai mult decat evidente,
copiii trebuie invatati ca insectele sunt fragile si vulnerabile si au dreptul sa isi
construiasca casa in pace

Fii cu ochii in patru dar fii si calm in acelasi timp- cea mai buna metoda de a mentine
in siguranta atat copiii cat si albinele este aceea de a-i invata pe cei mici despre
mediul inconjurator. Spuneti-le sa fie atenti daca umbla desculti si explicati-le ca
albinele pot fi atrase de parfumuri puternice sau de zahar. Masculii de albine care nu
sunt dotati cu ace se pot comporta intr-un mod agresiv dar sunt inofensivi. ei au
ochii mai mari decat cei ai femelelor, nu sunt acoperiti de polen si le lipsesc dungile
preminente de pe abdomen.

Informati-va cu privire la miere- copiilor le place gustul dulce si bogat al mierii. Este
mult mai bine pentru ei sa consume miere decat zahar deoarece aceasta contine
vitamine. Oferindu-le miere de pe piata locala ajutati la dezvoltarea pietii locale de
miere. Fiti atenti totusi ca de multe ori mierea contine endosfere botulinice care pot
deveni active in stomacul copiilor sub 12 ani, de vreme ce acestora le lipsesc acizii
stomacali.
Faceti rezerva de apa- precum majoritatea creaturilor vii, albinele au nevoie de apa.
Sursele de apa umbroasa sunt cele mai bune. Adauga proprietatii tale o fantana sau
un mic iaz si ofera-i copilului tau oportunitatea sa priveasca viata salbatica in
actiune, Sarcina de a umple bazinul cu apa este una simpla si poate fi data in seama
celui mai tanar membru al familiei, care va invata responsabilitatea precum si
conexiunea cu natura.

Salvati albinele- este putin probabil ca multi dintre noi sa isi inconjure proprietatea
cu stupi. dar sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a ajuta albinele
Renuntati la pesticidele si fertilizatorii pentru peluza- multe din chimicalele utilizte
pentru peluze si gradini sunt letale pentru albine, in timp ce altele pot sa le slabeasca
sistemul imunitar, permitandu-le parazitilor, bolilor si altor inamici sa le nimiceasca.
Asadar optati pentru fertilizatori organici, naturali si controlati biologic.
Cultivati plante care atrag albinele- asa cum multe plante au nevoie de albine pentru
polenizare, albinele au nevoie de plante pentru nectar si polen. dar nu tot ce este
verde este si bun. De fapt albinele tind sa fie atrase de flori de culoare albastra, mov
sau galbena. Cercetarile au aratat ca gradinile care au mai mult de 10 plante
atragatoare pentru albine primesc cei maimulti vizitatori.
Lasati buruienile sa creasca- multe buruieni obisnuite precum trifoiul sunt foarte
atragatoare pentru albine.

Despre albine

1. Cate tipuri de albine exista?

2. Exista diferite tipuri de familii de albine; puteti numi patru din aceste
tipuri?

3. Cun poti face diferenta dintre diferitele tipuri de albine?

4. Este albina lucratoare mascul, dfemela sau un amestec intre cele doua?

5. De ce colecteaza albinele femele adulte polen?

6. De ce este trantorul lenes?

7. De unde vin albinele?

8. Sunt albine peste tot in lume?

9. In cate tari sunt albine?

10. Cate albine sunt intr-un stup?

11. Reusesc albinele sa traiasca si pe timp de iarna?

12. Mor multe albine pe timp de iarna?

Raspunsuri
1 si 2 - Da exista diferite familii/ specii de albine
-albine solitare
-albine producatoare de miere
-bondari

3 si 4 - Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine

Albina lucratoare are o lungime de aproximativ 13 mm (cap, torace si abdomen)


Trantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are
aripi puternice Regina are aproximativ 18 mm lungime si este destul de slaba avand
un abdomen care este bine conturat
Pentru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine- studiati diagrama
Albina lucratoare este cu siguranta femela

5. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care
este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine

6. Spunem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze


polen, nectar, apa sau propolis.
Propolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul
stupului. Ele il obtin din rasina copacilor. Totusi trantorii nu sunt complet inutili,
deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii. totusi principalul rol al
trantorilor este acela de a se imperechea cu matca.

7. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele- Sf. Caterina a presupus ca


acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu. Albinele au exista pe pamant cu milioane
de ani inainte de aparitia omului.

