Bacteriile

Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice.

Sunt raspandite in mii de specii si in numar colosal de indivizi, pe tot
pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau
moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii).
Aceasta raspandire extraordinara se datoreaza capacitatii bacteriilor de
a se inmulti in timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor
si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie, precumsi a rezistentei
mari la conditiile vitrege de trai. In marea majoritate a cazurilor ele
sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme joaca un rol foarte Important
in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi
descompunerea substantelor organice, pana la mineralizarea acestora.

Bacteriile, cum mai sunt numite si microbi, sunt plante unicelulare

solitare, sau alcatuiesc filamente cenobiale, sau un tal in 3 dimensiuni.

Marimea si forma bacteriilor:

Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor, fiind cuprinse

intre 0,1 – 20 μ. Forma lor este variata, sferica, - numindu-se in acest
caz, coci, in forma de bastonase – purtand numele de bacterium, iar
daca poarte cili se numesc bacili. Mai pot fi in forma de virgula –
vibrioni, sau rasuciti in spirala – spirili. Cocii se pot grupa cate 2
(diplococi) , sau se inlantuiesc in forma unei salbe (streptococi), sau se
dispun in forma unui ciorchine de strugure (stafilococi).

Structura bacteriilor:

Celulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un

continutprotoplasmatic. Membrana este formata din substante pectice
impregnate cu substante hidrocarbonate, hemiceluloza.

De multe ori in jurul celuluei sau a celulelor, citoplasma secreta o

materie gelatinoasa, care inglobeaza bacteriile in colonii sau cenobii.
Acest invelis gelatinos se numeste capsula, si poate avea marimea de
10-1000 de ori mai mare decat a bacteriei.

Citoplasma esteincolora, insa uneori este impregnata cu anumite

substante colorate. Clorofila lipseste.

In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva

de natura hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura
albuminoida – volutina, precum si picaturi de grasime.

Miscarea bacteriilor:

Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de

diferiti

agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu

mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti sau temporari, in
functie de mediul in care se afla. Cilii sunt prelungiri protoplasmatice
ce ies prin sporii membranei.

Nutritia bacteriilor:

Fiind lipsite de pigmentul asmilator clorofilian, ele sunt avizate la

nutritia heterotrofa. Sunt insa si cazuri cand anumite bacterii desi nu
au clorofila sunt totusi autotrofe chimiosintetizante, cum sunt
sulfobacteriile, fermobacteriile si nitrobacteriile.

Inmultirea bacteriilor:

Se face direct prin bipartitie, de aici si denumirea stiintifica de

Schizomycetes a acestei clase. Bipatitia consta in aparitia unui perete
transversal despartitor, formandu-se astfel 2 celule. Aparitia peretelui
incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul celulei.
Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de
conditiile de mediu, ea variad intre cca 20 de minute si 2 ore.pentru
ilustrarea vitezei de diviziune presupunand ca o bacterie de 1-2
microni se divide cu o viteza de 20-30 de minute, se obtin urmatoarele
cifre: dupa 5 ore rezulta 1024 celule; dupa 10 ore 264.144 celule;
dupa 15 ore 265 275 636 celule; dupa 20 de ore 191 miliarde si 6672
milioane de celule, care cantaresc 82 mg; dupa 25 de ore cantaresc 82
gr.; dupa 30 de ore cantaresc 89,2 kg, iar dupa 40 de ore – 18841,6
tone, dupa 70 de ore bacteriile pot de o masa in greutate de 1,4·10¹⁷
tone, adica de cateva ori mai mult decat greutatea organismelor vii pe
suprafata pamantului.