Sunteți pe pagina 1din 78

Ministerul Educatiei, Tineretului si

Sportului

SCOALA POSTLICEALA”OCROTIREA”
CLUJ-NAPOCA

ASISTENTI MEDICALI GENERALISTI

Lucrare de licenta

Coordonator profesor Absolvent


MANASES LUMINITA TANTAU VIRGINIA MARGARETA

CLUJ NAPOCA , 2018


SCOALA POSTLICEALA ’’ OCROTIREA’’

Ingrijirea pacientului
cu
angina pectorala
MOTTO:
´Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste intreaga
societate. Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic.
´
Schopenhauer ´
MOTIVATIE

Parintii mei au lucrat foarte mult,sunt oameni foarte harnici si m-au invatat
ca numai prin munca se culeg roade bogate. Fiind oameni simpli,tot avutul
lor l-au obtinit prin munca fizica bruta . Intr-o zi mohorata de toamna , tata,
carand saci cu roadele culese din gradina, la un moment dat mi-a zis... Nu
mai pot! Adu-mi medicamentele din cutiuta verde de plastic. „ CARE
PASTILE? DAR DE CAND IEI TU PASTILE??? Nu m-au ingrijorat pastilele cat
expresia lui, dar mai mult decat ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult
momentul in cae am constientizat faptul caci parintii mei imbatranesc! Mi-a
spus : Tata nu mai pot!!!

Am imbatranit si ma ajung bolile din urma. „ Nu parintii mei , nu tatal meu!!!


A fost ziua in care am auyit prima data de angina pectorala , si un ciuda
oboselii dupa o zi grea de munca , seara cand am ajuns acasa nu m-am
linistit pana nu am citit tot ce am gasit despre aceasta boala . a fost ziua in
care angina si-a creat un dusman. Si asa am luat hotararea ferma de a
invata , sa stiu tot ce pot face pe viitor sa pot da un sfat competent, pentru a
usura aceasta suferinta.
1

CUPRINS
1. MOTTO
2. MOTIVATIE
3. NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA HENDERSON
4. CLASIFICAREA NEVOILOR DUPA TEORIA LUI MASLOW
5. INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOILOR
FUNDAMENRTALE
6. INIMA
7. CIRCULATIA MICA SI MARE
8. PROPRIETATI FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR
9. ANGINA PECTORALA STABILA
10.SEMNE SI SIMPTOME
11.DIAGNOSTIC
12.TRARTAMENT
13.INGRIJJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU ANGINA
PECTORALA
14.INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE
15.ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI
16.EDUCATIE PENTRU SANATATE
17.PROCESUL DE NURSING
18.ROLUL A.M. I INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA
19.ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
20.PLAN DE INGRIJIRE –GENERAL
21.FISA TEHNICA
22.CAZUL I
23.CAZUL II
24.CAZUL III
25.BIBLIOGRAFIE

2
1.1 Nevoile fundamentale si dimensiunile bio-psiho-sociale, culturale si pirituale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi


fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale si spirituale ale individului.

1.2. Cadrul conceptual al îngrijirilor

a) Conceptul despre om-individ : este o fiinta unica, avaâ nd nevoi biologice, psihologice,
sociale si culturale, o fiinta îân continua schimbare si interactiune cu mediul sau
îânconjurator, o fiinta responsabila, libera capabila de a se adapta.

Conceptia individului dupa Virginia Henderson

“Individul este o entitate bio-psiho-sociala formaâ nd un tot indivizibil (notiuni


privind globalitatea individului).

El are necesitati fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care si


le satisface singur daca se simte bine.

El tinde spre autonomie si satisfacerea necesitatilor sale”.

b) Conceptul privind sanatatea si boala

Dupa O.M.S. definitia sanatatii este: “Sanatatea este o stare de bine fizic, mintal si
social, ce nu consta numai îân absenta bolii sau a infirmitatii”.

Dupa V. Hederson definitia sanatatii este:” Sanatatea este o stare îân care
necesitaTŢ ile sunt satisfacute îân mod autonom, nu se limiteaza la absenta bolii”.Conceptia
despre boala: este ruperea echilibrului, un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica,
psihica, o dificultate sau o inadaptare lao situatie noua, provizorie sau definitiva.

Este un eveniment putaâ nd merge paâ na la respingerea sociala a omului din anturajul
sau.

1.3. Nevoile fundamentale

a) Definitia nevoii fundamentale

Pentru a aplica modul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa stie


ca: o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si
asigura starea de bine, îân apararea fizica si mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt :

1.A respira si a avea o buna circulatie : reprezinta nevoia fiintei umane de a capta
oxigenul din mediul îânconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a
elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

3
2. A bea si a mânca : oricarui organism îâi sunt necesare sa ingerezesi sa
absoarba alimente de buna calitate si îân cantitate suficienta pentru a-si asigura
dezvoltarea, îântretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei
buyne functionari.

3. A elimina : reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de


substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

4. A se misca si a avea o buna postura : esteo necesitate a fiintei vii de a fi îân


miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate de a pastra
diferitele parti ale corpului îântr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.

5. A dormi si a se odihni : este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi


si a se odihni îân bune conditii, timp suficient, astfel îâncaâ t sa-i permita organismului sa
obtina randamentul maxim.

6. A se îâmbraca si dezbraca : este o necesitate proprie individului de a purta


îâmbracaminte adecvata dupa circumstante, temperatura zilei, activitate, pentru a-si
proteja corpul de rigorile climei (frig , caldura, umiditate), permitaâ ndu-i o libertate a
miscarilor.

7. A-si mentine temperatura corpului îân limitele normale : este necesitatea


organisamului de a conserva o temperatura la un grad aproximativ crescut, pentru a-si
mentine starea de bine.

8. A fi curat, îângrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele : sunt o necesitate


pentru a-si mentine o tinuta decenta si piele sanatoasa, asa îâncaâ t aceasta sa-si poata
îândeplini functiile.

9. A evita pericolele : este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata


contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice
sau psihice.

10. A comunica : este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu


semenii sai. Ea pune îân miscare un proces dinamic, verbal si nonverbal, permitaâ nd
persoanelor sa se faca accesibile una alteia, s1 reusasca sa puna îân comun sentimentele,
opiniile, experientele si informatiile.

11. A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia: este


o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi, acte conform formatiei sale, de
bine si de rau, de dreptate, de urmare a unei ideologii.

12. A fi preocupat îân vederea realizarii: este o necesitate a oricarui individ de a


îânfaptui activitati care sa-i permita satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti.

4
13. A se recrea : este o necesitate a fiintei umane de a se deschide, de a se
distra, recurgaâ nd, pentru aceasta, al activitati agreabile, îân scopul obtinerii unei relaxari
fizice si psihice.

14. A îânvata cum sa-si pastreze sanatatea : este acea necesitate a fiintei umane
de a acumula cunostinte, aptitudini si deprinderi pentru modificarea comportamentelor
sale sau adoptarea de noi comportamente, îân scopul mentinerii sau redobaâ ndirii
sanatatii.

Fiecare din aceasta nevoie comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane si
anume :

 Dimensiunea bilogica (biofiziologica) ;

 O dimensiune psihologica ;

 O dimensiune sociologica ;

 O dimensiune spirituala cultural - spirituala

Cele 14 nevoi fundamentale îâmbraca forme variate dupa : individ, starea sa de


sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. Fiecare nevoie prezinta
componente bio-fizico-socio-culturale.

Cele 14 nevoi formeaza un tot : a considera o nevoie facaâ nd abstractie de celelalte


constituie o negatie a « totului » ; a îâncerca sa separi fizicul de psihic este inutil.

Dupa conceptul Virginiei Hederson, scopul ideal a profesiunii de asistenta este


independenta persoanei îân satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

1.4. Clasificarea nevoilor umane dupa teoria lui Maslow

Abraham Maslow, psiholog si umanist american, afirma ca exista cinci categorii


de nevoi umane, ierarhizate îân ordinea prioritatilor, astfel :

1. Nevoi fiziologice ;

2. Nevoia de siguranta ;

3. Nevoia de apartenenta ;

4. Nevoia de recunoastere sociala ;

5. Nevoia de realizare

Dupa aceasta teorie, trebuie sa fie satisfacute îântaâ i nevoile de baza (toate sau cea mai
mare parte) – fiziologice si de securitate – pentru ca persoana sa poata tinde spre
satisfacerea nevoilor de ordin superior – apartenenta, stima, realizarea (depasirea).
Evolutia spre o nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decaâ t atunci caâ nd nevoia
interioara este satisfacuta.

5
6

INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOILOR


Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a
nevoilor sale.

Independenta la Atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si
adult psihologic) prin actiuni pe care le îndeplineste individul însusi (singur), fara ajutorul
unei alte persoane. Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin
actiuni proprii, îndeplinite de persoana însasi.

Dependenta Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a îndeplini singur, fara


ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita nivel acceptabil în satisfacerea
nevoilor astfel încât sa fie independent.

Originea probabila a acesteei dependente este o lipsa de forta (când pacientul nu


poate), lipsa de vointa (când nu vrea), lipsa de cunoastere ( când pacientul nu stie cum
sa actioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale).

Important de retinut :

Notiunea de nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor înseamna ca poate exista un


oarecare grad de insatisfactie fara ca acest lucru sa presupuna o dependenta a
persoanei.

De exemplu: o persoana este independenta daca foloseste într-un mod adecvat, fara
ajutorul unei alte persoane, un aparat, un dispozitiv, o proteza (proteza auditiva,
oculara, dentara, cârja, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care-i permite sa
manifeste o stare de bine – deci este independenta.

Dependenta apare din momentul

Manifestarea de Semn observabil al unei anumite incapacitati a persoanei de a raspunde prin el însusi la
dependenta aceasta nevoie.

Apare una sau mai multe manifestari de dependenta atunci când o nevoie fundamentala
este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate.

Exemplu : incapacitatea unei persoane sa-si protejeze tegumentele poate duce la


roseata sau la leziune = este o manifestare de dependenta fata de aceasta nevoie, sau –
manifestari de dependenta (dificultatea de a auzi, dificultatea de a vorbi, dificultatea de
a vedea, afazie, bâlbâiala, incapacitatea de a percepe prin pipait, incapacitatea de a
vorbi etc) care pot conduce la izolare sociala.

Clasificarea nivelurilor de dependenta

Nivelul de dependenta (indicele de gravitate) al persoanei îngrijite se poate determina dupa


evaluarea functiei de independenta/dependenta a fiecarei nevoi fundamentale, dupa urmatorul tabel :

Tabel de corespondenta a nivelurilor de dependenta

Niveluri de Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4


dependenta
Persoana este Persoana prezinta Persoana prezinta Persoana prezinta
independenta si o dependenta o dependenta o dependenta
autonoma moderata majora totala

Fiecare nevoie fundamentala poate fi încadrata într-una din cele patru categorii.

Totalul de puncte obtinut permite clasificarea pacientilor în patru categorii de dependenta,


astfel :

Clasificarea în patru categorii de dependenta

Persoana independenta : pâna la 14 = nivel 1

Pacient cu dependenta moderata : de la 15 la 28 = nivel 2

Pacient cu dependenta majora : de la 29 la 42 = nivel 3

Pacient cu dependenta totala : de la 43 la 56 = nivel 4

Tipuri de dependenta si nivelul de interventie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al fiintei
umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta :

Potentiala Daca problema de dependenta este posibil sa apara din cauza anumitor
predispozitii, atunci vorbi, de o stare de dependenta potentiala.
În acest caz trebuie planificata o interventie.

Actuala În acelasi timp, daca problema este prezenta, dependenta este actuala.

În acest caz actiunile vor fi corective.

Descrescânda Când dependenta pacientului se reduce este în descrestere.

Rolul asistentei în acest caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul
sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.

Permanenta Daca în ciuda îngrijirilor din partea asistentei problema nu poate fi corectata,
dependenta este atunci permanenta sau cronica (exemplu în paraplegie). Rolul
asistentei este în acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-
l ajuta sa se adapteze în aceste limite.

