FACULTATEA S.I.M.

SPECIALIZAREA: I.M.M.A.

PROIECT LA ALEGEREA MATERIALELOR

Titlu: Capac de aluminiu turnat ATC SI5Cu1

Anul: I

Grupa: 3771

Studenti: BADEA OANA

DRAGAN ALINA

1
CUPRINS

CAPITOLUL I

I.1.Clasificarea materialelor folosite în industrie. Generalităţi privind procesul de producţie….3

I.2. Alegerea materialelor . Aspecte generale…………………………………………………......6

I.3.Criterii utilizate la alegerea rationala a materialelor industriale ………………………………7

I.3.1.Criteriul functional…………………………………………………………………………..7

I.3.2. Criteriul tehnologic………………………………………………………………………….8

1.3.3. Criteriul economic………………………………………………………………………….8

CAPITOLUL II

II.1 Rolul functional al capacului turnat in cochila……………………………………………..10

II.2 Solicitarile la care sunt supuse capacele de aluminiu………………………………………11

II.2.1 Alegerea materialului in functie de disponibilitati………………………………………..11

II.2.2 Solicitarile la care sunt supuse capacele de aluminiu…………………..…………………12

II.2.3 Influenta prelucrabilitatii asupra alegerii materialului…………………………………….12

II.2.4 Influenta sigurantei de functionare asupra alegerii materialului…………………………..12

II.2.5 Alegerea materialului in functie de nocivitatea lui………………………………………..13

II.2.6 Alegerea materialului influentata de proprietati…………..………………………………13

II.2.7 Alegerea materialului influentata de cost………………………………………………….14

CAPITOLUL III

III.1 Tehnologia de executie a piesei turnate…………………………………………………….15

CAPITOLUL IV

2
IV.1 Alegerea materialului pentru reperul capac de aluminiu………………………………….16

IV.2 Compozitie chimica……………………………………………………………………… 17

IV.3 Caracteristici mecanice…………………………………………………………………….18

IV.4 Turnarea in forme metalice………………………………………………………………..18

IV.5 Tratamentul termic………………………………………………………………………...19

CAPITOLUL V

V.1 Alegerea tipului de aliaj in functie de pret,materiale,aprovizionare si timp livrare………..20

V.2 Alegerea tipului de aliaj in functie de turnare,prelucrabilitate si proprietati………………21

V.3 Alegerea tipului de aliaj in functie de elaborare…………………………………………...21

V.4 Alegerea tipului de aliaj in functie de procedeul de turnare……………………………….22

V.5 Alegerea materialului in functie de densitate,contractie si temperaturile de

solidificare,turnare si supraincalzire……………………………………………………………22

CAPITOLUL VI

VI.1.Fluxul tehnologic pentru turnarea statica in cochila………………………………………24

VI.2.Structura formelor turnate…………………………………………………………………25

3
CAPITOLUL I
I.1.Clasificarea materialelor folosite în industrie. Generalităţi privind procesul de
producţie.

Pentru existenţa sa şi pentru progresul societăţii omul creează în permanenţă bunuri materiale.
În limbajul obişnuit, rezultatul proceselor de muncă în care omul acţionează asupra obiectului
muncii (materiale, piese etc.) cu ajutorul mijloacelor de muncă ( scule, unelte, maşini – unelte)
poartă denumirea de produse.

Noţiunea de produs este foarte largă, ea cuprinzând mijloace de producţie (maşini, utilaje, scule,
aparate, etc.), bunuri materiale naturale (minerale,vegetale,animale),bunuri de consum,etc.
Tehnologia este ştiinţa aplicativă care studiază transformările la care sunt supuse materiile prime,
materialele şi semifabricatele prin procesul tehnologic de lucru,având ca scop obţinerea de
produse, în condiţii tehnico-economice optime.

Obţinerea unor produse, rezultatul desfăşurării unui proces de fabricare, presupune supunerea
materiei unui larg şir de transformări fizico-chimice pornind de la resursele naturale,care au,de
cele mai multe ori,proprietăţi improprii utilizării lor directe şi ajungând la maşini şi aparate, spre
exemplu,care au proprietăţi bine definite funcţiei lor.

Transforările fizico-chimice efectuate asupra resurselor naturale se încadrează în procesele de

extracţie şi au ca rezultat obţinerea materialelor brute.

Procesele exercitate asupra materialelor brute pentru obţinerea unor produse fabricate,se
numesc procese tehnologice de fabricare. În cazul maşinilor şi aparatelor, procesul de fabricare
cuprinde:

- procese tehnologice de prelucrare;

- procese tehnologice de asamblare.

