2 functic de S Je rotatie al frezei si de sensul avansurilor, supra plane se POF preluera prin doud metode pe gens contrar avansulu (- 5. vansului (fig. 5.2, D)- » ai folosita, dint frezei fiind oe asemenca, calitatea a) in sensul a in sens contrar avansultii este cea coucitai timpul asehierit 1a eforturi progresiv’ 4 fei prelucrate este bunt. 7 se faloseste In degrosare $i 18 fi rezarea pieselor forjate sau ‘turnate, deoa- te natu superficial dur si se wt vmenea asupra piesel, trebaic joasi deoarece, — frezarea rece dint i In cee riveste forta cu mentionat frezarea i sensul avansului este mai avantajoa: fa nest nz, FOrte ajuta la fixarea piesei pe masa masini b. ini-unelte pentru. = tara consol’. : Consola este Un clement construct masinii, Datorita acestui sistem sint cele mai raspindile, — e po! Pentru marirea posibilititiler mise’ i Aceste masini Masinile de freza’ miscdri de avans rectilinii. rotund’, putind sé execute misc’ti jzontal: 1) Magina de frezat viz! pla m in practica fiind cea mai sim| 7 = Utllajul gt tennotos'sbrof-suport a (re race potiy lagar VY ( cute ic MT EA placé de bo26 Fig. 53. Masind de frezat orizo1 ntala. — miscarea de avans longitudin: — miscarea de avan: a de deplasare pe iesei) de frezi frezat moderne, — miscare: ver! apropierii mesei (pi “La masinile de atit prin actionare electric si al unei cutii 2) Masina de frezal orizontale atit ca part esentiald dintre aceste masini ¢ principal, ceea ce are ‘dte] rioare a corpului masini Pentru a se, mari posil tical poate avea 0 constructie spec! — inclinarea in plan vertical, di — deplasarea axiala a arborelui lind a frezei de piesi- Yn cazul in care se urmireste 0 a intregii masini, capul de frezat m deplasare. 3) Masina de frezat v de frezat orizontal’, cu 0 singur cu un anumit unghi in plan ori: 3 se in tru citire i de avansuri, t vertical’. A onstd (fig. 5.4). pilitalile d universald. roti sala 1 si masa de lucru zuta cu un disc gradat pent ri cu ghidaje in lungul cdror rioa in sens sau placa pot fi rotite intr-u al Pivotarea mesei n plan 07 masa se blocheazd Intr-o anumit’ s_ transversal manuala cit $i mecanii i componente cit si pt urmare mot ‘4 deosebir zontal. In acest scop, terpune plac a se deplaseaz’_m Jzontal reprezinta 0 migcare de pozifie. batiu (fig. 5.3) care contine un de actionare electromecanica al relui principal, in prelungirea ne se monteazi un dorn portfrezi, pea asigurarea rigidititii dornului, in pee tea de sus a batiului se afla un bra oe port, pe care se monteazi un la fe sustine dornul. fae Piesa de prelucrat se prinde masa mas nii ce poate aluneca pe ie daje fixate pe consola. eu Principalele miscari ce se cuta de citre parjile Hens sint : a FA miscarea principalé J a arbo- relui_ principal, respectiv a dornului porlfreza ; al IJ, executata de catre masa masinii | IIT, executatd de catre masa : tical a consolei 1V, executata in scopul (miscare de reglare). toate miscarile secundare pot fi obfinute ata, prin jntermediul unui motor montate direct pe consol’. ceasta masini’ este asemanatoare masini ca miscari executate. Deosebirea ul diferit de orientare a arborelui in mod tiva a pirfii supe icarea construc! e ulilizare a masinii capul de frezat ver iala cea cei permite : arborelui principal ; jeci inclinarea permite apropieree principal. ceca cei zat, deci 1a caput de fr rigiditate mare ibilitati suplimentare de u are aceste posi! sti masind este jdenticd cul masina ¢; masa de lucru a maginii se poate intre sania transve™ a pivotanti 2. Aceasta este previr jului de rotire, iar ta partea Supt asa 3 (fig 5-5)- Masa st de obicei cu 45°. Acea! a unghi tul (sigeata QD. regiare : In timpul puerule> 98 — ~-.Larbore principal free ymasd ooh consolé placd de bara Fig. 5.4. Magind de frezat verticala, Fig. 5.5, Masind de frezat uni- versala. Actiona este identi este reprezet acestor masini Pentru mérirea gradului de universalitate al acestei masini ea este dotata frecvent gi cu un cap de frezat vertical detasabil, a cdrei actionare este repre- zentati in figura 5.7. 4) Masini de frezat longitudinal. Aceste masini fac parte din categoria masinilor de freaat far consol. Ele sint utilizate la prelucrarea pieselor mijlocii sau mari, in productia de serie mic: mijlocie sau mare. Prelucrarea se executi cu productivitate ridicata datorita Posibilitatii folosirii simultane a mai multor eapete de frezat (2 pind la 4). Dupi numérul montantilor se deosebese doud tipuri de masini de frezat longitudinal : cu un singur montant si cu doi montanti. rea masini de frezat universala este de tip clectromecanic si clorlalte masini de frezat descrise mai inainte. In figura 5.6 la schema cinematics simplificaté. de aclionare a tuturor brat suport ghiday cap de frezat Sf vertical 7 freza T Fig. 5.6, Schema cinematic simpli- Fig. 5.7. Schema actionarii capului de fieatd a unei iat de frezat : frezat vertical. MCV — arbore p: cipal — migcare Ipald de agchiere 1; 2 — gurub S} — miscare de avans longitudinal 11 ; Si-ca—1-9'= ‘surub ‘Si —rhlgeare. de 24_y2¥AN8 transversal TT ; M~CA—to4' sum $ Sy rilgcare de avans vertical IV. pI M~cas 99