8. si 9. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume- sunt peste tot in
Asia, Europa, Africa, America, Australia si Noua Zeelanda

10. In perioada de varf a verii pot sa fie intre 40000 si 60000 albine intr-un stup.
numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa
afla in stup in luna Ianuarie - aproximativ 100000

11 si 12. Albine raman in viata pe perioada iernii. Unele colonii pot muri mai ales
daca nu sunt ingrijite cum trebuie in perioada de toamna. De asemeea albinele sunt
extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul, asa ca daca merg afara intr-o zi
racoroasa, pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. Ele ar
putea muri din cauza frigului.

Intrebari despre stupi

1. Cum isi fac albinele stupul?

2. Cum isi fac albinele si viespiile stupul?

3. Ce utilizeaza albinele pentru a construi stupul?

4. Din ce este format un stup?


5. Cum se formeaza noii stupi?

6. Cum decid albinele unde sa construiasca stupul?

7. De ce albinele sunt negru cu galben?

8. Cat de departe poate calatori o albina?

9. Pot albinele sa zboare cu spatele?

10. De unde stiu oamenii de stiinta ca albinele nu pot vedea culoarea rosie ?

11. Ce fel de munca fac albinenle dealungul intregului an?

12. Face bondarul aceeasi munca ca si albina?

13. Pentru ce isi utilizxeaza albinele picioarele de vreme ce pot zbura?

Raspunsuri

1 Trebuie sa ne amintim ca stupul este facut de om.lemnul este taiat in scanduri de


diferite lungimi care apoi sunt asamblate intr-un tip de cutie.La ora actuala exista
mai multe tipuri de stupi.

2,3,5 In salbaticie albinele isi formeaza propria casa ce poate fi sub forma unui cuib
amplasat aproape oriunde.De obicei ele aleg un loc cu o intrare mica pentru a tine
hotii la distanta.De obicei aleg locurilr umbroase pentru ca o mare paree a vietii lor
se desfasoara in intuneric.Cand aleg un loc si intra in el incep sa construiasca celule
de ceara care este produsa de catre propriul corp.Celule sunt pentru puiet stocarea
mierii.

6 Albinele sunt cidate si minunate.Noi oamenii avem constructori si arhitecti care sa


ne planifice casele.O colonie are un anumit numar de albine numite cercetasi care
zboara si cauta un camin iar in momentul in care il gasesc ele vin si ii cauta pe
ceilalti.

7 Nu pot sa explic de ce unele albine sunt mai galbene sau mai negre decat
altele.ganditi-va asa: oamenii din Romania au pilea alba, oamenii din Africa sunt
negrii cei din India au pielea maro inchis,etc. Acelasi lucru este valabil pentru alibne.
Culoarea este diferita in functie de climat.

8 Albinele pot calatori pe distante destul de mari-ele pot calatori la nord ,sud est
vest de casa lor pe distanta de kilometrii si totusi reusesc sa isi croiasca drum inapoi
la locul de unde au pornit.

9 Albinele pot zbura sus ,jos se pot intoarce in orice directie dar nu pot zbura cu
spatele.

10 Prin realizarea a numeroase experimente oamenii de stiinta au descoperit ca


albinele nu pot vedea culoarea rosie. Un barbat numit Von Vrisch a facut
experimente cu hartii colorate si parfum
11 O colonie de albine este precum o gospodarie bine organizata,in care toti copii au
rolul lor de indeplinit.Intr-o colonie exista albine care fac curatenie, albine care
hranesc puietul, si albine care examineaza pe orcine care vin la intrarea in stup,
albinele care transporta afara din stup albinele moarte,etc

12 Nu

13 Da albinele isi folosesc picioarele destul de mult mai ales pentru a colecta si
strange polen.albina lucratoare are un element special numit cos de polen care este
localizat pe cea de-a treia pereche de picioare.

Despre matca

Intrebari despre matca

1. De unde si-a primit numele matca?

2. Cum este aleasa o regina?

3. Cum aleg albinele o regina?

4. Cum fac albinele diferenta intre o fregina si o albina normala?

5. De unde stiu albinele cine este noua regina?

6. De ce este regina mai importanta decat masculul albinal?

7. Cand o noua regina se naste cum stie regina batrana, cum sa paraseasca
stupul?

Raspunsuri

1 Regina este cosiderata ca fiind cea mai importanta albina din colonie.Cu mult timp
in urma oamenii credeau ca o familie este condusa de un rege,In perioada respectiva
ei nu stiau ca conducatorii depuneau oua dar de cand oamenii de stinta au descoperit
acest lucru conducatorul este numit regina

2 si 3 Familia este cea care decide care albina va fi regina.Cand ouale sunt depuse
albinele aleg pe cel mai bun si il hranesc inrt-un mod mai special asfel incat din oul
respectiv se va dezvolta urmatotea regina.

