Proiect didactic

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Surdila Greci, jud. Brăila

Clasa: a II–a
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Religie ortodoxă
Unitatea de învățare: Viața creștinului împreună cu semenii
Subiectul lecției: Iertarea celor care ne fac rău
Tipul lecției: comunicare și însușire de noi cunoștințe

Competență generală:
C.G.2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

Competențe specifice:
2.1 Asumarea în mod explicit a unor responsabilităţi în cadrul grupurilor din care face parte
2.2 Descrierea unor elemente de diversitate în cadrul diferitelor grupuri
3.1 Explicarea semnificaţiei unor evenimente religioase din viaţa comunităţii şi a societăţii

Competențe derivate:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili de:
1 - explicarea acțiunii de a ierta;
2 – identificarea răului provocat prin atitudini dușmănoase față de cineva care ne face rău;
3 – prezentarea modalităților prin care iertăm și suntem iertați;
4 – recunoașterea modelului de iertare oferit de Mântuitorul Iisus Hristos;
5 – demonstrarea puterii de a-și cere iertare celor ce ne-au greșit;
6 – cunoașterea unor comportamente adecvate în zi de sărbătoare a Sfintei Învieri.

Strategia didactică
1. Metode şi procedee: conversația, brainstorming, exercițiul, expunerea, lectura expresivă, povestirea, explicația, problematizarea.
2. Mijloace de învățământ: planșe de la Editura Sf. Mina „Tatăl nostru”, vase pentru experiment: un pahar, recipient cu clor, apă și cerneală albastră, fișe de lucru,
literatură religioasă.
3. Forme de organizare a activităților: activitate individuală, frontală.

Resurse
Oficiale:
1. Programa școlară pentru disciplina Religie ortodoxă, aprobată prin O.M. nr. 3418/19.03.2013, pentru clasa a II-a;
2. Planificarea calendaristică pentru clasa a II-a;

Temporale:

1
 număr de lecții – 1 oră
durata – 50 min

Bibliografice:

1. Noul Testament cu Psalmi, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1991.
2. Șebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriș, Dorin, Opriș, Monica, Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea", Alba Iulia, 2000.
3. Opriș, Monica, Metodologia evaluării, ediția a II-a, Editura Sf. Mina, Iași, 2010.
4. Favu,Gabriela, Danciu,Ana Nicoleta, Țițirigă,Ionelia, Lupiș, Daniela, Religie-Cultul ortodox, manual pentru clasa a II-a, semestrul al II-lea, Editura Corint Educațional,
București, 2015.
5. Sfintele Paști în datini și obiceiuri, volum alcătuit și redactat de Crăciun,Boris, Editura Porțile Orientului, Iași, 1997
6. http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.ro/2010/02/

DEMERSUL DIDACTIC

Nr. Etapele lecției C.d Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Mijloace Forme de Evaluare
crt. (min.) organizar
e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Salut elevii. Elevii răspund la salut, cântă Imnul

1. Momentul 2' Se cântă Imnul Învierii Domnului cu elevii. Învierii și se pregătesc pentru lecție.
organizatoric Fac prezența elevilor la clasă și realizez managementul clasei Exercițiul Icoana din Activitate Obs.
pentru începerea activității didactice care urmează să se de sala de clasă frontală comporta-
desfășoare. rugăciune mentului
elevilor

Lectura
2. Captarea 10' Profesorul va citi poezia „A ciocnit cu un ou de lemn”. expresivă Obs.
atenției Profesorul verifică atenția cu care au urmărit elevii poezia, prin Elevii asculă cu interes poezia. Anexa 1 comporta-
conversație: mentului
Răspunsuri posibile ale elevilor: Brainstorming Activitate elevilor
-Când se petrece acțiunea? -În zi de Paști, în grădină. frontală și