3. Surse de dificultate

a) Definitie

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol major care
împiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.

b) Cauze

Sursele de dificultate pot fi cauzate de :

Factori de ordin Cuprind toate obstacolele fizice de natura intrinseca (exemplu : o problema
fizic articulara, o paralizie, o problema metabolica, o infectie etc.) sau extrinseca care
cuprind agenti exteriori care în contact cu organismul uman împiedica
functionarea normala (exemplu : o sonda nazo-gastrica sau veziculara care
cauzeaza iritatii etc) ;

Factori de ordin Cuprind sentimente si emotii (tulburari de gândire, anxietate, stre etc.).
psihologic
Manifestarile de dependenta la acest nivel pot afecta toate nevoile (exemplu :
anxietatea poate cauza perturbarea capacitatii de comunicare etc).

Factori de ordin Cuprind problemele generate persoanei în raport cu anturajul sau, cu partenerul
social de viata, cu familia sa, cu prietenii, cu colegii de munca.
- aceste surse de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii (cu repercursiuni
asupra tuturor nevoilor) si pot fi surse de stres, de depresie, de malnutritie etc.

Factori de ordin Aspiratii spirituale, revolta persoanei asupra sensului vietii, întrebari religioase,
spiritual filosofice, limite în practicarea religiei care-i dau persoanei insatisfactii.

- au repercursiuni, mai ales, asupra persoanelor în vârsta sau la muribunzi.

Factori legati de Asistenta poate ajuta pacientul în câstigarea unor cunostinte care sunt necesare
insuficiente pentru a-l ajuta în satisfacerea nevoilor. Astfel sunt necesare informatii pentru:
cunostinte cunoasterea de sine, cunostinte despre sanatate si boala, cunoasterea celorrlate
persoane, cunoasterea mediului social.

INIMA

Configuratia externa

Inima are doua fete:

- o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport cu peretele
anterior al toracelui si cu plaminii:pe fataanterioara se observa arterele si venele mari de la
baza,urechiusele stinga si dreapta si doua santuri( longitudinal anteriorsi atrio-ventricular)
in care se gasesc o parte din vasele coronariene care hranesc muschiul inimii.

- O fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport cu muschiul
diafragmatic pe care sta culcata.Pe aceasta fata, la baza inimii se afla orificiile venelor si
arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri (longitudinal inferior si
coronar)

Inima are doua margini,o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o mica parte
din atriul drept;si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind rotunjit si alcatuit in
totalitate din miocardul ventricular sting.

Structura inimii

Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi:


1.ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa, transparenta care
captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a arterelor si venelor. El
contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe.Hranirea lui se face prin
imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma sanguina in celulele
miocardului.

MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se prind pe niste formatiuni
fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros al inimii.Acest schelet este alcatuit din patru
inele fibroase care inconjoara orificiile atrio -ventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga
doua formatiuni denumite trigoane fibroase.

Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar cele de la nivelul
ventriculelor in fascicule cu directie spiralata formind un virf , asa numitul vartej al inimii.

Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din tesut muscular cu
caractere speciale.

In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular:

-tesut cardiac

-tesut nodal

Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit din fibre striate
cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.

Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al inimii. Acest
tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli:

-nodulul sino-atrial, situat in peretele atriului drept ,intre vena cava superioara si cea
inferioara.

-nodulul atrio-ventricular ,situat tot in peretele atriului drept ,in portiunea inferioara a septului
interatrial.

-fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrio- ventricular si se imparte
in doua ramuri si anume :-ramura dreapta (care merge la ventriculul drept)si -ramura stinga (care
merge la ventriculul stang).

Acest fascicul se continua cu oretea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub endocardul ventricular .

EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a pericardului seros.

PERICARDUL.care este un sac fibro-seros care contine anima si radacinile vaselor mari si este
format din :pericardul fibros situat la periferie si pericardul seros format din doua foite ,una parietala
la exterior si una viscerala situata la interior.Ele se continua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului.
Configuratia interna.

Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde santurilor longitudinale
externe care despart inima in doua parti:

 inima dreapta

 inima stanga

Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte fiecare din cele doua parti
in doua cavitati:

 cavitate catre baza inimii numita atriu

 o cavitate catre virful inimii numita ventricul

Inima are patru cavitati in interiorul ei:

 doua atrii

 doi ventriculi.

Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului ,forma cuboidala,numarul
mare de orificii care se deschid la nivelul lor .(In atriul stang se deschid venele pulmonare si orificiul
atrioventricular stang,iar in atriul se deschid vena cava superioara si inferioara si orificiul
atrioventricular drept).O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa
muschilor papilari

Ventriculii se caracterizeaza prin: capacitate mai mare decat a atriilor forma piramidala cu baza spre
atrii grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros decat a
ventriculului drept)

O alta caracteristica este prezenta muschilor papilari.Din ventriculul drept pleaca trunchiul arterei
pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide ventriculul drept impiedicind astfel intoarcerea
coloanei de sange in timpul diastolei. Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este
prevazut cu valvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.

Vascularizatia inimii.

Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se varsa in atriul drept prin
sinusul coronar.
Inervatia inimii

Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.

CIRCULATIA MARE SI MICA

Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe , aduce CO2 de la tesuturi si organe

spre inima, avand traseul : inima – organe – vene – inima

Circulatia mica asigura transportul sangelui neoxigenat de la cord spre plamani si a celui
incarcat cu O2 inapoi la inima . (Vd)artera pulmonară→capilare→vene pulmonare(As)
Arterele

Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe. Aorta este cea mai voluminoasa
artera din corp care porneste din ventriculul stang printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele
sinus al aortei si are trei componente:

 aorta ascendenta

 arcul aortic

 aorta descendenta

Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard.

Din bulbul aortic pornesc:

 artera coronara dreapta

 artera coronara stanga

Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si membrele superioare:

 trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si stanga

 artera carotida comuna dreapta si stanga.


Aorta descendenta are doua portiuni:

 portiunea toracala situata deasupra diafragmului

 portiunea abdominala situata sub diafragm.

Capilarele

Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de vase de calibru mic
numita retea capilara ,raspandita in tot organismul.

Structura capilarelor:

Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea de a-si
modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale elementelor figurate ale singelui.

membrana bazala ,inconjura endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre elastice, colagen si
reticulina si este strans legata de celulele endoteliale,intervenind in procesele de filtrare capilare.

periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate dispuse in jurul


membranei bazale ,numite pericite. Aceste celule au proprietatea de a-si modifica forma luind parte la
procesul de permeabilitate capilara.

Venele

Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima.

Venele marii circulatii


Sangele din marea circulatie este colectat de vene care merg paralel cu arterele,fiind conduse in final
in doua mari trunchiuri colectoare ,si anume vena cava superioara si inferioara care se deschid in atriul
drept.

Venele micii circulatii

Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care conflueaza formand venele
pulmonare,cate doua pentru fiecare plaman si care se varsa in atriul stang.

PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Proprietatile fiziologice ale miocardului

a) Excitabilitatea

Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei fibrelor
musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a membranei.

b)Conductibilitatea
Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului .De la nodulul sinoatrial
excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia atriala.Excitatia este captata apoi de nodulul
atrioventricular.

c)Automatismul cardiac

Inima ,mentinuta in conditii fiziologice ,in afara organismului isi continua activitatea prin
functionare spontana,repetitiva,cu caracter ritmic,numit automatism.Suportul morfologic al
automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul nodal.

d)Contractilitatea

Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.

e)Tonicitatea

Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola.

Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica.

Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se realizeaza deschiderea
cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are loc umplerea cavitatilor.Inima functioneaza
ca o pompa care expulzeaza intermitent cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange
numit debit sistolic sau volum de bataie.

Manifestarile care insotesc ciclul cardiac.

a)Manifestarile acustice.

Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi ascultate direct cu
stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma.Zgomotele inimii sunt produse de:

 modificarea vitezei de curgere a sangelui

 modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.

In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale:

 zgomotul sistolic

 zgomotul diastolic

b)Manifestarile mecanice.

Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara,unde varful inimii
vine in contact cu peretele toracic.

Pulsul arterial -fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia sangelui in aorta si
genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul aortei si ramurilor sale.
c)Manifestarile electrice.

Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea miocardului se numeste


electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la suprafata corpului.Electrocardiograma-EKG- consta
din unde dispuse deasupra si dedesuptul liniei izoelectrice.

Debitul cardiac sau circulator.

Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece cantitatea de sange
care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac poate fi exprimat prin:

 cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga sau dreapta =minut-volum.

 cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola =debitul sistolic/volumul-bataie.

Fiziologia circulatiei in vase.

Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune intre extremitatea
arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia sistemica si pulmonara.

a)Circulatia sangelui in artere.

Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra peretilor
arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea arteriala la adulti este de 120-
130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80 mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o
tensiune sistolica de 160 mm Hg.

b)Circulatia sangelui in capilare.

Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune intre extremitatile


capilarului,mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul venelor.

Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si vasodilatatie in functie de

 schimburile de substante nutrit

 ivementinerea homeostaziei tesuturilor

c)Circulatia sangelui in vene.

Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale arborelui
venos,capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii.

Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in sistemul arterial al marii
circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti factori:

 aspiratia toracica

 tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza coloana de sange


sifavorizeaza intoarcerea venoasa.

 aspiratia arteriala
 forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o stanjeneste pe
cea aflata sub acest nivel.

Reglarea activitatii inimii.

Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla permanent sub actiunea
factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de starea de activitate sau de repaus a
organismului sau diferitelor tesuturi.

Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau hipertensive,care sunt
stimulate pe doua cai:

 calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.

 calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect vasoconstrictor si
vasodilatator.
ANGI
NA PECTORALA STABILA

DATE DIN LITERATURA MEDICALA PRIVIND ANGINA PECTORALA

DEFINITIE
Angina pectorală este un sindrom clinic care tratează o suferință miocardică determinată de un
dezechilibru între necesitatea de oxigen a mușchiului inimii și aportul coronarian. Se caracterizează
prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori înapoia sternului cu iradiere, în
cazurile tipice în umarul stâng brațul și antebrațul stăng până la ultimele degete.

Criza dureroasă apare după: efort; emoții; mese copioase.

Durează două-trei minute până la maxim zece minute și dispare spontan sau la administrarea de
nitroglicerină

ETIOLOGIE

Etiologia cardiopatiei este dominată de departe de ateroscleroza coronariană prezentă în 92-97 % din
cazuri. Un număr mic de cazuri cu afecțiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza, fapt pentru
care în aceste situații se discută:

 coronaritele reumatismale (deși afectează mai ales ramurile mici ale arterelor coronare);
 arteritele inflamatorii (în endocarditele inflamatorii);
 coronaritele alergice și cele Rickettsiene (au aceeași localizare);
 leziunile coronariene în caz de trombangeită obliterantă greu de demonstrat la oameni la
care există concomitent și leziuni de ateroscleroză coronariană;
 coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier,exceptionale ca frecvență;
 emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situației anatomice a arterelor
coronare care iau naștere în unghi drept din aortă.

Factori favorizanți

În declanșarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinate și favorizate.

Cauze determinate:
 arterioscleroza coronariană - se manifestă sub formă de stenozari sau obliterari coronariene;
 cardiopatii valvulare - stenoza aortică și mai rar stenoza mitrală și insuficiența aortică.

Alte cauze

 coronarita reumatismală,
 coronarita ricketsiană (la zootehnicieni, veterinari),
 trombangeita obliterantă.

Cauze favorizante:

 diabetul zaharat;
 hipertensiunea arterială sistemică tulburatii de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut
Bolile aparatului digestiv:
a) litiază biliară;
b) colecistitele cronice;
c) ulcerul gastric și duodenal;
d) hernia diafragmatică;
administrarea unor medicamente (extracteletiroidiene);
tabagismul.

PATOLOGIE

Angorul se manifesta in timpul unui efort printr-o senzatie de strangere in spatele sternului, putand
iradia spre gat, maxilarul inferior, spate, brate (mai ales stangul). Complicatia angorului consta
in infarctul de miocard: artera ingustata se astupa. Infarctul se traduce printr-o criza dureroasa,
intensa si prelungita, cu transpiratii, greturi sau voma si stare de rau (hipotensiune arteriala); aceasta
situatie impune transportarea fara intarziere cu o ambulanta speciala la un serviciu de urgenta
cardiologica.

FIZIOPATOLOGIE.

Angina pectorala este expresia unei insuficiciente coronariene acute, datorita dezechilibrului brusc,
aparut la efort, intre nevoile miocardului (mai ales in O,) si posibilitatile arterelor coronare. In mod
normal, circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului, putand creste la efort de 8 - 10
ori. Angina pectorala apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita coronarelor
stenozate.

Conditiile declansatoare

- efort, emotii etc.