Prin prelucrare se modifică starea sau compoziţia materialului, forma, dimensiunile, rugozitatea
şi poziţia reciprocă a suprafeţelor, iar prin asamblare se reunesc ordonat, într-un sistem tehnic,
piesele care îl compun. Din punctul de vedere al regăsirii în produsul fabricat a materialelor,

4
se disting materiale de fabricaţie sau materii prime care intră în operă parţial sau total, şi
materiale auxiliare.

Procesele tehnologice de fabricare urmăresc diverse scopuri,funcţie de ramura economică şi de

nivelul de prelucrare al materiei. În construcţia de maşini,procesele tehnologice de fabricare
urmăresc două scopuri distincte :

- modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale materialelor potrivit cerinţelor;

- modificarea formelor şi dimensiunilor suprafeţelor potrivit scopului urmărit.

Între aceste două caractere pe care le prezintă procesele tehnologice de fabricare există o
foarte strânsă interdependenţă ceea ce face ca în procesul de fabricare acestea să nu se poată
separa.

Procesele tehnologice de fabricare pot fi:

- de elaborare,care se efectuează pentru extragerea metalelor din minereuri, pentru obţinerea

unor materiale metalice mai pure sau aliate printr-o serie specifică de prelucrări;
- de confecţionare,care se efectuează pentru obţinerea de materiale,semifabricate sau piese
prin modificarea formei,dimensiunilor şi calităţii suprafeţelor;
- de tratament, care se efectuează pentru modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale
materialului în întreaga sa secţiune sau numai în zona de suprafaţă;
- de suprafaţare, prelucrare ce se efectuează pentru realizarea unui strat de suprafaţă cu
proprietăţi fizico-chimice diferite de cele ale materialului de bază.

Procesele tehnologice se realizează prin aplicarea diferitelor metode tehnologice. Metoda

tehnologică este un mod sistematic şi principal de prelucrare (prin turnare, tratament termic,
deformare plastică, aşchiere, etc.) comun dintr-un punct de vedere esenţial mai multor procedee
tehnologice.

Procedeele tehnologice privesc mijloacele prin care se aplică o metodă tehnologică şi diferă
funcţie de utilajul tehnologic, mediul de lucru,etc. De exemplu, metoda tehnologică de
prelucrare prin aşchiere cuprinde procedeele de prelucrare care au la bază acest mod principal de
prelucrare cum ar fi: strunjirea, frezarea, rabotarea, broşarea, rectificarea, etc. a căror diferenţă

5
constă de cele mai multe ori în tipul de maşină-unealtă utilizată, scule, etc. Procedeul
tehnologic de fabricare este constituit din operaţii care se realizează succesiv sau în paralel
asupra materiei. Operaţia este o parte ordonată, bine definită şi limitată în timp,
efectuată de un operator sau o formaţie la un singur loc de muncă, asupra unuia sau mai multor
materiale aflate în prelucrare.

I.2. Alegerea materialelor . Aspecte generale.

In etapa concepţiei unui produs se aleg materialele din care se execută acesta, în
majoritatea cazurilor existând posibilitatea de a alege între mai multe materiale.O alegere
judicioasă reclamă cunoştinţe temeinice ale regimului de încărcare din exploatare şi ale
comportării mecanice a diferitelor mărci de materiale. O proiectare economică reclamă însă şi
utilizarea materialului celui mai ieftin, cu caracteristice minime, de durată sau de rezistenţă la
solicitări variabile (ciclice), fapt ce se reflectă în final în costul producţiei.

CONCLUZIE: în practica industrială se urmăreşte nu atât utilizarea maximă, ci utilizarea optimă

a materialelor, ceea ce se poate realiza numai printr-o colaborare între elaborator, proiectant şi
tehnolog.

Etapele principale de urmat în alegerea unui material corespunzător sunt indicate schematic în
figura 1.

6
 Fig. 1 Etapele urmarite la alegerea unui material

Totalitatea cerinţelor,atât în ceea ce priveşte funcţionarea, exploatarea cât şi prelucrarea

formează matricea de proprietăţi. Ea trebuie să cuprindă cerinţele în formă de proprietăţi

măsurabile pentru a putea alege materialul cel mai corespunzător dintre cele disponibile.

Alegerea propriu-zisă a materialului se va efectua prin compararea matricei de proprietăţi cerute

cu matricea proprietăţilor materialelor disponibile.

I.3.Criterii utilizate la alegerea rationala a materialelor industriale

Cele mai importante criterii utilizate la alegerea raţională a materialelor sunt:

- criteriul funcţional;
- criteriul tehnologic;
- criteriul economic.