4 si 5 Abinele nu au nici o problema in a face diferenta intre regina lor si celalalte


albine.Regina are un corp mai lung decat toate celalalte albine,dar nu este acesta
motivul real dupa care celalalte albine o recunosc.Corpul ei este acoperit cu o
substanta pe care albinele o ling sI apoi o trec de la una la alta.aceasta substanta
este numita substanta reginei si intradevar controleaza alinele.O ajuta pe regina sa
conduca colonia.
6 Regina este in mod normal singura albina care depune oua.Atunci cand lucrurile
merg rau intr-o colonie oalbina lucratoare poate depune oua.Regia ete foarte
importanta si devreme ce ea depune ouale ea este cea responsabila pentru
urmatoarea generatie de tinere albine si din martie pana in iunie ea poate
depune1000 de oua pe zi.Albina mascul adica trantorul are ca rol principal
imperecherea cu regina.

7 Cand o noua regina iese din larva vechea regina si alineaza un sir de albine si ele
pleaca cu ea ca sa gaseasca o noua casa-acest lucru este numit roire.noua casa
poate fi intr-un copac,sub un acoperis sau intr-un stup gol.Dupa aceasta noua regina
este conducatoarea coloniei originale.Viata si munca continua pana cand albinele se
decid din nou sa isi schimbe regina.

Despre miere

Intrebari legate de miere

1. Este adevarat ca albinele fac miere din flori?

2. Cum fac albinele mierea?

3. Cum se face mierea?

4. Cat timp le ia albinelor ca sa faca mirea?

5. Cat timp le trebuie albinelor ca sa gaseasca substanta necesara pentru a


face mierea?

Raspunsuri

1 Da, este adevarat ca albinele fac miere din flori.

2,3 Ele colecteaza nectar de la fori si plante, il sug cu ajutorul trompelor si il duc
inapoi in colonie. O albina are un al doielea stomac care este numit sacul cu miere si
cand o albina suge nectarul ea il depoziteaza in sacul cu mire pana cand ajuge acasa.
Cat timp este in sacul cu miere vitaminele sunt adaugate nectarului. In stup alte
albine lucreaza la nectar si ele evaporeaza orice surplus existent in el si apoi il depun
in celule pentru depozitare.

4 Daca temperatura este corecta necatrul va fi transformat in miere in cateva zile.

5 Albinelor nu le ia prea mult timp ca sa gaseasca substanta necesara pentru a face


miere. Albinele au un simt al mirosului foare dezvoltat si au un ochi cu mii de fatete
astfel incat ele isi pot gasi mancarea foarte rapid, in doar cateva minute.

Despre polen
Intrebari legate de polen,nectar,polenizare

1. Ce beau albinele?

2. Beau albinele apa?

3. Cum ajunge nectarul in flori?

4. Cum au aflat albinele ca din nectar se face miere?

5. Din ce fel de flori colecteaza albinele nectar si polen?

6. Cum duc albinele nectarul inapoi la stup?

7. De ce depind albinele de polen?

Raspunsuri

1 si 2 Da albinele beau si ele mai ales multa apa calda. Ele beau orice fel de apa
care le vine in cale chiar si picaturi care ne cad de pe haine.
Un lucru deosebit este faptul ca o persoana le poate dresa ca sa vina sa bea apa intr-
un loc special amenajat. Eu am o galeata speciala cu un robinet pe care albinele o
pot utiliza pentru a obtine toata apa pe care o doresc. Albinele se pot ineca in apa
daca nu au ceva de care sa se tina. Avand un robinet care curge procesul de inecare
nu se poate produce.

3 si 4 Nectarul din flori este o parte a planului lui D-zeu. El ne-a dat un pamant
minunat si in fiecare zi putem invata de la el.