- impun miocardului un efort suplimentar, deci necesitati suplimentare de O2, dar circulatia
coronariana cu leziuni de ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca debitul. Apar astfel o ischemie
miocardica acuta, o insuficienta coronariana acuta, cu acumularea unor produse de catabolism (acid
lactic, piru vie etc.) care excita terminatiile nervoase locale si produc impulsul dureros (criza de
angina)

SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul dominant care definește angina pectorală este:

DUREREA CARDIACĂ caracterizată prin patru trasături esențiale:

1. sediul, iradierea și tipul durerii;

2. condiții (circumstanțe) de apariție a durerii;

3. durata;

4. răspunsul la nitroglicerină.

Sediul, iradierea și tipul durerii.

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea inferioară, mijlocie sau
superioară și precordială.

Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii:

-Flancuri
-maxilar inferior

-sprâncene

-obraji

Important este modul în care pacientul arată sediul durerii toracice: cu întreaga palmă sau cu ambele
palme, niciodată cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strâns al mâinii drepte plasat în plin
stern exprimând dinamica feței senzația de zdrobire resimtită. Gestul ajută mai ales la bolnavii
incompatibili de a descrie suferințele cardiace.

Iradierea tipică a durerii se face în umărul stâng de unde pleacă pe fața anterioară a brațului și
antebrațului pană la ultimele două degete a măinii stăngi.

Durerea poate iradia însă și numai în :

 membrul superior drept regiunea claviculara stângă;


 în dinți;
 în regiunea epigastrică;
 fosa iliacă dreaptă.

Este posibil ca durerea de angina pectorală să apară inițial în membrul superior stâng și ulterior în
regiunea precordială. Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii și mai ales de
personalitatea psihică a bolnavului.

Cel mai adesea este vorba de o senzație de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghi (ca un
cuțit), constricție (ca o menghină sau arc). Circumstanțe de apariție Sunt strâns legate de solicitările
fizice și psihice.

Circumstanțele cele mai obișnuite sunt:

 efort fizic de orice fel;


 frigul are rol izolat sau potențial efortul fizic;
 prânzurile copioase;
 raporturile sexuale;
 emoțiile acute (stresul psihic și general).

Durata și evoluția crizelor anginoase

Tipic pentru angina pectorală este caracterul paroxistic, intermitent al durerii. Durata medie a crizei
este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute.

O criză anginoasă ce a depășit cincisprezece – douăzeci de minute trebuie suspectat a fi: infarct
miocardic; angina instabilă; expresia unor tulburări nevrotice.

Diagnostic pozitiv

Angina pectorală este un sindrom definit prin durere precordială localizată retrosternal sau
precordial, cu durată scurtă (mai puțin de cincisprezece minute) cu iradiere tipică în umărul și
membrul superior stâng sau atipică în mandibulă, abdomen sau membrul superior drept, declanșată
de efort, emoții, sau alți factori care cresc munca inimii și trec în repaus sau după administrarea de
nitroglicerină.

Examenul subiectiv nu evidentiază deseori nimic.

Alteori se găsesc semnele bolii care produce acest sindrom:

 arteroscleroza;
 hipertensiunea arterială;
 tulburări de ritm;
 dispnee;
 agitație;
 anxietate.

De regulă diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat din examenul EKG.

Diagnosticul diferențial

În cazurile în care înfățișarea durerii coronariene este neconcludentă iar electrocardiograma este
normală sau conține unele modificări discutabile se impune un diagnostic cu următoarele boli:

 nevroza cu manifestări cardiace;


 boli ale esofagului;
 ulcerul gastro- duodenal;
 hipertensiune arterială pulmonară și pericardită.

O atentie deosebită, prin măsurile terapeutice și prognostic se impune față de diagnosticul diferențial
cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.

FORME CLINICE

 angorul spontan, adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar fara un factor
declansator, se datoreaza unei crize tahicardice, hipertensive, unei intricari coronaro-
digestive, stari psiho-nevrotice sau anunta un infarct;

 angorul de decubit, insoteste fenomenele insuficientei acute a ventriculului stang si apare


tot in conditii de crestere a muncii inimii (contact cu asternutul rece, tahicardii,
hipertiroidism etc);

 angorul intricat, cu modalitati atipice de declansare, iradiere, durata, aspect al durerii, se


datoreaza interventiei unei alte afectiuni dureroase viscerale (litiaza biliara, ulcer, hernie
hiatala, spondiloza, periartrita scapulohumerala);

 angorul cu dureri atipice sau starea de rau anginoasa - prima criza de angor corespunde
frecvent unui infarct miocardic prin tromboza si
trebuie tratata cu 7 -10 zile repaus, analgetice, coronarodilatatoare si anticoagulante.
Accentuarea duratei si frecventei angorului anunta, de obicei, un infarct miocardic.
Riscurile angnei pectorale sunt

 agravarea fenomenelor care pot conduce la angina instabila

 producerea unui infarct miocardic acut

 stop cardiorespirator

TRATAMENT
1.TRATAMENT IGIENO DIETETIC:

-informarea pacientului

Reducerea factorilor de risc cardiovasculari:- FUMATUL –INTERZIS

- HTA tratata corespunzator

- Regim hipolipidic

- Scadere in greutate

- Corectarea valorilor glicemiei dace este cu DZ

- Modificare stilului de viata

- Exercitii fizice regulate

1. TRATAMENT MEDICAL:

a. NITRATII-se folosesc pt tratamentul accesului anginos si pt prevenirea acceselor


repetate

- Preparate cu actiune imediata Nitriglicerina SL sau


spray sau palsturi,

- Preparate cu actiune retard isosorbit dinitrat,


mononitrat

NTG SL actioneaza rapi in 1-3 min si are ca effect o moderata relaxare a muschiului neted vascular cu
reducera postsarcinii, urmata de o venodilatatie importanta in periferie cu reducerea umplerii VS si
VD, astfel scad e tensiunea parietala miocardica si consumul de O2

Toleranta la nitrati

Flolisirea preparatelor de nitrati cu actiune prelungita duce la ap fenomenului de toleranta de aceea in


cazul acestiu tip de terapie este indicat sa variem dozele terapeutice (de ex adm 20mg – 0-10mg sau
1-2-1)

b. BETA-BLOCANTELE- reduce frecventa cardiaca si contractilitatea.


-reducera TA sistolice

- reducerea eliberarii de AG liberi

-cresc durata diastolei amelioreaza timpul de perfuzie coronara

-reduce constrictia coronarelor la effort

Ex de preparate : metoprolol, sotalol, acebutol atenolol

In terapia cu beta-blocanti acestia nu se intrrup brusc pt ca acest lucru conduce la agravarea anginei cu
posibilitatea precipitarii unui IMA

c. BLOCANTELE CANALELOR DE Ca:

-produc relaxarea celulelor musculare vasculare si variabil scaderea contractilitatii miocardice si a


conducerii in NAV

-dilatatie arteriala cu reducerea postsarcinii

Scade frecventa cardiaca (nu si Nifedipina)

-vsd coronariana

Clase de blocante de Ca: Verapamil , Nifedipina si diltiazemul

Eficienta drogurilor se apreciaza prin scadea frecventei, duratei si intensitatii acceselor anginoase,
cresterea pragului ischemic, ameliorarea ischemiei de efort si de repaus

2. TERAPIA DE REVASCULARIZARE

Indicatii DE REVASCULARIZARE:

- prezenta si severitatea problemelor obiective de


ischemie miocardica

- absenta/prezenta disfunctiei miocardice

- severitatea bolilor coronariene

Obiectivele revascularizarii:-reducerea/eradicarea simptomelor

- reducerea/eradicarea ischemiei

- scade posibilitatea aparitiei altor evenimente


coronariene

- prezervarea functiei VS
- creste speranta de viata

A. CHIRURGIA DE BY-PASS CORONAR; consta in anastomoza unui greon venos- de


vena safena- intre Ao ascendenta su una sau mai multe coronare stenotice sub nivelul
stenozei

INDICATII: 1. angina care impiedica activitatea zilnica

1. Stenoza ACS peste 50%

2. Stenoza A descendete stg peste 70%

3. Boala trivasculara

4. Stenoze multivasculare de cel putin 50%

CONTRAINDICATII:

1. peste 75 ani

2. fara angina sau ischemie

3. FE<30% sau simptome si semen de IC

4. artere coronare negraftabile

5. necompliana bolnavului.

b.ANGIOPLASTIA TRANSLUMINAL PERCUTANA CORONARA (ANGIOPLASTA


CORONARA)-PTCA

Se foloseste o sonda ghid (care este plasata la nivelul coronarei care trebuie dilatata) prin lumenul
careia se introduce o sonda de dilatare cu balon , care este plasata la nivelul leziunii care urmeaza sa
fie dilatata. Dilatarea este un success daca diametrul stenozei scade cu cel putin 30%

Stenturile intracoronare au 3 indicatii majore:

1. tratamentul obstructiei coronare acute care urmeaza angioplastiei pt a mentine patenta vasului)

2.preventia restenozei dupa PTCA

3.tratament initial al stenozei

PROCESUL DE NURSING
PROCESUL DE INGRIJIRE
 PREZENTARE GENERALA- DEFINITIE , CARACTERISTICI, AVANTEJE, ABILITATI
NECESARE UTILIZARII PN, CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PN, ACTIVITATI
DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PROCESULUI DE NURSING IN
CARDIOLOGIE
 ETAPELE PROCESULUI DE NURSING
 PROCESUL DE NUSING IN CARDIOLOGIE

OBIECTIVE EDUCATIONALE :

1. SA DEFINEASCA PROCESUL DE NURSING

2. SA ENUMERE CARACTERISTICILE , AVANTAJELE SI ACTIVITATILE NECESARE


UTILIZARII PN

3. SA DEFINEASCA SI SA DESCRIE FIECARE ETAPA A PROCESULUI DE NURSING

4. SA DOBANDEASCA ABILITATI DE FORMULARE/ APLICARE AL UNUI PLAN DE


INGRIJIRE IN CARDIOLOGIE

PREZENTARE GENERALA

DEFINITIE-caracteristici

PN este un proces organizat si planificat care permite acordare de ingrijiri individualizate adaptate
fiecarui pacient ; un mod de a gandi logic , care permite interventia constienta , planificata a
ingrijirilor , in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului

PN este un proces dinamic , asistenta in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient

PN este un sistem ciclic – asistenta are responsabilitatea fiecarei etape

PN este transformat in actiune prin utilizarea PLANULUI DE NURSING

PLANUL DE NURSING : este un document scris ce sumarizaza etapele procesului de nursing si cu


ajutorul caruia se transmit fiecarei asistente date referitoare la pacient si interventiile efectuate

- este un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele implicate in ingrijirea


pacientului ; documentatie referitoare la interventiile planificate pentru pacient

AVANTAJELE PN

Pentru asistenta medicala

- permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului

- evidentiaza legalitatea actiunilor


- creste profesionalismul

- creste responsabilitatea

- da satisfactia muncii

Pentru pacient

- beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi

- are asigurata continuitatea ingrijirilor-planul fiind accesibil echipei de sanatate

- determina pacientul sa participe ( planificare participativa) la ingrijiri si sa se preocupe de


obtinerea si mentinerea unei stari bune de sanatate

ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN in cardiologie

- cunoasterea etapelor procesului de nursing

- abilitati de realizare a unui interviu pentru culegerea datelor

- observarea sistematica a pacientului

- utilizarea comunicarii verbale si nonverbale

- capacitatea de a stabili o relatie terapeutica

- capacitate de organizare si sistematizare a datelor obtinute

- capacitate de decizie

- competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor

- cunoasterea principiilor si tehnicii de baza pentru fiecare interventie planificata

CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING

- nevoile de baza ale individului ( bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale, spirituale )

- etiologia , cauzalitatea fiecarei probleme

- semnele caracteristice problemelor de sanatate

- factorii de risc pentru problemele potentiale

- valorile normale ale parametrilor de sanatate

- resursele disponibile pentru implementarea activitatilor planificate

- tehnicile de nursing- aparatura, instrumentar , mod de efectuare, accidente , etc

