Sunteți pe pagina 1din 160
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARU $I TINERETULUI * y Mihaela BULIGA Bogdan PANTU Istoria artelor sia arhitecturii Manual pentru clasele a IX-a sia X-a Filiera vocationala, profil artistic Grup Editorial «= cest mahual este proprietatea Ministerului Educatiei $i Cercetarii. Manualul a fost aprobat prin Or 4059 din 10.05.2005, in urma licitatiei organizate de ctre Ministerul Educatiel si Cercetéri, este realizat in conformitate cu programa anaitic& aprobata prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 5006 din 14.10.2004 gi este distribuit gratuit elevilor. ‘ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE: Tail | Namele devahaicarva] Clase] Scoala “nl solar Sirsa mana init mariah alae nptiaias 7 z 3 : z z * Starea manualului se va inserie folosind termenii: now, bun, ingrijit, nesalistaestor, deteriorat ‘Cadrele didactice vor controla dack nimeleclevulul este seri eorect levi mu trebusie 88 facd nici in fel de Jnsemnir pe manual Cépyright © 2007 Grup Editor Toate drepturile asupra acestei luerlri apartin editurt, Reproducerea integral sau partialé g confinutului Iucrari este posibila numai cu acordul prealabil scris al editui Reforent. Pentru comenzi va putefi adresa: Departamentului Difuzare ai Grupului Editorial, Art CP. 78, O.P. 32, sector 1, Bucuresti tel. 021.224.17.65 021.224.0130 0721.213.576 0744.300.870 fax, 021.224.32.87 Se acorda importante reduceri ‘Leo. univ. dr. JONANA BELDIMAN Prof, gradul | ADRIAN BRAESCU MARIA PASOL, Coper Contridupiaaxtorilor la vecizarealnerri M. Tuliga:capitotele I-4; B, Pasju:captolele 5-8 Tipasit la Fed Print S.A. (075.35) Descrierea CIP a Bil BULIGA, MIHAELA Istoria artelor si a arhitecturi Mihaela Buliga, Bogdan Panu. Bucuresti: Art, 2007 ISBN 978-973-124-113-5 I. Panju, Bogdan iotecii Nationale a Rominiei : ; manual pentru clasele IX-X/ Capitolul 1 ae GIPTEANA ARTA Considerat ,un dar al Nilului", Egiptul a avut “una dintre cele mai originale si stralucite civiliza- “fii din istorie. Originile ei se situeaza in epoci stravechi, in preistorie gi protoistorie. Agezat in _ colful de nord-est al Africii, inconjurat de Marea * Mediterand, desert si Marea Rosie, Egiptul antic a fost un stat izolat care a cunoscut putine peri- oade de expansiune asupra popoarelor din jur si a fost foarte rar atacat de dusmani. Izolarea, ritmul lent de dezvoltare economica si social, precum gi pastrarea unor puternice traditii loca- le fac ca civilizatia gi arta egipteand sa reziste in timp nealterate. Aceasta este inchisa, practic f&- rd influente din afara, bazata pe un orgoliu de ci- vilizatie superioara. Conservatoare, a evoluat putin in timp pastrandu-si trasditurile specifice, in timp ce in bazinul Marli Mediterane infloresc si dispar alte civilizati, Este profund atagaté puterii Piramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos (ansamblul de la Giseh) faraonului, religiei gi cultului mortilor. Faraonul reprezinta puterea absoluta in stat. Protocolul egiptean indica cele 5 atribute ale faraonului care atest caltatile sale supranaturale gi originea lui divind. El este ful Zeului soare, este zeu in timpul viel si dupa moarte, este seful suprem al armatei, judecator si legiuitor, este seful Suprem al cultul si prezideaza ritualusile sacre Religia eaiptenilor era potest, iar numarul zettailor .- de ordinul sutelor, Ei, zeii, au creat lumea, iar viata oame: nilor pe pamént era guvernata de zei, Cultul zeilor se oficia In temple de catre preoti prin ritualuri secrete. Egiptenii au fost cei maf*credinciogi oameni din antichitate. Ei credeau nu numai in zei, ci §i In viata de apoi. lubind atat de mult viata, egiptenii credeau c& ea nu se opreste odaté cu moartea, ci se continua dincolo de ea in viata vesnica Pentru ei, moartea nu era decat o trecere intro alta viaté Pentru egipteni, omul era alcatuit din rup, partea mate- ‘ala, si suflt (Ka), partea spirtualé. Prin moarte, sufletul se elibereaza de trup 51 continua sé trdiasca liber. Else in- toarce de fiecare data - dimineata — In trup, dupa 0 calato- ie — noaptea ~ in lumea morjlor, Pentru ca acest cicu sa se repete vesnic, trupul este Imbalsémat, se construiesc case pentru elernitate" care s& adaposteascétrupurile si 5e fac statui ale defunctilr. Arta egipteana ca parte componenta a civili- zatiei egiptene are un profund caracter religios si funerar. Aceasta trasatura se manifesta in ar- hitecturé, sculptura si pictura 4 Arta egipteand este legata de faraon datorita originii divine a acestuia. Este o até de curte ca- re preamareste puterea faraonului gi arata forja i bogattia lui. Acest lucru este vizibil in dimensi- unile uriase, strivitoare (faraonice) ale construc- {illor ridicate si in supradimensionarea trupurilor de faraoni (si zei) Arta egipteana este omogené si conserva- toare. Datorita caracterului sau sacru gi funerar, aceasta se supune unor canoané respectate cu strictete de-a lungul secolelor. Aceste regull limi- teaza foarte strict libertatea de creatie a artistilor gi determina 0 evolutie inceata a artel, fara salturi spectaculoase. Arhitectura religioasa si funerara este repre- zentativa si definitorie pentru arta egipteand. Ea cuprinde temple de cult, morminte si tem- ple funerare. Templele de cult sunt construite in fie- care orag si sunt in- chinate unui singur zeu (sau faraon). Ele trebuie s&_adapos- teascd statuia zeului si reprezinta locul de oficiere a ritualurilor de cult de catre preoti si Marele Preot. Tem- “plele sunt de plan rec- tangular si compuse din mai multe spat. Intrarea in templu este strajuité de doi Faraonul Mikerinos $i sofia sa