2
 -Câți frați au ieșit în grădină să se joace? -Șase frați. individuală
-Mai țineți minte numele lor? -Nicu, Didina, George, Mara, Petre și Problematizarea
Marioara. Evaluare
-Cine a venit să se joace cu ei? -Guță Stricătot. orală
6 -Ce fac copiii, în general, în ziua Învierii? -Merg la Sf. Biserică, ciocnesc ouă, etc. frontală
-Ce spunem când ciocnim ouâ? -Hristos a înviat! Adevărat a înviat!
Da, pentru că noi creștinii mărturisim Învierea Domnului Conversația
nostru Iisus Hristos.
-V-ați jucat și ați ciocnit vreodată cu un ou de lemn? -Da/Nu.
Și acești copii își doreau să ciocnească ouă. Când l-au
întrebat pe Guță dacă are vreun ou de lemn, el ce le-a răspuns? -Că nu are./A mințit. Exercițiul
-Și ce s-a întâmplat? -A spart toate ouăle copiilor.
2 -Care au fost reacțiile copiilor când au descoperit minciuna lui -S-au certat, au țipat, s-au strâmbat,
Guță Stricătot? s-au îmbrâncit, au căzut, au vrut să se
bată.
-Copiii s-ar fi jucat frumos dacă Guță ar fi spus adevărul? -Da.
1 -Cine a vrut să-l ierte pe Guță pentru greșeala de a-i minți? -Mara.
Anunțarea 2' Obs.
titlului și a Profesorul notează titlul lecției pe tablă: ” Iertarea celor care Elevii notează în caiete titlul lecției. Activitate comporta-
3. competențelor ne fac rău” și precizează competențele urmărite. Conversația individuală mentului
lecției elevilor
5' Uneori, cineva ne face rău, fie din greșeală, fie intenționat.
Dirijarea 1 Când se întâmplă așa, ne supărăm și am vrea să ni se facă Elevii ascultă cu atenție explicațiile.
4. învățării 2 dreptate cât mai repede. Alteori, noi înșine greșim și îi necăjim
3 pe cei din jur. Urmările sunt nelăcute: cearta, încetarea Povestirea
4 prieteniei sau chiar dorința de răzbunare. Noul Testa-
5 Domnul Iisus Hristos ne învață să îi iertăm pe cei care ne fac ment Activitate
rău. Așa a făcut El Însuși când era pe Sfânta Cruce. Mai mult, Explicația frontală
ne-a spus că cei care sunt iertători primesc mai ușor iertare de la Obs.
Dumnezeu pentru faptele lor rele. comporta-
Pentru a ne împăca mai repede cu oamenii sau cu mentului
Dumnezeu, este bine să ne recunoaștem greșeala și să cerem elevilor
iertare. La rândul nostru, să fim iertători și să căutăm pacea cu
toți oamenii.

Profesorul scrie pe tablă învățătura Sfintei Scripturi: „Iertați Elevii transcrie în caiete învățătura.
și veți fi iertați!”

3
 15' Fixarea și sistematizarea cunoștințelor se va realiza prin
conversație și printr-un experiment:
5. Fixarea și
sistematizarea 4 Care este rugăciunea pe care ne-a învățat-o Domnul nostru -„Tatăl nostru”. Conversația Activitate
cunoștințelor Iisus Hristos? frontală
Să rostim împreună rugăciunea „Tatăl nostru” Elevii rostesc Rugăciunea Domnească. Exercițiul
În această rugăciune, Iisus Hristos ne învață despre iertare? -Da.
Așa este, pentru că rostim chiar cuvintele Mântuitorului: Problemati-
3 „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm zarea
5 greșiților noștri.” Activitate
Cum se numește Sfânta Taină prin care Dumnezeu ne iartă -Sfânta Taină a Spovedaniei. individuală Evaluare
greșelile? orală,
Elevii sunt invitați să privească planșele nr.5 și 6 de la Elevii privesc cu atenție planșele. Planșele nr.5 frontală și
Editura Sfântul Mina, pentru o bună înțelegere a iertării din și 6 de la individuală
Rugăciunea Domnească. Editura
Exercițiul Sfântul Mina
Propun elevilor să urmărească un experiment despre ce
înseamnă să ierţi aproapele şi ce înseamnă să porţi ranchiună
2 (supărare). Problemati- Un recipient
5 Voi folosi un recipient cu apă care reprezintă o persoană într- Elevii urmăresc cu interes zarea cu apă, unul Activitate
o situaţie normală. În momentul în care cineva o supără, devine experimentul. cu clor și frontală
nervoasă (voi pune o picătură de cerneală), după care i se cere cerneală
iertare şi voi turna o picătură de clor pentru a decolora apa şi a albastră
arăta că persoana devine iarăşi veselă.
Cum ne cerem iertare atunci când am supărat pe cineva?
-Te rog să mă ierți! Îmi pare rău că
te-am supărat! Nu am vrut să te Exercițiul
Așadar, trebuie să ne pară cu adevărat rău de greșelile făcute și supăr,scuză-mă! Iartă-mă, îmi pare rău!
4 să încercăm să nu le mai repetăm.
Cu cine ne asemănăm atunci când iertăm? -Cu Domnul nostru Iisus Hristos. Noul
Ce a spus Iisus Hristos când era Răstignit pe Cruce? -Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac. Testament