I.3.1.Criteriul functional

Criteriul funcţional trebuie să aibă în vedere tipul solicitărilor(întindere,compresiune,

încovoiere,torsiune),modul de acţionare a sarcinilor în timp (static sau dinamic)precum şi

condiţiile de funcţionare (temperaturi joase, înalte etc.).

Referindu-ne la tipul solicitării,reamintim că unele materiale au caracteristici diferite

(rezistenţe admisibile diferite) atunci când se trece de la o solicitare la alta: întindere,

compresiune etc. De exemplu, fontele au valori mari ale rezistenţei la compresiune,însă valori
mici ale rezistenţei la întindere.

7
I.3.2. Criteriul tehnologic

Criteriul tehnologic are în vedere proprietăţile materialelor utilizate, proprietăţi care trebuie să
asigure rezistenţa materialului la solicitările la care va fi supus. Proprietăţile materialelor pot fi:
a) proprietăţi de exploatare;

b) proprietăţi tehnologice.

1.3.3. Criteriul economic

In toate etapele de proiectare, la alegerea materialului mai trebuie avut în vedere şi criteriul

economic, urmărindu-se costul materialului şi faptul că este sau nu este deficitar.

In funcţie de caracterul producţiei (de masă, de serie mare sau mică), raportul dintre

costul materialului şi cel al prelucrării,variază.

În producţia de masă,datorită automatizării şi mecanizării proceselor de producţie, costul

prelucrării devine mic faţă de cel al materialului.Cu toate acestea, este nerecomandabil să se

încerce reducerea cheltuielilor de producţie prin folosirea unor materiale mai ieftine, de calitate

inferioară, deoarece rezultatele mecanizării şi automatizării producţiei sunt condiţionate de

utilizarea unor materiale omogene, atât dimensional cât şi din punctul de vedere al
proprietăţilor tehnologice.

În producţia de serie mică, ponderea materialului în costul piesei este mică în raport cu

costul prelucrării,acesta din urmă înglobând munca de cea mai înaltă calificare.In aceste condiţii
se constată că este rentabil să se folosească, când este cazul, materiale mai costisitoare, dar de
calitate superioară.

8
CAPITOLUL II
Piesa supusa analizei poarta denumirea de capac turnat in cochila.

II.1 Rolul functional al capacului turnat in cochila

Capacul turnat in cochila poate fi folosit la:

- Masini de ansamblat in vid;

- Compresoare industrial de aer;
- Pompe utilizate in industria petroliera;
- Pompe pentru lichide;
- Pompe de aer;
- Pompe pentru irigatii un agricultura

Capacul turnat din aluminiu are rol functional de protectie. In tabelul 2.1 sunt prezentate
principalele solicitari la care este supusa piesa realizata. Se noteaza de la 1 reprezentand minim
pana la 3 reprezentand maximul solicitarii.

Solicitare Intindere Compresiune Incovoiere Coroziune Oboseala Uzare

Pondere 3 0 1 2 0 0

Tabelul 2.1

9
In tabelul 2.2 sunt notate de asemenea tot de la 1 la 3 ponderea prelucrabilitatii piesei turnate.

Def.
Prelucrabilitate Aschiere Turnare plastica T.termic

Pondere 3 3 0 0

Tabelul 2.2

II.2 Solicitarile la care sunt supuse capacele de aluminiu

Capacele turnate in cochila pot fi supuse la solicitarilor mecanice statice si dinamice si

procesului de coroziune datorat mediului in care lucreaza.

In vederea obtinerii produsului capac turnat,, propunerea pentru materialul din care va fi realizat
este un aliaj pe baza de aluminiu.

In vederea alegerii materialului din care va fi confectionat capacul de aluminiu se vor avea in
vedere cateva criteria principale:

II.2.1 Alegerea materialului in functie de disponibilitati

Disponibilitatea este condiţionată de existenţa materiilor prime şi a materialelor cât şi

de producătorii materialului respectiv. Pe piaţa internaţională disponibilitatea este consecinţa

directă a raportului cerere-ofertă şi cu implicaţie asupra preţului de vânzare. Materialele

considerate strategice se vând în restricţii şi speculaţii. Pe plan intern valorificarea resurselor

proprii are o importanţă capitală de unde şi preocuparea permanentă şi susţinută a înlocuirii
materialelor din import cât şi a celor deficitare. În caz de necesitate se preferă import de
materii prime celor de semifabricate şi produse finite. Spre exemplu baza de materii prime,
gaze naturale, a condiţionat dezvoltarea rapidă a industriei chimice şi diversificarea produselor.