- criteriile de evaluare

- drepturile pacientului

ACTIVITATILE DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PN


- colectarea informatiilor

- verificarea datelor

- stabilirea profilului pacientului

- interpretarea datelor

- elaborarea diagnosticului de ingrijire

- stabilirea prioritatilor

- stabilirea obiectivelor

- selectarea strategiilor/ activitatilor de nursing

- intocmirea planului de nursing

- acordarea suportului psihic pacientului – empatie

- efectuarea interventiilor autonome si delegate

- aprecierea raspunsului pacientului la interventiile efectuate

- compararea raspunsului cu criteriile de evaluare

- reanalizarea si modificarea planului de nursing

ETAPELE PROCECULUI DE NURSIG

Are 5 etape:

a. culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA

b. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)

c. planificarea ingrijirilor( obiective)

d. realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea interventiilor)

e. evaluarea

APRECIEREA

Este prima etapa a PN si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor ;

Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se


continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate; asistentul nu inceteaza de a observa, de a
intreba si de a nota date privind pacientul

Scopul : stabilirea unui profil de sanatate al pacientului , profil care va sta la baza planului de nursing
individualizat

DATE INEXACTE SI INCOMPLETE – cauze ;


- nu se culeg date relevante intr-o situatie bine definita

- asistent dezorganizat

- asistent incapabil sa utilizeze tehnici si mijloace de culegere a datelor

- asistentul neglijeaza obtinerea unor date aditionale pentru clarificare

- emite ipoteze fara a verifica informatiile

- culege informatii care nu sunt relevante pentru situatia prezenta

A. TIPURI DE DATE CULESE :

- DATE OBIECTIVE- observate de asistent

- DATE SUBIECTIVE- expuse de pacient

- DATE: informatii trecute si actuale

- DATE; viata pacientului, obiceiuri, mediul de viata

B. CATEGORII DE DATE :

1. Date relativ stabile :

- Informatii gerale: nume, varsta, sex, stare civila

- Caracteristici individuale ; rasa, religie, cultura, ocupatie

- Obiceiuri: alimentatie, ritm de viata

- Evenimente legate de sanatate: sarcini, boli anterioare, interventii chirurgicale ,


accidente

- Elemente fixice: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze alergii

- Sustinerea pacientului : familie, prieteni

2. Date variabile

- starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitu, eliminarea,


somnul, miscarea, reactiile alergice, infectii, oboseala, durere, reactii la tratament etc

- conditii psihosociale: anxietate, stres, confort/inconfort, stare depresiva, stare de constienta,


capacitate de comunicare, grad de autonomie, acceptarea sau neacceptarea bolii/ rolului

Datele sunt puse la dispozitia intregii echipe de ingrijire si constituie un instrument de lucru in
procesul de ingrijire

C. SURSE DE INFORMATIE

1. Sursa directa / primara : pacientul


2. Surse indirecte/ secundare : familia, anturajul, membrii echipei de sanatate( medici,
asistente, asistente sociale , kinetoterapeuti etc.) , dosarul medical ( foaie de observatie, carnet
de sanatate) , consultarea unor date in cazuri specifice ( ex. Hemodializa) , literatura de
specialitate

D. METODE DE CULEGERE A DATELOR

a) INTERVIUL

Reprezinta dialogul, discutia, intre asistent si pacient ; permite depistarea nevoilor


nesatisfacute ale pacientului si diverse manifestari de dependenta pe care le determina ; este
un instrument de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor

OBIECTIVELE INTERVIULUI :

- OBTINEREA DE INFORMATII referitoare la starea bio-fiziologica, psihologica, socio-


culturala si spirituala a pacientului , reactiile pacientului , resursele acestuia

- Inceperea RELATIEI TERAPEUTICEintre asistent si pacient

- Observarea INTERACTIUNII PACIENT/ FAMILIE- PACIENT/ ECHIPA DE


SANATATE

- Observarea EVOLUTIEI pacientului in spital

- Oferirea de INFORMATII pacientului referitoare la interventii, tratament, examinari,


pentru al determina sa participe la stabilirea obiectivelor , planificarea si
efecuarea interventiilor

TIPURI DE INTERVIU :

- Structurat : pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex: cum va numiti ?; Ce
ocupatie aveti?

- Semistructurat : condus cu obiective si tinte precise Ex.: explicati-mi despre suferinta


D-voastra legata de oboseala

ETAPELE INTERVIULUI :

1. Inceperea interviului

- asistentul se prezinta ( nume, functia , explica scopul interviului )

- pacientu va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2. Desfasurarea interviului

- asistentul pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor profila pacientul
- pe parcursul interviului asistentul si pacientul devin pe rand emitator si receptor este bine
sase semnaleze sfarsitul interviului ( „ vom termina in 3 minute , va voi adresa inca 3 intrebari
”)

3. Concluzia interviului

- la sfarsitul interviului asistentul va trage concluziile : „ va multumesc pentru raspunsurile D-


voastra, Am inteles care sunt problemele D-voastra, Raspunsurile D-voastra ma vor ajuta sa
planific ingrijirile , etc „ )

CONDITII PENTRU DESFASURAREA INTERVIULUI

- Momentul : alegerea momentului propice pentru pacient

- respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care pacientul se simte


foarte suferind, are vizitatori

- Durata : asistentul trebuie sa-si planifice un timp suficient pentru a permite pacientului
sa se exprime in ritmul sau;planificarea numarului de intrebari sau numar de minute

- Locul : asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de : intimitatea si


confortul la care pacientul are dreptul ( salon, cabinet de consultatii, sala de tratament )

- Strategii de comunicarea eficace :

- LINISTEA

- AUSCULTAREA ATENTA

- Adoptarea unei atitudini de ACCEPTARE , fara manifestari de aprobare sau


dezaprobare , respectand credintele si valorile pacientului

- UTILIZAREA PARAFRAZARII – in scopul validarii informatiilor date de pacient

- CLARIFICAREA informatiilor prin utilizarea de intrebari secundare

- REZUMAREA informatiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea


exactitatii lor

- Mentinerea CONTACTULUI VIZUAL – expresie senina a fetei, surazatoare

- Pozitia corpului comoda deschisa , limbaj adecvat dovedesc pacientului dorinta de al


asculta si a-i usura suferinta

ABILITATILE ASISTENTULUI DE A FACILITA INTERVIUL

- abilitatea de a pune intrebari adecvate (inchise sau deschise: narativ, descriptiv, de tp


clarificare )

- abilitatea de aconfirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul , in asa fel incat
sa elimine subiectivismul observatiei sale
- abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face divagatii ( Vad ca va
preocupa mult greutatea dar ati putea sa- mi relatati mai amanuntit despre somnul D-voastra”)

- abilitatea de a face o sinteza

- abilitatea de a asculta activ :

· repetarea ultimei parti din fraza pacientului

· extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si raspunzandu-i


astfel incat sa demonstreze ca intelege/ traieste ce simte pacientul ( empatie)

OBSERVATIA

Observatia este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii activitati ;


presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de observatie, continuitate

Este un proces selectiv care determina A VEDEA ceea ce AM INVATAT sa VEDEM si ceea
ce ESTE DE VAZUT .

Este directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ; trebuie sa fie continua si
obiectiva

Observatia cuprinde : starea fizica, mentala, emotionala , microclimatul, decelarea pericilelor


actuale sipotentiala din mediu , factori care influenteaza starea de sanatate a pacientului

IMPLICAREA SIMTURILOR :

- VEDEREA: fizionomia persoanei, privire, comportament ; semne si smptome care


traduc o nevoie sau o problema de sanatate

- AUZUL : intonatia vocii, gemete, plangeri, zgomote emise de pacient , gaze

- ATINGEREA : rol important in examenul fizic , palpare, permitand determinarea unor


detalii: induratie, caldura etc.

- MIROSUL : gradul de curatenie al pacientului, procese patologice (infectiide palga),


halena ( acidoza la un diabetic)

2 forme de observatie :

1. OBSERVATIE INTENTIONATA : planificata si controlata

- presupune stabilirea unor parametrii de observat : evaluarea efectelor terapeutice ale


medicamentelor sau regimului alimentar , problemele pacientului determina numarul
parametrilor alesi pentru a fi observati si frecventa cu care se face aceasta

2. OBSERVATIA NEINTENTIONATA : utilizata in orice situatie

ELEMENTE DE EVITAT:
- subiectivism

- judecati preconcepute

- superficialitate si rutina

- lipsa de concentrare si continuitate

EXAMENUL FIZIC

Examinarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii sale fizice si mentale ; este un
proces de investigatie in vederea formularii interventiilor in nursing

Tehnici:

- INSPECTIA

- PALPAREA

- PERCUTIA

- AUSCULTATIA

VALIDAREA DATELOR : procesul de confirmare si verificare a veridicitatii informatiilor


obtinute . Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa culegerea datelor.
Daca pacientul este incapabil sa coopereze pentru validare se poate apela la familie, membrii
echipei de sanatate

ORGANIZAREA DATELOR : reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa faciliteze


identificarea problemelor actuale si potentiale .

DIAGNOSTICUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE

1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

3. ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING

1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

( CONCEPTUL VIRGINIEI HENDERSON)

ANALIZA - examinarea datelor

- clasificarea datelor : date de independenta

( permit satisfacerea autonoma a nevoilor)

date de dependenta

- stabilirea problemelor de ingrijire


- recunoasterea problemelor si a prioritatilor

- regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi

- regruparea permite identificarea resurselor individuale

INTERPRETAREA - a explica originea sau cauza problemei de dependenta

- a defini sursele de dificultate

Organizarea datelor se poate face si dupa alte metode ( Maslow, Gordon – pe sisteme si
aparate : respirator, cardiovascular etc. )

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Asistentul impreuna cu pacientul pot identifica punctele slabe, punctele tari, oportunitatile si
amenintarile ; toate acestea il pot ajuta pe pacient in procesul de refacere.

Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinice –


semne, simptome- reactiile si comportamentul acestuia

3. ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE

- DEFINITII : o forma simpla precisa care descrie raspunsul persoanei la o problema de


sanatate; o judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste la planificarea
ingrijirilor

Servesc ca baza pentru a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea


rezultatelor pentru care asistentul este responsabil

COMPONENTELE DIAGNOSTICULUI DE NURSING ARE 3 PARTI:

a. Problema de dependenta a persoanei

b. Cauza / etiologia problemei de dependenta

c. Semne si simptome

P- problema : un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de


satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, socio-cultural si
spiritual

Termeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz,
incapacitate

Etiologia / cauza : cuprinde factorii cauzali

Factorii pot fi:


1. fizici: intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si extrinseci ( imobilizare in
aparat gipsat, pansament compresiv, sonde )

2. psihologici: sentimente, emotii , anxietate, stres,

3. sociali: interactiunea cu familia , colegii de munca, prietenii, somaj, pensionare

4. cultural-spirituali: insatisfacii in respectarea credintelor si valorilor

5. necunoasterea modului de promovare a starii de sanatate

S –semne de dependenta – semne si simptome – semne

observabile ale incapacitatii de mentinere a sanatatii

( nu respecta regimul igieno-dietetic, nu comunica cu membrii

echipei de sanatate etc. )

4. TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING

- diagnosticul actual : cuprinde problema actuala sau reactiile pacientului la o probleme si


factorii etiologici ; legatura se realizeaza prin expresia „ legat de „ sau „datorita „ Ex. :
anxietate legata de iminenta unei investigatii sau disconfort legat de durere

- diagnosticul potential: poate fi enuntat pe baza istoricului starii de sanatate a


pacientului, cunoasterea complicatiilor bolii Ex. Potential de alterare a respiratiei legat de
fumatul excesiv

- diagnosticul posibil : pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului sau legati de


factori necunoscuti Ex: perturbarea posibila a stimei de sine din cauza unei dificultati in
asumarea rolului de tata sau disfunctii sexuale

EDUCATIA PACIENTULUI

Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc în aparitia si evolutiabolii, despre
importanta modificarii stilului de viata: reducerea factorilor de risc,combaterea stresului, activitatea
fizica, interzicerea fumatului, interzicerea consumului de alcool, controlul hipertensiunii arteriale,
reducerea masei corporale la obezi, tratarea diabetului zaharat.

INGRIJIRI IGIENICE

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU

1.SALOANELE
-aerisite

-luminate corespunzator

-cu numar mic de paturi

-mobilier redus usor de intretinit

-pereti vopsiti in culori pastelate

-dotat cu apa curenta

-calduroase –pentru adulti 18-20grade

-pentru copii mici -20-22 grade

-pentru sugari -22-24 grade

2.PREGATIREA PATULUI SI ACCESORIILE SALE

In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru fiecare bolnav mobilierul cel mai important din salon,
aici petercandu-si majoritatea timpului de boala si convalescenta.

Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite - 2m lungime, 80-90cm latime, 60 cm inaltime pana
la saltea, pentru a satisface atat cerintele de odihna ale bolnavului, cat si pentru manipularea lui de catre
personalul de ingrijire (usor de manipulat si usor de curatat).

Patul este confectionat din tuburi usoare de metal vopsit in alb, pentru a se putea observa si cele mai
mici urme de murdarie. Partea sa principala este somniera metalica, confectionata din sarmp inoxidabila,
bine intinsa pe un cadru de fier si elastica.

Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, lenjeria de pat, o musama si o aleza. Atat patul cat
si accesoriile lui vor fi pastrate in conditii de perfecta curatenie.

3. ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE SI VESTIMENTARE A


PACIENTULUI

Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intretinerii
curateniei mucoaselor, tegumentelor si fanerelor ceea ce reprezinta in fond o modalitate de aparare a
organismului impotriva bolilor.

Igiena corporala a bolnavului incepe inca de la internare, cand este imbaiat si la nevoie deperazitat, iar in
timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus cel putin de doua ori pe saptamana. Cu aceasta ocazie i
se va schimba si lenjeria de corp.

Baia generala va fi efectuata in mod obligatoriu si inaintea interventiilor chirurgicale ca si


inaintea externarii bolnavului. Aceasta nu va depasii 15 minute. se vor indeplinii urmatoarele conditii:

· ferestrele si usile incaperii vor fi inchise


. temperatura incaperii de cc 18-200C
materialele necesare sa fie asezate in ordine la indemana
· lenjeria curata se asaza pe un radiator pentru a fi calda
· se recomanda ca toaleta sa se faca inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat

Bolnavul este sprjinit pentru a patrunde in cada, se sapuneste, fiind in continuare spalat cu ajutorul
dusului mobil; bolnavul este ajutat sa iasa din cada si ajutat sa calce pe pardoseala, sa nu alunece; se
sterghe cu prosoape incalzite, se imbraca cu lenjeria pregatita si este condus la pat

Asistenta medicala raspunde de starea igienica a bolnavului indiferent daca acesta si-o asigura singur,
acesteia revenindu-i sarcina de a-i pune la dispozitie materialul necesar si de a supraveghea modul in
care acesta isi efectueaza toaleta.

4. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC

 se fereste bolnavul de tot ce i-ar tulbura echilibrul nervos

 trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala

 se vor administra la timp medicamentele si se va raspunde promt la orice solicitare

 bolnavii vor fi insotiti la consultatiile de speciaitate

 se va supraveghea statrea psihica a pacientului vizitandu-l frecvent

 va instrui vizitatorii supra modului de comportare fata de bolnavului

ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR

Medicamentele sunt produse de origine minerala , vegetala , animala sau chimica (de sinteza),
transformate intr-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic; sunt
substante utilizate cu scopul de a preveni , a ameliora sau a vindeca bolile.

EDUCATIE PENTRU SANATATE


Boala reprezintă ruperea echilibrului, a armoniei, este un semnal de alarmă, tradus prin suferință
fizică, psihică sau o dificultate, o inadaptare la o situatie nouă, provizorie sau definitivă. Datoria
asistentei medicale este să determine bolnavii să respecte sfaturile medicale ale cadrelor medii de
specialitate și ale instructorilor de recuperare fizică. Succesul educației pentru sănătate depinde în
foarte mare măsură de educația și gradul de cultură al pacientului dar și de calitatea și competența
profesională a asistentei medicale, de interesul pe care îl arată pacientul privind îngrijirile și tot ceea
ce întreprinde echipa medicală pentru vindecarea acestuia.
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viață:

 bolnavul trebuie să ducă o viață ordonată evitând suprasolicitările;


 să respecte regimul dietetic rational hipolipidic,făra sare,glucide,hidrocarbonate si fracționat
5-6 mese pe zi;
 se va reduce consumul de cafea;
 se va evita fumatul și alcoolul;
 se va respecta tratamentul medicamentos și modul de administrare a medicamentelor;
 să practice sporturi ușoare;
 să aibă un program rațional de muncă și viață;
 să se prezinte la controale periodice.

Rolul Asistentei Medicale în îngrijirea pacienților cu Angină Pectorală

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU E.K.G.


Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac. Este o metodă de investigație extrem de prețioasă în diagnosticul
unei cardiopatii în general, în suferințele miocardocanariene în special, și totodată este
metodă de a recunoaște o boală de inimă care evoluează clinic latent, când se efectuează
EKG-ul de efort.
Pregătirea pacientului:
se pregătește bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii emoționali:
- se transportă bolnavul în sala de înregistrare, de preferință cu căruciorul, cu 10-15 minute
înainte de înregistrare;
-aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare;
-bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultații și va fi rugat sa-și relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor:
-se montează pe părțile moi ale extremităților plăcile de metal ale electrozilor, sub placa de
metal a electrozilor se așeaza o pânză înmuiată în soluție de electrolit (o lingură de sare la un
pahar de apă) sau pasta specială pentru electrozi (cei 100 electrozi 94 pentru membre și 6
pentru precordiali) se fixează pe bolnav în felul următor:
Montarea electrozilor pe membre:
roșu = mâna dreaptă;
galben = mâna stângă;
verde = picior stâng;
negru = picior drept.
Montarea electrozilor precordiali:
V1= spațiul IV intercostal, pe marginea dreaptă a sternului;
V2= spațiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternului;
V3 = între V2 și V4; V4 = spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (apex);
V5 = la intersecția de la orizontală dusă din V4 și linia axilară anterioară stângă;
V6 = la intersecția dintre orizontală dusă din V4 și linia axilară mijlocie stângă.

Notarea Electrocardiogramiei:
asistenta notează pe electrocardiogramă:
numele/prenumele pacientului;
- vârsta;
-înalțimea;
-greutatea;
-menționează medicația folosită;
-data/ora înregistrării;
-viteza de derulare;
-semnătura celui care a înregistrat.

Pregătirea pacientului pentru explorarea radiologică a aparatului cardiovascular

Aparatul cardiovascular poate fi explorat radiologic prin

 Angiocardiografie,
 Aortografie,
 Arteriografie
 Flebografie.
Angiocardiografie: introducerea unei substanțe de contrast, pe cale I.V., substanța care se urmărește
în interiorul vaselor și a cavităților inimii.

Materiale necesare: soluție concentrată de iod, sedative(Fenobarbital), Romergan sau alte substanțe
antialergie.

Pregătirea pacientului:

în ziua precedentă examenului, se administrează sedative, care se repetă dimineața examenului


împreună cu un alt medicament antialergic;

-se efectuează testarea sensibilității fața de iod;

- dacă nu apar simptome de intoleranță la iod, se injectează I.V. substanțe de contrast, rapid, în decurs
de câteva secunde (cantitatea de subtanță de injectat este calculată de medic, în funcție de greutatea
corporală a bolnavului.

Aortografie: introducerea de substanță de contrast prin cateter sau prin puncție, intraaortic, pentru
evidențierea aortei. Pregătirea pacientului se face ca mai sus.

Arteriografie periferică: introducerea substanței de contrast prin injecție intraarterială pentru


evidențierea arterei periferice. Pregătirea și testarea pacientului la iod se fac la fel ca în celelalte
situații.

Flebografie: introducerea I.V., cu seringa automată de presiune a 20-30 ml de substanță de contrast,


de concentrație redusă (pentru a nu se leza pereții vasului). Radiografiile se execută cu viteza de 24
imagini pe secundă (radiocinematografie)

FISA TEHNICA

Reguli de administrare a medicamentelor.

Prin respectarea unor reguli , se evita greselile care pot avea efecte nedorite asupra pacientului,
uneori efecte mortale.

Asistenta:

 respectă medicamentul prescris de medic;


 identifică medicamentul prescris după etichetă, forma de prezentare,culoare, miros,
consistența;
 verifică calitatea medicamentelor, observând integritatea,culoarea medicamentelor solide;
 sedimentarea, tulburarea, opalescența medicamentelor sub formă de soluție;
 respectă căile de administrare prescrise de medic;
 respectă orarul și ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menține concentrația
constantă de sânge, având în vedere timpul și căile de eliminare a medicamentelor;
 respectă doza de medicament – doza unică și doza/24 de ore; respectă somnul fiziologic al
pacientului – organizează administrarea în afara orelor de somn (se trezește pacientul în cazul
administrării antibioticelor, chimioterapicelor cu ore fixe de administrare);
 evită incompatibilitățile medicamentoase datorate asocierilor unor soluții medicamentoase în
aceeași seringă, în același pahar;
 servește pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale orală;
 respectă urmatoarea succesiune în administrarea medicamentelor:- pe cale orală – solide,
lichide, apoi injecții, după care administrează ovule vaginale, supozitoare;
 informează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește efectul urmărit și
efectele secundare;
 anuntă imediat medicul privind greșelile produse în administrarea medicamentelor legate de
doză, calea și tehnica de administrare;
 administrează imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
 respectă măsurile de asepsie, igienă, pentru a preveni infecțiile intraspitalicești.

Măsurarea și notarea pulsului


Definiție: Pulsul arterial reprezintă expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos.

Scop: evaluarea funcției cardio-vasculare.

Locuri de măsurare: oricare arteră accesibilă palpitării și care poate fi comprimată pe un plan osos
(artera radială, femurală, humerală, carotidă, temporală, pedioasă).

Materiale necesare: ceas cu secundar sau cronometru; culoare roșie; foaie de temperatură.

Pregătirea psihică și fizică a bolnavului: se anunță bolnavul că i se va măsura pulsul; se explică


bolnavului modul de măsurare; o stare emotivăcreată de necunoscuți poate modifica valorile pulsului;
bolnavul se menține în stare de repaus fizic și psihic 5-10 min cu brațul sprijinit, pentru relaxarea
mușchilor antebrațului.

Executarea tehnicii: spălarea pe mâini cu apă și săpun; se reperează șanțul radial pe extremitatea
distală a antebrațului, în continuarea policelui se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei și cu
ajutorul policelui se îmbrățișează antebrațul la acest nivel se exercită o ușoară presiune asupra
peretelui arterial cu vârful degetelor (index, mediu, inelar) de la mână dreaptă și se percep zvâcniturile
pline ale pulsului se numară zvâcniturile percepute urmărind secundarul ceasului timp de un minut.

Notarea grafică în foaia de temperatură: pentru fiecare linie subțire orizontală a foii de
temperatură se socotesc 4 pulsații; unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru
obținerea curbei.

Interpretarea frecvenței pulsului: Frecvența pulsului variază fiziologic după vârstă, emotii si efort.
Variațiile fiziologice ale frecvenței pulsului:

 puls tahicardic : - în ortostatism; - efort fizic și psihic; - emoții puternice; - în cursul digestiei;
 puls bradicardic : - în decubit; - în stare de repaus; - liniște psihică.

Variații patologice ale calităților pulsului:

 frecvența : puls tahicardic (mai rapid) și puls bradicardic (mai rar);


 ritmicitatea : puls ritmic și aritmic; amplitudinea : puls cu amplitudine mică (filiform) și puls
cu amplitudine mare
 volum : puls dur și puls moale.

Frecvența pulsului crește paralel cu temperatura: la 1grad crește cu 8-10 pulsații pe minut.

Puncția venoasă
Definiție Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de
puncție.

Scop:

 explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice,


serologice, bacteriologice);
 terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecției și perfuziei intravenoase;
recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale;
 executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui;
 sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiunea arterială.

Locul puncției:

 venele de la plica cotului (bazilică și cefalică) unde se formează M venos prin anastomozarea
lor;
 venele antebrațului;
 venele de pe fața dorsală a mâinii;
 venele subclaviculare;
 venele femurale;
 venele maleolare interne;
 venele jugulare și epicraniene mai ales la sugari și copii mici.
Materiale necesare:

 mănuși chirurgicale;
 perna elastică pentru sprijinirea brațului;
 mușama;
 aleză;
 substanța dezinfectantă și degresantă, alcool iodat, tinctură deiod;
 ace, în funcție de scop;
 pense, tampoane;
 garou, eprubete uscate și etichetate;
 cilindru gradat;
 fiole cu soluții medicamentoase;
 soluții perfuzabile și tăviță renală.