5 Albinele si florile depind unele de altele. Albinele ajuta la polenizarea florilor prin
raspandirea sau transportul polenului. Realizand aceasta munca au realizat ca pot sa
obtina mancare penru ele in nectarul florilor. De la unele flori albinele pot obtine
nectar si polen iar de la altele pot obtine doar polen sau nectar. Florile simple care au
parfum si sunt de oricare culoare in afara de rosu sunt preferatele lor

6 Acelasi raspuns ca si pentru intrebarea referitoare la necatar

7 Pentru albina polenul reprezinta proteinele iar nectarul carbohidratii adica zaharul
necesar pentru albine

Intepatura de albina

Intrebari legate intepaturi de albine


1. De ce ne inteapa albinele?

2. Care doare mai rau intepatura de albina sau cea de viespe?

3. De ce inteapa albinele mai mult decat viespile?

4. Care intepatura este mai periculoasa cea de viespe sau de albina?

5. Inteapa rau o albina sau o viespe?

6. Ce este mai usor de suportat intepatura unei albine sau a unei viespi?

7. Ce se intampla cu o albina dupa ce te inteapa?

8. Inteapa albinele doar persoanele care le enerveaza sau au si alte motive?

9. Sunt animalele ranite de intepaturile de albine?

10.Cum se cheama substanta care iti intra sub piele atunci cand esti intepat
de o albina?

11. Inteapa albinele mai tare, mai slab sau la fel in alte tari?

12. Exista vre-un medicament ce poate fi luat atunci cand esti intepat de o
albina?

13. Cum se cheama medicamentele care retin otrava?

14. Daca as fi batran si m-ar intepa o albina si nu as sti, as muri?

15. Este usor sa gasesti locul in care te-a intepat albina

Raspunsuri

1 si 8 Albinele inteapa mai ales oamenii care le deranjeaza cuibul.

2,3,4 si 6 Intepatura unei albine este destul de puternica si dureroasa, dar durerea
dureaza doar cateva minute. Intepaturile de albine si de viespi sunt diferite.

7 si 5 Albinele mor dupa ce inteapa, asa ca orice albina poate sa intepe doar odata.
Viespea pe de alta parte poate sa intepe de nenumarate ori. Oricare intepatura poate
fi periculoasa daca persoana este alergica.

9 Da, anumite animale pot fi intepate de albine. Intr-un anumit fel albinele au
preferintele lor. Se pare ca nu le plac cainii si cai dar prefera pisicile.

11 Puterea intepaturii variaza de la o albina la alta, dar situatia este asemanatoare


in toate tarile.

10, 12, 13 Cand o persoana este intepata o anumita substanta numita venin este
pompata in piele si in carne. Acest venin este stocat in ceea ce se cheama sac de
otrava. Are forma unui balon miniatural pe jumatate umplut.

14 Nu va ingrijorati ca veti fi intepati de albine si nu o sa va dati seama.

15 Nu exista nici o problema in a identifica locul in care te-a intepat o albina. Nu


incercati niciodata sa smulgeti acul, ci indepartati-l usor cu unghia.

Intrebari capcana

1. De ce si cum sunt oamenii dusmanii albinelor?

2. De ce sunt unii oameni alergici la albine?

3. Poate o intepatura de albine sa ucida o persoana alergica la intepaturi?

4. De ce unii oameni mor si altii supravietuiesc dupa ce sunt intepati de


albine?

5. Cun poti ucide albinele fara ajutorul spray-iului?

6. Este adevarat ca exista boli care pot ucide albinele?

7. Exista acest tip de boli si in tara noastra?

8. Aceste boli ucid doar albinele producatoare de miere sau toate tipurile de
albine?

Raspunsuri

1. A afirmam ca oamenii sunt sau pot fi dusmanii albinelor este prea mult. Totusi
daca oamenii utilizeaza insecticide asupra culturilor care sunt vizitate de albine, sunt
responsabili pentru moartea acestora. Orice om fie ca este tanar sau mai in varsta si
care deranjeaza un stup atunci cand acesta este strans in ghem de iarna, este
responsabil pentru moartea a 10,000 sau chiar mai multe albine. Animalele ataca de
multe ori pe timp de iarna stupii si ii distrug.

2,3 si 4-Nu se poate explica exact de ce unii oameni sunt alergici la albine si altii nu,
dupa cum nu se poate explica exact de ce unii oameni alergici mor si altii nu. Daca o
persoana suspecteaza ca ar fi alergica la albine atunci ar trebui sa mearga la doctor
pentru a i se face un test, deasemenea exista medicamente pentru persoanele care
sunt alergice la albine.

6. Exista boli care sunt responsabile pentru moartea albinelor. Una dintre acestea se
numeste Varroua.

7. Acestea au ajuns in Romania in 1966. Ele pot fi controlate daca toti facem ceea ce
ar trebui sa facem.

8. Varroua este specifica albinelor.


Toate interactiunile care au loc intre copiii si albine nu se termina in stilul celei din
filmul My Girl in care a jucat M. Culkin. Reactiile alergice la intepaturile de albine sunt
destul de rare si sansele de a fi intepat de o albina sunt destul de mici, iar copiii pot
invata foarte multe de la albine.