10
Considerand ca a fost ales un aliaj pe baza de aluminiu care va fi turnat intr-o turnatorie de
aluminiu din Brasov, putem confirma faptul ca exista furnizori de aluminiu si aliaje pe baza de
aluminiu atat in Brasov cat si in tara.

II.2.2 Alegerea materialului in functie de destinatie

Alegerea celui mai potrivit material pentru confecţionarea piesei sau agregatului în care se va
regăsi se poate face numai după o analiză detaliată a condiţiilor concrete de exploatare în care să
se considere toţi factorii de influenţă momentană şi de durată.

Pentru piesa capac turnat in cochila aliajul de aluminiu este optim datorita urmatoarelor
caracteristici:

- este un metal usor;

- Rezistent la conditiile de exploatare unde se pot lua in considerare: actiunile
mecanice, actiunea coroziva,durabilitate in timp.

II.2.3 Influenta prelucrabilitatii asupra alegerii materialului

Tehnologiile de prelucrare şi îndeosebi comportările materialului la diferite solicitări,cât şi

influenţa prelucrării asupra proprietăţilor şi costului prelucrării, trebuie să fie bine cunoscute
orişicărui proiectant şi tehnolog. În alegerea materialului un criteriu conducător este şi
problema toleranţelor ce pot fi aplicate funcţie de prelucrabilitatea acestora.

Aliajul de aluminiu poate fi turnat in conditii foarte bune prin diferite procedee de turnare:
turnare in amestec de turnare, turnarea static in cochila sau turnare sub presiune.

II.2.4 Influenta sigurantei de functionare asupra alegerii materialului

La alegerea materialelor se au în vedere modificările în timp a proprietăţilor acestuia în condiţii

date de exploatare sub influenţa factorilor mediului (radiaţii, temperatură, presiune, agenţi
corozivi etc.), care conduc la afectarea siguranţei în exploatare (funcţionare) şi trebuie avute în
vedere la proiectare.

11
II.2.5 Alegerea materialului in functie de nocivitatea lui

Cunoscând efectele nocive ale unor substanţe este necesar să se evite folosirea acestora sau să se
reducă efectele lor până la limita siguranţei în exploatare.

Nu se cunosc efecte nocive ale aluminiului datorita turnarii. In timp aliajul de aluminiu poate
oxide, neexistand un pericol major. Aliajul de aluminiu nu este un material inflamabil,exploziv
sau radioactive.

In turnatorie unde se executa piesa noastra capac de aluminiu, se vor respecta normele de tehnica
a securitatii muncii si cele de protectia mediului.

II.2.6 Alegerea materialului influentata de proprietati

Alegerea trebuie făcută pe baza unui complex de proprietăţi din care principalele sunt cele
mecanice, termice, chimice,electrice şi tehnologice cât şi intercondiţionarea reciprocă. Proprietăţi
ca rezistenţa la rupere, rigiditatea sau starea suprafeţei condiţionează utilizarea cu precădere a
materialelor dar, în anumite situaţii alegerea poate fi hotărâtă de proprietăţi cum ar
fi:conductivitate termică sau electrică, rezistenţa la şoc termic, refractaritate ş.a.m.d. Indicatorii
de calitate pentru a caracteriza materialele trebuie:să permită comportarea materialelor, să poată
fi utilizaţi in calculele de proiectare, să poată fi determinaţi în condiţii uzinale.Din această cauză
numai pentru aprecierea(caracterizarea)comportării la solicitările mecanice s-au elaborat o serie
de încercări mecanice diferite, caracterizate prin tipul deformaţiilor, modul de aplicare al
sarcinilor,temperatura de încercare, mediul în care au loc etc. Dintre aceste încercări, încercarea
statică de rupere la tracţiune are cea mai largă răspândire datorită simplităţii metodicii de
încercare,dar şi faptului că pune la dispoziţie mărimi ce pot caracteriza uneori suficient un
material.

Aliajul de aluminiu a fost ales in vederea obtinerii piesei capac turnat din aluminiu in cochila in
urma analizei proprietatilor mecanice,termice,chimice,tehnologice cat si interconditionarea
reciproca. Proprietatile mecanice determina comportamentul metalelor la actiunea solicitarilor
mecanice si statice de: intindere,incovoiere,compresiune,forfecare,rasucire,penetrare.

12
Proprietatile mecanice sunt:
rezistentamecanica,elesticitatea,plasticitatea,tenacitatea,duritatea,ecruisarea,fragilitatea,curgerea,
rezistenta la oboseala,rezilienta.