Pregătirea psihică și fizică a pacientului

 se anunță bolnavul și i se explică necesitatea tehnicii;


 se așează bolnavul în poziția necesară (în funcție de sediul în care se execută);
 în laborator, dispensar, bolnavul stă în poziție șezând pe scaun cu membrul superior în
abducție, extensie și supinație;
 în salon bolnavul stă culcat în pat în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit în
extensie, abductie și supinație;
 se dezbracă brațul ales astfel ca hainele să nu împiedice circulația de reîntoarcere;
 se așează sub brațul bolnavului perna elastică și apoi mușamaua;
 se solicită bolnavului,să mențină brațul în poziție necesară.

Stabilirea locului puncției:

 se stabilește brațul la care se face puncția;


 se examinează calitatea și starea venelor de la plica cotului;
 se stabilește locul de executare a punțtiei.

Efectuarea tehnicii:

 se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a brațului;
 cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncție;
 se dezinfectează locul puncției cu un tampon cu alcool sau tinctură de iod;
 se cere bolnavului să închidă și să deschidă pumnul de câteva ori și să rămână cu el închis;
 se fixeaza vena cu policele mâinii stângi la patru-cinci cm sub locul puncției, exercitând o
ușoară compresiune și tractiune în jos asupra țesuturilor vecine;
 se fixează seringa cu gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă între
police și restul degetelor se prinde cu acul traversând în ordine tegumentul în direcția oblică
(unghi de 30 de grade) apoi peretele venos învingând o rezistență elastică până când acul
înaintează în gol;
 se schimbă direcția acului cu 1-2 cm în lumenul venei;

 se controlează pătrunderea acului în vena prin aspirație cu seringa;


 se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui, perfuzii;
 în caz de sângerare se prelungește acul de puncție cu un tub din polietilenă care se
introduce in vasul colector,
 garoul rămănând legat de braț;
 se îndepărtează stază venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului și
desfacerea pumnului;
 se aplică tamponul îmbibat cu soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a acului și se
retrage brusc acul;
 se comprimă locul puncției 1-3 min, brațul fiind în poziție vertical.

Îngrijirea pacientului:

 se face toaleta locală a tegumentului se schimbă lenjeria dacă este murdară;


 se asigură o poziție comod în pat;
 se supraveghează pacientul.

Reorganizarea locului de muncă:

 se aruncă materialele de unică folosință;


 se curăță instrumentarul folosit.

Accidente și incidente:

 hematom (pin infiltrarea sângelui în țesutul perivenos ) - se retrage acul și se comprimă locul
puncției 1-3 minute;
 străpungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul în lumenul venei;
 amețeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncția, pacientul se aseaza în decubit dorsal fără
pernă, se anunță medicul.

Studiu de caz
STUDIU DE CAZ NR.1

Nume F
Prenume D
Vârsta 63 de ani
Data naşterii 23 februarie 1945
Sexul F
Naţionalitate Română
Religie Ortodoxă
Domiciliul legal Cluj-Napoca
Ocupaţia Pensionară
Diagnosticul C.I., A.P. instabilă
Antecedente personale Menarha la 14 ani
fiziologice
Antecedente personale 5 sarcini, 3 naşteri şi două avorturi
patologice
Antecedente heredo-colaterale Ultima menstruaţie la 49 de ani
H.T.A. esenţială grad III, D.Z. tip II dezechilibrat, coxartroză,
gonartroză, colecistectomie în 2001, insuficienţă cardiacă
NYHA II, varice la nivelul membrelor inferioare, obezitate
gradul III
( 160 cm, 92 kg)
Tatăl decedat de AVC, mama : litiază biliară,
D.Z. tip I
Condiţii de viaţă şi locuit Corespunzătoare, fără stres psihic
Medicaţie de fond administrată Furosemid 20 mg/zi
înaintea internării Enap 2 x 10 mg/zi
Metroprolol 2 x 50 mg/zi
Metformin 2 x 850 mg/zi
Diclofenac 3 x 1 /zi
Dulcolax la nevoie

DATE CLINICE :

Boala actuală a debutat insidios în umră cu aproximativ 4 luni, cu dispnee insipiratorie la eforturi
moderate, la care de două luni se asociază durere toracică retrosternală cu caracter de apăsare, având
radiere în umărul stâng, apare progrsiv în funcţie de efort şi uneori la repaus, care cedează prompt la
2 – 3 minute după administrarea NTG sublingual.

Se internează pentru :

 Durere toracică retrosternală


 Dispnee la efort şi uneori la repaus
 Transpiraţii reci
ANALIZE DE LABORATOR
DENUMIREA ANALIZEI VALORI LA INTERNARE VALORI NORMALE

Uree 45 mg % 20 – 40 mg %
Creatinină 1.3 mg % 0.6 – 1.2 mg %
Trombocite 260.000 m3 150.000 – 400.000 m3
VSH 14/1h 2 – 13/1h, 12 – 17/2h
Glicemie 150 mg % 80 – 120 mg %
Lipide 800 mg % 600 – 800 mg %
Colesterol 250 mg % 180 – 200 mg %
LDH 800 u/l 225 – 450 u/l
TGO 60 u/l 2 – 20 u/l
TGP 25 u/l 2 - 16 u/l
CPK – MB 40 u/l 0 – 25 u/l
APTT 45 ” 40 ”
TQ 18 ” 12 – 14 ”

EXAMEN DE SPECIALITATE :

- EKG de repaus : ST subdenivelat 2 – 3 mm, T negativ, ischemie inferioară D3 şi AVF


- Ecografie : cavitatea cardiacă mărită, FE diminuată, hipokinezie globală
- RX – toracic : cord global mărit
- Ecografie abdominală : ficat de stază, vezică urinară cu pereţi îngroşaţi ( probabil post multiple
infecţii urinare ), restul organelor au aspecte normale ecografic.

CULEGEREA DATELOR PENTRU CELE 14 NEVOI

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

 Pacienta prezintă dispnee, are o frecvenţă respiratorie de 18 resp/min, T.A = 160/90


mmHg, are puls ritmic cu o frecvenţă de 53 p/min, pulsul periferic este mult diminuat,
edeme gambiere şi varice
 Tegumente şi mucoase palide
 Căile respiratorii sunt permeabile
 Respiraţie de tip costal superior
NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA

 Pacienta nu respectă regimul hipocaloric, hiposodat, hipolipidic şi regimul pentru D.Z.


 Consumă aproape zilnic alimente bogate în lipide de origine animală şi dulciuri rafinate
 Cavitate bucală corespunzătoare, dentiţie completă, mucoasa bucală roz, umedă
 Ingeră 1000 – 1500 ml lichide/zi ; G = 90 ; H = 1.60

NEVOIA DE A ELIMINA

 Poliurie; pacienta prezintă un numar de 6 – 7 micţiuni/zi


 Nicturie; pacienta prezintă 3 – 4 micţiuni/noapte
 Constipaţie; pacienta prezintă scaun la 3 zile
 Diureza 1100 – 1200 ml/zi

NEVOIA DE A PĂSTRA TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE

 Este afebrilă
 Având temperatura în limite fiziologice ( 36.5 – 36.7ºC )

NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI DE A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

 Se deplasează cu greutate datorită coxartrozei şi gonartrozei


 La eforturi fizice mari prezintă dureri accentuate
NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

 Insomnie predormiţională
 Se trezeşte frecvent din cauza necesităţii de a urina
 Doarme în medie 4 – 5 ore pe noapte, iar dimineaţa e obosită

NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI A SE DEZBRĂCA

 Prezintă o oarecare dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca singură, dar refuză ajutorul


 Are aspect curat şi îngrijit
 Poartă îmbrăcăminte adecvată condiţiilor de spitalizare

NEVOIA DE A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT


 Părul curat, unghiile tăiate şi îngrijite
 Are aspect ordonat şi îngrijit

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

 Este independentă la nivelul acestei nevoi deoarece are cunoaştere despre sine şi despre
riscurile bolii

NEVOIA DE A COMUNICA

 Comunică adecvat la nivel senzorial, afectiv şi intelectual


 Este prietenoasă, amabilă şi comunică atât cu echipa de îngrijiri, cât şi cu familia

NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

 Merge săptămânal la slujbele bisericeşti

NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII

 Pacienta este pensionară


 Se consideră realizată din punct de vedere familial şi profesional
 Îşi supraveghează nepoţii la lecţii

NEVOIA DE A SE RECREA

 În timpul liber croşetează şi coase goblenuri


 Se uită la televizor şi citeşte ziarul pentru a fi cât mai informată

NEVOIA DE A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI PROTEJEZE SĂNĂTATEA

 Îşi cunoaşte starea de sănătate şi este interesată să înveţe mai multe despre boală
 Nu a fost informată corect despre aspectele igieno-dietetice pe care ar fi trebuit să la aplice

În urma culegerii datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale şi a bilanţului

de independenţă – dependenţă, am stabilit următoarele probleme:


1. Alterarea funcţiei respiratorii manifestată prin dispnee datorită durerii precordiale.
2. HTA
3. Constipaţie
4. Insomnie predormiţională
5. Alimentare inadecvată prin surplus, şi nerespectarea regimului alimentar.

Problema Intervenţii
Obiective Evaluare
pacientului Autonome Delegate
1. Alterarea - pacienta va avea ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
confortului fizic ameliorată durerea
datorită durerii, în decurs de 15 - am asigurat - am măsurat şi T.A. = 160/90
manifestat prin minute repaus la pat înregistrat mmHg,
dispnee datorită - pacienta va avea o - am asigurat funcţiile vitale; P = 53/min,
durerii precordiale respiraţie în limite pacientei o poziţie T.A, P, R, T R = 16 resp/min,
fiziologice în decurs semişezândă - am T = 37.2ºC
de 2 zile (confortabilă pentru administrat (vezi anexa 3)
pacientă) tratamentul
- am aerisit salonul medicamentos la - pacienta a
recomandarea prezentat
medicului; 1 tb de ameliorare a durerii
NTG sublingual toracice, aceasta
- am administrat diminuân -du-se
oral Metroprolol după 10 minute de
2 x 50 mg/zi, la administrarea
Enalapril 20 NTG şi cedând
mg/zi, Furosemid complet după 15
20 mg/zi, minute
Diclofenac 3 x
1/zi, Aspenter - pacienta prezintă
75 mg 1 tb/zi o ameliorarea a
dispneii
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2
- am însoţit - am administrat - pacienta nu mai
pacienta la celelalte tratamentul prezintă durere
examinări prescris de medic: toracică şi din punct
paraclinice; ECG, Metroprolol 2 x de vedere al
ecografie 50 mg/zi, respiraţiei, aceasta a
- i-am asigurat Enalapril 20 ajuns să fie în
pacientei o poziţie mg/zi, Furosemid limitele fiziologice
confortabilă 20 mg/zi, T.A= 130/80
Diclofenac 3 x mmHg, P=
1/zi, Aspenter 70/min, R = 18
75 mg 1 tb/zi resp/min, T=
- am măsurat şi 36.7ºC
înregistrat (vezi anexa 3)
funcţiile vitale şi
vegetative; T.A.,
P, R, T
2. HTA - pacienta va avea ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
T.A în limitele
fiziologice în decurs - am supravegheat - am măsurat şi - pacienta prezintă
de 2 zile pacienta înregistrat în FO, o scădere treptaă a
- am discutat cu T.A. cât şi HTA după
pacienta despre celelalte funcţii administrarea
importanţa vitale şi tratamentului;
regimului de viaţă vegetative
care trebuie să-l - am administrat - la 1 oră :
urmeze în vederea tratamentul TA = 140/90
prevenirii HTA prescris de medic mmHg,
- am liniştit - am administrat
pacienta în legătură oral : - la 2 ore :
cu simptomele pe Metroprolol 2 x P = 53 /min,
care le avea 50 mg/zi, R = 16 resp/min,
sfătuind-o să aibă Enalapril 20 T = 37.2ºC,
încredere în actul mg/zi, TA = 120/80
medical Furosemid mmHg, aceasta
20 mg/zi, menţinân-du-se pe
Aspenter tot parcursul zilei
75 mg 1 tb/zi
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2