Hristos a fost răstignit între doi tâlhari. A iertat pe vreun -Da, pe tâlharul care și-a cerut iertare.
tâlhar de toate relele pe care le făcuse în viața sa?
6. Asocierea si 12' Profesorul împarte două fișe: anexele 2 și 3.
generalizarea 4 Elevii sunt invitați să citească cuvintele de învățătură ce sunt Un elev citește cuvintele scrise pe fișă.
scrise alături de imaginea Mântuitorului Iisus Hristos, pe fișa Activitate Evaluare
anexei nr.2 și să coloreze auraeola Domnului. Exercițiul Fișe de lucru frontală orală,

4
 1 Pe fișa anexă 3, elevii vor fi îndemnați, dacă au supărat pe Elevii îndeplinesc sarcina de lucru. (Anexele și frontală
5 cineva, să treacă numele persoanei căreia îi va dărui și un 2 și 3) individuală
buchet de flori, în semn de iertare, și vor colora florile.

Obţinerea Se realizează în permanenţă, cu ajutorul conversaţiei. Obs.

7. performanţei Profesorul va face aprecierile generale şi individuale referitor la Elevii ascultă aprecierile făcute de Activitate comporta-
şi a feed-back- 1' pregătirea elevilor pentru lecţie, cât și implicarea lor activă la profesor. Conversația frontală mentului
ului ora de curs. elevilor

Precizarea 1' Profesorul anunță tema: Desenați un buchet de flori pe care îl Elevii ascultă explicațiile la ceea ce vor Conversația Activitate Rezolvarea
8. temei pentru veți dărui în semn de iertare. avea de făcut ca temă și iși notează frontală sarcinii
acasă tema. Explicația acasă
Încheierea Se cântă Imnul Învierii Domnului cu elevii, salut și ies din sala Elevii cântă Imnul Învierii și răspund la Exercițiul de Icoana din Activitate Obs. comp.
9. activității 2' de clasă. salut. rugăciune sala de clasă frontală elevilor

5
 SCHIȚA LECȚIEI PE TABLĂ

Iertarea celor care ne fac rău

Învățătură:
„Iertați și veți fi iertați.” (Sfânta Scriptură)