II.2.7 Alegerea materialului influentata de cost

Datorită faptului că rolul funcţional poate fi îndeplinit de mai multe materiale, rămâne ca cel mai
universal criteriu de alegere a materialelor să fie criteriul economic,exprimat prin cost în
valoare absolută sau relativă. Tehnologic,acest criteriu se concretizează în analiza indicatorilor
de prelucrabilitate şi respectiv siguranţă în exploatare (funcționare) a materialelor supuse
opţiunii. Reducerea costului prelucrării este condiţionată de proprietăţile tehnologice
(prelucrabilitatea) ale materialului, cât şi de caracterul producţiei, aceasta în primul caz, în cel
de al doilea intervin probabilitatea funcţionării fără defecte cât şi durabilitatea în exploatare.

Tehnologic, acest criteriu s-a concretization analiza urmatoarelor aspect:costuri de turnare a

aliajului de aluminiu;costuri de prelucrabilitate mecanica;costuri ale interventiilor pe perioada de
garantie.

13
CAPITOLUL III
III.1 Tehnologia de executie a piesei turnate

La proiectarea unei piese, constructorul de maşini trebuie să rezolve corect

următoarele probleme:alegerea justă a tehnologiei de fabricare (turnare, forjare,sudare);
dimensionarea corectă a piesei din punct de vedere al realizării ei prin turnare, al prelucrării pe
maşini unelte şi al funcţionării în exploatare.

În cazul turnării în amestec de formare piesele obţinute pot prezenta abateri

dimensionale,defecte de turnare,o rugozitate mare,necesitatea unui număr mare de
prelucrabilităţi ce pot conduce la un număr mare de piese rebutate. Turnarea sub presiune
realizează piese de dimensiuni foarte exacte şi cu un grad înalt de netezime a suprafeţelor ceea ce
conduce la utilizarea imediată a acestor piese,fiind prelucrate mecanic doar unde este necesar.

Pentru a putea executa piesa capac de aluminiu prin procedeul T.S.P este necesar să externalizăm
producţia acestui reper deoarece firma nu deţine utilaje de turnare sub presiune,ceea ce ar
conduce la creşterea preţului/ bucată.

În urma analizei care s-a făcut pentru alegerea procedeului de turnare pentru reperul capac de
aluminiu s-a ajuns la următoarele concluzii:

- Reperul va fi turnat în atelierul de turnare statică in cochilă;

- Cochila poate fi realizată în colaborare cu o firmă de prelucrari mecanice preţul fiind
amortizat de numărul mare de piese ce pot fi turnate;
- Aliajul de aluminiu poate fi elaborat în cuptoarele care se gasesc în dotarea firmei;
- Prelucrarile mecanice ulterioare se pot executa pe utilajele din atelierul de prelucrări
prin aschiere;
- Din statistica firmei,procentul de rebut la acest procedeu de turnare este scăzut;
- Sunt respectate normele de protecţie a mediului şi protecţia muncii;
- Se va asigura activitatea pe trei schimburi;
- Atelierul de proiectare va asigura documentaţia tehnică penru obţinerea miezurilor
necesare;

14
 - Piesele vor fi controlate din punct de vedere al aspectului, dimensional,chimic şi
metalografic în baza cărora se vor face certificate de calitate.

Se pot executa pe lună un numar de 6700 de piese pe un flux tehnologic bine stabilit:
aprovizionare,elaborare,turnare,prelucrare mecanică,control, în care activitatea se va desfăşura în
trei schimburi cu un număr de 36 de personane. Numărul de piese care a fost comandat pentru
acest reper asigură o activitate continuă pe o perioadă de 10 luni, o piesă ieşind de la producţie în
aproximativ 5- 6 minute.

15
CAPITOLUL IV
IV.1 Alegerea materialului pentru reperul capac de aluminiu

In urma analizei facute care a cuprins utilizarea reperului comandat,solicitarile la care este
supus,criteriile de alegere a materialului,propunerea aliajului din care se toarna reperul,alegerea
procedeului de turnare si stabilirea personalului si a programului de lucru, atelierul de proiectare
a stability calitatea aliajului din care va fi turnat reperul capac de aluminiu, si anume ATC
Si5Cu1.

Aliajele Al-Si-Cu

Aluminiul este cel mai răspândit metal în scoarta terestră, iar dintre toate elementele chimice este
al treilea ca răspândire, după oxigen si siliciu.Denumirea de aluminiu vine de la latinescul
,,alumen” care este folosit pentru a denumi substante astringent.