- am supravegheat - am administrat - pacienta prezintă


pacienta tratamentul TA în limitele
- am ajutat-o, prescris de medic fiziologice
însoţind-o la - am administrat TA = 130/80
examinările oral : mmHg,
paraclinice, Metroprolol P = 70 /min,
încurajând-o să 2 x 50 mg/zi, R = 18 resp/min,
aibă încredere în ea Enalapril 20 T = 36.7ºC
şi în actul medical mg/zi,
Furosemid
20 mg/zi,
Aspenter
75 mg 1 tb/zi
-am măsurat şi
înregistrat în FO,
T.A. cât şi
celelalte funcţii
vitale şi
vegetative
3. Constipaţia - pacienta va avea ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
scaun fără - am supravegheat - am administrat - pacienta continuă
dificultate în decurs pacienta oral la să fie constipată şi
de 3 zile - i-am explicat recomandarea după administrarea
pacientei medicului 1 de Dulcolax
importanţa unui tb/zi/seara
regim de viaţă cu Dulcolax
evitarea
sedentarismului cât
şi a regimului
igieno-dietetic pe
care ar trebui să-l
adopte
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2

- i-am prezentat - am efectuat - pacienta a avut


pacientei o listă cu clismă scaun cu ajutorul
alimentele cele mai evacuatorie cu 1 l clismei
recomandate într-o apă călduţă şi 2
alimentaţie linguriţe de săpun
echilibrată şi care răzuit
ajută la prevenirea - seara am
problemei de administrat oral
constipaţie pacientei 1 tb
- am învăţat Dulcolax
pacienta tehnici de
depindere : mersul
pe jos cel puţin 30
minute după fiecare
masă principală şi
alte exerciţii fizice
pentru a preveni
constipaţia
ZIUA 3 ZIUA 3 ZIUA 3

- am sfătuit - seara am mai - tranzitul pacientei


pacienta să facă o administrat a început să reintre
plimbare după pacientei 1 tb în normal, a avt
fiecare masă, am Dulcolax scaun moale şi
supravegheat ca starea ei s-a
acest lucru să se îmbunătăţit în
întâmple această privinţă
4. Alimentaţie - pacienta va avea ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
inadecvată prin alimentaţie
surplus şi corespunzătoare în - i-am explicat - am asigurat - pacienta a
nerespectarea decurs de 4 zile pacientei pacientei un prezentat glicemie
regimului alimentar necesitatea regim hiposodat, = 150 mg/%
respectării unui hipocaloric şi
regim diabetic
- i-am oferit - am recoltat
pliante cu sânge pentru
alimentele permise profil glicemic la
şi interzise 2 zile
- Am administrat
tratamentul
pentru D.Z :
Metformin 2
x 850 mg/zi
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2
- am umărit - am asigurat -pacienta a
respectarea pacientei regimul respectat regimul
regimului hiposodat, alimentar
verificând dacă hipocaloric, recomandat
pacienta mai are hipolipidic şi - pacienta a
alimente în plus diabetic prezentat glicemie
faţă de regimul care - am recoltat = 130 mg%
i se administrează sânge pentru
în spital glicemie
- am administrat
tratamentul :
Metformin
2 x 850 mg/zi
ZIUA 3 ZIUA 3 ZIUA 3

- am încurajat - am administrat - pacienta a


pacienta să respecte tratamentul respectat regimul
în continuare prescris recomandat
regimul alimentar Metformin - pacienta este mai
prescris 2 x 850 mg/zi încrezătoare în
- am umărit regimul prescris şi
respectarea este hotărâtă să-l
regimului respecte în
continuare
ZIUA 4 ZIUA 4 ZIUA 4

- am umărit - am recoltat sânge - pacienta a


respectarea pentru controlul prezentat glicemia
regimului glicemiei = 110 mg%
- am sfătuit - am administrat - Pacienta este
pacienta să respecte tratamentul încurajată de
regimul în prescris rezultatele obţinute
continuare şi după şi respectă regimul
externare
5. Insomnie - pacienta nu va mai ZIUA 1 ZIUA 1 ZIUA 1
predormiţională avea insomnie
predormiţională în - am asigurat - am administrat - pacienta a
decurs de 2 zile pacientei condiţii pacientei o cană respectat sfaturile şi
pentru un somn cu lapte cald a adormit mai
liniştit înainte de culcare repede decât în
- am sfătuit - am efectuat cu nopţile anterior
pacienta să facă o ea o scurtă internării
plimbare scurtă plimbare
înainte de a se
pune să doarmă,
să asulte o muzică
linistitoare, sau să
lectureze un pasaj
frumos
ZIUA 2 ZIUA 2 ZIUA 2

- am încurajat - am asigurat - pacienta nu a mai


pacienta să încerce pacientei toate avut insomnie
mai multe tehnici condiţiile pentru a predormiţională
de relaxare înainte putea avea un
de a adormi somn liniştit
(cititul, plimbarea, - i-am administrat
ascultatul unei o cană cu lapte
melodii relaxante) cald
EPICRIZA

Numele şi prenumele F.D.


Sex Feminin
Vârsta 63 de ani
Domiciliul Cluj - Napoca
Data internării 15.102010
Data externării 22.10 2010
Diagnostic de externare angină pectorală
Stare la externare ameliorată

Pacienta în vârstă de 63 de ani, cunoscută cu H.T.A. gradul III, insuficienţă cardiacă NYHA II
şî D.Z. tip II dezechilibrat, neuropatie diabetică, se internează de urgenţă cu durere precordială ce
iradiază în umăr, dispnee la eforturi minime şi transpiraţii. Se suspectează angină pectorală

La prezentare : Temperatura : 37.6ºC

Tensiune arterială : 160/90 mmHg

Respiraţia : 16 resp/min

Puls : 53 /min

Se administrează :

 NTG sublingual
 Metroprolol 2 x 50 mg/zi
 Enalapril 20 g/zi
 Furosemid 20 mg/zi
 Diclofenac 3 x 1/zi
 Metformin 2 x 850 mg/zi

Pe parcursul internării pacienta este sub tratament cu blocante de canale de calciu,


anticoagulante, antiagregante, antidiabetice, statine, inhibitori ai enzimei de conversie şi diuretice.

Examen de specialitate

 Eco-cord : cavitate cardiacă mărită, F.E diminuată, hipokinezie


 Radiografie : cord global mărit
 ECG : ischemie cardiacă difuză

Se externează cu recomandările:

1. Regim hiposodat, hipocaloric, hipolipidic


2. Evitarea eforturilor mari
3. Tratament medicamentos cu : Enalapril 2 x 40 mg/zi
 Diurex 50 mg/zi
 Sortis 20 mg/zi
 Cordil 2 x 40 mg/zi
 Aspenter 1 tb/zi
 NTG la nevoie, în criză
Tratamentul pentru boala metabolică şi aparatul locomotor rămâne nemodificat

4. Revine la control peste o lună


CAZUUL II.

1 CULEGEREA DATELOR II.

1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE FIXE

Nume și prenume: B. M.

Vârstă: 62 ani

Sex: feminin Religie: ortodoxă

Naționalitate: română

Stare civilă: căsătorită

Ocupație: casnică

DATE VARIABILE

Domiciliul: Văleni, județul Prahova

Condiții de viață și muncă: foarte bune

Gusturi personale: croșetatul, brodatul

Mod de petrecere a timpului liber: timpul liber și-l petrece în gospodărie, îi place să urmărească
emisiunile radio și TV

II.1.2 STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ

1.2.a) DATE ANTROPOMETRICE

Greutate: 65 kg

Înălțime: 1,65 m

Grup sanguin: A II, Rh (+) 1.2.b)


LIMITE SENZORIALE Alergii: nu Proteze: nu Acuitate vizuală și auditivă: bună Somn: 5-6 ore pe noapte
Mobilitate: bună

Alimentație: bogată în grăsimi, cafea; nu consumă alcool

Eliminări: 4-5 micțiuni / zi; culoarea urinei normală; scaun omogen, culoare normală, un scaun pe zi

.c) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE - fără importanță

.d) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE - nașteri: 1 - avorturi: 2 - climax fiziologic

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE - apendicectomie în 1973 - bronșită acută în 1988

MOTIVELE INTERNĂRII Bolnava B. M. se internează pe data de 21.V.2007 la Spitalul Județean Ploiești,


secția Cardiologie cu următoarele simptome:

• dureri precordiale iradiate la baza gâtului;

• dispnee la efort de mers paroxistică, nocturnă;

• palpitații;

• greață;

• astenie;

• tuse iritantă.

ISTORICUL BOLII Bolnava în vârstă de 62 de ani, cunoscută cu boală cardiacă ischemică de


aproximativ 3 ani, se internează acuzând dureri precordiale la efort, greață, palpitații, astenie, tuse
iritantă de aproximativ 2 săptămâni.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE

ANGOR INTRICAT HEMIBLOC ANTERIOR STÂNG BRONŞITĂ CRONICĂ ACUTIZATĂ

DATA INTERNĂRII

21.V.2007

NEVOIA MANIFESTĂRI DE MANIFESTĂRI DE SURSE DE


FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE
1. Nevoia de a respira - murmur vezicular - dispnee; - tuse - de ordin fizic:
și a avea o bună prezent; - mucoasă iritativă; - A.V. = 81 durere precordială
circulație respiratorie umedă; - bătăi / min; - F.R. = iradiată la baza
respirație de tip 20 resp / min gâtului.
costal superior; - T.A.
= 140 / 80 mm Hg
2. Nevoia de a bea și - dantură integră; - - grețuri; - de ordin fizic:
a mânca masticație normală; - - vărsături. procesul patologic –
reflex de deglutiție - boala
prezent
3. Nevoia de a - diureză normală; -
elimina micțiuni fiziologice în
număr de 4-5 / zi; -
culoarea urinei:
normală; - scaun
omogen, culoare
normală, un scaun pe
zi;
4. Nevoia de a se - poate efectua - astenie; - senzație - de ordin fizic:
mișca și a avea o mișcări ale de greutate în dureri precordiale
bună postură membrelor regiunea iradiate la baza
superioare și retrosternală gâtului apărute la
inferioare (flexie, efort
extensie, abducție,
adducție); - poate
face mișcări de
execuție ( a merge, a
se ridica, a se așeza
pe scaun); - sistem
osteoarticular bine
reprezentat
5. Nevoia de adormi - folosește mijloace - ore de odihnă - de ordin fizic:
și a se odihni. de relaxare, citește, insuficiente dispnee paroxistică
ascultă muzică; - nocturnă.
somn de 5-6
ore/noapte
6. Nevoia de a se - se poate îmbrăca și
îmbrăca și dezbrăca. dezbrăca; - este
interesată de
aspectul exterior; -
hainele și le poate
alege singură, sunt
adecvate climatului și
vârstei.
7. Nevoia de a - tegumente și
menține temperatura mucoase integre; -
corpului în limite bolnava este afebrilă
normale
8. Nevoia de a fi - păr curat, îngrijit; - tegumente și de ordin fizic:
curat, îngrijit, de a unghii tăiate; - poate mucoase cianotice alterarea circulației
proteja tegumentele să-și acorde îngrijiri
și mucoasele zilnice
9. Nevoia de a evita - bolnava este - anticiparea - de ordin psihic:
pericolele orientată temporo- evenimentelor neliniște față de
spațial; - cunoaște negative; - astenie. diagnostic,
mecanismele de tratament, proceduri
autoapărare de diagnostic.
naturale; - poate
evalua condițiile de
1 2 3 4
micrclimat
10. Nevoia de a - comunică cu echipa
comunica. de îngrijire; -
funcționare adecvată
a organelor de simț; -
debit verbal ușor; -
ritm moderat, limbaj
clar, precis.
11. Nevoia de a - este ortodoxă; - are - incapacitatea de a - de ordin sociologic:
acționa conform sănătatea mentală de desfășura practici anturaj și mediu
propriilor convingeri a acționa conform religioase. necunoscut; -
și valori de a practica credințelor absența locurilor de
religia. religioase. practicare a religiei.
12. Nevoia de a fi - bolnava prezintă
ocupat în vederea integritate psihică; -
realizării. poate lua singură
decizii.
13. Nevoia de a se - se recreează citind; - restricții impuse de - de ordin fizic:
recrea. - ascultă emisiunile efort. dispnee de efort.
radio
- discută cu
bolnavele.
14. Nevoia de a învăța - dorință și interes în - cerere de informații - lipsa surselor de
cum să-ți păstrezi cunoașterea bolii, a despre boală, informare.
sănătatea. evoluției, a tratament, evoluție
tratamentului.