6

I -Guță, vai de capul tău,
Zi de Paște. În grădină,
Nicu, gingașa Didină,
George și bălaia Mara,
Petre și cu Marioara,
- Șase frați cuminți de tot –
Și cu Guță Strică tot,
Musafir neașteptat,
S-au jucat ce s-au jucat
Pitulușul, baba-oarba,
S-au purtat pe rând cu roaba,
Și-apoi flămânziți, voioșii,
Cozonac și ouă roșii
Și-au adus frumos din casă
Și-au întins pe-o bancă, masă.
Când să-nceapă cu ciocnitul,
Nicu ridică cuțitul,
Ca pe-o spadă-n jurământ:
-Guță, dragă, pe cuvânt
Că nu ai vreun ou de lemn?
-Nu, făcu, cu capul, semn,
Guță Stricătot, îndată,
Dar din gură nici-o șoaptă
La-ntrebare n-a răspuns.
(Că-l avea oul ascuns
Sub batistă-n buzunar
Și l-a scos, ca un tâlhar,
Făr`să bage nimeni seama
Și a dat, prin ouă, iama.)
Ah, ce bine-ar fi fost toate
Dacă Guță Stricătot
Nu spărgea ouăle toate
Chicotind ca un netot.
Unu... două... patru... șase...
Și răscoapte și cleioase,
Pân` la optsprezece, toate,
Ca sub piatră fărâmate.
Pân-ce Nicu-a priceput
Și gâlceava a-nceput.
Cum-brânceală, cu scânceală,
I Dar nu taci cum tăcu el.
Cu un pic de păruială.
Anexa 1
A ciocnit cu un ou
de lemn
II
Ce-ai făcut e foarte rău.
Hămăie din lanț dulăul:
-Uite, Guță, nătărăul,
Să-l batjocorim cu toții,
Că se jură strâmb, ca hoții.
-Mac, îl ocărâm și noi.
Îi răspunde un rățoi.
-Cine jură prefăcut
Nu mai poate fi crezut.
-Ga, ga, ga așa, așa,
Spune gâsca-n limba sa,
De când sunt, niciun boboc
N-a mințit deloc, deloc.
Iar cocoșul, cocoțat
Pe un vârf de pom uscat,
Lângă curtea de găini,
După sârmele cu spini,
Cârcâie ca pentru el:
-Guță este un mișel
Și pe drept ar fi fost dacă,
Nicu îl bătea oleacă;
N-a fost unul, n-au fost două,
Ci vreo douăzeci de ouă.
Le-a zdobit cu răutate
Cu un ou de lemn, pe toate.
Ăsta nu se cheamă joc
De ghiceală sau noroc;
Ci se cheamă lăcomie
Ca să nu-i mai zic hoție,
Că-nvoiala fu așa:
Cine sparge ou-l ia
Iar dacă-i era de glumă,
N-aștepta să spargă-o sumă
Ci cu-al treilea zdrobit,
Ar fi spus: v-am păcălit.
Păcăleala nu-i hoție
Ci o faci de jucărie
Șapoi spui cum și ce fel
III
Până l-am scăpat de greu,
Deși nu era al meu,
Ci doar oul l-am clocit,
Dar eu tare l-am iubit.
Doamne, câte-mi mai făcea!
Că jura și mă mințea,
Că se duce „pân-colea”
Și când colo se ducea
Tocma-n baltă de-nota,
Și-mi făcea-n coteț rușine,
Că râdea mereu de mine
Că sunt proastă și nu pot,
Ca și dânsul, să înot
Și nu știu să spun nici „mac”
Iar eu... ce era să-i fac?...
Îl certam ce-l certam tare
Pănă ce-mi cerea iertare
Și-l iertam, și-l răsfățam
Deși mult mă necăjeam.
Cotcodac, cotcodac,
Nu știu zău ce să mă fac
Nu-s de vină dar îmi pare
Rău de-atâta supărare:
Pentr-un lucru atât de mic
Nu le-a mai tihnit nimic.
Nu c-avem vreun drept să stăm
Faptul ca să-l judecăm.
Nu-i pricină cu vreun pui
Nici cu animale nu-i
Și nici nimeni nu se-ntreabă
Ca să ne aflăm în treabă.
Dar așa doar să trăim
Printre ei și îi iubim
Ca stăpâni, pe-acești copii,
Tare-mi vine greu, să știi,
Că pricina a pornit
Pentr-un ou de lemn vopsit
Iar pe cele-adevărate
7
 I II
Micul Petre, ajutat
Și de George, a capturat
Și lui Nicu i-a predat
Oul cel de lemn, lucios,