Aluminiul pur nu are multe intrebuintari din cauza slabelor calitati mecanice. De aceea s-a cautat
a se corecta aceste imperfectiuni, prin aliaje,adica prin adaosuri de alte metale, care sa-l faca
rezistent la solicitarile mecanice sau de alta natura. Cele mai importante aliaje sunt acelea care
contin Cu,Si,Mg,Zn. Dintre avantajele aliajelor de Al fac parte:greutatea specifica mica 2.5-3
gf/cm3, conductivitate electrica si termica inalte,caracteristici mecanice superioare,rezistenta
mare la coroziune si prelucrabilitate prin aschiere buna.

Produsele de aluminiu se pot clasifica in doua catagorii:produse fasonate(lucrate) si produse

turnate. Aliajele de aluminiu care sunt potrivite pentru turnatorie contin pana la15% Si,plus
cantitati mici de metale precum Cu,Fe,Zn.Printre articolele turnate din asemenea aliaje usoare se
numara blocurile de cilindrii de motor si componentele precum motoare si fuzelaje de
aeronave.Aluminiul se toarna bine fiind maleabil si ductile.

Aliajele Al-Si(siluminuri) sunt cele mai intrebuintate avand proprietati foarte bune de turnare si
caracteristici mecanice satisfacatoare.

16
 Aliajele Al-Cu au proprietati mecanice superioare.In aer uscat,Cu nu se oxideaza, are rezistenta
buna la tractiune,celelalte proprietati mecanice fiind reduse. Cuprul este foarte maleabil si
ductile,se prelucreaza usor la rece si la cald.

IV.2 Compozitie chimica

Compozitia chimica a aliajelor ATC Si5Cu1 este urmatoarea:

Compozitia
chimica Impuritati %

Marca
aliajului Cu Si Mg Mn Al Fe Zn Pb Ni

ATC
Si5Cu1

STAS
201/2-80 1.0-1.5 5.0 - 6.0 0.3-0.6 0.2- 0.5 rest 0.8 0.5 0.2 0.3

IV.3 Caracteristici mecanice

Caracteristicile mecanice ale aluminiului tehnic sunt:

Deformat la Deformat
Proprietăţi rece la rece
Turnat Laminat
mecanice
Nerecopt Recopt
Rezistenţa Rm,
90...120 70...90 150...250 80...110
MPa
Limita la
curgere Rp0,2, - - 120...240 50...80
MPa
Alungirea la
25...18 35...25 7...3 40...32
rupere A, %
Duritatea HB 24...32 24...15 40...55 15...25

17
IV.4 Turnarea in forme metalice

Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje:

- excluderea operatiilor de formare, cu toate aspectele legate de acestea

atat in ceea ce priveste consumul de materiale, cat si forta de munca,
investitii,suprafete sau depozite;
- imbunatatirea indicelui de scoatere a m etalului ca urmare a micsorarii
consumului de aliaj lichid la reteaua de turnare, maselote si adaosuri de prelucrare;
- Solicitările mecanice ale cochilelor sunt reduse, importante devenind solicitările
termice datorate încălzirilor şi răcirilor repetate ca urmare a turnărilor succesive.
- Se pot turna piese mici si medii
- Piesele au o structura fina, uniforma si omogena

Dintre dezavantajele care limiteaza extinderea procedeului se pot enumera:

- cost ridicat al matriţelor care face ca procedeul să fie economic numai în cazulunor
producţii de serie;
- efectele negative ale contractiei aliajului si rezistenta mare a formei care seopune
acestei contractii; se impun deci atat anumite conditii laconstructia piesei, cat si
calitati ale aliajului din care se realizeaza turnarea;
- fluiditate mică a aliajelor lichide în cazul turnării în forme metalice ca urmare a
conductibilităţii termice mari a formei de turnare;

Cele mai utilizate materiale sunt fonta cenuşie sau aliată,şi oţelurile carbon sau aliate, care în
afara unor caracteristici mecanice şi de uzură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să suporte temperaturi înalte şi variaţii mari de temperatură, fără a prezenta fisuri,

corodări sau dilatări excesive;
- să aibă proprietăţi bune de prelucrabilitate;
- să asigure o bună conductibilitate termică.

Formele metalice se executa din fonta cenusie si are urmatoarea compozitie chimica:

C% = 3.1 – 3.3 %

18
Si% = 1.6 – 2.2 %

Mn% = 0.6 – 0.8 %

P% = 0.25 % max

S% = 0.12 % max.

Formele metalice pot fi cu suprafaţa de separate verticală,orizontală şi cu suprafeţe de separaţie

variate. Pentru reperul capac de aluminiu a fost adoptată o formă metalică cu plan de separaţie
orizontal şi s-a ţinut cont de :

- grosimea peretelui piesei;

- poziţionarea miezului din amestec;
- razele de racordare interioare a colţurilor piesei;
- unghiul de înclinare a pereţilor interiori ai piesei.