PROBLEME ACTUALE
1. Durere precordială – disconfort fizic;
2. Dificultate în a se odihni, cefalee;
3. Alterarea circulației
; 4. Dificultate în a se mobiliza;
5. Alimentație inadecvată, deficit;
6. Dificultate de a respira;
7. Astenie;
8. Cunoștințe insuficiente despre boală.
PROBLEME POTENŢIALE
1. Pierderea imaginii de sine;
2. Sentiment de culpabilitate;
3. Complicații majore: I.M.A. sau exitus.
GRADUL DE DEPENDENŢĂ
Bolnava este independentă, are forța fizică să-și acorde îngrijire pentru satisfacerea nevoilor
fundamentale pe parcursul spitalizării, după ce criza anginoasă a trecut.

DIAGNOSTIC NURSING
1. Dispnee datorită durerilor precordiale, manifestată prin senzația de sufocare;
2. Alimentație insuficientă, deficit, datorată inapetenței manifestată prin grețuri și vărsături;
3. Dificultate de a se odihni datorită dispneei paroxistice nocturne, manifestată prin insomnie
și palpitații;
4. Fenomene de tuse iritantă datorită procesului infecțios, manifestată prin modificarea
ritmului respirator;
5. Stare depresivă datorată pierderii imaginii de sine, manifestată prin astenie.

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
OBIECTIVE
- pe termen scurt: O.T.S.
• combaterea durerii;
• combaterea anxietății;
• prevenirea complicațiilor;
• pacienta să respire liber;
• permeabilitatea căilor respiratorii;
• limitarea ischemiei coronariene.
- pe termen mediu: O.T.M.
• pacienta să se deplaseze adecvat;
• să fie echilibrată hidroelectrolitic;
• pacienta să se poată odihni;
- pe termen lung: O.T.L.
• pacienta să respecte orele de odihnă;
• efectuarea unor activități fizice ușoare;
• să consulte medicul în mod regulat;
• să aibă un regim alimentar adecvat;
• să urmeze tratamentul prescris de medic cu strictețe.

INTERVENŢII ZILNICE
- Asigurarea repausului fizic și înlăturarea stresului psihic
• asigurarea condițiilor igienice ale bolnavei;
• aerisirea salonului;
• pregătirea patului;
• schimbarea lenjeriei de pat;
• asigurarea alimentației dietetice a bolnavei;
• oferirea de informații despre boală;

Combaterea durerii, a dispneei, a anxietății

• supravegherea bolnavei;
• observarea faciesului, a stării psihice, a somnului;
• măsurarea și notarea temperaturii, respirației, T.A., diurezei, greutății;
• observarea poziției;
• asigurarea repausului fizic și psihic;
• indicarea poziției semișezând pentru favorizarea respirației.

- Combaterea ischemiei coronariene:

• participarea la tehnici de tratament;


• administrarea de medicamente;
• prevenirea complicațiilor prin: - mobilizarea bolnavei - respectarea medicației - respectarea
regimului alimentar - îngrijiri igienice

- Pregătirea bolnavei și a materialelor în vederea explorărilor funcționale:


• participarea la investigații pentru asigurarea și precizarea diagnosticului și pentru
aprecierea stării bolnavei;
• recoltarea produselor biologice pentru examenul de laborator:
- efectuarea puncției venoase;
- recoltarea sângelui pentru examene biochimice, hematologi- ce, VSH, grup sanguin,
hemoleucogramă, uree, creatinină, glicemie, TGO și TGP;
- recoltarea urinei pentru examenul sumar și examenul sedimentului.

- Bolnava să aibă o imagine reală despre sine:


• dialog cu bolnava, explicându-i acesteia că nu este vinovată de apariția bolii.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
DATA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1 2 3 4 5

21.05 1. Dureri Bolnava să - Am ajutat Am administrat: -Durerile


. precordiale prezinte o stare bolnava să se așeze DIPIRIDAMOL precordiale
iradiate la de bine fără pe patul prevăzut 3tb/zi persistă; -După
baza gâtului dureri – 1 zi. cu lenjerie curată; PROPRANOLOL 2 administrarea
-Am asigurat climat tb. /zi NIFEDIPIN medicamentelo
de liniște în salon, 2 tb. / zi r durerile s-au
un salon bine NITROGLICERINĂ redus; -Bolnavei
aerisit; -Am 1 tb. sublingual i s-au recoltat
administrat MIOFILIN 2 sânge și urină
medicația indicată fiole/zi intravenos pentru examen
de medic cu Medicul de laborator, iar
urmărirea efectului recomandă valorile sunt în
asupra bolnavei; recoltarea de limite normale;
-Am asigurat sânge și urină -Durerile s-au
poziția senișezând pentru mai diminuat,
pentru a favoriza următoarele apar ca o jenă la
respirația; -Am examene de eforturi mici;
informat bolnava laborator: - VSH - -Bolnava nu mai
să nu mănânce Glicemie - HLG - prezintă dureri,
pentru a i se Transaminaze - se simte mai
recolta sânge și Examen de urină bine;
urină;
-Am pregătit
materialele pentru
recoltare; -Am
pregătit fizic și
psihic pacienta;
-Am efectuat
recoltarea de
produse biologice;
-Am ajutat
pacienta să descrie
și să localizeze
corect durerea;
-Am manifestat
înțelegere față de
suferința pacientei;
-

Pentru intensitatea
durerii am rugat
pacienta să
utilizeze termeni
ca: ușoară,
moderată, intensă,
insuportabilă; -Se
asigură confortul
pacientei prin
așezare în poziție
corespunzătoare
2.Alimentați Bolnava să aibă -Am aerisit salonul; Am administrat: -Pacienta a avut
e inadecvată o stare de bine, -Am aranjat patul METOCLOPRAMI de două ori
– deficit prin fără vărsături bolnavei; -Am D 3 tb. / zi senzația de
greață, timp de 3 zile. protejat patul cu TORECAN 2 tb. / greață și i s-a
senzație de mușama și aleză; zi dimineața și la administrat
vomă. -Pacienta se află în pr medicație
repaus fizic la pat antiemetică;
în poziția de -Pacienta
decubit dorsal; -Să prezintă în
facă inspirații continuare
profunde când are senzația de
senzație de greață; greață;
-Am înlăturat -Pacienta nu a
stresul psihic al mai avut
Pacienta să fie bolnavei; senzații de
echilibrată -Corectează Regim alimentar: greață sau
hidroelectroliti tulburări - normocaloric - vărsături.
c și acido-bazic electrolitice și normoglucidic -
în decurs de 3 rezerva alcalină; hiposodatânz
zile. -Rehidratarea orală
va începe cu
cantități mici de
lichide reci, oferite
cu lingurița;
-Monitorizarea
funcțiilor vitale și
vegetative;
-Se face bilanțul
lichidelor intrate și
eliminate.

Așezarea pacientei
în poziția
semișezând cu
Pacienta să fie capul într-o parte;
menajată fizic -Se liniștește
și psihic în bolnava din punct
timpul de vedere psihic;
vărsăturilor în -După vărsături i se
decurs de 3 oferă un pahar cu
zile. apă să-și clătească
gura; -Bolnava se
alimentează activ
la pat.
3.Dificultate Bolnava să -Am asigurat -Am administrat: -Pacienta
în a se odihni prezinte un liniștea și ambianța DIPIRIDAMOL 3 prezintă
somn odihnitor salonului; -Am tb. / zi NIFEDIPIN insomnii,
fără palpitații în învățat pacienta să 2 tb. / zi palpitații; -După
decurs de 3 zile folosească MEPROBAMAT 1- administrarea
mijloace de 3 comprimate/zi medicației,
relaxare înainte de DIAZEPAM 2 pacienta a avut
culcare; comprimate / zi un somn mai
-Am administrat odihnitor;
tratamentul -Pacienta se
medicamentos; odihnește și are
-Am observat un somn
efectul acestuia liniștitor, fără
asupra palpitații.
organismului;
-Am învățat
pacienta să
doarmă cu
toracele și capul
ușor ridicate
pentru a respira
mai bine;
-Să evite mesele
Pacientul să copioase; -Oferim
beneficieze de pacientei o cană cu
somn lapte cald înainte
corespunzător de culcare, o baie
cantitativ și caldă;
calitativ -Întocmim un
program de odihnă
corespunzător
organismului; -Am
identificat nivelul și
cauza anxietății
pacientului;
-Am observat și
notat calitatea,
orarul somnului;
-Am administrat
tratament
medicamentos la
indicația medicului
-Am observat
efectul
medicamentului
asupra
organismului;
-Diminuarea
intervențiilor de
îngrijire în
perioada de somn;
4.Fenomen Bolnava să-și -Am asigurat un -Am administrat: -Pacienta
de tuse diminueze climat de liniște și CODENAL 3 prezintă tuse
iritantă. fenomenul de curățenie în salon; comprimate / zi iritantă; -După
tuse în decurs -Am aerisit salonul; SIROGAL 3-4 administrarea
de 3 zile -Am indicat lingurițe / zi medicamentelo
personalului r fenomenul de
auxiliar să tuse s-a mai
efectueze diminuat;
curățenia salonului -Pacienta în
numai cu cârpe urma
umede, prin tratamentului
ștergere; -Am cu antitusive se
umezit aerul din simte mai bine.
încăpere cu apă
alcalinizată; -Am
asigurat poziția
șezând/semișezân
d
-Am aspirat
secrețiile bronșice;
-Am învățat
pacienta cum să
tușească, ca să
expectoreze
5.Stare Bolnava să aibă -Discuții cu -Pacienta are o
depresivă. o stare de bine, pacienta despre stare depresivă
să nu mai fie starea sa; -Luarea datorită bolii;
depresivă în legăturii cu familia, -Discuțiile cu
timp de 3 zile să viziteze pacienta au
pacienta; -Pacienta avut efect
este pusă în pozitiv asupra
legătură cu psihicului;
persoanele cu -Pacienta are
aceleași afecțiuni, încredere în
dar cu o stare sine, în echipa
psihică mai bună; de îngrijire este
-Crearea de optimistă
obișnuințe noi
pacientei; -Am
învățat pacienta
tehnici noi de
relaxare, masarea
spatelui,
membrelor
superioare și
inferioare

EXTERNAREA BOLNAVULUI
BILANŢUL AUTONOMIEI
Bolnava B. M. se internează la Spitalul Județean Ploiești, secția Cardiologie, cu următoarele
probleme:

- dificultate de a respira, dispnee;

- dificultate în a se mobiliza;

- dificultate în a se odihni, cefalee;

- alimentație inadecvată, deficit;

- lipsa cunoștințelor despre boală.

În urma spitalizării și aplicării îngrijirilor și intervențiilor autonome și delegate, pacienta se


externează pe data de 26.V.2007 cu următoarele probleme vizibil ameliorate:

- poate respira liber, fără dificultate;

- se poate mobiliza;

- se poate odihni, nu mai prezintă cefalee;

- se poate alimenta și hidrata adecvat;

- are cunoștințe despre boală, tratament, evoluție, prognostic.

Am recomandat bolnavei:

- pacienta va fi dispensarizată, va efectua control periodic;

- va continua tratamentul cu: NITROGLICERINĂ 1 tb. Sublingual

NITROPECTOR 3 tb. / zi

- pacienta va respecta regimul de viață și cel alimentar cu strictețe.


TRATAMENT

NR. DENUMIREA FORMA DE ACŢIUNE MOD DE DOZA


CRT MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRAR ZILNICĂ
E
1 DIPIRIDAMOL tablete calmare oral 3 tb. / zi

2 PROPRANOLOL tablete antiaritmic oral 2 tb. / zi

3 NIFEDIPIN tablete vasodilatator oral 2 tb. / zi

4 NITROGLICERINĂ tablete vasodilatator sublingual 1 tb. / zi

5 MIOFILIN fiole intravenos 2 fiole / zi

6 METOCLOPRAMID tablete antivomitiv oral 3 tb. / zi

7 TORECAN tablete antivomitiv oral 2 tb. / zi


dimineața
și la prânz
8 MEPROBAMAT comprimate oral 1-3 tb. /
zi
9 DIAZEPAM comprimate oral 2 tb. / zi

10 CODENAL comprimate antitusiv oral 2 tb. / zi

11 SIROGAL sirop antitusiv oral 3-4 ling. /


zi
dd

c
cd
c
cc c c
c cc
c
cc c-
c cc ! c

c
c
c"#"c $ c- c%cc
c
c& c
dd

Bibliografie
1.Lucreția Titircă : Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenți medicali Editura Viața Medicală
Romanească 2008

2.Lucreția Titircă : Urgențele MedicoChirurgicale Sinteze Editura Medicală2011

3.Mogoș Gheorghe : Compediu de anatomie și fiziologie a omului