Corp delict neîndoios.
Larmă mare, plâns, ocară,
Din grădină până-n scară,
Zbiară George, plânge Mara,
Crunt se strâmbă Marioara,
Că încep să se și certe;
Mara zice că să-l ierte,
Marioara, cruntă foc:
Ba eu nu-l mai iert deloc
Căci nu merită defel
Să ne mai jucăm cu el.
Nicu-i amenințător,
Guță cere ajutor
Și se-ndoaie și se zbate
Deși nimenea nu-l bate.
Petre-l strâmbă și-l îngână,
George-l scutură de mână…
Ei, cei șase frați cuminți,
Și-au ieșit acum din minți.
De ce fac, nu-și mai dau seama
Și se duc, buluc, la mama,
Ca să-i spună că de-acum
Nici în casă, nici pe drum,
Ei nu-l mai cunosc pe Guță.
Iar Didina cea micuță,
Urcând scările, în pripă,
Către Guță, aspru, țipă:
-Haide, pleacă, pleacă-ndat
Că de nu, eu te și bat.
Biju, șpițul mititel,
Urcă scările și el,
Mârâind: Este nedemn
Să ciocnești c-un ou de lemn
Și ești foarte vinovat
Mai ales c-ai și jurat.
Prinde larma-n curtea toată;
Puii fug către poiată,
Se zbârlește bibilica,
Miaună pe gard pisica:
(Sfintele Paști în datini și obiceiuri, volum alcătuit și redactat de Crăciun Boris, Editura
Porțile Orientului, Iași, 1997, pag.110-114)
Ar fi spus: v-am păcălit.
Păcăleala nu-i hoție
Ci o faci de jucărie
Și-apoi spui cum și ce fel
Dar nu taci cum tăcu el.
Ar fi spus: v-am păcălit.
Și-ar fi râs, și-ar fi ciocnit,
Pân` se săturau de joc
Și apoi o luau din loc.
Când așa, poftim: pe scară,
Ce rușine, ce ocară
Tocma-n zi de Paște, care
E o mare sărbătoare
Și se cuvenea să fie
Numai joc și bucurie
Pentru tineri și bătrâni,
Pentru-ai noștri buni stăpâni...
Iar găina cea moțată
Iese zbârlă din poiată
Și corcodăie frumos
Să-l îmbune pe cocoș:
-Cotcodac, cotcodac,
Nu știu ce să mă mai fac...
Nu-s de vină dar îmi pare
Rău de-atâta supărare.
Că măcar de bănuiam,
Zău că nu le mai ouam
Și n-aveau ce să ciocnească
Că să se mai necăjească.
O fi Guță vinovat
Că hoțește a jurat
Dar să luăm și noi aminte
Că-i copil fără de minte;
Câte-am mai pățit și eu
Cu câte un pui de-al meu!...
Geaba spune cel rățoi
Că „să-l ocărâm și noi”
Da ia-ntreabă-l de mai știe
Câte pozne-mi făcea mie.
Că eu doară l-am clocit
Și cu grijă l-am păzit,
III
Le ouasem eu pe toate.
Și de-aceea eu spusei
Că îmi pare rău de ei,
Cum îmi pare rău și când
Pe dulău îl văd lătrând
Dușmănos, după pisică
Numai ca să-i facă frică.
Ori când văd un pui mai mic
Hușuit, pentru nimic,
De pisică ori de câine,
Ori de micile stâpâne.
Proastă-oi fi, c-așa se spune,
Dar mi-s gândurile bune.
Pui de om ori de găină,
Are, ori nu are vină,
Dacă-l văd în supărare,
La fel inima mă doare!...
Tocmai când spunea c-o doare
Inima, de supărare,
Și ofta mai rău, găina,
S-a-ntețit, pe scări, pricina:
Guță, scuturat de mână,
S-a luptat să scape, până
S-a smucit și i-a trântit
Și pe George și pe Petre,
De pe scară, jos, pe pietre.
Iar găina cu-n oftat
Și mai jalnic, a urmat:
Cotcodac, cotcodac,
Uită-te la ei ce fac,
Cum se dușmănesc, în loc
Să se bucure de joc
La o zi ca asta, mare...
Nu mai pot de rău ce-mi pare...
Cotcodac, cotcodac,
Cum să fac ca să-i împac?...
8
 Anexa 2
Iertarea celor care ne fac rău

9
 Anexa 3
Iertarea celor care ne fac rău

10