IV.5 Tratamentul termic

Pentru reperul capac de aluminiu turnat prin procedeul de turnare statică in cochilă cu plan de
separaţie orizontal din aliajul ATC Si5Cu1 şi în urma analizei făcute din punct de vedere al
utilizării, solicitării,alegerii materialului nu se impune să se aplice tratament termic de călire în
scopul punerii în soluţie urmat de o îmbătrânire artificială. Caracteristicile mecanice obţinute
după turnare sunt suficiente şi corespund acţiunilor mecanice la care este supus capacul.

19
CAPITOLUL V
Optimizarea alegerii materialelor

Materialul optim din punct de vedere tehnic si economic este acela pentru care valoarea notei
finale obtinute este cea mai mare.Notarea s-a facut de la 1 la 5.

Alegerea optima din punct de vedere tehnic si economic a materialului pentru reperul capac de
aluminiu s-a realizat si prin acordarea unor punctaje corespunzatoare factorilor de influenta.
Astfel au fost analizati mai multi factori:

V.1 Alegerea tipului de aliaj in functie de pret,materiale,aprovizionare si timp livrare

Cost transport
Pret Timp + Nota
material Transport(distanta) livrare aprovizionare medie

Fonta
turnata 5 3 3 2 3,25

Oteluri
turnate 5 3 3 2 3,25

Aliaje pe
baza de Cu 3 4 2 3 3

Aliaje pe
baza de Al 4 4 4 4 4

20
 V.2 Alegerea tipului de aliaj in functie de turnare,prelucrabilitate si proprietati

Rezistenta Costuri de aprov.

Propr. Nota
Elaborare Turnare Prelucrabilitate la Elab. Turnare.
Mecanice medie
coroziune Prelucr.

Fonta
2 3 3 4 3 1 2,66
turnata

Oteluri
2 3 4 5 2 1 2,83
turnate

Aliaje pe
3 4 5 4 3 2 3,5
baza de Cu

Aliaje pe
4 5 4 3 4 3 3,83
baza de Al

V.3 Alegerea tipului de aliaj in functie de elaborare

Utilaje de Temperatura Costuri de

Nota medie
elaborare de elaborare elaborare

Fonta
2 1 1 1,33
turnata

Oteluri
2 1 1 1,33
turnate

Aliaje pe
3 3 2 2,66
baza de Cu

Aliaje pe
4 4 4 4
baza de Al

21
 V.4 Alegerea tipului de aliaj in functie de procedeul de turnare

Turnare
Turnare Temperatura Cost al op. Nota
statica in TSP
in ADF de turnare de turnare medie
cochila

Fonta
3 1 1 1 1 1,4
turnata

Oteluri
3 1 1 1 1 1,4
turnate

Aliaje pe
4 2 2 3 2 2,6
baza de Cu

Aliaje pe
4 4 5 4 3 4
baza de Al

V.5 Alegerea materialului in functie de densitate,contractie si temperaturile de

solidificare,turnare si supraincalzire.

contractia Temp. Temp. max,

Densitatea Temp. de
Aliajul liniara la de de
la 20 solidificare
solidificare turnare supraincalzire

ATC SI5Cu1 2,67 0,9-1,1 580-630 680-760 710

ATC SI6Cu4 2,77 1,3 510-605 680-790 820

ATC
2,72 1,2 520-665 650-750 800
Si12CuMgNi

22
Concluzii

In urma prelucrarii datelor obtinute in tabelele anterioare si a optimizarii alegerii materialului

atat din punct de vedere tehnic cat si economic avem urmatoarele concluzii:

- Materialul din care se executa piesa capac de aluminiu este un aliaj pe baza de
aluminiu;
- Alierea secundara a aluminiului cu siliciu conduce la imbunatatirea prorietatilor de
turnare prin cresterea fluiditatii si reducerea tendintei de fisurare la cald;
- Alierea aluminiului cu cupru diminueaza efectul coroziunii intercristaline
- S-a adoptat turnarea statica in cochila;
- Aliajele pe baza de aluminiu pot fi achizitionate la preturi bune de la colaboratori
cunoscuti;
- Costuri mari de energie
- Piesele turnate in amestec de formare pot prezenta abateri dimensionale;

