Sunteți pe pagina 1din 15

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

AL MASINII SINCRONE
• masina sincrona poate functiona in regim de
generator, situatie cel mai des intalnita si in regim de
motor
• Pentru producerea energiei electrice, cunoscut fiind
faptul ca reprezinta modalitatea cel mai des intalnita
de a produce energie electrica, in centralele electrice
clasice se intalnesc hidrogeneratoare si
turbogeneratoare.
• Este intalnita si situatia de furnizare a energiei
electrice in lipsa accesului la reteaua sistemului
electro-energetic, situatie in care sunt folosite
grupurile electrogene cu generator sincron
• In componenta autoturismelor sunt intalnite
alternatoarele, generatoare sincrone utilizate pentru
alimentarea consumatorilor locali sau pentru
incarcarea bateriei in timpul mersului
• Generator sincron
• Înfăşurarea de excitaţie, alimentată în curent
continuu, este antrenată de un motor primar la
viteza de sincronism. Câmpul magnetic
învârtitor rotoric care este dat de sistemul
inductor datorat constructiei, excitarii rotorului si
rotirii rotorului intr-o miscare de rotatie, este
constant in timp. Turatia sincrona n1 este
aceiasi cu cea a rotorului.
• Acest camp magnetic produce un flux magnetic
variabil în timp, care înlănţuie spirele fiecărui
circuit de fază a înfăşurării statorului şi induce o
tensiune electromotoare, în fiecare fază cu
frecventa f1  pn1
• Infasurarile de faza statorice sunt identice d.p.d.v.
constructiv si decalate spatial simetric iar tensiunile
electromotoare induse in fiecare infasurare formeaza
un sistem trifazat simetric.
• Daca infasurarea statorica este inchisa pe o
impedanta oarecare infasurarile sunt parcurse de
curenti care au tot frecventa f1.
• In cazul in care este o impedanta trifazata simetrica
atunci sistemul de curenti stabilit in infasurare este un
sistem trifazat simetric si echilibrat.
• Acest sistem de curenti statoric produce un camp
magnetic numit camp magnetic de reactie, un camp
invartitor si sincron cu cel inductor.
f1
n2   n1
p
• Cele doua campuri magnetice invartitoare din
masina se compun si ia nastere campul
magnetic invartitor rezultant si implicit un cuplu
electromagnetic al generatorului sincron, un
cuplu de tip rezistent care se opune cuplului de
antrenare al rotorului.
• Motorul sincron
• Infasurarea statorica este alimentata cu un sistem
trifazat simetric echilibrat de frecventa f1. Curentii care
circula prin fazele statorice produc un camp magnetic
invartitor cu turatia n  f1
1
p
• Rotorul masinii se invarte cu aceiasi turatie n ca a
campului magnetic invartitor statoric. In acest caz
cuplul electromagnetic care se formeaza mentine
sincronismul dintre campul invartitor statoric si campul
magnetic rotoric. In principiul de functionare al
motorului este obligatoriu sa existe sincronismul dintre
turatia rotorului si a campului magnetic invartitor
statoric.
• Motorul sincron functioneaza numai la turatia de
sincronism, nedezvoltand cuplu la pornire. Motorul
sincron trebuie pornit indirect pana la turatia de
sincronism
• Reacţia indusului la generatorul sincron .
• in timpul functionarii masinii sincrone sunt
prezente doua campuri magnetice, campul
magnetic inductor si respectiv campul magnetic
de reactie al indusului.
• Functionarea masinii sincrone in sarcina poate
fi de mai multe feluri: in sarcina rezistiva,
inductiva, capacitiva si mixta.
• Campul magnetic rezultant in intrerfierul masinii
sincrone depinde de toate aceste lucruri astfel
ca intre axa campului magnetic inductor si axa
campului magnetic de reactie apare un defazaj
care contribuie la modificarea campului
magnetic rezultant.
• De-a lungul unui pas polar repartiţia câmpului
magnetic rezultant in generatorul sincron la
funcţionarea normală în sarcină nu reprezinta o
variatie sinusoidala.
• Aceastra variatie deformata a camplui magnetic
se datoreaza variatie intrefierului si fenomenului
de reactie al indusului
• Considerand ca rotorul masinii sincrone este
antrenat de un motor primar care dezvolta un
cuplu activ Ma astfel incat sa capete o viteza
unghiulara constantaΩ , infasurarea de excitatie
parcursa de un curent Ie va produce un camp
magnetic invartitor inductor numit camp
magnetic de excitatie cu expresia:
b0 ( , t )  Bm cos(t  p )
• numarul de perechi de poli ai infasurarii

p

• Ca orice camp magnetic este caracterizat de
flux magnetic de excitatieΦex cu expresia:
ex   m cos(t )
• Acest flux magnetic este sinusoidal de pulsatie
ω si induce in faza considerata ca referinta o
t.e.m. de aceiasi pulsatie defazata cu π/2 in
urma fluxul cu expresia:

e0 (t )  E0 2 cos(t  )
2
• Fazele statorului sunt conectate pe o
impedanta de sarcina sau la o retea de putere
infinita si deci prin infasurarile indusului vor
circula curenti cu expresiile

i1 (t )  I 2 cos(t    )
 2 2
i2 (t )  I 2 cos(t     )
2 34
i3 (t )  I 2 cos(t     )
2 3
• Acest sistem trifazat de curenti va produce un
camp magnetic de reactie a indusului , un
camp magnetic invartitor care are aceiasi viteza
unghiulara Ω cu cea a campului magnetic de
excitatie.
• Compunerea celor daua campuri magnetice se
face in intrefierul masinii si va genera un camp
magnetic rezultant.
• Campul magnetic de excitatie se afla in avans
fata de campul magetic rezultant defazat cu
unghiul δ.
• Reacţia indusului la sarcină rezistiva la masina
sincrona cu rotor cu poli aparenti
• Pentru masina sincrona cu poli aparenti se pot deduce
ecuatiile analog cu mecanismul de decure a ecuatiilor
pentru masina sincrona cu poli inecati.
• In cazul rotorului cu poli aparenti se creaza in masina
sincrona un intrefier neuniform. Acesta este mai mare
in spatiul dintre doi poli consecutivi. Se pot defini doua
solenatii dupa cele doua axe longitudinala si respectiv
transversala care se considera in acceptiunea
imaginată de Blondel.
• Solenaţia indusului Va se descompune în
componentele sale, pe cele două direcţii:
• longitudinală V ad  Va sin 
• transversală
V aq  Va cos 
• Solenatia indusului in intrefier Va va produce
inductia magnetica dependenta de valoarea
solenatiei dar si de poziţia maximului ei în
raport cu cele două axe, longitudinală şi
transversală
• Solenatia rezultanta Vδ este calculata ca suma
geometrică a solenaţiilor de excitaţie Vex şi a
indusului Va
V   V ex  V a
Variaţia inducţiei în cazul
sarcinii rezistive la maşina
sincrona cu poli aparenţi
• Fiecare solenatie produce respectiv fluxurile de
reacţie a indusului Φad şi Φaq care induc în
fazele înfăşurării statorice tensiunile
electromotoare:
E ad   jLad I d   jX ad I d
E aq   jLaq I q   jX aq I q
• Unde Xad şi Xaq sunt reactanţele
corespunzătoare celor două fluxuri de
dispersie.
• La maşina cu poli aparenţi, curba inducţiei în
întrefierul maşinii, creată de
• înfăşurarea de excitaţie are o repartiţie
dreptunghiulară în dreptul polilor şi este nulă în
spaţiul interpolar.
• Variaţia inducţiei bex este prezentata

S-ar putea să vă placă și