Sunteți pe pagina 1din 3

Un calculator se identifică prrintr-o adresă, unică în Internet, numită adresa IP a calculatorului respectiv.

Adresa IP este utilizată la nivelul programelor de prelucrare în rețea.

RAM (Random Access Memory)

ROM (Read Only Memory)

PCI (Peripheral Component Interconnect) – este o magistrală pentru atașarea dispozitivelor hardware
dintr-un calculator. Aceste dispozitive pot lua fie forma de circuit integrat montat pe placa în sine, fie un
card de expansiune care se montează într-un slot.

AGP (Accelerated Graphics Port) – este un canal de magistrală (BUS) de comunicație punct-la-punct de
mare viteză pentru atașarea unei plăci video la placa de bază al unui calculator, cu scopul principal de a
ajuta la accelerarea afișării grafice 3D.

NIC – circuit imprimat ce permite comunicarea între calculator și rețea (internet, LAN)

Parallel port – interfată capabilă să transfere simultan mai mult de un bit, care este utilizată pentru
conectarea dispozitivelor externe, ca imprimanta

Serial port – o interfață care este utilizată pentru comunicarea serială, în care se transmite doar un bit
odată – se conectează consola unui router

Firewire – o interfață serială de mare viteză sincronă

TCP/IP – set de protocoale sau reguli care au fost dezvoltate pentru a permite calculatoarelor să-și
partajeze resursele în rețea

Ping (Packet Internet or Inter-Network Groper) – verifică o adresă IP particulară și poate accepta
interogări. Comanda trimite un pachet special IP (Internet Protocol) către o adresă specificată și se poate
determina dacă există conexiune către destinație.

Ping este un instrument de rețea folosit pentru a verifica dacă un anumit calculator poate fi accesat prin
intermediul unei rețele de tip IP. Ping trimte mesaje ICMP “echo request” prin pachete adresate host-
ului vizat și așteaptă răspunsul la aceste mesaje venite sub formă de răspunsuri ICMP “echo response”
de la hostul destinației. Transmițând periodic astfel de pachete și calculând întârzierea cu care ajung
răspunsurile, ping estimează timpul de round-trip, precum și rata de pierdere a pachetelor dintre host-
uri.

 Ping default-gateway IP adress – indică dacă router-ul care conectează rețeaua locală cu alte
rețele este atins

Tracert – contactează fiecare router de 3 ori. Fiecare router reprezintă punctul în care o rețea se
conectează cu altă rețea, și pachetele sunt trimise mai departe.
Adresă MAC (Media Access Control) – controlează comunicațiile de date dintre gazdele rețelei. Placa de
rețea (NIC) controlează accesul gazdei la rețea.

LAN – Local Area Network – Rețea Locală (Operează pe o arie geografică restrânsă)

WAN – Wide Area Network (Conectează utilizatorii aflați la distanțe geografice mari)

File Transfer Protocol (FTP) – serviciu orientat pe conexiune care folosește TCP pentru a transfera fișiere
între sistemele care suportă FTP.

Hypertext Transfer Protocol (HTTP) – protocol de tip text, fiind protocolul „implicit„ al WWW. Este
metoda cea mai des utilizată pentru accesarea informațiilor în Internet care sunt păstrate pe servere
World Wide Web.

Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) – administrează transmiterea de e-mail în rețeaua de


calculatoare.

Domain Name System (DNS) – translatează („mapează„) din numele domeniului în adrese IP și din
adrese IP în nume. Cele mai multe serrvicii Internet se bazează pe DNS și dacă acesta cade, siteurile web
nu pot fi găsite iar livrarea mail se blochează

Trivial File Transfer Protocol (TFTP) – serviciu connectionless care folosește protocolul UDP (User
Datagram). Este folosit pe router pentru a transfera fișiere de configurare.

Ethernet este tehnologia cea mai utilizată în rețelele LAN.

Un bridge normal poate avea doar doua porturi care leagă două segmente de rețea. Un switch poate
avea mai multe porturi în funcție de numărul segmentelor de rețea pe care trebuie să le unească. Ca și
bridge-ul, switchul învață informații despre pachetele de date care sunt recepționate de calculatoarele
din rețea.

Switch-urile au ca facilitate transmisia de tip full-duplex, deci în ambele sensuri ale canalului de
comunicație, un mare avantaj pentru creșterea vitezei de lucru a rețelei.

Rolul plăcii de rețea (NIC) este de a conecta dispozitivul gazdă la mediul rețelei.

Routerele sunt responsabile pentru rutarea pachetelor de date de la sursă la destinație înăuntru rețelei
LAN. Routerele sunt componente inteligente, chiar PC-uri. Dispun de un software care pe baza unor
algorritmi de dirijare transmite pe rute optime datele între rețele.

Porturile sunt elemente ce asigură legătura unui calculator cu exteriorul.

Dispozitive de memorare de mare capacitate: unitatea de disc flexibil (FD – Floppy Disc), unitatea de
hard disc (HDD), unitatea CD-ROM, unitatea de banda megnetică.

BIOS (Basic Input Output System) – încărcarea sistemului de operare de pe dispozitivul de inițializare și
autotestarea componentelor în momentul pornirii PC-ului.
Modemul (Modulator/DEModulator) – un dispozitiv hard serial care facilitează comunicarea între două
calculatoare sau între un calculator și un fax independent, în vederea schimbului de informații pe linii de
telefon. Prin intermediul modem-ului semnalele sunt preluate de la calculatorul sursă, sunt mai întâi
modulate și transformate din semnale digitale în semnale analogice și apoi sunt transmise pe linia
telefonică. Se pot astfel transmite și recepționa orice document, fișiere de date sau comenzi, mesaje de
poștă electronică, etc.