23
CAPITOLUL VI
VI.1.Fluxul tehnologic pentru turnarea statica in cochila

Turnarea reprezintă metoda tehnologică de fabricaţie a unei piese prin solidificarea unei cantităţi
determinate de metal lichid, introdus într-o cavitate de configuraţie şi dimensiuni
corespunzătoare unei forme de turnare.Turnarea este o metodă de semifabricare a pieselor,
supuse ulterior prelucrărilor mecanice prin aşchiere pentru a fi aduse la condiţiile tehnice finale.
În practică, se constată că din punctul de vedere al greutăţii, 50…70% din totalitatea pieselor
utilizate în construcţia de maşini se obţin din semifabricate turnate. În funcţie de materialele
utilizate, structura pieselor turnate este aproximativ: 8% din oţel, 73% din fontă cu grafit lamelar;
5% din fontă cu grafit nodular; 7% din fontă maleabilă; 7% aliaje neferoase. În general,
fabricaţia pieselor turnate, din punctul de vedere al terminologiei, a întocmirii documentaţiei
tehnologice etc., este reglementată prin standarde.

Cochilele sunt forme metalice in care se introduce metalul lichid exclusive sub actiunea fortelor
gravitationale. Cochilele pot avea unul sau mai multe planuri de separate. Prin acest procedeu se
pot turna si piese cu configuratie interioara folosind miezuri metalice.Alimentarea cu metal
lichid a cochilelor se asigura printr-o retea de turnare plasata in planul de separate. Pentru
evacuarea gazelor sunt folosite canale de aerisire cu diamentrul de 0.2 - 0.5 mm.

Fazele tehnologice necesare realizării unei piese turnate in cochila sunt următoarele:

1. Pregatirea cochilei. Se ansambleaza cochila, eventual cu miezuri si se acopera suprafetele

care intra in contact cu metalul lichid cu un strat de material refractar de 0.1-2 mm.
2. Turnarea metalului lichid
3. Constituirea iesei turnate
4. Dezbaterea prin dezmenbrarea cochilei
5. Indepartarea retelei de turnare si debavurarea

Prin turnare se pot obţine piese oricât de complicate, lucru care nu este posibil prin nici un alt
proces tehnologic (laminare, forjare, matriţare, sudare etc.), piesa turnată având dimensiuni

24
foarte apropiate de cele ale piesei finite.Dacă la fabricarea unei piese de complexitate medie
aşchiile reprezintă75% din masa piesei în cazul pieselor forjate liber şi 50% în cazul forjării în
matriţă, la piesele turnate din oţel această pierdere de material reprezintă cca 30…40%, iar la
cele din fontă numai 20%.

Modelul împreună cu cutia de miez, sau cutiile de miez dacă sunt mai multe miezuri,formează
garnitura de model.Cu ajutorul cutiei de miez se realizează miezul, iar cu ajutorul modelului se
obţine cavitatea în formă. Forma asamblată pentru turnare se execută în cazul
formelor temporare din amestec de formare, realizat pe bază de nisip cuarţos şi liant.

O formă de turnare se compune din două semiforme. Miezul se fixează în formă cu ajutorul
mărcilor miezului. Mărcile miezului se introduc în locaşul mărcii în aşa fel încât să nu fie
posibilă deplasarea miezului în timpul asamblării formei sau în timpul turnării. Aliajul lichid se
introduce în cavitatea formei prin reţeaua de turnare format din pâlnia de turnare, piciorul
pâlniei,colectorul de zgură şi alimentatoare. Aerul din formă şi impurităţile antrenate de aliajul
topit se evacuează prin răsuflătoare.La aliajele cu contracţie mare la solidificare se folosesc
maselote cu rolul de a alimenta piesa cu aliaj lichid în timpul solidificării.După solidificare şi
răcire, piesa turnată se scoate din formă, se curăţă de nisip şi se obţine astfel piesa brută. La unele
piese, anumite suprafeţe nu se pot obţine destul de netede din turnare,fiind supuse prelucrărilor
mecanice. Partea ce se îndepărtează se numeşte adaos de prelucrare.

VI.2.Structura formelor turnate

Partile componente ale formelor de turnare sunt: reteaua de turnare,cavitatea formei si maselotele

Reteaua de turnare reprezinta ansamblul canalelor care servesc la introducerea metalului lichid in
forma. Ea are ca scop sa asigure umplerea rapida a formei fara distrugerea acesteia sis a
favorizeze racirea uniforma si dirijata a piesei turnate

Cavitatea formei asigura obtinerea piesei turnate la configuratia si dimensiunile dorite.

25
Maselotele sunt rezervoare de metal lichid amplasate corespunzator sub forma de prelungiri ale
piesei turnate. Rolul lor principal consta in alimentarea cu metal lichid a cavitatii formei pe
durata racirii si solidificarii.

26